Toate femeile afgane pot cere statutul de refugiate în UE din cauza persecuțiilor la care sunt supuse în propria țară, a decis CJUE
Femeile afgane, statut de refugiat UE. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis vineri că toate femeile afgane pot cere statutul de refugiate, din cauza măsurilor discriminatorii împotriva lor impuse de regimul talibanilor; ele pot obţine azil în statele membre ale UE pur şi simplu pe baza cetăţeniei şi a sexului lor.
Femeile afgane, statut de refugiat UE
"Autorităţile competente din statele membre pot considera că nu este necesar să stabilească dacă solicitanta este efectiv şi specific în pericol de a face obiectul unor acte de persecuţie în caz de revenire în ţara ei de origine.
Simpla luare în considerare a cetăţeniei şi a sexului ei este suficientă", arată o decizie a instanţei din Luxemburg pronunţată într-un dosar legat de Austria.
Instanţa fusese sesizată de Curtea Administrativă austriacă, după ce autorităţile de la Viena nu au recunoscut statutul de refugiate pentru două femei din Afganistan, care au cerut azil în 2015, respectiv în 2020.
Ele au contestat refuzurile la Curtea Administrativă, care la rândul său a solicitat o decizie a CJUE, cea mai înaltă instanţă a Uniunii Europene.
Una din femei, născută în 2007, nu a locuit niciodată în Afganistan, ci a trăit alături de familie în Iran, fără permis de şedere, adică fără dreptul de a munci şi de a studia.
Ea a fugit din Iran înainte de a cere azil în Austria.
CJUE a reţinut un document în care petenta arăta că dacă ar merge în Afganistan ar fi în pericol de a fi răpită, nu ar putea merge la şcoală şi nu ar fi în stare să se întreţină fără familie.
Cealaltă a fugit mai întâi din Afganistan în Iran, împreună cu mama şi surorile ei, la vârsta de 13-14 ani, când tatăl ei - dependent de droguri - a încercat să o vândă pentru a face rost de bani, arată un document depus în instanţă.
Căsătoria forțată, o formă de sclavie
CJUE consideră că sunt acte de persecuţie atât căsătoria forţată, care este asimilabilă cu o formă de sclavie, cât şi "lipsa protecţiei împotriva violenţelor pe bază de sex şi a violenţelor domestice".
În sens mai larg, "efectul cumulat şi aplicarea intenţionată şi sistematică a măsurilor discriminatorii ajung să nu recunoască în mod flagrant drepturile fundamentale legate de demnitatea umană".
Ministerul de Interne de la Viena nu a răspuns imediat unei solicitări de a comenta pentru agenţia Reuters.
Statele membre ale UE îşi menţin suveranitatea privind acordarea sau nu a azilului, însă deciziile Curţii creează jurisprudenţă şi trebuie luate în considerare de instanţele naţionale.
În cadrul Uniunii, statutul de refugiate al afganelor este deja acordat în Suedia, Finlanda şi Danemarca.
În Franţa, Curtea Naţională pentru Dreptul la Azil (CNDA) a apreciat în iulie că "toate femeile afgane", ca "grup social", pot obţine azil.
Legea islamică a talibanilor
Talibanii, reveniţi la putere în Afganistan în august 2021, aplică extrem de riguros legea islamică şi - conform aprecierilor ONU - impun un "apartheid de gen".
În prezent, afganele nu mai au dreptul la învăţământ după şcoala primară, nu pot merge în parcuri, săli de sport sau saloane cosmetice şi practic nu pot ieşi din casă fără însoţitor.
O lege recentă le interzice şi să vorbească în public.
În august, regimul de la Kabul a formulat un set cuprinzător de reguli privind moralitatea conform legii islamice (sharia), care sunt impuse de Ministerul Moralităţii; instituţia respectivă afirmă că a arestat mii de oameni pentru nerespectarea normelor.
