Revelion de protest la Tbilisi: zeci de mii de georgieni au petrecut noaptea dintre ani în fața Parlamentului, denunțând fraudarea alegerilor
Georgia, proteste masive pro-europene de Revelion. Zeci de mii de manifestanți pro-europeni s-au adunat în fața Parlamentului georgian din Tbilisi, în noaptea de Anul Nou, transformând cea de-a 34-a zi consecutivă de proteste împotriva deciziei guvernului de a suspenda procesul de aderare la UE într-o celebrare a unității naționale.
Suspendarea negocierilor de aderare la UE
Protestele au început după decizia guvernului din 28 noiembrie de a suspenda negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Guvernul partidului Visul Georgian este acuzat de derivă autoritară și pro-rusă, o direcție care contravine obiectivului constituțional al Georgiei de integrare europeană.
Decizia a stârnit manifestații zilnice, susținute de opoziția pro-occidentală și de o populație în mare parte pro-europeană.
Georgia, proteste masive pro-europene de Revelion
Pe bulevardul principal din Tbilisi, în seara de Revelion, manifestanții au creat o atmosferă festivă.
Drapelele UE și ale Georgiei au fost fluturate cu mândrie.
O masă de sărbătoare lungă a fost amenajată sub luminile de Crăciun, simbolizând unitatea poporului.
Ilia Darsavelidze, unul dintre protestatari, a declarat: „Poporul georgian nu va permite unui guvern pro-rus să transforme țara noastră într-un despotism.”
Președinta Zurabișvili: „2025 va fi anul victoriei noastre”
Președinta în funcție, Salome Zurabișvili, aflată în conflict cu partidul de guvernământ, s-a alăturat manifestanților.
Ea a declarat că mandatul său rămâne legitim până la reorganizarea alegerilor din octombrie.
„2024 a fost anul unității noastre, iar 2025 va fi anul victoriei noastre,” a spus aceasta mulțimii.
Alegeri controversate și acuzații de autoritarism
Mandatul lui Zurabișvili s-a încheiat pe 29 decembrie 2024, când Mihail Kavelașvili, membru al partidului Visul Georgian, a preluat funcția de președinte.
Opoziția și președinta contestă legitimitatea acestuia, denunțând fraudele electorale.
Guvernul este acuzat că a folosit violențe și tactici represive împotriva protestatarilor.
Violențele poliției și condamnarea internațională
Protestele inițiale au fost reprimate cu brutalitate.
Poliția a utilizat gaze lacrimogene și tunuri cu apă.
Peste 400 de persoane au fost arestate, iar Amnesty International a acuzat autoritățile de tortură.
Washingtonul și mai multe state europene au impus sancțiuni împotriva responsabililor guvernamentali.
Soluția internațională: Noi alegeri pentru ieșirea din criză
Miniștrii de externe ai Germaniei, Franței și Poloniei au solicitat autorităților georgiene să organizeze noi alegeri, ca soluție pentru criza politică.
Susținerea integrării europene este în continuare larg răspândită, cu peste 80% din populație favorabilă aderării la UE.
Între Europa și influența Rusiei
Criza din Georgia evidențiază divizarea politică profundă a țării, aflată între aspirațiile europene ale populației și presiunile politice interne de orientare pro-rusă.
Viitorul său european depinde acum de soluționarea conflictelor interne și de sprijinul comunității internaționale.
