joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: proteste

124 articole
Internațional

Pentagonul pregătește trupe pentru Minnesota, pe fondul protestelor împotriva deportărilor

Departamentul de Război al Statelor Unite a ordonat unor militari aflați în serviciu activ în Alaska să se pregătească pentru o eventuală desfășurare în statul Minnesota, unde au loc proteste ample împotriva politicilor federale de deportare. 1.500 de soldați, puși în stare de alertă Potrivit informațiilor transmise de autoritățile americane, unități ale armatei au primit ordin să intre în stare de pregătire pentru o posibilă mobilizare a aproximativ 1.500 de soldați, în cazul în care violențele se intensifică. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Deocamdată, nu a fost luată o decizie finală privind trimiterea efectivă a trupelor în Minnesota. Pentagonul: armata este pregătită să execute ordinele președintelui Reprezentanții Pentagonului au subliniat că armata este pregătită să răspundă oricăror ordine venite din partea comandantului suprem. Purtătorul de cuvânt al instituției, Sean Parnell, a declarat că „Departamentul de Război este întotdeauna gata să execute ordinele comandantului suprem”, folosind denumirea preferată de actuala administrație de la Washington. Trump amenință cu invocarea Legii Insurecției Președintele Donald Trump a avertizat joi că ar putea invoca Legea Insurecției pentru a permite intervenția trupelor federale, dacă autoritățile statului Minnesota nu vor reuși să oprească protestatarii care atacă agenții Serviciului pentru Imigrație și Control Vamal (ICE). Legea Insurecției oferă președintelui prerogative extinse pentru utilizarea armatei pe teritoriul SUA în cazul tulburărilor interne. Proteste declanșate după un incident mortal în Minneapolis Confruntările dintre localnici și agenții federali au izbucnit în Minneapolis, cel mai mare oraș din Minnesota, după ce, pe 7 ianuarie, un agent al ICE a împușcat mortal o femeie de 37 de ani, Renee Good, aflată la volanul automobilului său. Incidentul a declanșat un val de indignare publică și proteste de amploare. Autoritățile locale avertizează asupra riscului de escaladare Primarul orașului Minneapolis, Jacob Frey, a declarat duminică că o eventuală desfășurare militară ar putea agrava tensiunile existente. Potrivit acestuia, în zonă se află deja aproximativ 3.000 de agenți ai ICE și ai poliției de frontieră, iar majoritatea protestelor au fost până acum non-violente. Șefa Departamentului pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a afirmat duminică, într-o intervenție televizată, că autoritățile locale ar trebui să stabilească o „zonă pentru proteste pașnice”, pentru a preveni escaladarea violențelor și confruntările directe cu agenții federali.

Trump amenință cu trupe în Minnesota (sursa: Facebook/Minnesota National Guard)
Protestele fermierilor au blocat DN2 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fermieri din trei județe blochează drumuri naționale și se îndreaptă spre București

Protestele fermierilor au ajuns și în județul Iași, unde agricultori din mai multe zone ale Moldovei au blocat DN2, în vestul județului, pentru a-și face auzite nemulțumirile. Protestele fermierilor au blocat DN2 Un fermier ieșean susține că problemele din agricultură sunt reale și vechi, însă mișcarea de protest a fost rapid împinsă în zona politică. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Agricultorii reclamă costurile tot mai mari, noile taxe, prețurile scăzute la cereale și incertitudinile legate de acordul comercial Mercosur. Coloanele de tractoare s-au format în zona Cristești – Hanul Ancuței, cu participanți din Iași, Suceava și Neamț, semnalând o tensiune tot mai mare în mediul rural din Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași

Mii de protestatari uciși în Iran (sursa: X/Mario Nawfal)
Internațional

Mii de morți în Iran dintre protestatari, mii de răniți și zeci de mii de arestări

ONG-ul Iran Human Rights (IHRNGO) a anunțat marți că numărul manifestanților decedați în urma represiunii forțelor statului iranian a ajuns la cel puțin 734, în cele 17 zile de proteste antiguvernamentale din Iran. Printre victime se numără 12 copii și șase femei, potrivit datelor furnizate de organizația cu sediul la Oslo. Datele se bazează pe informații limitate din teritoriu IHRNGO precizează că cifrele centralizate provin din mai puțin de jumătate dintre provinciile Iranului și din sub 10% dintre spitalele din țară. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Din acest motiv, organizația avertizează că bilanțul real al deceselor este probabil mult mai mare, estimările indicând „mii” de victime. Proteste anti-guvernamentale în 15 provincii iraniene Conform informațiilor verificate direct de ONG sau confirmate de două surse independente, cel puțin 734 de manifestanți au murit în 15 provincii iraniene de la începutul protestelor. De asemenea, alte mii de persoane ar fi fost rănite în urma intervențiilor violente ale forțelor de ordine. Rapoarte indică peste 1.600 de decese doar în Isfahan Iran Human Rights afirmă că primește în continuare rapoarte privind „mii de persoane ucise” în mai multe orașe și provincii. Două surse independente ar fi confirmat existența a cel puțin 1.600 de decese asociate protestelor, înregistrate doar la nivelul Organizației de Medicină Legală din provincia Isfahan. Presa din exil vorbește despre peste 12.000 de victime Potrivit postului Iran International, citat de IHRNGO, numărul total al victimelor ar fi depășit 12.000. Organizația menționează că aceste cifre nu pot fi verificate independent, din cauza restricțiilor severe impuse de autoritățile iraniene. Peste 10.000 de persoane reținute, potrivit estimărilor ONG-ul cu sediul în Norvegia indică și estimări care arată că numărul persoanelor deținute în contextul protestelor a depășit 10.000, amplificând îngrijorările privind amploarea represiunii. Iran Human Rights susține că a primit informații potrivit cărora mulți dintre cei uciși au fost inițial răniți de arme cu bile, dar au murit ulterior după ce au fost împușcați în cap sau în gât, sugerând posibile execuții extrajudiciare. Pe de altă parte, mass-media de stat din Iran au raportat că cel puțin 121 de membri ai forțelor militare, judiciare, de poliție și de securitate ale Republicii Islamice și-au pierdut viața în timpul protestelor, potrivit informațiilor centralizate de IHRNGO. Întreruperea internetului îngreunează verificarea cifrelor Organizația atrage atenția că întreruperea completă a internetului, impusă de joi seara, precum și restricțiile drastice privind accesul la informații fac extrem de dificilă verificarea independentă a bilanțului real al victimelor. Iran Human Rights solicită convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, cerând adoptarea unor măsuri imediate pentru protejarea cetățenilor iranieni „de crimele comise de Republica Islamică”.

Trump îndeamnă iranienii să continue protestele (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump prezintă MIGA: le cere protestatarilor din Iran să atace instituțiile, promite ajutor urgent

Președintele american Donald Trump le-a transmis marți manifestanților iranieni să continue protestele până la înlăturarea autorităților de la Teheran, promițând că „ajutorul este pe drum”, fără a oferi însă detalii concrete privind natura acestui sprijin. Mesaj direct către „patrioții iranieni”, pe Truth Social Într-o postare publicată pe platforma sa, Truth Social, Donald Trump a adresat un mesaj direct protestatarilor din Iran, încurajându-i să preia controlul instituțiilor statului. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă „Patrioți iranieni, continuați să protestați – luați controlul instituțiilor voastre! Ajutorul este pe drum”, a scris liderul de la Casa Albă, folosind un ton imperativ și mobilizator. Trump anunță suspendarea dialogului cu oficialii iranieni Președintele SUA a mai precizat că a decis să anuleze toate întâlnirile cu oficiali iranieni, invocând violențele comise împotriva protestatarilor. Potrivit declarației sale, dialogul diplomatic nu va fi reluat până când „uciderea fără sens a manifestanților” nu va înceta. Declarații repetate de susținere a protestelor din Iran Mesajul de marți nu este singular. Sâmbătă, Donald Trump a transmis un nou mesaj de sprijin pentru mișcarea de contestare a regimului de la Teheran, afirmând că Iranul „aspiră la libertate” într-un mod fără precedent. „Statele Unite sunt pregătite să ajute”, afirmă Trump Într-o altă postare pe Truth Social, președintele american a subliniat disponibilitatea Statelor Unite de a sprijini populația iraniană. „Iranul aspiră la libertate, cum poate niciodată înainte. Statele Unite sunt pregătite să ajute”, a scris Trump, în contextul intensificării protestelor antiguvernamentale din Iran.

Sute de morți în protestele din Iran (sursa: Hengaw)
Internațional

VIDEO Cadavre îngrămădite în fața morgilor, în Iran, protestatarii sunt uciși cu sutele

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel public către autoritățile iraniene să dea dovadă de „maximă reținere”, pe fondul protestelor masive declanșate în ultimele două săptămâni și al reprimării violente a acestora. Liderul ONU s-a declarat „șocat” de informațiile privind utilizarea excesivă a forței împotriva protestatarilor, soldată cu numeroși morți și răniți. Drepturile fundamentale, încălcate în timpul protestelor Antonio Guterres a subliniat că drepturile la libertatea de exprimare, asociere și întrunire pașnică trebuie respectate și protejate pe deplin. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Totodată, el a cerut autorităților iraniene să se abțină de la folosirea inutilă sau disproporționată a forței și să permită accesul la informații, inclusiv prin restabilirea comunicațiilor întrerupte. Sute de morți raportate de organizațiile pentru drepturile omului Potrivit Agenției de știri a activiștilor pentru drepturile omului (HRANA), cel puțin 544 de persoane au fost ucise în ultimele 15 zile de proteste, dintre care 483 ar fi manifestanți. Printre victime se numără și opt copii, precum și membri ai forțelor de ordine și civili neimplicați direct, însă aceste cifre nu au putut fi verificate independent din cauza restricțiilor severe de comunicare. Imagini șocante de la morga din Kahrizak Un videoclip apărut online arată zeci de cadavre îngrămădite în fața morgii din Kahrizak, la sud de Teheran, imagini identificate de ONG-uri ca fiind victime ale represiunii. Organizațiile Iran Human Rights și Hengaw, ambele cu sediul în Norvegia, au confirmat autenticitatea filmărilor și au descris situația drept o crimă de amploare majoră. Internet blocat și temeri privind un bilanț mai grav Apărătorii drepturilor omului acuză forțele de securitate iraniene că au folosit muniție reală pentru a reprima protestele, în timp ce accesul la internet și liniile telefonice au fost blocate timp de peste 60 de ore. În acest context, există temeri serioase că numărul real al victimelor este mult mai mare decât cel raportat oficial.

Proteste în Iran, peste 500 de morți (sursa: X/Anonymous)
Internațional

Regimul nu cedează în Iran, s-ar fi înregistrat peste 500 de morți. Protestele continuă

Tulburările din Iran s-au soldat cu peste 500 de morți, potrivit unei organizații pentru drepturile omului care monitorizează situația din teren. Asociația HRANA, cu sediul în SUA, susține că datele colectate de activiști din Iran și din diaspora indică uciderea a 490 de protestatari și a 48 de membri ai forțelor de securitate. Totodată, organizația anunță că peste 10.600 de persoane au fost arestate în contextul represiunii declanșate de autorități. Iranul amenință cu represalii dacă SUA atacă Iranul a avertizat că va riposta în cazul unui atac militar al Statelor Unite, pe fondul intensificării protestelor interne și al unei reprimări sângeroase din partea autorităților. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Demonstrațiile au continuat sâmbătă seara, în ciuda intervențiilor violente ale forțelor de securitate, iar bilanțul victimelor este în creștere. Proteste în peste 100 de orașe Potrivit unor surse medicale citate de BBC, peste 100 de cadavre au fost aduse în doar două zile la două spitale din Iran, însă numărul real al victimelor la nivel național este considerat mult mai ridicat. Protestele s-au extins în peste 100 de orașe și localități din toate provinciile țării. Imaginile verificate de BBC Persian și BBC Verify arată o escaladare clară a violențelor, cu forțe de securitate trăgând asupra mulțimilor în Teheran, Kermanshah, Bushehr și alte regiuni. Washingtonul amenință, Teheranul avertizează: Israelul, posibilă țintă Statele Unite au amenințat Iranul cu lovituri militare ca reacție la uciderea protestatarilor. În replică, președintele Parlamentului iranian a declarat că, în cazul unui atac american, Israelul, alături de baze militare și centre de transport maritim ale SUA din regiune, vor deveni „ținte legitime”. De la proteste economice la revoltă împotriva regimului religios Inițial declanșate la Teheran din cauza inflației galopante, protestele s-au transformat rapid într-o mișcare națională care cere sfârșitul conducerii religioase impuse de liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei. Procurorul general al Iranului a declarat că orice participant la proteste va fi considerat „dușman al lui Dumnezeu” – o acuzație care poate atrage pedeapsa cu moartea. La rândul său, Khamenei i-a catalogat pe protestatari drept „vandali” care încearcă să-l mulțumească pe președintele american Donald Trump. Trump: „Iranul privește spre libertate” Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite „sunt gata să ajute”, susținând că Iranul „se uită spre libertate”. Deși nu a oferit detalii, surse citate de CBS afirmă că Trump a fost informat despre opțiuni preliminare privind posibile lovituri militare asupra Iranului. Totuși, Wall Street Journal notează că discuțiile nu indică o amenințare iminentă. Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat sâmbătă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre o eventuală intervenție. Autoritățile iraniene dau vina pe SUA și Israel Președintele iranian Masoud Pezeshkian a acuzat direct Statele Unite și Israelul că ar fi instigat protestele. El a susținut, fără a prezenta dovezi, că „indivizi antrenați”, „teroriști” și grupuri externe ar fi fost implicați în incendieri de moschei și atacuri asupra piețelor din orașe precum Rasht. Reprimare violentă și arestări în masă Șeful poliției iraniene a declarat la televiziunea de stat că nivelul confruntării cu protestatarii a fost „intensificat” și că au fost arestați peste 2.500 de oameni de la începutul protestelor, pe 28 decembrie. El a susținut că o „proporție semnificativă” a victimelor ar fi fost provocată de „indivizi antrenați”, nu de forțele de securitate. Surse din interiorul Iranului afirmă că agenți în civil îi vizează în special pe cei care filmează sau participă singuri la proteste. Imagini șocante din mai multe orașe iraniene Imagini autentificate arată confruntări violente în Mashhad, Ilam și Teheran. În unele clipuri se aud focuri de armă, se văd vehicule incendiate și protestatari adăpostiți în spatele baricadelor improvizate. În capitală, manifestanții au ocupat cartiere precum Gisha, Punak și Heravi, cerând explicit sfârșitul regimului clerical. Internet aproape complet blocat în Iran Autoritățile iraniene au impus o întrerupere severă a internetului, mai drastică decât în timpul protestelor „Femeie, Viață, Libertate” din 2022, potrivit experților. Accesul este limitat aproape exclusiv la o rețea internă, iar singura alternativă posibilă ar fi conexiunile prin satelit Starlink, care însă pot fi urmărite. Reacții internaționale și bilanțul victimelor Amnesty International a anunțat că analizează „rapoarte alarmante” privind utilizarea ilegală a forței letale împotriva protestatarilor. Ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a declarat că vocile critice la adresa regimului de la Teheran nu ar trebui să fie reduse la tăcere prin violență. Organizațiile pentru drepturile omului estimează între 162 și 192 de protestatari uciși în ultimele două săptămâni. BBC Persian a confirmat identitatea a 26 de victime, inclusiv șase copii. Cele mai ample proteste de la revolta din 2022 Actualele manifestații sunt cele mai extinse de la revolta din 2022, declanșată de moartea în custodie a Mahsei Amini. Atunci, peste 550 de persoane au fost ucise și aproximativ 20.000 arestate, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului.

Proteste în Iran, Israel în alertă maximă (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

SUA pot ataca iar Iranul pentru a sprijini protestele. Israel, în alertă maximă

Israelul se află în stare de alertă maximă din cauza riscului unei intervenții militare a Statelor Unite în Iran, în contextul celor mai ample proteste antiguvernamentale cu care se confruntă autoritățile de la Teheran în ultimii ani. Informația a fost confirmată de trei surse israeliene familiarizate cu situația de securitate. Amenințările lui Donald Trump Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri, în ultimele zile, cu o posibilă intervenție și a avertizat conducerea iraniană să nu recurgă la violență împotriva demonstranților. Citește și: Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense Sâmbătă, liderul de la Casa Albă a declarat că Statele Unite sunt „gata să ajute”. Consultări de securitate la nivel înalt în Israel Sursele israeliene, prezente la consultările de securitate desfășurate în weekend, nu au oferit detalii despre ce presupune concret starea de alertă maximă. Contextul este însă unul extrem de tensionat, având în vedere conflictul direct dintre Israel și Iran din luna iunie, când cele două state au fost implicate într-un război de 12 zile, la care s-au alăturat și forțele americane prin atacuri aeriene. Discuție Netanyahu–Rubio despre o eventuală intervenție SUA Potrivit unei surse israeliene, premierul Benjamin Netanyahu a discutat sâmbătă, telefonic, cu secretarul de stat american Marco Rubio despre posibilitatea unei intervenții a SUA în Iran. Un oficial american a confirmat existența convorbirii, fără a oferi detalii despre temele abordate. Israelul evită semnale de intervenție directă Deocamdată, Israelul nu a transmis public intenția de a interveni în Iran în contextul protestelor. Relațiile dintre cele două state rămân însă extrem de tensionate, în special din cauza preocupărilor israeliene legate de programele nucleare și de rachete balistice dezvoltate de Teheran. Netanyahu: „Consecințe oribile” în cazul unui atac iranian Într-un interviu acordat publicației The Economist, publicat vineri, Benjamin Netanyahu a avertizat că Iranul ar suporta „consecințe oribile” în cazul unui atac asupra Israelului. Referindu-se la situația internă din Iran, premierul israelian a adăugat: „În rest, cred că ar trebui să vedem ce se întâmplă în Iran.”

Proteste în Iran, spitale copleșite de victime (sursa: BBC)
Internațional

VIDEO Baie de sânge în Iran, spitalele au morgile pline, mulți protestatari împușcați în cap

Personalul medical din cel puțin trei spitale din Iran a declarat pentru BBC că unitățile sanitare sunt depășite de numărul mare de morți și răniți, pe fondul protestelor masive anti-guvernamentale care continuă în întreaga țară. Medicii vorbesc despre scene dramatice, în care nu a mai existat timp nici măcar pentru resuscitare. Împușcați direct în cap și în inimă Un cadru medical dintr-un spital din Teheran a relatat că mulți dintre protestatari au fost împușcați direct în zone vitale. Citește și: Misteriosul atac american cu rachete asupra uriașului institut de cercetare din Caracas „Au fost focuri trase în capul tinerilor, în inimă. Mulți au murit imediat ce au ajuns pe paturile de urgență. Alții nu au mai ajuns deloc la spital”, a spus aceasta. Potrivit mărturiilor, majoritatea victimelor erau tineri cu vârste între 20 și 25 de ani. Numărul cadavrelor a fost atât de mare încât morgile au devenit rapid neîncăpătoare, iar trupurile au fost depozitate inclusiv în săli de rugăciune. Gloanțe reale și alice folosite împotriva protestatarilor Doi medici au declarat că au tratat răni provocate atât de muniție reală, cât și de cartușe cu alice, armament folosit frecvent de forțele de securitate iraniene în confruntările cu civilii. Un doctor din orașul Kashan a confirmat că numeroși răniți prezentau leziuni grave la nivelul ochilor. „Am văzut o persoană împușcată în ochi, glonțul i-a ieșit prin ceafă”, a relatat un medic din Teheran. Spitale intrate în „mod de criză” Farabi Hospital, principalul centru oftalmologic din capitală, a intrat în regim de criză, potrivit unui medic care a reușit să contacteze BBC printr-o conexiune Starlink. Internările și intervențiile non-urgente au fost suspendate, iar personalul a fost chemat de urgență pentru a face față valului de răniți. Situații similare au fost raportate și în Shiraz, unde un cadru medical a avertizat că spitalele nu dispun de suficienți chirurgi pentru numărul mare de pacienți. Zeci de cadavre transportate într-o singură noapte BBC Persian a verificat că cel puțin 70 de cadavre au fost aduse vineri noaptea la spitalul Poursina din Rasht. Morgă era plină, iar trupurile au fost îndepărtate. Potrivit unei surse medicale, autoritățile ar fi cerut familiilor aproximativ 7 miliarde de riali pentru eliberarea cadavrelor în vederea înmormântării. Proteste extinse în peste 100 de orașe Manifestațiile au început în Teheran în urmă cu două săptămâni, declanșate de dificultățile economice, dar s-au extins rapid în peste 100 de orașe și localități din toate provinciile Iranului. Sute de persoane ar fi fost ucise sau rănite, iar mii arestate. BBC Persian a confirmat identitatea a 26 de victime, inclusiv șase copii. Și membri ai forțelor de securitate au fost uciși, un grup pentru drepturile omului estimând cel puțin 14 decese în rândul acestora. Represiune, blackout informațional și internet aproape complet blocat Autoritățile iraniene au impus un blackout aproape total al internetului, mai sever decât cel din timpul protestelor din 2022. Accesul este limitat inclusiv la intranetul intern, iar legăturile externe sunt aproape imposibile. Din acest motiv, verificarea informațiilor este extrem de dificilă, iar presa internațională nu poate relata direct din interiorul țării. Scene violente surprinse în imagini verificate Imaginile apărute arată confruntări violente în Teheran, Mashhad și alte orașe mari. Protestatarii sunt surprinși ascunzându-se în spatele containerelor și focurilor aprinse, în timp ce forțele de securitate trag focuri de armă. Vehicule sunt incendiate, iar clădiri guvernamentale au fost atacate. Armata iraniană a anunțat ulterior că se va alătura forțelor de securitate pentru „protejarea proprietății publice”. Avertismente dure și amenințări cu pedeapsa capitală Procurorul general al Iranului a declarat că protestatarii vor fi considerați „dușmani ai lui Dumnezeu”, o acuzație ce poate duce la pedeapsa cu moartea. Peste 2.500 de persoane au fost arestate de la începutul protestelor, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului. Reacții internaționale și tensiuni geopolitice Uniunea Europeană a condamnat „represiunea violentă” împotriva protestatarilor. ONU a transmis că este „profund îngrijorată” de pierderile de vieți omenești. Franța, Marea Britanie și Germania au cerut Iranului să permită libertatea de exprimare și de întrunire pașnică. Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că uciderea protestatarilor ar putea atrage un răspuns militar, deși a precizat că nu ia în calcul trupe la sol. Khamenei respinge protestele și promite represiune Liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei a declarat că regimul nu va ceda și că va acționa împotriva „elementelor distructive”. El a acuzat protestatarii că încearcă să „mulțumească președintele SUA”. Apeluri la continuarea protestelor Reza Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului, aflat în exil, a descris protestele drept „magnifice” și a îndemnat iranienii să continue manifestațiile, avertizând totodată asupra riscurilor. Experți avertizează însă că, în lipsa unei opoziții organizate, schimbarea de regim rămâne incertă, chiar dacă amploarea protestelor este fără precedent în ultimii ani. Cea mai gravă criză de la revolta din 2022 Actualele proteste sunt considerate cele mai ample de la revolta din 2022, declanșată de moartea Mahsei Amini în custodia poliției morale. Atunci, peste 550 de persoane au fost ucise și aproximativ 20.000 arestate, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului.

Proteste masive în Iran, armata pregătește represalii (sursa: BBC)
Internațional

Haos în Iran, armata se pregătește de represalii dure, protestele masive nu se opresc

Reza Pahlavi, fiul fostului șah al Iranului și una dintre principalele voci ale opoziției iraniene din exil, le-a cerut sâmbătă manifestanților din Iran să se pregătească pentru a prelua centrele orașelor. Mesajul vine în a 13-a zi a unui amplu val de proteste antiguvernamentale care zguduie regimul de la Teheran. Opoziția iraniană cheamă protestatarii în stradă Stabilit în Statele Unite, Reza Pahlavi a transmis apelul printr-un mesaj publicat pe platforma X. Citește și: Datoriile mai vechi de 90 de zile ale statului au crescut masiv la finalul lui 2025 În mesajul său, Reza Pahlavi i-a îndemnat pe iranieni „să coboare în stradă” sâmbătă și duminică seara, cu scopul declarat de a ocupa spațiul public. „Obiectivul nu mai este doar de a manifesta pe stradă, ci și de a prelua centrele orașelor, rămânând pe teren”, a subliniat liderul opoziției din exil, sugerând o schimbare de strategie a mișcării de contestare. Armata iraniană promite apărarea intereselor naționale În paralel cu apelurile opoziției, armata iraniană a transmis sâmbătă că va apăra interesele naționale, infrastructura strategică și proprietatea publică, pe fondul extinderii protestelor din întreaga țară. Într-o declarație oficială, armata le-a cerut cetățenilor iranieni să dea dovadă de vigilență pentru a contracara ceea ce a numit „conspirațiile inamicului”. Internetul rămâne blocat în Iran Organizația neguvernamentală Netblocks, specializată în monitorizarea securității cibernetice, a anunțat că întreruperea accesului la internet în Iran este în continuare în vigoare. Măsura a fost decisă de autorități joi, în încercarea de a limita coordonarea protestelor. Potrivit Netblocks, datele arată o întrerupere continuă de peste 36 de ore, care limitează sever capacitatea cetățenilor de a comunica și de a verifica siguranța apropiaților. Statele Unite își exprimă sprijinul pentru protestatari Secretarul de stat american Marco Rubio și-a exprimat public sprijinul față de poporul iranian, criticând decizia autorităților de la Teheran de a bloca accesul la internet. „Statele Unite sprijină curajosul popor iranian”, a transmis Rubio într-un mesaj publicat pe platforma X. Proteste declanșate de criza economică Valul de proteste a izbucnit pe 28 decembrie, inițial la Teheran, ca reacție la deteriorarea condițiilor economice. Mișcarea s-a extins rapid în alte orașe din Iran, devenind una dintre cele mai serioase provocări la adresa regimului în ultimii ani. Mesaj dur al liderului suprem iranian Ghidul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat vineri că Republica Islamică „nu va da înapoi” în fața contestării în creștere. Declarația sa subliniază gravitatea crizei politice și sociale cu care se confruntă regimul instaurat în 1979. Zeci de morți, potrivit ONG-urilor Numeroase organizații neguvernamentale au acuzat autoritățile iraniene că au deschis focul asupra manifestanților. Potrivit acestora, de la începutul protestelor s-au înregistrat zeci de morți, ceea ce amplifică tensiunile interne și reacțiile internaționale.

Internetul a fost blocat în Iran, unde protestele au cuprins toată țara (sursa: BBC)
Internațional

Internetul a fost blocat în Iran, unde protestele au cuprins toată țara

O mulțime numeroasă de manifestanți s-a adunat joi pe o arteră principală din nord-vestul Teheranului, în a douăsprezecea zi consecutivă a unei mișcări de protest care contestă regimul iranian.  Proteste de amploare în mari orașe Imaginile, publicate de BBC, arată protestatari care mărșăluiesc pe jos, dar și coloane de mașini ai căror șoferi claxonează, ocupând o porțiune a bulevardului Ayatollah Kashani, una dintre arterele importante ale capitalei Iranului. Citește și: Ciolacu, fotografiat în Vietnam la un resort de lux, alături de Sorina Docuz Mobilizarea indică menținerea presiunii stradale, în pofida măsurilor de securitate adoptate de autorități. Posturi de televiziune de limbă persană cu sediul în afara Iranului, alături de numeroase conturi de pe rețelele sociale, au difuzat imagini similare din alte orașe ale țării. Proteste de amploare au fost raportate inclusiv în Tabriz, în nordul Iranului, și în orașul sfânt Mashhad, situat în est, semn că mișcarea are o răspândire națională. Momentul izbucnirii: 28 decembrie Protestele au izbucnit pe 28 decembrie, la Teheran, fiind declanșate de creșterea accentuată a costului vieții. Comercianți din mai multe zone ale capitalei și-au închis magazinele în semn de protest față de hiperinflație și de deteriorarea gravă a situației economice. De-a lungul zilelor, revendicările au evoluat, depășind sfera economică și incluzând critici directe la adresa regimului și a modului de guvernare. Internetul, blocat de autorități Pe fondul intensificării manifestațiilor, organizația specializată în monitorizarea internetului NetBlocks a anunțat că a detectat o „pană națională de internet” în Iran. Potrivit grupului, datele în timp real indică faptul că țara se confruntă cu o întrerupere extinsă a accesului la internet, care survine după o serie de măsuri de cenzură digitală adoptate de autorități pentru a limita comunicarea și coordonarea protestelor. Într-un comunicat, NetBlocks a precizat că întreruperea rețelei afectează grav dreptul populației de a comunica într-un moment critic, în care informațiile despre proteste și reacția forțelor de ordine sunt de interes public major. Situația confirmă utilizarea restricțiilor asupra internetului ca instrument de control în contextul mișcărilor de contestare.

Primul oraș iranian în care poliția nu atacă protestatarii anti-regim (sursa: BBC Persian)
Internațional

VIDEO Primul oraș iranian în care poliția nu atacă protestatarii anti-regim. 35 de morți până acum

Poliția iraniană din Abdanan, oraș aflat în provincia Ilam din sud-vestul Iranului, în apropierea graniței cu Irakul, nu se opune protestelor antiguvernamentale. Poliția salută mulțimea din Abdanan În localitate au ieșit pe străzi mii de oameni (VIDEO), inclusiv femei și copii, în ciuda faptului că Abdanan are o populație de doar aproximativ 23.000 de locuitori.  Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Imagini și relatări din zonă (VIDEO) arată cum polițiștii îi salută pe protestatari, iar mulțimea îi aclamă.  În același timp, localnicii au început să îndepărteze afișe și bannere ale regimului iranian din spațiile publice. 35 de morți, spun activiștii Protestele din Iran, declanșate de agravarea crizei economice, s-au extins rapid și au cuprins 27 dintre cele 31 de provincii ale țării. Potrivit Human Rights Activists News Agency (HRANA), cel puțin 35 de persoane au fost ucise în ultimele zece zile de manifestații. Dintre acestea, două ar fi fost membri ai forțelor de securitate. Autoritățile iraniene nu au publicat un bilanț oficial al victimelor, dar au confirmat moartea a doi membri ai personalului de securitate. Până în prezent, BBC Persian a reușit să confirme identitatea și decesul a 15 persoane în contextul protestelor. Peste 1.200 de arestări HRANA mai precizează că peste 60 de protestatari au fost răniți, iar aproximativ 1.200 de persoane au fost arestate în timpul represiunii. Mișcarea de protest este considerată una dintre cele mai ample din ultimii ani, fiind alimentată de nemulțumiri legate de inflație, șomaj, sărăcie și lipsa perspectivelor economice. Situația din Abdanan este prezentată de observatori drept un semnal important, întrucât sprijinul sau neutralitatea forțelor de ordine poate influența semnificativ evoluția protestelor la nivel național.

Proteste în Iran, autoritățile avertizează protestatarii (sursa: IRNA)
Internațional

Ayatollahul Khamenei refuză să negocieze cu protestatarii, pe care-i numește „insurgenți”

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că o parte dintre cererile economice ale protestatarilor sunt „juste”, însă a subliniat că persoanele considerate „insurgenți” trebuie „puse la locul lor”. Declarațiile au fost făcute în a șaptea zi a demonstrațiilor antiguvernamentale. Proteste pornite din nemulțumiri economice Mișcarea de protest a început pe 28 decembrie la Teheran, fiind declanșată de creșterea costului vieții, hiperinflație și criza economică profundă. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Proprietari de magazine și comercianți au închis voluntar unitățile în semn de protest față de scăderea nivelului de trai. Ulterior, protestele s-au extins dincolo de revendicările economice și au inclus și mesaje politice, reflectând nemulțumiri mai ample față de situația din țară. Bilanț oficial: morți și confruntări violente Conform datelor oficiale, cel puțin opt persoane au murit de miercuri în confruntări, printre victime numărându-se și membri ai forțelor de securitate. Agenția de știri Mehr a relatat că un membru al forțelor Basij a fost ucis „cu cuțitul și prin focuri de armă” în vestul Iranului. Potrivit sursei, Ali Azizi, membru al Basij, ar fi murit în orașul Harsin în timpul unei adunări a unor „insurgenți înarmați”. Miliții afiliate Gardienilor Revoluției Forțele Basij sunt miliții voluntare islamiste, afiliate Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), structura ideologică militară a Republicii Islamice. Acestea sunt frecvent mobilizate în timpul protestelor interne. Proteste în peste 25 de orașe din Iran Manifestațiile au afectat, în grade diferite, cel puțin 25 de orașe, majoritatea de dimensiuni medii, situate în vestul și sud-vestul țării. Au fost raportate pagube materiale și ciocniri între protestatari și forțele de securitate. Khamenei: „Revindicările economice sunt juste” Vorbind la Teheran, în fața participanților la un festival șiit, Ali Khamenei a afirmat că revendicările economice sunt „juste”. El a declarat că autoritățile „recunosc” aceste probleme, iar președintele și alți oficiali „lucrează pentru rezolvarea lor”. Khamenei a afirmat că protestele comercianților sunt „perfect corecte”. „Dialog cu protestatarii, dar nu cu insurgenții” Liderul suprem a făcut distincție între protestatari și ceea ce el a numit „insurgenți”. Acesta a afirmat că autoritățile sunt dispuse la dialog cu protestatarii pașnici, însă a adăugat că „insurgenții trebuie puși la locul lor”, sugerând o abordare fermă față de manifestările violente sau radicale. Răspuns dublu al guvernului iranian De la începutul protestelor, guvernul a adoptat o strategie dublă. Pe de o parte, a recunoscut existența „revendicărilor legitime” legate de dificultățile economice. Pe de altă parte, a adoptat o poziție dură față de acțiunile percepute drept tentative de destabilizare. Situația din Teheran: tensiune, dar și perioade de calm Agenția Fars a relatat despre adunări în mai multe cartiere din Teheran, oraș cu aproximativ 10 milioane de locuitori. În ziua de sâmbătă, sărbătoare legală, capitala părea relativ calmă, cu străzi mai goale, pe fondul vremii ploioase și al ninsorilor. Incidente violente raportate în alte orașe În Darehshahr, în vestul Iranului, aproximativ 300 de persoane ar fi aruncat cu cocktailuri Molotov, ar fi blocat străzi și ar fi fluturat arme de tip Kalașnikov. Un bărbat ar fi murit, de asemenea, la Qom, după ce o grenadă i-ar fi explodat în mâini. Informații greu de verificat complet Autoritățile și o parte a mass-mediei iraniene nu publică toate detaliile despre fiecare incident, ceea ce face dificilă evaluarea completă a situației. Videoclipuri ale demonstrațiilor circulă intens pe rețelele sociale, însă nu toate imaginile pot fi verificate independent. Sloganuri împotriva regimului și referiri la dinastia Pahlavi În Karaj, la periferia Teheranului, au fost raportate incidente de ardere a drapelului iranian și scandări precum „Moarte dictatorului!” și „Aceasta nu este ultima bătălie, Pahlavi se întoarce!”. Dinastia Pahlavi, pro-occidentală, a condus Iranul până la Revoluția Islamică din 1979. Protestele actuale versus valurile anterioare Autoritățile apreciază că protestele actuale sunt mai mici ca amploare decât cele din 2022, declanșate după moartea lui Mahsa Amini, și decât cele din 2019, generate de scumpirea carburanților. Totuși, acestea reflectă tensiuni economice și sociale persistente și un nivel ridicat de nemulțumire publică.

Proteste de amploare în Iran (sursa: UGC)
Internațional

Morți și sute de răniți în Iran după zile de proteste de amploare împotriva dictaturii religioase

Iranul se confruntă cu unele dintre cele mai ample proteste din ultimii ani, declanșate de o criză economică severă și de nemulțumirile tot mai profunde ale populației față de conducerea politică. Mișcările de stradă au evoluat rapid, atrăgând atenția internațională și generând reacții puternice atât în interiorul țării, cât și în afara acesteia. Cauzele protestelor și amploarea acestora Protestele din Iran au început la finalul lunii decembrie 2025, ca răspuns la deteriorarea situației economice, devalorizarea rapidă a monedei naționale (rialul) și creșterea puternică a inflației. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Comercianti din Teheran au inițiat mișcările prin închiderea magazinelor în semn de protest față de costurile ridicate ale vieții și pierderea puterii de cumpărare. Demonstrațiile s-au extins în zeci de orașe din întreaga țară, inclusiv în zonele rurale, și au inclus proteste ale studenților și ale altor segmente ale societății civile, devenind cele mai ample manifestații din Iran de după protestele din 2022. Opiniile protestatarilor au evoluat, trecând de la revendicări economice la cereri mai ample de schimbare politică. Desfășurarea protestelor și violențele stradale Protestele au continuat pe parcursul primei săptămâni din 2026, cu demonstrații în principalele orașe și confruntări frecvente între manifestanți și forțele de ordine. Confruntările au fost adesea violente, uneori soldate cu victime. Conform rapoartelor internaționale, cel puțin șapte persoane au fost ucise în timpul ciocnirilor cu forțele de securitate, iar protestele s-au extins și în provincie, în orașe precum Azna și Lordegan. Videoclipuri difuzate pe rețelele sociale au surprins scene dramatice, inclusiv un protestatar singuratic care s-a opus forțelor de securitate în Teheran, un moment comparat de unele publicații internaționale cu celebrul „Tank Man” din Piața Tiananmen. Reacția autorităților iraniene Autoritățile de la Teheran au avut un răspuns complex, combinând reacții de securitate puternică cu unele gesturi de deschidere la dialog. Garda Revoluționară și forțele de ordine au fost trimise să suprime manifestațiile și au fost raportate arestări în masă. Liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei a respins intervenția externă și a subliniat că autoritățile nu vor ceda presiunilor externe, dar totodată a afirmat că protestele economice vor fi ascultate, deși a calificat anumite acțiuni drept reacții ale „tulburătorilor” care trebuie „pus în locul lor”. Guvernul civil, condus de președintele Masoud Pezeshkian, a recunoscut că problemele economice sunt reale și a încercat să transmită semnale de deschidere spre negociere cu protestatarii, deși capabilitățile sale de a rezolva situația sunt limitate din cauza deteriorării economice profunde și a sancțiunilor persistente. Reacții și presiuni externe Criza politică din Iran a atras atenția comunității internaționale și a generat reacții diverse. Președintele american Donald Trump a amenințat Iranul cu posibile acțiuni dacă protestatarii pașnici vor fi reprimați violent, subliniind că Washingtonul ar putea interveni pentru a „ajuta populația” în aceste condiții. În replică la astfel de declarații, oficialii iranieni au avertizat că orice intervenție externă ar constitui o „linie roșie” și ar fi întâmpinată cu fermitate. Organizații pentru drepturile omului și presa internațională Mai multe organizații și publicații străine au monitorizat protestele și au semnalat numărul victimelor și amploarea reprimării. În plus, presa de analiză reflectă opinia că protestele, deși inițial economice, au început să capete elemente politice, cu apeluri mai largi la reforme sau schimbări ale conducerii actuale.

Proteste pentru apărarea justiției, a cincea seară (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

A cincea seară de proteste împotriva găștii Savonea în București și în țară

Peste o mie de persoane au participat, duminică seara, la marșul „Împreună pentru Justiție”, care s-a încheiat în Piața Victoriei. Protestatarii cer o justiție independentă și trag un semnal de alarmă cu privire la presiunile politice exercitate asupra sistemului judiciar. Aceasta este a cincea seară consecutivă în care cetățeni din București ies în stradă pentru a susține independența justiției și statul de drept. Coloana de manifestanți a pornit din Piața Universității Marșul a început la Fântâna de la Universitate, de unde manifestanții au pornit către Piața Victoriei. Citește și: Primarul PNL al Iașiului, acuzat de corupție, spune că Bolojan e în spatele documentarului Recorder În fruntea coloanei s-au aflat protestatari care purtau două pancarte albe cu mesajele „Justiție fără telefoane” și „Când Savonea salvează corupții, noi salvăm Justiția! Revocare”. Pe traseu au fost afișate numeroase pancarte cu mesaje precum: „Toți pentru justiție”, „Justiție capturată / O vrem eliberată”, „Justiția asigură protecție pentru corupți” sau „Justiție independentă”. Sloganuri dure și steaguri ale României și Uniunii Europene Mulțimea a scandat lozinci precum „Justiție, nu corupție”, „Afară, afară, cu mafia din țară”, „PSD și PNL, aceeași mizerie” sau „PSD, ciuma roșie”. Protestatarii au desfășurat drapele de mari dimensiuni ale României și Uniunii Europene și au adus o fotografie în mărime naturală a Liei Savonea, însoțită de mesajul „Asigur protecție pentru corupți”. Cereri de demisie din fruntea Justiției și MAI Manifestanții solicită demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a ministrului Justiției, Radu Marinescu, precum și a procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Proteste și la Timișoara Duminică seara, câteva sute de persoane, majoritatea tineri, au protestat și la Timișoara, în fața Palatului Dicasterial (Palatul Justiției), pentru a-și exprima susținerea față de independența sistemului judiciar. Participanții au cerut, la rândul lor, demisia Liei Savonea și a ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, declarându-și sprijinul pentru magistrații care au vorbit public despre presiunile la care sunt supuși. „Savonea a continuat ce a început Dragnea” Activistul civic Cristi Brâncovan a declarat că aproximativ jumătate dintre participanții la protestul de la Timișoara au fost prezenți și la manifestațiile din 2019, organizate împotriva modificării legilor justiției. „Atunci când Dragnea voia să ia cu asalt justiția, omul din interior care l-a ajutat era aceeași Lia Savonea. Dragnea a căzut, dar Savonea și-a dus mai departe munca și a acaparat complet justiția, fiind pregătită să predea puterea oricui”, a afirmat Brâncovan. Acesta a mai susținut că modificările aduse Legilor Justiției în perioada 2017–2022 au creat mecanisme care fac aproape imposibilă sancționarea sau destituirea magistraților care încalcă flagrant legea. La protestul din Timișoara, participanții au scandat lozinci precum: „Infractorul a fost prins. Gata, fapta s-a prescris!”, „Lia, Lia, te-așteaptă pușcăria!”, „Nu vrem justiție cu dedicație”, „Borfașilor, dați banii înapoi!” sau „Bolojane, du gunoiul, dă-l afară pe Predoiu!”. Cluj: peste o mie de persoane în stradă Peste o mie de persoane au participat, duminică seara, la un protest pentru justiție organizat în fața Palatului de Justiție din Cluj-Napoca. După manifestația statică, protestatarii au pornit într-un marș pe mai multe artere importante ale municipiului. Pancarte cu mesaje anti-corupție și cereri de demisie Participanții au afișat pancarte cu mesaje critice la adresa clasei politice și a conducerii sistemului judiciar, printre care: „Error, justice not found”, „PNL și PSD, aceeași mizerie”, „Jos gheara de pe justiție”, „Corupția distruge încrederea”, „Toți pentru justiție” și „Demisia Lia Savonea”. Scandări împotriva influenței politice asupra Justiției Pe parcursul protestului, manifestanții au scandat lozinci precum „Deficitul bugetar, la Predoiu-n buzunar”, „Poți să furi în România, se rezolvă, sună Lia”, „Lia, Lia, Lia, te sună pușcăria”, „Demisia Savonea”, „Nu vrem influență, vrem independență”, „Curtea e plină de corupție și crimă” sau „Justiție curată, țară respectată”. De asemenea, o parte dintre protestatari au cerut implicarea autorităților locale, scandând „Nicușoare, nu mai sta, apără justiția”. Trafic restricționat parțial, sprijin din partea șoferilor În urma marșului de protest, circulația rutieră a fost restricționată parțial pe anumite segmente de stradă. Șoferii care au trecut prin zonă au claxonat în semn de susținere față de revendicările protestatarilor.

Rușii contestă interzicerea platformei Roblox (sursa: Instagram/Incident22)
Internațional

Protest rar în Siberia: rușii contestă interzicerea Roblox și cenzura digitală impusă de Moscova

Câteva zeci de persoane au protestat duminică în orașul siberian Tomsk împotriva deciziei autorităților ruse de a interzice platforma americană de jocuri pentru copii Roblox. Manifestația este una rară într-un climat public dominat de control și cenzură și semnalează o nemulțumire în creștere față de politicile digitale ale Moscovei. Cenzura digitală în Rusia, tot mai extinsă În ultimii ani, Rusia a blocat sau restricționat accesul la numeroase platforme occidentale de socializare și comunicare, printre care Facebook, Instagram, Snapchat, WhatsApp și YouTube. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 În paralel, autoritățile promovează platforme interne și o rețea media controlată de stat, menită să înlocuiască serviciile occidentale. De ce a fost interzis Roblox în Rusia Pe 3 decembrie, Roskomnadzor, organismul rus de supraveghere a comunicațiilor, a anunțat blocarea Roblox, invocând faptul că platforma ar fi „plină de conținut neadecvat care poate avea un impact negativ asupra dezvoltării spirituale și morale a copiilor”. Decizia a declanșat reacții puternice, atât în rândul tinerilor utilizatori, cât și al părinților și educatorilor. Protest în Tomsk: „Roblox, victima Cortinei de Fier digitale” La aproximativ 2.900 de kilometri est de Moscova, în Parcul Vladimir Vîsoțki din Tomsk, aproximativ 25 de persoane au ieșit în zăpadă cu pancarte pe care scria „Jos Roblox”, „Roblox este victima Cortinei de Fier digitale” sau „Tot ce știți să faceți sunt interdicții și blocări”. Fotografiile furnizate de organizatori arată participanții stând în cerc, într-un gest simbolic de solidaritate și protest pașnic. Dezbatere amplă: cenzură, copii și eficiența interdicțiilor Interzicerea Roblox a redeschis în Rusia o dezbatere mai largă despre cenzură, siguranța copiilor în mediul online și eficiența reală a blocajelor digitale. Mulți utilizatori ocolesc deja restricțiile folosind VPN-uri, ceea ce ridică întrebări legate de utilitatea interdicțiilor într-o lume hiperconectată. Unii tineri ruși au pus sub semnul întrebării logica unei interdicții ușor de evitat, în timp ce alții s-au întrebat de ce statul nu oferă alternative locale viabile la aplicațiile occidentale blocate. Îngrijorările părinților și profesorilor O parte dintre părinți și cadre didactice susțin însă măsura, exprimând temeri că Roblox ar putea expune copiii la conținut sexual sau la interacțiuni cu adulți necunoscuți.  Platforma Roblox, cu sediul în San Mateo, California, a mai fost interzisă în state precum Irak și Turcia, din cauza riscurilor legate de prădători online și de protecția minorilor. La nivel global, aproximativ 100 de milioane de persoane folosesc zilnic Roblox, iar în 2024 copiii sub 13 ani reprezentau circa 40% din totalul utilizatorilor, potrivit companiei. Reacția companiei Roblox Roblox nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind protestul din Tomsk. La momentul introducerii interdicției în Rusia, compania a transmis că are „un angajament profund față de siguranță” și că a implementat „măsuri riguroase de protecție pentru utilizatori”. Argumentul autorităților ruse: „războiul informațional” Oficialii de la Moscova susțin că politicile de cenzură sunt necesare pentru a proteja Rusia de un „război informațional” purtat de Occident și de ceea ce ei numesc o cultură occidentală decadentă, considerată incompatibilă cu valorile tradiționale rusești. Protestul de la Tomsk, chiar și de mică amploare, arată însă că aceste justificări sunt tot mai des puse sub semnul întrebării, inclusiv în regiunile îndepărtate ale Rusiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră