vineri 09 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: proteste

115 articole
Internațional

Internetul a fost blocat în Iran, unde protestele au cuprins toată țara

O mulțime numeroasă de manifestanți s-a adunat joi pe o arteră principală din nord-vestul Teheranului, în a douăsprezecea zi consecutivă a unei mișcări de protest care contestă regimul iranian.  Proteste de amploare în mari orașe Imaginile, publicate de BBC, arată protestatari care mărșăluiesc pe jos, dar și coloane de mașini ai căror șoferi claxonează, ocupând o porțiune a bulevardului Ayatollah Kashani, una dintre arterele importante ale capitalei Iranului. Citește și: Ciolacu, fotografiat în Vietnam la un resort de lux, alături de Sorina Docuz Mobilizarea indică menținerea presiunii stradale, în pofida măsurilor de securitate adoptate de autorități. Posturi de televiziune de limbă persană cu sediul în afara Iranului, alături de numeroase conturi de pe rețelele sociale, au difuzat imagini similare din alte orașe ale țării. Proteste de amploare au fost raportate inclusiv în Tabriz, în nordul Iranului, și în orașul sfânt Mashhad, situat în est, semn că mișcarea are o răspândire națională. Momentul izbucnirii: 28 decembrie Protestele au izbucnit pe 28 decembrie, la Teheran, fiind declanșate de creșterea accentuată a costului vieții. Comercianți din mai multe zone ale capitalei și-au închis magazinele în semn de protest față de hiperinflație și de deteriorarea gravă a situației economice. De-a lungul zilelor, revendicările au evoluat, depășind sfera economică și incluzând critici directe la adresa regimului și a modului de guvernare. Internetul, blocat de autorități Pe fondul intensificării manifestațiilor, organizația specializată în monitorizarea internetului NetBlocks a anunțat că a detectat o „pană națională de internet” în Iran. Potrivit grupului, datele în timp real indică faptul că țara se confruntă cu o întrerupere extinsă a accesului la internet, care survine după o serie de măsuri de cenzură digitală adoptate de autorități pentru a limita comunicarea și coordonarea protestelor. Într-un comunicat, NetBlocks a precizat că întreruperea rețelei afectează grav dreptul populației de a comunica într-un moment critic, în care informațiile despre proteste și reacția forțelor de ordine sunt de interes public major. Situația confirmă utilizarea restricțiilor asupra internetului ca instrument de control în contextul mișcărilor de contestare.

Internetul a fost blocat în Iran, unde protestele au cuprins toată țara (sursa: BBC)
Primul oraș iranian în care poliția nu atacă protestatarii anti-regim (sursa: BBC Persian)
Internațional

VIDEO Primul oraș iranian în care poliția nu atacă protestatarii anti-regim. 35 de morți până acum

Poliția iraniană din Abdanan, oraș aflat în provincia Ilam din sud-vestul Iranului, în apropierea graniței cu Irakul, nu se opune protestelor antiguvernamentale. Poliția salută mulțimea din Abdanan În localitate au ieșit pe străzi mii de oameni (VIDEO), inclusiv femei și copii, în ciuda faptului că Abdanan are o populație de doar aproximativ 23.000 de locuitori.  Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Imagini și relatări din zonă (VIDEO) arată cum polițiștii îi salută pe protestatari, iar mulțimea îi aclamă.  În același timp, localnicii au început să îndepărteze afișe și bannere ale regimului iranian din spațiile publice. 35 de morți, spun activiștii Protestele din Iran, declanșate de agravarea crizei economice, s-au extins rapid și au cuprins 27 dintre cele 31 de provincii ale țării. Potrivit Human Rights Activists News Agency (HRANA), cel puțin 35 de persoane au fost ucise în ultimele zece zile de manifestații. Dintre acestea, două ar fi fost membri ai forțelor de securitate. Autoritățile iraniene nu au publicat un bilanț oficial al victimelor, dar au confirmat moartea a doi membri ai personalului de securitate. Până în prezent, BBC Persian a reușit să confirme identitatea și decesul a 15 persoane în contextul protestelor. Peste 1.200 de arestări HRANA mai precizează că peste 60 de protestatari au fost răniți, iar aproximativ 1.200 de persoane au fost arestate în timpul represiunii. Mișcarea de protest este considerată una dintre cele mai ample din ultimii ani, fiind alimentată de nemulțumiri legate de inflație, șomaj, sărăcie și lipsa perspectivelor economice. Situația din Abdanan este prezentată de observatori drept un semnal important, întrucât sprijinul sau neutralitatea forțelor de ordine poate influența semnificativ evoluția protestelor la nivel național.

Proteste în Iran, autoritățile avertizează protestatarii (sursa: IRNA)
Internațional

Ayatollahul Khamenei refuză să negocieze cu protestatarii, pe care-i numește „insurgenți”

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că o parte dintre cererile economice ale protestatarilor sunt „juste”, însă a subliniat că persoanele considerate „insurgenți” trebuie „puse la locul lor”. Declarațiile au fost făcute în a șaptea zi a demonstrațiilor antiguvernamentale. Proteste pornite din nemulțumiri economice Mișcarea de protest a început pe 28 decembrie la Teheran, fiind declanșată de creșterea costului vieții, hiperinflație și criza economică profundă. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Proprietari de magazine și comercianți au închis voluntar unitățile în semn de protest față de scăderea nivelului de trai. Ulterior, protestele s-au extins dincolo de revendicările economice și au inclus și mesaje politice, reflectând nemulțumiri mai ample față de situația din țară. Bilanț oficial: morți și confruntări violente Conform datelor oficiale, cel puțin opt persoane au murit de miercuri în confruntări, printre victime numărându-se și membri ai forțelor de securitate. Agenția de știri Mehr a relatat că un membru al forțelor Basij a fost ucis „cu cuțitul și prin focuri de armă” în vestul Iranului. Potrivit sursei, Ali Azizi, membru al Basij, ar fi murit în orașul Harsin în timpul unei adunări a unor „insurgenți înarmați”. Miliții afiliate Gardienilor Revoluției Forțele Basij sunt miliții voluntare islamiste, afiliate Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), structura ideologică militară a Republicii Islamice. Acestea sunt frecvent mobilizate în timpul protestelor interne. Proteste în peste 25 de orașe din Iran Manifestațiile au afectat, în grade diferite, cel puțin 25 de orașe, majoritatea de dimensiuni medii, situate în vestul și sud-vestul țării. Au fost raportate pagube materiale și ciocniri între protestatari și forțele de securitate. Khamenei: „Revindicările economice sunt juste” Vorbind la Teheran, în fața participanților la un festival șiit, Ali Khamenei a afirmat că revendicările economice sunt „juste”. El a declarat că autoritățile „recunosc” aceste probleme, iar președintele și alți oficiali „lucrează pentru rezolvarea lor”. Khamenei a afirmat că protestele comercianților sunt „perfect corecte”. „Dialog cu protestatarii, dar nu cu insurgenții” Liderul suprem a făcut distincție între protestatari și ceea ce el a numit „insurgenți”. Acesta a afirmat că autoritățile sunt dispuse la dialog cu protestatarii pașnici, însă a adăugat că „insurgenții trebuie puși la locul lor”, sugerând o abordare fermă față de manifestările violente sau radicale. Răspuns dublu al guvernului iranian De la începutul protestelor, guvernul a adoptat o strategie dublă. Pe de o parte, a recunoscut existența „revendicărilor legitime” legate de dificultățile economice. Pe de altă parte, a adoptat o poziție dură față de acțiunile percepute drept tentative de destabilizare. Situația din Teheran: tensiune, dar și perioade de calm Agenția Fars a relatat despre adunări în mai multe cartiere din Teheran, oraș cu aproximativ 10 milioane de locuitori. În ziua de sâmbătă, sărbătoare legală, capitala părea relativ calmă, cu străzi mai goale, pe fondul vremii ploioase și al ninsorilor. Incidente violente raportate în alte orașe În Darehshahr, în vestul Iranului, aproximativ 300 de persoane ar fi aruncat cu cocktailuri Molotov, ar fi blocat străzi și ar fi fluturat arme de tip Kalașnikov. Un bărbat ar fi murit, de asemenea, la Qom, după ce o grenadă i-ar fi explodat în mâini. Informații greu de verificat complet Autoritățile și o parte a mass-mediei iraniene nu publică toate detaliile despre fiecare incident, ceea ce face dificilă evaluarea completă a situației. Videoclipuri ale demonstrațiilor circulă intens pe rețelele sociale, însă nu toate imaginile pot fi verificate independent. Sloganuri împotriva regimului și referiri la dinastia Pahlavi În Karaj, la periferia Teheranului, au fost raportate incidente de ardere a drapelului iranian și scandări precum „Moarte dictatorului!” și „Aceasta nu este ultima bătălie, Pahlavi se întoarce!”. Dinastia Pahlavi, pro-occidentală, a condus Iranul până la Revoluția Islamică din 1979. Protestele actuale versus valurile anterioare Autoritățile apreciază că protestele actuale sunt mai mici ca amploare decât cele din 2022, declanșate după moartea lui Mahsa Amini, și decât cele din 2019, generate de scumpirea carburanților. Totuși, acestea reflectă tensiuni economice și sociale persistente și un nivel ridicat de nemulțumire publică.

Proteste de amploare în Iran (sursa: UGC)
Internațional

Morți și sute de răniți în Iran după zile de proteste de amploare împotriva dictaturii religioase

Iranul se confruntă cu unele dintre cele mai ample proteste din ultimii ani, declanșate de o criză economică severă și de nemulțumirile tot mai profunde ale populației față de conducerea politică. Mișcările de stradă au evoluat rapid, atrăgând atenția internațională și generând reacții puternice atât în interiorul țării, cât și în afara acesteia. Cauzele protestelor și amploarea acestora Protestele din Iran au început la finalul lunii decembrie 2025, ca răspuns la deteriorarea situației economice, devalorizarea rapidă a monedei naționale (rialul) și creșterea puternică a inflației. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Comercianti din Teheran au inițiat mișcările prin închiderea magazinelor în semn de protest față de costurile ridicate ale vieții și pierderea puterii de cumpărare. Demonstrațiile s-au extins în zeci de orașe din întreaga țară, inclusiv în zonele rurale, și au inclus proteste ale studenților și ale altor segmente ale societății civile, devenind cele mai ample manifestații din Iran de după protestele din 2022. Opiniile protestatarilor au evoluat, trecând de la revendicări economice la cereri mai ample de schimbare politică. Desfășurarea protestelor și violențele stradale Protestele au continuat pe parcursul primei săptămâni din 2026, cu demonstrații în principalele orașe și confruntări frecvente între manifestanți și forțele de ordine. Confruntările au fost adesea violente, uneori soldate cu victime. Conform rapoartelor internaționale, cel puțin șapte persoane au fost ucise în timpul ciocnirilor cu forțele de securitate, iar protestele s-au extins și în provincie, în orașe precum Azna și Lordegan. Videoclipuri difuzate pe rețelele sociale au surprins scene dramatice, inclusiv un protestatar singuratic care s-a opus forțelor de securitate în Teheran, un moment comparat de unele publicații internaționale cu celebrul „Tank Man” din Piața Tiananmen. Reacția autorităților iraniene Autoritățile de la Teheran au avut un răspuns complex, combinând reacții de securitate puternică cu unele gesturi de deschidere la dialog. Garda Revoluționară și forțele de ordine au fost trimise să suprime manifestațiile și au fost raportate arestări în masă. Liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei a respins intervenția externă și a subliniat că autoritățile nu vor ceda presiunilor externe, dar totodată a afirmat că protestele economice vor fi ascultate, deși a calificat anumite acțiuni drept reacții ale „tulburătorilor” care trebuie „pus în locul lor”. Guvernul civil, condus de președintele Masoud Pezeshkian, a recunoscut că problemele economice sunt reale și a încercat să transmită semnale de deschidere spre negociere cu protestatarii, deși capabilitățile sale de a rezolva situația sunt limitate din cauza deteriorării economice profunde și a sancțiunilor persistente. Reacții și presiuni externe Criza politică din Iran a atras atenția comunității internaționale și a generat reacții diverse. Președintele american Donald Trump a amenințat Iranul cu posibile acțiuni dacă protestatarii pașnici vor fi reprimați violent, subliniind că Washingtonul ar putea interveni pentru a „ajuta populația” în aceste condiții. În replică la astfel de declarații, oficialii iranieni au avertizat că orice intervenție externă ar constitui o „linie roșie” și ar fi întâmpinată cu fermitate. Organizații pentru drepturile omului și presa internațională Mai multe organizații și publicații străine au monitorizat protestele și au semnalat numărul victimelor și amploarea reprimării. În plus, presa de analiză reflectă opinia că protestele, deși inițial economice, au început să capete elemente politice, cu apeluri mai largi la reforme sau schimbări ale conducerii actuale.

Proteste pentru apărarea justiției, a  cincea seară (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

A cincea seară de proteste împotriva găștii Savonea în București și în țară

Peste o mie de persoane au participat, duminică seara, la marșul „Împreună pentru Justiție”, care s-a încheiat în Piața Victoriei. Protestatarii cer o justiție independentă și trag un semnal de alarmă cu privire la presiunile politice exercitate asupra sistemului judiciar. Aceasta este a cincea seară consecutivă în care cetățeni din București ies în stradă pentru a susține independența justiției și statul de drept. Coloana de manifestanți a pornit din Piața Universității Marșul a început la Fântâna de la Universitate, de unde manifestanții au pornit către Piața Victoriei. Citește și: Primarul PNL al Iașiului, acuzat de corupție, spune că Bolojan e în spatele documentarului Recorder În fruntea coloanei s-au aflat protestatari care purtau două pancarte albe cu mesajele „Justiție fără telefoane” și „Când Savonea salvează corupții, noi salvăm Justiția! Revocare”. Pe traseu au fost afișate numeroase pancarte cu mesaje precum: „Toți pentru justiție”, „Justiție capturată / O vrem eliberată”, „Justiția asigură protecție pentru corupți” sau „Justiție independentă”. Sloganuri dure și steaguri ale României și Uniunii Europene Mulțimea a scandat lozinci precum „Justiție, nu corupție”, „Afară, afară, cu mafia din țară”, „PSD și PNL, aceeași mizerie” sau „PSD, ciuma roșie”. Protestatarii au desfășurat drapele de mari dimensiuni ale României și Uniunii Europene și au adus o fotografie în mărime naturală a Liei Savonea, însoțită de mesajul „Asigur protecție pentru corupți”. Cereri de demisie din fruntea Justiției și MAI Manifestanții solicită demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a ministrului Justiției, Radu Marinescu, precum și a procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Proteste și la Timișoara Duminică seara, câteva sute de persoane, majoritatea tineri, au protestat și la Timișoara, în fața Palatului Dicasterial (Palatul Justiției), pentru a-și exprima susținerea față de independența sistemului judiciar. Participanții au cerut, la rândul lor, demisia Liei Savonea și a ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, declarându-și sprijinul pentru magistrații care au vorbit public despre presiunile la care sunt supuși. „Savonea a continuat ce a început Dragnea” Activistul civic Cristi Brâncovan a declarat că aproximativ jumătate dintre participanții la protestul de la Timișoara au fost prezenți și la manifestațiile din 2019, organizate împotriva modificării legilor justiției. „Atunci când Dragnea voia să ia cu asalt justiția, omul din interior care l-a ajutat era aceeași Lia Savonea. Dragnea a căzut, dar Savonea și-a dus mai departe munca și a acaparat complet justiția, fiind pregătită să predea puterea oricui”, a afirmat Brâncovan. Acesta a mai susținut că modificările aduse Legilor Justiției în perioada 2017–2022 au creat mecanisme care fac aproape imposibilă sancționarea sau destituirea magistraților care încalcă flagrant legea. La protestul din Timișoara, participanții au scandat lozinci precum: „Infractorul a fost prins. Gata, fapta s-a prescris!”, „Lia, Lia, te-așteaptă pușcăria!”, „Nu vrem justiție cu dedicație”, „Borfașilor, dați banii înapoi!” sau „Bolojane, du gunoiul, dă-l afară pe Predoiu!”. Cluj: peste o mie de persoane în stradă Peste o mie de persoane au participat, duminică seara, la un protest pentru justiție organizat în fața Palatului de Justiție din Cluj-Napoca. După manifestația statică, protestatarii au pornit într-un marș pe mai multe artere importante ale municipiului. Pancarte cu mesaje anti-corupție și cereri de demisie Participanții au afișat pancarte cu mesaje critice la adresa clasei politice și a conducerii sistemului judiciar, printre care: „Error, justice not found”, „PNL și PSD, aceeași mizerie”, „Jos gheara de pe justiție”, „Corupția distruge încrederea”, „Toți pentru justiție” și „Demisia Lia Savonea”. Scandări împotriva influenței politice asupra Justiției Pe parcursul protestului, manifestanții au scandat lozinci precum „Deficitul bugetar, la Predoiu-n buzunar”, „Poți să furi în România, se rezolvă, sună Lia”, „Lia, Lia, Lia, te sună pușcăria”, „Demisia Savonea”, „Nu vrem influență, vrem independență”, „Curtea e plină de corupție și crimă” sau „Justiție curată, țară respectată”. De asemenea, o parte dintre protestatari au cerut implicarea autorităților locale, scandând „Nicușoare, nu mai sta, apără justiția”. Trafic restricționat parțial, sprijin din partea șoferilor În urma marșului de protest, circulația rutieră a fost restricționată parțial pe anumite segmente de stradă. Șoferii care au trecut prin zonă au claxonat în semn de susținere față de revendicările protestatarilor.

Rușii contestă interzicerea platformei Roblox (sursa: Instagram/Incident22)
Internațional

Protest rar în Siberia: rușii contestă interzicerea Roblox și cenzura digitală impusă de Moscova

Câteva zeci de persoane au protestat duminică în orașul siberian Tomsk împotriva deciziei autorităților ruse de a interzice platforma americană de jocuri pentru copii Roblox. Manifestația este una rară într-un climat public dominat de control și cenzură și semnalează o nemulțumire în creștere față de politicile digitale ale Moscovei. Cenzura digitală în Rusia, tot mai extinsă În ultimii ani, Rusia a blocat sau restricționat accesul la numeroase platforme occidentale de socializare și comunicare, printre care Facebook, Instagram, Snapchat, WhatsApp și YouTube. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 În paralel, autoritățile promovează platforme interne și o rețea media controlată de stat, menită să înlocuiască serviciile occidentale. De ce a fost interzis Roblox în Rusia Pe 3 decembrie, Roskomnadzor, organismul rus de supraveghere a comunicațiilor, a anunțat blocarea Roblox, invocând faptul că platforma ar fi „plină de conținut neadecvat care poate avea un impact negativ asupra dezvoltării spirituale și morale a copiilor”. Decizia a declanșat reacții puternice, atât în rândul tinerilor utilizatori, cât și al părinților și educatorilor. Protest în Tomsk: „Roblox, victima Cortinei de Fier digitale” La aproximativ 2.900 de kilometri est de Moscova, în Parcul Vladimir Vîsoțki din Tomsk, aproximativ 25 de persoane au ieșit în zăpadă cu pancarte pe care scria „Jos Roblox”, „Roblox este victima Cortinei de Fier digitale” sau „Tot ce știți să faceți sunt interdicții și blocări”. Fotografiile furnizate de organizatori arată participanții stând în cerc, într-un gest simbolic de solidaritate și protest pașnic. Dezbatere amplă: cenzură, copii și eficiența interdicțiilor Interzicerea Roblox a redeschis în Rusia o dezbatere mai largă despre cenzură, siguranța copiilor în mediul online și eficiența reală a blocajelor digitale. Mulți utilizatori ocolesc deja restricțiile folosind VPN-uri, ceea ce ridică întrebări legate de utilitatea interdicțiilor într-o lume hiperconectată. Unii tineri ruși au pus sub semnul întrebării logica unei interdicții ușor de evitat, în timp ce alții s-au întrebat de ce statul nu oferă alternative locale viabile la aplicațiile occidentale blocate. Îngrijorările părinților și profesorilor O parte dintre părinți și cadre didactice susțin însă măsura, exprimând temeri că Roblox ar putea expune copiii la conținut sexual sau la interacțiuni cu adulți necunoscuți.  Platforma Roblox, cu sediul în San Mateo, California, a mai fost interzisă în state precum Irak și Turcia, din cauza riscurilor legate de prădători online și de protecția minorilor. La nivel global, aproximativ 100 de milioane de persoane folosesc zilnic Roblox, iar în 2024 copiii sub 13 ani reprezentau circa 40% din totalul utilizatorilor, potrivit companiei. Reacția companiei Roblox Roblox nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind protestul din Tomsk. La momentul introducerii interdicției în Rusia, compania a transmis că are „un angajament profund față de siguranță” și că a implementat „măsuri riguroase de protecție pentru utilizatori”. Argumentul autorităților ruse: „războiul informațional” Oficialii de la Moscova susțin că politicile de cenzură sunt necesare pentru a proteja Rusia de un „război informațional” purtat de Occident și de ceea ce ei numesc o cultură occidentală decadentă, considerată incompatibilă cu valorile tradiționale rusești. Protestul de la Tomsk, chiar și de mică amploare, arată însă că aceste justificări sunt tot mai des puse sub semnul întrebării, inclusiv în regiunile îndepărtate ale Rusiei.

Proteste la București și Cluj după documentarul Recorder (sursa: Inquam Photos/Tudor Pană)
Eveniment

Proteste la București și Cluj după documentarul Recorder despre procese trucate

Proteste ample au avut loc miercuri seară atât în București, cât și la Cluj-Napoca, după publicarea documentarului Recorder care expune nereguli grave din sistemul judiciar. Sute de oameni au ieșit în stradă cerând independența justiției, demisii la vârful instituțiilor și încetarea influențelor politice asupra magistraturii. Protest în Capitală Câteva sute de persoane au protestat miercuri seară în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii din București, ca reacție la dezvăluirile din documentarul Recorder privind nereguli din sistemul judiciar. Citește și: Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT Participanții au afișat pancarte cu mesaje precum „Corupția sufocă magistratura”, „Schimbarea vine prin implicare” și „Cât ne mai chinuim să fim stat european”. Printre scandări s-au auzit „Justiție, nu mafie”, „Noi vrem dreptate, nu imunitate”, „Jos Predoiu” și „Integritate, nu complicitate”. Protestatarii au cerut demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, precum și a ministrului Justiției, Radu Marinescu. Mobilizarea online: „Independența justiției este în pericol” Evenimentul „Protest pentru independența justiției” a fost anunțat pe Facebook în aceeași zi, după publicarea documentarului Recorder. Organizatorii susțin că independența justiției este grav amenințată, cu efecte negative asupra democrației. Mesajul public transmis pe pagina de Facebook solicită modificarea legislației pentru prevenirea abuzurilor, inclusiv eliminarea prescripției pentru faptele de corupție și eliminarea posibilității ca magistrații să-și aleagă procurorii. Organizatorii afirmă că protestul oferă sprijin moral magistraților integri, care ar fi intimidați de practicile administrative actuale. Proteste și la Cluj: cereri pentru o justiție independentă Manifestații similare au avut loc miercuri seară și la Cluj-Napoca, unde câteva sute de persoane s-au adunat în fața Palatului de Justiție. Unul dintre organizatori, Siritaru Vlad Cristian, a declarat că protestul este o reacție la informațiile dezvăluite de Recorder și la modul în care funcționează sistemul judiciar: „Vrem ca oamenii competenți să ajungă în funcții de conducere, nu mai vrem presiune politică asupra parchetelor și instanțelor”. Mesaje și revendicări în stradă La Cluj, protestatarii au afișat mesaje precum „Deșteaptă-te, române” și au scandat „Predoiu, demisia”, „Jos labele de pe justiție”, „Justiție, nu prescripție” și „Savonea, demisia”. Alte mesaje l-au vizat pe primarul Capitalei: „Nicuşor, ocupă-te de marea corupție”. Participanții au anunțat că vor organiza și alte acțiuni în perioada următoare, pentru a-și exprima în continuare susținerea față de necesitatea unei justiții independente în România.

Proteste violente la congresul tinerilor AfD (sursa: NiUS)
Internațional

Proteste violente la congresul tinerilor AfD, formațiune de extremă dreaptă germană

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a lansat sâmbătă o nouă organizație de tineret, numită Generation Deutschland (Generația Germania, GD), în cadrul unui congres desfășurat la Giessen, marcat de proteste masive și incidente violente. O nouă structură de tineret, strâns legată de AfD La congresul AfD au participat peste 800 de membri, care au adoptat statutul oficial al organizației de tineret. Generation Deutschland va funcționa în strânsă legătură cu partidul, spre deosebire de fosta organizație Junge Alternative (JA), desființată în primăvară după ce AfD a rupt relațiile cu aceasta. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Organizația va accepta membri AfD cu vârsta de până la 36 de ani, dar și tineri fără apartenență politică. Alice Weidel, copreședinta AfD, a declarat că GD va reprezenta un cadru de formare pentru viitoarea elită politică a partidului, având rolul principal de a pregăti tinere talente capabile să contribuie la consolidarea AfD. Proteste masive și incidente violente în Giessen Evenimentul a fost umbrit de proteste ample în orașul Giessen, din landul Hessa, unde peste 10.000 de persoane au manifestat împotriva AfD și a noii organizații de tineret. Autoritățile se așteptau la cel puțin 50.000 de protestatari. Din cauza blocajelor și manifestațiilor din oraș, congresul a început cu o întârziere de aproape două ore. O parte dintre demonstranți, aproximativ 30-40 de persoane, au încercat să pătrundă în sala unde avea loc congresul, trecând de barierele poliției. Forțele de ordine au intervenit cu tunuri cu apă pentru a respinge grupul. Răniți în rândul participanților și al polițiștilor Spitalul universitar din Giessen a tratat mai multe persoane rănite ușor, care s-au prezentat singure la unitatea medicală. De asemenea, circa 10-15 agenți ai forțelor de ordine au suferit răni ușoare în timpul confruntărilor. Un deputat AfD, Julian Schmidt, a fost agresat de un grup de aproximativ 20 de persoane, după ce și-a parcat mașina în apropierea sălii congresului. Poliția a anunțat că un suspect a fost arestat. Protestatarii au blocat șosele în zona Giessen și, în anumite locuri unde au avut loc ciocniri, au aruncat cu sticle în echipajele de ambulanță. S-au auzit scandări precum: „Cu toții împreună, împotriva fascismului” și „Opriți incendiatorii”. Autoritățile condamnă violențele Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a condamnat incidentele violente, afirmând că țara se va confrunta tot mai des cu ciocniri între extremele politice. „Sper ca noi, cei din centrul politic al țării, să demonstrăm că putem gestiona problemele”, a declarat acesta. Ministrul de interne, Alexander Dobrindt, a subliniat că dreptul la protest este fundamental într-o democrație, dar violența împotriva forțelor de ordine nu poate fi justificată. „Am cel mai mare respect pentru polițiști când văd oameni mascați, anarhiști, cu torțe și rachete luminoase care se îndreaptă către ei cu intenția de a provoca violențe”, a spus ministrul.

Protest împotriva numirii lui Dogioiu (sursa: Facebook/Nadina Ioana Dogioiu)
Eveniment

Numirea Ioanei Dogioiu la conducerea Radioului Public provoacă proteste

Propunerea Ioanei Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, pentru un loc în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune (SRR) a generat critici din partea mai multor organizații care apără libertatea de exprimare și independența presei. Protest împotriva numirii lui Dogioiu ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul pentru Inovare Publică, Centrul de Resurse Juridice și CeRe au respins public această propunere. ONG-urile atrag atenția că o astfel de numire ridică probleme de compatibilitate, independență editorială și risc de influență politică asupra media publice. Scrisoare deschisă către Parlament Într-o scrisoare deschisă transmisă parlamentarilor, organizațiile semnatare susțin că exercitarea simultană a funcției de purtător de cuvânt al Guvernului și de membru al Consiliului de Administrație al SRR poate afecta credibilitatea și autonomia instituției media publice. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație ONG-urile afirmă că o persoană care comunică zilnic mesajele Guvernului nu poate asigura, în mod credibil, supravegherea independentă a unei instituții media publice care are obligația de a informa imparțial și critic asupra puterii. Argumente legale și riscul de influență politică Deși Legea nr. 41/1994, care reglementează funcționarea SRR și SRTV, nu menționează explicit funcția de purtător de cuvânt, organizațiile susțin că rolul de comunicator oficial al Guvernului intră în conflict cu principiul independenței editoriale. Este invocat și Regulamentul european privind libertatea mass-mediei (EMFA), intrat în vigoare pe 8 august 2025, care cere statelor membre să protejeze independența media publice, atât editorial, cât și funcțional. Avertizările ONG-urilor ONG-urile avertizează asupra riscului ca deciziile politice ale Guvernului să influențeze activitatea SRR. Această situație ar vulnerabiliza rolul consiliului de administrație, care ar trebui să servească interesul public, nu agenda politică a executivului. În concluzie, organizațiile semnatare cer Parlamentului să respingă propunerea Ioanei Dogioiu, pentru a proteja independența Radioului Public și a evita subordonarea politică a media publice.

Protest masiv în Mexic (sursa: BBC)
Internațional

Protest masiv în Ciudad de Mexico: peste 120 de răniți în protestele împotriva cartelurilor

Protestele desfășurate sâmbătă în Ciudad de Mexico împotriva politicii de securitate a guvernului s-au transformat în confruntări violente între demonstranți și forțele de ordine. Potrivit autorităților, bilanțul ciocnirilor include aproximativ 100 de polițiști răniți și 20 de protestatari. Mii de oameni în stradă după asasinarea unui primar Mii de manifestanți au răspuns apelului lansat de Mișcarea Sombrero, fondată după asasinarea primarului Carlos Manzo, cunoscut pentru combaterea crimei organizate. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect La protest s-au alăturat și reprezentanți ai „Generației Z”, care au mobilizat masiv tinerii. Confruntări în fața palatului prezidențial O parte dintre manifestanți, unii cu fețele acoperite, au răsturnat barierele metalice instalate pentru protejarea Palatului Național și au aruncat cu bucăți de pavaj în jandarmi. Forțele de ordine au răspuns cu grenade lacrimogene. Pablo Vazquez, secretarul pentru securitatea capitalei, a declarat că manifestația a fost inițial pașnică, însă violențele au izbucnit după intervenția unui grup mascat. Polițiști spitalizați, rețineri și un jurnalist agresat Autoritățile au anunțat că 40 dintre polițiștii răniți au necesitat spitalizare din cauza loviturilor și tăieturilor suferite. În total, 20 de persoane au fost reținute pentru furt și agresiune. Totodată, a fost deschisă o anchetă după agresarea unui jurnalist de la publicația La Jornada, incident atribuit unor membri ai forțelor de ordine. Popularitate ridicată pentru președinta Sheinbaum Președinta Claudia Sheinbaum, aflată la putere din 1 octombrie 2014, păstrează un nivel de încredere în populație de peste 70%. Cu toate acestea, politica sa de securitate este contestată, mai ales pe fondul crimelor mediatizate din statul Michoacán, unde cartelurile sunt extrem de active. Cu o zi înaintea protestelor, Claudia Sheinbaum criticase mobilizarea, susținând că ar fi „dezorganizată” și „finanțată” din exterior, fără a oferi dovezi suplimentare.

Manifestații masive la Skopje (sursa: telegrafi.com)
Internațional

Colectiv, varianta macedoneană: mii de oameni cer public anchete dure după incendiul cu 63 de morți

Mii de persoane au mărșăluit sâmbătă în capitala Macedoniei de Nord pentru a susține familiile celor 63 de victime ale incendiului devastator din luna martie, produs într-o discotecă din Kocani. Protestul are loc cu doar câteva zile înainte de deschiderea primului proces legat de tragedie. Un marș tăcut, cu mesaj puternic: „63 de umbre vă vor urmări” Participanții s-au alăturat rudelor victimelor și au defilat prin centrul orașului în spatele unui banner uriaș, cu portretele celor decedați și mesajul: „63 de umbre vă vor urmări”. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Mulțimea s-a oprit în fața Parlamentului și ulterior în fața unui tribunal, scandând: „Justiție pentru Kocani”. Protestatarii au purtat pancarte cu mesaje de revoltă: „Sistemul ucide” și „Câți copii mai trebuie pierduți ca să vă treziți?”. Tragedia care a cutremurat Macedonia de Nord Incendiul a izbucnit în noaptea de 15 spre 16 martie, în timpul unui concert de hip-hop, într-o sală aglomerată care nu respecta normele de securitate. În interior lipseau extinctoarele și ieșirile de urgență, iar focul a fost provocat de artificii aprinse în timpul evenimentului. Bilanțul final: 63 de morți și aproape 200 de răniți. Tragedia a generat un șoc profund în toată țara și a ridicat semne de întrebare privind funcționarea sistemului de control și prevenție. Familiile acuză lipsa transparenței Natalija Gjorgjievska, soția unui membru al trupei DNK, decedat în incendiu, a declarat că ancheta oficială este incompletă: „Cerem să se afle adevărul. Au rămas prea multe întrebări fără răspuns. Noi, familiile, simțim că ni se ascunde adevărul.” Ea a cerut Parlamentului înființarea unei comisii speciale de anchetă pentru a clarifica circumstanțele tragediei. Procesul începe miercuri: oficiali de rang înalt în boxa acuzaților Primul proces legat de incendiul de la Kocani se va desfășura miercuri la un tribunal din Skopje. Printre cei 34 de inculpați se află: un ministru în funcție, doi foști miniștri, proprietarul clubului, inspectori în construcții, trei foști primari ai orașului Kocani Aceștia sunt acuzați de „provocarea unor atingeri grave securității publice”. Anchetă extinsă asupra corupției și crimei organizate Pe lângă procesul principal, zeci de polițiști și funcționari publici sunt cercetați. Investigația separată privește suspiciuni de corupție și crimă organizată, legată de modul în care au fost gestionate controalele și autorizațiile discotecii.

Proteste în Slovenia după uciderea unui bărbat (sursa: n1info.si)
Internațional

Mii de oameni protestează împotriva unei comunități de romi după uciderea unui sloven

Câteva mii de persoane au manifestat marți, în orașul Novo Mesto, situat în sudul Sloveniei, pentru a cere guvernului „măsuri de securitate radicale” după moartea unui bărbat atacat de un individ presupus a fi membru al comunității rome. Protest organizat la apelul primarului „Guvernul ne-a abandonat”, a declarat un tânăr recepționist de hotel, în vârstă de 24 de ani, în timp ce mulțimea purta tricouri negre cu mesajul „Suntem toți Aco”, porecla lui Aleš Šutar, victima agresiunii. Citește și: Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor: judecătorii nu dau „consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale” Bărbatul de 48 de ani a decedat sâmbătă, iar fotografii cu el au fost distribuite în întreg orașul de aproximativ 40.000 de locuitori. Manifestația a fost organizată la apelul primarului Gregor Macedoni, iar coloana de protestatari s-a format la ora 16:00 GMT, pornind din centrul orașului. Pe măsură ce marșul a înaintat, numărul participanților a crescut constant, transformând demonstrația într-una dintre cele mai ample din ultimii ani în regiune. Cereri pentru intervenția guvernului și demisii politice Manifestanții i-au cerut premierului liberal Robert Golob să adopte „măsuri radicale” pentru restabilirea securității publice, promisiune făcută după incidentul mortal de sâmbătă. Tragedia a dus deja la demisia miniștrilor de interne și al justiției, în contextul criticilor tot mai puternice privind creșterea infracționalității. Mulți protestatari au acuzat comunitatea romă de implicare în tot mai multe acte de violență și delicte, cerând autorităților o reacție mai fermă. Reacția Consiliului romilor: „Se amplifică ura” În replică, Darko Rudaš, membru al Consiliului romilor din Slovenia, a avertizat că măsurile radicale cerute nu vor face decât să „amplifice sentimentul antirom”. Acesta a denunțat pasivitatea autorităților locale din zona unde s-a produs tragedia, subliniind că în alte regiuni ale țării incidentele sunt rare acolo unde s-a colaborat cu comunitatea romă. Comunitatea romă, între marginalizare și instrumentalizare politică Potrivit Consiliului romilor, aproximativ 15.000 de membri ai comunității rome trăiesc în Slovenia, țară cu două milioane de locuitori, membră a Uniunii Europene. Cei mai mulți locuiesc în aproximativ 100 de tabere, însă doar o treime dintre acestea dispun de apă și electricitate. Reprezentanții romilor se tem că tensiunile ar putea fi exploatate politic în perspectiva alegerilor legislative din martie 2026, pentru a alimenta resentimentele etnice. Amnesty International avertizează asupra intoleranței Organizația Amnesty International a atras atenția asupra riscului ca incidentul de sâmbătă să fie instrumentalizat pentru a alimenta intoleranța față de minoritatea romă. Premierul Robert Golob a anunțat desfășurarea de forțe suplimentare de poliție în orașul Novo Mesto și în regiunea Dolenjska. Totodată, a denunțat ani de neglijență în gestionarea problemelor comunității rome și a promis programe sociale suplimentare pentru integrarea locuitorilor din taberele ilegale.

Proteste masive în SUA, împotriva lui Trump (sursa: Facebook/Brice A. Mosher)
Internațional

VIDEO Oribil: Trump aruncă cu excremente peste protestatari - film AI postat de președintele SUA

Statele Unite au fost cuprinse sâmbătă de o amplă mișcare de protest îndreptată împotriva președintelui Donald Trump, în cadrul unei zile de mobilizare națională organizate sub sloganul „No Kings”. Potrivit organizatorilor, circa 7 milioane de americani au participat la peste 2.700 de manifestații desfășurate în marile orașe, de la New York la Los Angeles, dar și în localități mici din centrul țării. „No Kings”: o mișcare pentru apărarea democrației Coaliția de organizații civice care a lansat inițiativa „No Kings” a mai organizat o mobilizare similară în iunie, la care susține că au luat parte 5 milioane de manifestanți. Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere Sâmbătă, protestele au avut un caracter jovial, dar ferm, cu participanți de toate vârstele, care au denunțat ceea ce consideră a fi o derivă autoritară a administrației Trump. „Sunt pe cale să distrugă democrația”, a declarat un licean prezent la protestul din Washington, unde s-au adunat între 8.000 și 10.000 de persoane. „Asta nu este America, este fascism”, a adăugat el. Mobilizare masivă la New York și Los Angeles La New York, peste 100.000 de persoane au defilat pașnic, potrivit poliției locale. Proteste semnificative au avut loc și la Los Angeles, unde poliția a intervenit sâmbătă seara cu gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea. Manifestanții au scandat lozinci anti-Trump și au afișat pancarte satirice, unele reprezentându-l pe președinte în ipostaze de Stalin, regina Angliei sau Regele Soare. Mesaje ironice și pancarte inedite În orașe din Texas și Florida, fiefuri republicane, manifestațiile au fost mai tensionate. La Houston, pancarta „Combateți ignoranța, nu migranții” a devenit simbolul protestului, într-un stat unde aproape un sfert din populație este formată din imigranți. Mulți participanți au ales umorul ca formă de protest, defilând costumați în pinguini, homari sau hipopotami, în timp ce fluturau drapelul american. Reacția Casei Albe: clipuri generate de inteligența artificială Ca reacție la proteste, Donald Trump a publicat pe platforma sa Truth Social o serie de clipuri video generate de inteligența artificială, în care se prezintă ca un „rege”. Într-unul dintre videoclipuri, Trump apare purtând o coroană și pilotând un avion de vânătoare care lansează ceea ce par a fi excremente asupra manifestanților anti-Trump. Republicanii au denunțat mobilizarea drept „o mișcare de ură împotriva Americii”, acuzându-i pe protestatari că doresc să submineze valorile naționale. Tensiuni pe fondul crizei bugetare și al măsurilor militare Ziua de protest a avut loc în contextul paraliziei bugetare a statului federal și al controverselor legate de decizia președintelui Trump de a desfășura militari în mai multe fiefuri democrate, sub pretextul combaterii imigrației ilegale și a criminalității. În orașe precum Chicago și Los Angeles, unde a fost trimisă Garda Națională, manifestanții au ieșit în stradă pentru a contesta măsurile prezidențiale. Sprijin politic din partea liderilor progresiști Protestele au fost susținute public de mai multe figuri importante ale stângii americane, între care Bernie Sanders și Chuck Schumer, liderul senatorilor democrați. „Avem un președinte care vrea tot mai multă putere între mâinile sale și ale acoliților săi oligarhi”, a declarat Bernie Sanders în fața mulțimii adunate la Washington, în apropierea Capitoliului. America, divizată între furie și rezistență civică Protestele de sâmbătă marchează una dintre cele mai mari mișcări civice din istoria recentă a Statelor Unite, semnalând o polarizare accentuată între tabăra susținătorilor lui Donald Trump și opoziția progresistă. În timp ce președintele se prezintă ca apărător al „ordinii și libertății”, milioane de americani consideră că democrația americană se află într-un moment critic, în care participarea civică devine singura formă reală de rezistență.

Proteste violente în Madagascar (sursa: X/Jon Elliot#FreeMadagascar)
Internațional

Criză în Madagascar: armata se alătură protestatarilor. MAE avertizează românii să evite călătoriile

Republica Madagascar traversează cea mai gravă criză politică din ultimii ani, după ce o parte din armată s-a alăturat protestatarilor din capitala Antananarivo. Nemulțumiri sociale transformate în revoltă politică Demonstrațiile, care au început la sfârșitul lunii septembrie, s-au transformat rapid într-o revoltă împotriva președintelui Andry Rajoelina, reales în 2023. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Pentru prima dată de la debutul manifestațiilor, soldați au escortat protestatarii până în Piața 13 Mai, simbol al mișcărilor populare malgașe, cerând camarazilor lor „să nu mai asculte ordinele” și „să nu tragă asupra civililor”. "Madagscar Gen Z" Protestele au fost inițiate de colectivul „Madagascar Gen Z”, care denunță penuriile de apă, electricitate și corupția endemică. Mișcarea s-a extins rapid, iar revendicările au devenit politice: demisia președintelui, dizolvarea Senatului și formarea unei comisii electorale independente. Președintele Rajoelina, ajuns la putere în 2009 printr-o mișcare populară, a încercat să calmeze spiritele prin remanierea guvernului și numirea generalului Ruphin Fortunat Zafisambo ca premier, însă măsura nu a avut efect. Implicarea armatei și apeluri la nesupunere Un moment decisiv l-a reprezentat intervenția unității CAPSAT, care l-a sprijinit pe Rajoelina în 2009, dar care acum îl contestă. Militarii au cerut colegilor să se alăture protestatarilor și au îndemnat la oprirea traficului aerian, inclusiv prin blocarea aeroportului internațional Ivato. Potrivit Națiunilor Unite, bilanțul confruntărilor a ajuns la cel puțin 22 de morți și peste 100 de răniți, în timp ce autoritățile malgașe admit doar 12 victime. Zborurile internaționale, suspendate pe termen nedeterminat Pe fondul violențelor, traficul aerian spre și dinspre Madagascar a fost suspendat, inclusiv cursele operate de Air France. Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis sâmbătă un avertisment de călătorie de nivel 6 din 9 – „Evitați călătoriile neesențiale”, menționând că nu există o perspectivă clară pentru reluarea zborurilor. Recomandările MAE pentru cetățenii români aflați în Madagascar MAE îi sfătuiește pe românii care se află în Madagascar să: respecte cu strictețe instrucțiunile autorităților locale, evite zonele cu proteste și adunările publice, manifeste vigilență sporită, contacteze companiile aeriene pentru informații actualizate privind programul zborurilor. Asistență consulară și informații utile Pentru asistență consulară, cetățenii români pot contacta Ambasada României la Pretoria (acreditată pentru Republica Madagascar) la numărul +27 012 346 4231 – apelurile sunt preluate de Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS), disponibil permanent. În cazuri de urgență, este disponibil și numărul de urgență al misiunii diplomatice: +27 82 819 1765. Informații actualizate pot fi consultate pe paginile oficiale: https://pretoria.mae.ro/ https://www.mae.ro/

Risc crescut de proteste la Chișinău (sursa: Facebook/Poliția Republicii Moldova)
Internațional

BREAKING Se anunță o noapte violentă la Chișinău, au fost deja arestați transnistreni sabotori

Risc crescut de proteste la Chișinău. Republica Moldova s-ar putea confrunta, începând din noaptea de duminică spre luni, cu proteste care riscă să degenereze, avertizează Poliția Națională. Risc crescut de proteste la Chișinău Într-un comunicat transmis duminică seară, oficialii au anunțat că „există informații în legătură cu unele grupuri de persoane care ar intenționa, începând cu miezul nopții de duminică spre luni și pe parcursul zilei de luni, organizarea de acțiuni de destabilizare în municipiul Chișinău”. Citește și: Simion face puternic campanie anti-PAS în Moldova și susține un pro-rus legat de KGB Poliția a subliniat că nu va permite încălcarea legii, perturbarea ordinii publice, punerea în pericol a cetățenilor sau periclitarea securității naționale. „Precizăm că forțele de ordine nu vor admite încălcări ale legii, perturbarea ordinii publice, punerea în pericol a cetățenilor, precum și periclitarea securității naționale”, se arată în comunicat. Rețineri după acțiuni ale poliției și SIS Într-o postare pe Facebook, Poliția a anunțat că ofițerii INI și polițiștii din BPDS „Fulger”, în comun cu SIS și PCCOCS, desfășoară acțiuni în cadrul unei cauze penale pornite pe faptul pregătirii destabilizărilor și dezordinilor în masă, imediat după încheierea scrutinului electoral și în cadrul protestului planificat pentru luni la Chișinău. Au fost reținute trei persoane, printre care doi frați monitorizați de aproape două luni, despre care autoritățile susțin că ar fi angajați ai structurilor de forță din stânga Nistrului. Aceștia ar fi coordonat, monitorizat și aprovizionat logistic grupurile implicate. În timpul perchezițiilor, la suspecți au fost descoperite mai multe obiecte, inclusiv materiale pirotehnice și inflamabile, care urmau a fi folosite pentru a panica mulțimea și a crea haos. Responsabilitatea organizatorilor și apel la populație Poliția a reamintit că organizatorii poartă răspunderea legală pentru desfășurarea evenimentelor și a lansat un apel la responsabilitate. „Poliția amintește organizatorilor că poartă răspundere pentru desfășurarea evenimentelor anunțate și face apel la responsabilitatea acestora. Îndemnăm cetățenii să-și analizeze deciziile și acțiunile și să nu accepte implicarea lor în acțiuni ilegale pentru care riscă răspundere penală”, au transmis autoritățile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră