sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: afganistan

13 articole
Internațional

Afganistan, noi restricții severe pentru femei

Afganistan, noi restricții severe pentru femei. Femeile afgane, care deja nu mai au acces la universități de peste doi ani, se confruntă acum cu o nouă interdicție: accesul în școlile de asistente medicale și moașe. Potrivit oficialilor, această măsură a fost comunicată directorilor instituțiilor medicale, deși nu există încă o circulară oficială. Afganistan, noi restricții severe pentru femei Directorii școlilor medicale au fost informați în cadrul unor întâlniri că decizia vine direct de la ghidul suprem, Hibatullah Akhundzada. Citește și: Premieră în Parlamentul României: susținătorii lui Călin Georgescu, de la POT, ar fi făcut senatoare o videochatistă Deși nu s-au oferit explicații, ordinul a fost clar: femeile nu mai pot studia în aceste instituții, iar școlile au primit un termen de zece zile pentru a organiza examenele parțiale înainte de intrarea în vigoare a interdicției. Impactul asupra personalului medical Această decizie agravează un deficit deja critic de personal medical și paramedical în Afganistan. Potrivit Ministerului Sănătății, țara se confruntă cu lipsa acută de asistente medicale și moașe, iar această măsură riscă să pună în pericol sistemul de sănătate. În prezent, peste 35.000 de femei studiază în 150 de instituții private și zece școli publice, urmând cursuri pentru a deveni asistente medicale, moașe sau specialiști în stomatologie și anestezie. Reacțiile comunității educaționale și internaționale Profesorii și studenții sunt devastați. O profesoară de matematică în vârstă de 28 de ani a declarat că interdicția reprezintă o lovitură dură pentru fetele care sperau să aibă o carieră în domeniul medical. "Era singura sursă de speranță pentru fetele cărora li s-a interzis să urmeze cursurile universitare", a spus ea. Pe plan internațional, această măsură a atras critici dure. Însărcinatul cu afaceri britanic pentru Afganistan, Robert Dickson, a calificat decizia drept "un nou afront la adresa drepturilor femeilor" și o amenințare directă la accesul femeilor și copiilor afgani la servicii medicale. Situația femeilor în Afganistan sub regimul taliban De la revenirea la putere a talibanilor în 2021, Afganistanul este singura țară din lume care interzice educația fetelor după școala primară. Măsurile represive împotriva femeilor au devenit din ce în ce mai dure, excluzându-le treptat din educație, muncă și viața publică. Această situație subliniază restricțiile grave impuse femeilor afgane, afectând nu doar viețile lor, ci și întregul sistem de sănătate al țării. Comunitatea internațională continuă să condamne aceste măsuri represive, însă schimbările concrete întârzie să apară.

Afganistan, noi restricții severe pentru femei (sursa: X/Afghan Women Activist's Coordinating Body)
„Femeile pot comunica”, susțin oficialii talibani (sursa: asiapacific.unwomen.org)
Internațional

„Femeile pot comunica”, susțin oficialii talibani

„Femeile pot comunica”, susțin oficialii talibani. Autoritățile talibane au declarat că nu există nicio interdicție privind discuțiile între femei, dezmințind informațiile recente conform cărora Ministerul pentru propagarea virtuții și prevenirea viciului (PVPV) ar fi impus o asemenea măsură. „Femeile pot comunica”, susțin oficialii talibani Purtătorul de cuvânt al ministerului, Saiful Islam Khyber, a subliniat că „o femeie poate vorbi cu o altă femeie, femeile trebuie să interacționeze între ele în societate, femeile au nevoi”. Citește și: Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic El a adăugat că informațiile despre o interdicție absolută sunt „idioțenii lipsite de logică”, susținând că se făcea referire doar la situații speciale, cum ar fi rugăciunea, când femeile sunt încurajate să nu vorbească cu voce tare. Condițiile restrictive pentru femeile din Afganistan De la revenirea talibanilor la putere în 2021, femeile afgane se confruntă cu restricții severe. Organizația Națiunilor Unite acuză regimul taliban de instaurarea unui „apartheid de gen”, alungând treptat femeile din spațiul public. În prezent, femeile afgane nu pot studia după nivelul primar, nu au acces în parcuri, săli de sport, saloane de înfrumusețare și nu pot părăsi casa fără un însoțitor. Alte interdicții impuse femeilor afgane Recent, o lege a interzis femeilor să cânte sau să recite poezii. Unele posturi de radio și televiziuni locale au încetat, de asemenea, să difuzeze voci feminine. Cu toate acestea, talibanii continuă să susțină că legea islamică „garantează” drepturile femeilor în Afganistan, deși aplicarea strictă a acestor reglementări ridică numeroase semne de întrebare privind egalitatea de gen.

Afganistanul interzice pozele cu ființe vii (sursa: moi.gov.af)
Internațional

Afganistanul interzice pozele cu ființe vii

Afganistanul interzice pozele cu ființe vii. Guvernul taliban din Afganistan a anunțat luni că va interzice publicarea de imagini cu ființe vii în mass-media, avertizând jurnaliștii din mai multe provincii cu privire la implementarea treptată a noii măsuri. Afganistanul interzice pozele cu ființe vii Saiful Islam Khyber, purtătorul de cuvânt al Ministerului pentru Promovarea Virtuții și Prevenirea Viciului, a declarat că această interdicție este conformă cu legea islamică și va fi aplicată în întreaga țară. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Autoritățile talibane au adoptat în vară o lege cu 35 de articole menită să "promoveze virtutea și să prevină viciul" în rândul populației, în conformitate cu Sharia, legea islamică pe care au impus-o după revenirea la putere în 2021. Printre măsurile incluse se numără și interzicerea publicării imaginilor cu ființe vii, precum și a conținutului considerat ostil legii Sharia sau care ar putea umili musulmanii. Implementare "progresivă" Deși unele prevederi ale legii nu au fost încă aplicate strict, autoritățile talibane au avertizat că vor începe implementarea progresivă. Totuși, pe rețelele de socializare, talibanii continuă să publice fotografii cu persoane, ceea ce sugerează că anumite aspecte ale legii sunt încă în faza de tranziție. Această interdicție privind imaginile cu ființe vii nu este o premieră în Afganistan. În perioada anterioară de guvernare talibană, între 1996 și 2001, astfel de imagini au fost de asemenea interzise în întreaga țară, fiind considerate contrare legii islamice.

Femeile afgane, statut de refugiat UE (sursa: X/Afghan Women foundation)
Internațional

Femeile afgane, statut de refugiat UE

Femeile afgane, statut de refugiat UE. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis vineri că toate femeile afgane pot cere statutul de refugiate, din cauza măsurilor discriminatorii împotriva lor impuse de regimul talibanilor; ele pot obţine azil în statele membre ale UE pur şi simplu pe baza cetăţeniei şi a sexului lor. Femeile afgane, statut de refugiat UE "Autorităţile competente din statele membre pot considera că nu este necesar să stabilească dacă solicitanta este efectiv şi specific în pericol de a face obiectul unor acte de persecuţie în caz de revenire în ţara ei de origine. Citește și: VIDEO Reacție nervoasă a lui Răzvan Exarhu când era filmat parcând pe trotuar: „Puteți să vă băgați telefonul ăla în c*r?” Simpla luare în considerare a cetăţeniei şi a sexului ei este suficientă", arată o decizie a instanţei din Luxemburg pronunţată într-un dosar legat de Austria. Instanţa fusese sesizată de Curtea Administrativă austriacă, după ce autorităţile de la Viena nu au recunoscut statutul de refugiate pentru două femei din Afganistan, care au cerut azil în 2015, respectiv în 2020. Ele au contestat refuzurile la Curtea Administrativă, care la rândul său a solicitat o decizie a CJUE, cea mai înaltă instanţă a Uniunii Europene. Una din femei, născută în 2007, nu a locuit niciodată în Afganistan, ci a trăit alături de familie în Iran, fără permis de şedere, adică fără dreptul de a munci şi de a studia. Ea a fugit din Iran înainte de a cere azil în Austria. CJUE a reţinut un document în care petenta arăta că dacă ar merge în Afganistan ar fi în pericol de a fi răpită, nu ar putea merge la şcoală şi nu ar fi în stare să se întreţină fără familie. Cealaltă a fugit mai întâi din Afganistan în Iran, împreună cu mama şi surorile ei, la vârsta de 13-14 ani, când tatăl ei - dependent de droguri - a încercat să o vândă pentru a face rost de bani, arată un document depus în instanţă. Căsătoria forțată, o formă de sclavie CJUE consideră că sunt acte de persecuţie atât căsătoria forţată, care este asimilabilă cu o formă de sclavie, cât şi "lipsa protecţiei împotriva violenţelor pe bază de sex şi a violenţelor domestice". În sens mai larg, "efectul cumulat şi aplicarea intenţionată şi sistematică a măsurilor discriminatorii ajung să nu recunoască în mod flagrant drepturile fundamentale legate de demnitatea umană". Ministerul de Interne de la Viena nu a răspuns imediat unei solicitări de a comenta pentru agenţia Reuters. Statele membre ale UE îşi menţin suveranitatea privind acordarea sau nu a azilului, însă deciziile Curţii creează jurisprudenţă şi trebuie luate în considerare de instanţele naţionale. În cadrul Uniunii, statutul de refugiate al afganelor este deja acordat în Suedia, Finlanda şi Danemarca. În Franţa, Curtea Naţională pentru Dreptul la Azil (CNDA) a apreciat în iulie că "toate femeile afgane", ca "grup social", pot obţine azil. Legea islamică a talibanilor Talibanii, reveniţi la putere în Afganistan în august 2021, aplică extrem de riguros legea islamică şi - conform aprecierilor ONU - impun un "apartheid de gen". În prezent, afganele nu mai au dreptul la învăţământ după şcoala primară, nu pot merge în parcuri, săli de sport sau saloane cosmetice şi practic nu pot ieşi din casă fără însoţitor. O lege recentă le interzice şi să vorbească în public. În august, regimul de la Kabul a formulat un set cuprinzător de reguli privind moralitatea conform legii islamice (sharia), care sunt impuse de Ministerul Moralităţii; instituţia respectivă afirmă că a arestat mii de oameni pentru nerespectarea normelor.

Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian Foto: Twitter ministerul austriac de Interne
Eveniment

Condiții pentru ca România să intre în Schengenul aerian

Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni”, a spus ministrul de Interne de la Viena, Gerhard Karner, într-un interviu acordat în această dimineață la Ö1-Morgenjournal și preluat de Der Kurier. Karner a spus că acest condiții sunt adresate Comisiei Europene și abia după îndeplinirea lor își va da Austria acordul pentru ridicarea veto-ului impus României și Bulgariei. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Condiții pentru ca România să intre în Schengenul aerian Ce a cerut ministrul austriac de Interne, potrivit Der Kurier: triplarea numărului de polițiști de frontieră bani pentru infrastructura de protecție a frontierelor o modernizare tehnică, în special la frontierele bulgaro-turce și româno-sârbe creșterea controalelor la frontierele naționale acceptarea solicitanților de azil de către România și Bulgaria, în special afgani și sirieni Karner a justificat cererea de menținere a unor controale permanente la frontierele terestre prin „problema cu traficanții de persoane". Din cele puțin peste 50.000 de cereri de azil din Austria, doar puțin sub 150 de migranți au ajuns prin aeroporturi, a explicat ministrul austriac de interne. Foto: Twitter BMI Karner se va deplasa luni în Slovenia pentru a discuta despre viitorul Schengen în cadrul unei reuniuni cu miniștrii de interne din cadrul așa-numitului "Forum Salzburg". La 8 decembrie 2023, Austria a blocat extinderea spațiului Schengen, invocând numărul mare de solicitanți de azil. Olanda s-a opus aderării Bulgariei la Schengen. Pe lângă Austria, Bulgaria și România, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia sunt membre ale Forumului Salzburg. Statele din Balcanii de Vest și Republica Moldova sunt și ele reprezentate.

Wagner recrutează pe Pornhub, în Afganistan (sursa: Telegram/Prigozhin press group)
Internațional

Wagner recrutează pe Pornhub, în Afganistan

Wagner recrutează pe Pornhub, în Afganistan. În Rusia, potrivit legii, grupările armate private sunt ilegale, însă legea nu e aplicată în ceea ce privește Grupul Wagner, "armata din umbră" fiind prea importantă pentru Kremlin. În prezent, cu zeci de mii de luptători, mulți dintre ei antrenați de acum pe câmpul de luptă, Grupul Wagner e perceput, atât ca o amenințare militară, cât și ideologică. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De ani buni, rețeaua de mass media și cea de social media controlate de Evgheni Prigojin (foto), lider declarat al Grupului Wagner, a interferat cu sistemele politice ale altor țări, precum alegerile din SUA, încercând să extindă operațiunile de dezinformare și influență politică și în țările din Uniunea Europeană, stârnind sentimente anti-NATO și anti-occidentale. Crimeea, locul de naștere al Wagner Grupul Wagner a acționat pentru prima dată în Ucraina, în 2014, unde a participat la anexarea Crimeei, fiind cunoscut și ca "Armata din umbră a lui Putin" sau "Mercenarii Rusiei". Mult timp s-a crezut că fondatorul grupului a fost Dmitri Utkin, un fost veteran al războiului din Cecenia, mai ales că numele grupului provine de la porecla lui Utkin, un admirator al lui Richard Wagner, compozitorul preferat al lui Adolf Hitler. Înclinațiile ideologice ale lui Utkin sunt, de altfel, tatuate pe corpul lui: simboluri naziste. De altfel, nici președintele Putin nu e străin de simpatiile neonazismului. Potrivit The New York Times, o mulțime de ideologi și neonaziști au călătorit de-a lungul timpului în Rusia, participând la o serie de conferințe și întâlniri pe teme neonaziste, Rusia primindu-i cu brațele deschise: "În întreaga colecție de naționaliști, populiști și neonaziști care a prins rădăcini de ambele maluri ale Atlanticului, domnul Putin e venerat pe scară largă ca un soi de cavaler alb: un simbol al forței, purității rasiale și al valorilor tradiționale creștine.". În 2021, jurnaliștii BBC au recuperat o tabletă Samsung, aparținînd unui mercenar Wagner, de pe un câmp de luptă din Libia. În tabletă s-au găsit atât informații despre crimele de război ale Grupului Wagner, instrucțiuni și hărți militare, cât și dovezi ale propagandei neo-naziste pe care mercenarii Kremlinului o lăsaseră în zonele de război în care au luptat, inclusiv un e-book "Mein Kampf". RIA FAN, brațul de dezinformare Deși Utkin a fost considerat multă vreme a fi fondatorul Wagner, master mind-ul a fost altcineva și, dacă primul activa pe câmpul de luptă, al doilea o făcea pe plan intern. Este vorba despre Evgheni Prigojin, care în primăvara anului 2014 a deschis o nouă companie media în Rusia, cu sediul la Sankt Petersburg, RIA FAN (Agenția federală de știri), care e încă cea mai puternică armă media a omului de afaceri Prigojin, făcând parte din holdingul Patriot Media Group. Din 2015, RIA FAN a raportat despre războiul din Siria și conflictul armat din Donbas, Rusia fiind întotdeauna bine prezentată, chiar și când avioanele de luptă rusești bombardau sate și orașe civile. În 2017, Agenția avea 30 de milioane de abonați. În timpul alegerilor prezidențiale din 2018, RIA FAN a încercat să influențeze direct politica din Rusia, jurnaliștii lui Prigojin primind instrucțiuni despre cum să scrie despre Vladimir Putin și să explice populației de ce este singurul candidat la președinție. De asemenea, Prigojin a plătit bloggeri populari pentru a duce campanii împotriva membrilor opoziției. În 2019, agenția lui Prigojin a creat dosare despre activiștii opoziției din Sankt Petersburg. O privire de ansamblu asupra bugetului arată că s-au alocat mii de euro pentru investigații asupra opozanților. Prigojin, tâlhar din adolescență În 1980, la vârsta de 18 ani, Prigojin a atacat o femeie în Sankt Petesburg, strângând-o de gât până când aceasta și-a pierdut cunoștința, apoi i-a furat banii, pantofii și bijuteriile. A fost unul dintre multele jafuri pentru care a fost condamnat la 13 ani de închisoare. Eliberat în 1990, în perioada de destrămare a Uniunii Sovietice, a reușit, în câțiva ani, să valorifice apariția capitalismului. La început, a vândut pe stradă hot dog, pregătiți în bucătărie cu mama lui, însă foarte rapid, a trecut la afaceri mai mari, ajungând să dețină acțiuni în câteva supermarketuri. La mijlocul anilor ‘90 deschide un restaurant, Casa Tradițiilor Vechi, bazat pe un concept deosebit de tot ce exista până atunci în Sankt Petersburg: strip-tease și mâncare bună. În scurt timp, restaurantul a început să fie frecventat de elitele de afaceri și politice. Printre clienți, primarul Sankt Petersburgului, Anatoli Sobchak, și viceprimarul de atunci, Vladimir Putin. Așa a început prietenia dintre Putin și Prigojin. Devenind o figură politică importantă, Putin l-a invitat pe Prigojin să organizeze evenimentele guvernamentale, oferindu-i, mai apoi, contracte cu statul din ce în ce mai mari – începând cu contracte de catering pentru școlile din Rusia (în valoare de peste 200 de milioane de euro), mai apoi pentru armată. Din aceste contracte pentru armată a apărut ideea armatei de mercenari. În 2014, când Putin ia decizia de a anexa Crimeea și de a invada Ucraina pentru prima dată, Kremlinul căuta modalități de a ascunde faptul că trupele sale sunt active în Ucraina, iar Prigojin a intervenit, oferindu-se să înființeze o companie militară privată care să facă munca murdară a Kremlinului, fără a implica statul rus. Înaintașii: "Corpul slavon" Dacă Prigojin a venit cu ideea înființării, Utkin s-a ocupat de infrastructură. După ce a părăsit armata, în 2013, Utkin a început să lucreze pentru Moran Security Group, o companie privată înființată de veterani militari ruși, implicată în misiuni de securitate și instrucție militară, în întreaga lume. În același an, managerii Grupului de Securitate Moran au înființat o nouă companie, denumită "Corpul slavon", pentru a "proteja câmpurile petroliere și conductele" din Siria în timpul războiului civil. Utkin a fost trimis în Siria ca membru al Corpului slavon, supraviețuind unei misiuni dezastruoase. În 2014, când i s-a încredințat misiunea de a crea Grupul Wagner, Utkin avea să apeleze la foștii tovarăși de arme din Corpul slavon. Un moment cheie pentru Prigojin a venit la sfârșitul anului 2015, când Putin a decis să intervină militar în Siria pentru a susține regimul lui Bashar al-Assad. Prigojin a primit atunci, din partea guvernului rus, contracte pentru alimente și provizii pentru armata rusă în valoare de peste un miliard de euro, trimițând, la schimb, trupele Wagner în Siria. În Siria, Wagner s-a impus mai întâi ca o forță de luptă formidabilă, mai apoi prin teroare – mercenarii Wagner fiind acuzați de numeroase crime de război. Dacă, în 2016, Wagner avea o mie de angajați, un an mai târziu, numărul acestora ajungea la cinci mii, urmând ca în 2018 armata de mercenari să aibă șase mii de angajați. În prezent, potrivit coordonatorului Consiliului Național de Securitate al Statelor Unite pentru Comunicații Strategice, John Kirby, Wagner are 50.000 de luptători în Ucraina. Bani publici, jafuri, resurse minerale Detaliile despre modul de finanțare și despre cine are responsabilitățile financiare în interiorul organizației sunt puține din cauza faptului că Grupul folosește foarte multe corporații fantomă pentru a putea face afaceri, fentând sancțiunile occidentale. E și cazul companiei Midas Resources, înregistrată în Madagascar, care derulează afaceri miniere în Republica Centrafricană. Experții au emis de ani de zile ipoteza că grupul primește finanțare semnificativă de la statul rus, suplimentând acești bani cu profituri din contractele de securitate și minerit de la guverne care nu aderă la sancțiuni. În plus, Grupul Wagner câștigă bani și pe alte căi: exploatarea minelor de aur și a lemnului prețios, câmpuri petroliere, jefuirea resurselor minerale de către mercenari în zonele lor de operare, în special în multe țări africane. Chiar dacă nu există informații oficiale despre modul în care sunt finanțate trupele Wagner, potrivit estimărilor SUA, în prezent armata de mercenari cheltuiește 100 de milioane de dolari pe lună pentru luptele din Ucraina. Un străin ucis în Ucraina valorează 10.000 de dolari Oficial, armata privată rusă oferă celor care vor să devină membri, pentru desfășurarea în zona de război, un salariu lunar de 240.000 de ruble (aproximativ 3.000 de euro). În anunțurile de recrutare sunt însă promise indemnizații și bonusuri, care vor fi discutate la interviul de angajare. Potrivit unor informații furnizate de luptători ai Grupului Wagner capturați de forțele ucrainene, mercenarii primesc un salariu de bază de 5.000 mii de euro, iar cu indemnizațiile cumulate (oferite la fiecare victorie) acesta ar ajunge până la 7.000 de dolari pe lună. În plus, există un bonus de 10.000 de dolari, dacă un mercenar Wagner ucide străinii care luptă pentru Ucraina, condiția pentru a primi bonusul fiind să prezinte pașaportul cadavrului drept dovadă. Armata privată garantează, de asemenea, angajaților, uniforme de luptă moderne, cele mai bune echipamente și cele mai bune arme, asigurare de viață și instruire de către instructori de înaltă calificare. Wagner recrutează pe Pornhub, în Afganistan Wagner ar fi recrutat în jur de 40.000 de prizonieri din închisorile Rusiei, Prigojin oferindu-le grațiere dacă supraviețuiau șase luni pe câmpurile de luptă din Ucraina. Însă, la începutul lunii februarie, Prigojin a declarat că recrutarea deținuților a încetat. Potrivit serviciilor secrete britanice, aproximativ jumătate dintre prizonierii angajați de Wagner angajat și trimiși pe front în Ucraina au fost omorâți. Cum Wagner a pierdut mulți luptători în bătălia pentru Bahmut, Prigojin a anunțat recent că vor fi înființate birouri de recrutare în toată țara. Însă Grupul Wagner nu se limitează doar la birouri de recrutare. La începutul lunii martie, Grupul Wagner a început să plaseze reclame pe Pornhub, cel mai mare site pornografic din lume ("Luptați alături de Compania militară privată Wagner, nu vă mai masturbați", reclamă lăudată de Prigojin, într-o declarație publicată pe Telegram), dar și în licee. Potrivit Ministerului britanic al Apărării, recrutori mascați Wagner au vizitat mai multe licee din Moscova pentru a discuta cu elevii, distribuindu-le chestionare pentru înrolare ("Recrutarea unui tânăr războinic"), pentru a le colecta informațiile de contact. Sârbii, de interes La începutul anului, președintele sârb a criticat faptul că pe site-urile web și grupurile de social media rusești au apărut anunțuri de recrutare, în limba sârbă, pentru grupul Wagner. Deși legislația sârbă interzice participarea cetățenilor săi la conflictele din străinătate, au existat voluntari sârbi care au luat parte și în trecut la luptele din Ucraina din 2014, alături de forțele pro-ruse. În prezent, nu există informații oficiale despre străinii care se înrolează în Grupul Wagner, însă în timpul luptelor de la Bahmut, ucrainenii au arestat membri ai Grupului Wagner, printre care germani, americani, francezi și sirieni. Afganii nu au nimic de pierdut Totuși, Gruparea Wagner are în vizor o țară anume, care ar putea să ofere un grup compact și mare de noi recruți: Afghanistan. Potrivit reprezentanților fostelor cercuri militare și de securitate din Afganistan, peste 10.000 de foști militari ar fi fost vizați de mesajele Wagner și, cel mai probabil, aceștia vor da curs ofertei: "Nu au țară, nu au locuri de muncă, și nici viitor. Nu au nimic de pierdut. Aici li se oferă în jur de patru dolari pe zi de muncă, (...) iar dacă Wagner le oferă 1.000 de dolari pentru a fi din nou bărbați luptători, nu vor respinge oferta. În plus, un nou recrut va putea convinge jumătate din vechea sa unitate să se alăture, pentru că sunt ca niște frați, și destul de curând, ai un întreg pluton.". Membrii fostului Corpului Național de Comando al Armatei de elită din Afganistan, abandonați de SUA și aliații occidentali când țara a căzut în mâinile talibanilor, au primit mesaje pentru recrutare din partea Wagner ("Oricine ar dori să meargă în Rusia cu un tratament mai bun și cu resurse bune: vă rog să-mi trimiteți numele, numele tatălui și gradul vostru militar"), însoțite de îndemnul de a ajuta la recrutarea altor membri ai unităților lor și de oferte care includ cetățenia rusă. Potrivit analiștilor, dacă ar accepta ofertele, balanța pe câmpul de luptă ucrainean s-ar putea înclina în favoarea Rusiei. Soldați ruși proaspăt încorporați, răpiți Pentru a-și mări rândurile, Wagner recurge la măsuri din ce în ce mai extreme. Recent, au apărut dezvăluiri că Gruparea răpește soldați din armata rusă, forțându-i să semneze contracte. Citește și: PNL amenință PSD că Ciucă își va depune mandatul la 26 mai, conform protocolului, indiferent de încheierea sau nu a negocierilor La începutul lunii aprilie, 500 de ruși mobilizați de armata rusă au fost trimiși cu avionul de la Kursk la Rostov-pe-Don pentru antrenament, însă ajunși acolo au fost urcați în camioane și transferați noaptea în regiunea ucraineană Lugansk, unde au fost obligați să semneze contracte cu Grupul Wagner, a dezvăluit Astra Press, citând mesajele pe care soldații le-au trimis, disperați, rudelor. Surse ruse au raportat ulterior că 100 de angajați mobilizați în regiunea Lugansk au dispărut din 7 aprilie, după ce au refuzat să semneze contracte cu Wagner.

Rusia a pierdut mai mulți soldați decât în toate războaiele de după WW2 Foto: Twitter
Eveniment

Rusia a pierdut mulți soldați decât în toate războaiele

În Ucraina, Rusia a pierdut mai mulți soldați decât în toate războaiele de după cel de-al doilea conflict mondial, inclusiv Cecenia și Afganistan, arată o analiză a unuia din cele mai prestigioase think-tank-uri din Washington DC, Center for Strategic and International Studies (CSIS). În total, Rusia a suferit pierderi de circa 200.000 - 250.000 de persoane rănite, ucise și dispărute, doar în primul an de război. Aceste estimări privind numărul de victime includ soldații ruși obișnuiți, luptătorii din miliție și contractorii privați din Grupul Wagner. Analiza mai arată că rata soldaților ruși uciși într-o lună în Ucraina este de 25 de ori mai mare decât cea din Cecenia și de 35 de ori mai mare decât cea din Afganistan. „Deși numărul victimelor rusești din Ucraina pălește în comparație cu rata mortalității sovietice din cel de-al Doilea Război Mondial, contextul politic este extrem de diferit”, scrie CSIS. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Rusia a pierdut mai mulți soldați decât în toate războaiele de după WW2 Analiza urmărește să arate care este actuala stare a conflictului militar și cum ar putea evolua. La final, ea explică ce tipuri de armamente ar fi utile Ucrainei, pentru a sparge fortificațiile rusești. Tabel: CSIS Această analiză prezintă trei argumente principale. În primul rând, războiul din Ucraina a devenit un război de uzură caracterizat prin forțe ascunse în tranșee, atacuri în valuri umane, baraje de artilerie și pierderi mari de ambele părți. În al doilea rând, Ucraina s-a descurcat extraordinar de bine în fața unui adversar cu un avantaj semnificativ în ceea ce privește resursele materiale. Un factor care a contribuit probabil la performanța Ucrainei este inovația militară, exemplificată prin utilizarea de către Ucraina a sistemelor de aeronave fără pilot la bord (UAV) în operațiunile armelor combinate. Multe dintre inovațiile Ucrainei au venit de jos în sus, datorită unui mediu militar care încurajează și permite ofițerilor subalterni să caute inovația. În al treilea rând, în timp ce inovația militară va fi necesară pe măsură ce războiul continuă, aceasta nu va fi suficientă pentru a contrabalansa nevoile materiale ale armatei ucrainene, cum ar fi sistemele de apărare aeriană, artileria cu rază lungă de acțiune, vehiculele blindate, avioanele de luptă, munițiile, piesele de schimb și resursele logistice. Occidentul, inclusiv Statele Unite, ar trebui să se pregătească pentru un război prelungit și pentru un sprijin pe termen lung pentru Ucraina. Ucraina are nevoie de sisteme avansate, inclusiv avioane F-16 „Natura războiului din Ucraina poate fi văzută cel mai clar în luptele pentru Bakhmut, un mic oraș din regiunea Donețk din Ucraina. Timp de luni de zile, forțele rusești au bombardat neîncetat orașul, au luptat din casă în casă și au folosit atacuri cu valuri umane pentru a-i copleși pe apărătorii ucraineni (…) În ciuda luptelor intense din timpul iernii, Rusia a capturat doar aproximativ 400 de mile pătrate de teritoriu ucrainean pe întreg frontul de est din septembrie 2022 (...) Există numeroase semne ale războiului de uzură, inclusiv sisteme de tranșee defensive ale infanteriei, șanțuri și berme antitanc și cratere de impact ale artileriei”, explică CSIS. „Pe lângă instruire și informații, Ucraina are acum nevoie de sisteme avansate pentru a desfășura operațiuni ofensive într-un război prelungit, cum ar fi sisteme de apărare aeriană, artilerie cu rază lungă de acțiune, vehicule blindate, avioane de luptă și muniții, precum și piese de schimb și instruire. Aceste tipuri de muniții, sisteme de armament și materiale sunt esențiale pentru a ajuta forțele ucrainene să desfășoare contraatacuri eficiente împotriva forțelor rusești săpate”, arată studiul CSIS, care recomandă ca SUA să ofere inclusiv avioane F-16.

Talibanii afgani îi amenință pe pakistanezi (sursa: voanews.com)
Internațional

Talibanii afgani îi amenință pe pakistanezi

Talibanii afgani îi amenință pe pakistanezi. Ministrul taliban în exerciţiu al Apărării, Mullah Yaqoob Mujahid, a acuzat duminică Pakistanul că a permis ca spaţiul său aerian să fie folosit de drone americane pentru operaţiuni în Afganistan şi a cerut ţării vecine să nu mai facă asta, relatează DPA şi Reuters. Talibanii afgani îi amenință pe pakistanezi Într-o conferinţă de presă la Kabul, el a spus că drone americane intră în Afganistan prin Pakistan. "Conform informaţiilor noastre, dronele intră prin Pakistan în Afganistan. Folosesc spaţiul aerian al Pakistanului", a declarat oficialul taliban. "Cerem Pakistanului să nu îşi folosească spaţiul aerian împotriva noastră", a adăugat el. Yaqoob este fiul fondatorului mişcării talibane, Mullah Omar, decedat, şi este considerat al doilea cel mai puternic lider militar taliban. El a spus că sistemul de radar al ţării a fost distrus când americanii s-au retras din Afganistan anul trecut, dar că surse din serviciile de informaţii sugerează că dronele americane au intrat prin Pakistan. Acest lucru reprezintă "o încălcare gravă", a afirmat Yaqoob. Liderul Al-Qaeda, Ayman al-Zawahiri, ucis la Kabul SUA şi Pakistanul nu au reacţionat deocamdată la aceste comentarii. La începutul lunii august, preşedintele american Joe Biden a anunţat că un atac cu dronă americană l-a ucis pe liderul Al-Qaeda, Ayman al-Zawahiri, în enclava diplomatică din Kabul. Talibanii au condamnat atacul şi au spus că liderii lor nu ştiau de prezenţa lui acolo. Autorităţile pakistaneze au negat atunci orice implicare în atacul cu dronă sau că ar fi ştiu din avans de el. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” În conferinţa de presă de duminică, Yaqoob a mai spus că talibanii încă investighează uciderea lui Al-Zawahiri. Talibanii, care sunt acuzaţi că menţin legături cu Al-Qaeda, au preluat din nou puterea după retragerea haotică a forţelor NATO conduse de SUA în august 2021. De atunci, nicio ţară nu a recunoscut guvernul taliban.

25.000 de soldați ruși uciși în Ucraina Foto: twitter
Internațional

25.000 de soldați ruși uciși în Ucraina

25.000 de soldați ruși au fost uciși în Ucraina, de la începutul invaziei, estimează ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace. În aprilie, el aprecia numărul soldaților ruși uciși la 15.000. 25.000 de soldați ruși uciși în Ucraina „Totuși aș spune că ucrainenii câștigă. Ei provoacă pierderi uriașe forțelor armate ruse. 25.000 de ruși, credem, au fost uciși pe parcursul a 112, 115 zile. Rusia a eșuat în toate obiectivele sale majore. Acum este limitată la un avans de câteva sute de metri în câteva zile, cu un cost masiv, într-o mică parte a estului Ucrainei, de-a lungul a două sau trei axe. Asta nu este o victorie în cartea nimănui”, a explicat Wallace. A photo of the work of the Bogdan self-propelled gun mount, which helped drive the orcs out of the Snake Island, has appeared.?DEATH TO THE RUSSIAN OCCUPANTS!#Ukraine pic.twitter.com/6wXFdrHZVr— OneTonSoup (@OneTonSoupp) June 30, 2022 Pierderile Rusiei sunt imense, comparativ cu alte conflicte: 14.453 de militari sovietici uciși în Afganistan, între 1978 și 1989între 5.700 și 14.000 (plus aproape 3.000 de dispăruți) în primul război cecen, între decembrie 1994 și august 1996sub 7.500 de militari uciși, inclusiv ofițeri ceceni de poliție care luptau de partea Rusiei, în al doilea război cecen, între august 1999 și aprilie 2000 În Irak, între 2003 și 2011, coaliția susținută de SUA a pierdut - cu tot cu pierderile irakiene - circa 25.000 de militari. Însă, din aceștia, doar 4.825 făceau parte din militarii din forțele de coaliția. SUA a înregistrat 4507 morți și sub 33.000 de răniți. Citește și: Armata rusă anunță că părăsește Insula Șerpilor în urma bombardamentelor neîncetate lansate de forțele ucrainene În Afganistan, SUA au înregistrat, între 2001 și 2021, 2.420 de morți și sub 25.000 de răniți. Unul din războaiele moderne unde s-au înregistrat pierderi comparabile a fost cel din Bosnia, între 1992 și 1995. Trupele Bosniei au pierdut circa 30.000 de militari, iar cele sârbe, peste 21.000. Croația a pierdut în acel conflict circa 6.000 de militari.

Masacru în Afganistan și Pakistan produs de un cutremur (sursa: Pixabay)
Internațional

Masacru în Afganistan și Pakistan produs de un cutremur

Masacru în Afganistan și Pakistan produs de un cutremur. Un cutremur cu magnitudinea 6,1 a zguduit miercuri mai multe zone dens populate din Afganistan şi Pakistan, conform Institutului American de Geofizică (USGS), informează Reuters. Autoritatea pentru gestionarea dezastrelor din Afganistan a anunţat că seismul a provocat moartea a cel puţin 130 de persoane în estul ţării. Majoritatea deceselor confirmate au fost înregistrate în provincia Paktika, unde o sută de persoane au murit, iar 250 au fost rănite, a declarat directorul Autorităţii pentru gestionarea dezastrelor din cadrul administraţiei talibane, Mohammad Nassim Haqqani. Masacru în Afganistan și Pakistan produs de un cutremur Alte decese au fost raportate în provinciile estice Nangarhar şi Khost, a precizat oficialul adăugând că autorităţile continuă să evalueze pagubele. Cutremurul s-a produs la o distanţă de aproximativ 44 kilometri de oraşul Khost, în sud-estul Afganistanului, la o adâncime de 51 de kilometri, potrivit USGS. Citește și: Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă Nu au fost raportate pagube sau decese în Pakistan imediat după producerea seismului. Cutremurul a fost resimţit pe o rază de aproximativ 500 de kilometri de aproximativ 119 milioane de locuitori din Pakistan, Afganistan şi India, a indicat Centrul Seismologic Euro-Mediteranean (EMSC) într-un mesaj pe Twitter. Seismul a fost resimţit în capitala Afganistanului, Kabul, precum şi în capitala Pakistanului, Islamabad, conform relatărilor martorilor postate pe site-ul EMSC şi pe Twitter, potrivit Agerpres. "Şocuri puternice şi lungi", a scris pe site-ul EMSC un martor de la Kabul. "A fost puternic", a scris un alt martor din Peshawar, în nord-vestul Pakistanului.

Talibanii acoperă fețele femeilor din Afganistan (sursa: voanews.com)
Eveniment

Talibanii acoperă fețele femeilor din Afganistan

Talibanii acoperă fețele femeilor din Afganistan. Regimul de la Kabul a decretat sâmbătă că toate femeile şi fetele din Afganistan vor fi obligate să poarte văl integral în public, măsură ce se adaugă lungii liste de restricţii împotriva afganelor de când fundamentaliştii au obţinut controlul asupra ţării în august 2021, transmite EFE. Talibanii acoperă fețele femeilor din Afganistan "Deşi 99% dintre femeile afgane poartă deja hijab, şi restul ar trebui să-l poarte şi nu au nicio scuză" să nu o facă, a anunţat într-un ordin public atotputernicul Minister al Propagării Virtuţii şi Prevenirii Viciului. Documentul menţionează că "hijabul" se referă la toate acele veşminte care acoperă întregul corp şi că în acest caz "burqa este cea mai bună variantă dintre toate". Ordinul stabileşte că femeile "care lucrează cu Emiratul Islamic (numele pe care l-au dat talibanii regimului lor - n.r.) în departamente relevante şi nu folosesc hijab, vor fi date afară din locurile lor de muncă", la fel şi "dacă fiica sau soţia unui angajat/funcţionar guvernamental nu poartă hijab", angajatul va fi suspendat. Pedepsele le primesc bărbații În cazul în care femeile afgane nu respectă acest ordin, într-o primă instanţă forţele de securitate vor informa tutorele sau bărbatul din acel cămin, iar dacă femeile continuă să nu se supună, bărbatul va fi audiat, poate "fi reţinut pentru trei zile şi, în ultimă instanţă, predat tribunalelor ca să-şi primească pedeapsa", avertizează comunicatul. Citește și: Marcarea sfârșitului celui de-al doilea război mondial trimite Rusia și SUA în plin război rece: șeful Dumei de la Moscova acuză Washingtonul de implicare directă în războiul din Ucraina "Femeile care nu sunt nici prea tinere, nici prea bătrâne ar trebui sa-şi acopere faţa cu un văl, cu excepţia ochilor, atunci când se află în faţa unui bărbat care nu este un membru apropiat al familiei" pentru a evita provocările. Iar dacă nu au nicio treabă de făcut afară, este "mai bine pentru ele să stea acasă", se adaugă în document. Ceva mai multă libertate la Kabul Multe femei din Afganistan poartă pe cap o eşarfă din motive religioase, însă multe din zonele urbane, precum capitala Kabul, nu-şi acoperă şi faţa, notează Reuters. Activista socială afgană Yalda Parwani a declarat pentru EFE că această impunere cu care fundamentaliştii le vizează pe femei este o modalitate de "a-i convinge pe propriii lor combatanţi că impun o guvernare islamică în Afganistan aşa cum le-au promis în timpul războiului din ultimii 20 de ani". "Hijabul este fericirea şi orgoliul nostru ca femei musulmane, însă guvernul taliban pur şi simplu ne impune să folosim codul lor vestimentar specific", a spus ea. SUA sunt "extrem de preocupate" SUA sunt "extrem de preocupate" de restricţiile asupra drepturilor femeilor din Afganistan, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american, după ce talibanii au impus sâmbătă portul vălului integral în public, transmite AFP. "Suntem extrem de preocupaţi că drepturile femeilor şi fetelor afgane şi progresele realizate în acest domeniu în ultimii 20 de ani sunt tăiate", a afirmat oficialul american. Washingtonul şi aliaţii săi sunt "profund îngrijoraţi de măsurile recente luate de talibani împotriva femeilor şi fetelor, printre care restricţiile referitoare la educaţie şi călătorii", a adăugat el.

Kremlinul nu vrea prezență militară în vecinătatea Afganistanului (sursa: The Moscow Times)
Internațional

Kremlinul nu vrea prezență militară în vecinătatea Afganistanului

Rusia consideră inacceptabilă prezenţa oricărei infrastructuri militare a NATO sau a Statelor Unite în ţările vecine cu Afganistanul, a declarat joi ministrul rus de externe Serghei Lavrov la o conferinţă internaţională dedicată problemelor afgane, transmite Agerpres. Kremlinul nu vrea prezență militară în vecinătatea Afganistanului Afganistanul se învecinează cu China, Pakistanul, Iranul şi cu fostele republici sovietice Turkmenistan, Tadjikistan şi Uzbekistan. Reuters preia de la agenţiile TASS şi RIA mai multe comentarii făcute de şeful diplomaţiei ruse la evenimentul găzduit de China la Tunxi, în provincia Anhui. Citește și: Putin crede că a fost indus în eroare de șefii armatei ruse, care nu-i furnizează informațiile reale despre pierderile din Ucraina, potrivit unui oficial de la Washington Lavrov a mai exprimat îngrijorarea Moscovei faţă de planurile Statului Islamic de a destabiliza Asia Centrală şi de a extinde instabilitatea până în Rusia. "Concentrarea de detaşamente ale Jamaat Ansarullah şi ale Mişcării Islamice din Uzbekistan în apropierea frontierelor afgano-tadjică şi afgano-uzbecă reprezintă un semnal îngrijorător", a avertizat el. Ministrul de externe rus a anunţat că primul diplomat care reprezintă regimul talibanilor, ajuns la putere în Afganistan în august 2021, a fost acreditat şi şi-a început activitatea la Moscova de luna trecută. El a mai arătat că relaţiile comerciale şi economice între Afganistan şi alte state din regiune sunt în creştere, ceea ce contribuie la o eventuală recunoaştere internaţională a noului guvern de la Kabul. Anul trecut, o altă conferinţă internaţională dedicată Afganistanului a avut loc în Rusia, în încercarea de a realiza un acord de pace şi de a pune capăt luptelor între talibani şi guvernul afgan anterior. Deşi Moscova considera oficial că talibanii sunt o "organizaţie teroristă", reprezentanţii lor au fost primiţi de mai multe ori în Rusia pentru negocieri. Ulterior eforturilor de mediere ale Rusiei, SUA şi aliaţii acestora şi-au retras forţele militare din Afganistan, încheind un conflict vechi de 20 de ani după ce guvernul de la Kabul a căzut, iar talibanii au preluat puterea. În urma acestei schimbări de situaţie, Rusia a organizat manevre militare în Tadjikistan şi şi-a întărit cu echipamente baza militară din această ţară.

Universitățile afgane, redeschise. Nu pentru femei, potrivit lui Noorullah Munir (sursa: Memri TV)
Internațional

Universitățile afgane, redeschise. Nu pentru femei

Universitățile afgane, redeschise. Nu pentru femei. Universităţile publice din Afganistan, închise după ce talibanii au revenit la putere în august, vor fi redeschise în februarie. Anunţul a venit duminică de la ministrul pentru învăţământul superior din guvernul taliban. Acesta nu a precizat dacă studentelor li se va permite să revină la cursuri, informează Reuters. Universitățile afgane, redeschise. Nu pentru femei Universităţile din provinciile cu climă mai călduroasă vor fi redeschise pe 2 februarie, iar cele din zonele mai reci - pe 26 februarie, a precizat ministrul Shaikh Abdul Baqi Haqqani, în timpul unei conferinţe de presă la Kabul. Citește și: Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR El nu a spus ce aranjamente vor fi făcute, sau dacă acestea vor exista, pentru studente. Înainte de aceasta, oficiali talibani au dat de înţeles că fetele ar putea frecventa cursurile în clase separate. Liceele, doar pentru băieți Până acum, guvernul taliban a redeschis liceele doar pentru băieţi, în cea mai mare parte a ţării. Unele universităţi private au fost şi ele redeschise, însă în multe cazuri studentele nu au putut reveni în sălile de curs. Guvernele occidentale au inclus educaţia fetelor printre cererile pe care le-au adresat talibanilor, în condiţiile în care aceştia din urmă caută mai mult sprijin pe plan internaţional şi dezgheţarea activelor afgane din străinătate. Talibanii au revenit la putere în Afganistan pe 15 august 2021, după retragerea forţelor internaţionale din această ţară.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră