România, ultimul loc în UE la investiții în cercetare: doar 19 euro pe persoană, față de media europeană de 284 de euro

România, codașă la investițiile în cercetare. Potrivit datelor publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), România a înregistrat în 2024 cea mai scăzută alocare bugetară guvernamentală pentru cercetare și dezvoltare (R&D) din Uniunea Europeană.

România, codașă la investițiile în cercetare

La nivelul Uniunii Europene, alocările bugetare guvernamentale pentru R&D s-au situat anul trecut la 284,7 euro pe persoană, în creștere cu 57% comparativ cu 2014, când valoarea era de 181,3 euro pe persoană.

Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD

În România, această alocare a fost de doar 19,1 euro pe persoană.

Cele mai ridicate alocări per capita în 2024 s-au înregistrat în:

Luxemburg – 759,2 euro/persoană

Danemarca – 586,8 euro/persoană

Țările de Jos – 542,7 euro/persoană

Pe ultimele locuri, alături de România, s-au situat:

Bulgaria – 38,3 euro/persoană

Ungaria – 58,7 euro/persoană

Bugetul țărilor UE pentru cercetare și dezvoltare

În 2024, guvernele din Uniunea Europeană au alocat în total 127,9 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare, echivalentul a 0,71% din PIB-ul UE.

Aceasta reprezintă o creștere de 3,4% față de 2023 (123,7 miliarde euro) și o creștere de 59,5% față de 2014 (80,2 miliarde euro)

Investiții puternice: Letonia, Slovenia și Lituania

Între 2014 și 2024, toate guvernele UE și-au majorat alocările bugetare pentru R&D pe cap de locuitor.

Cele mai spectaculoase creșteri au fost:

Letonia – +313% (de la 19,1 euro la 78,9 euro/persoană)

Slovenia – +252% (de la 78,3 euro la 275 euro/persoană)

Lituania – +197% (de la 42,7 euro la 123 euro/persoană)

Cercetarea fundamentală, principala direcție de finanțare

Potrivit Eurostat, 35,7% din bugetul total alocat R&D la nivelul UE a fost direcționat către progresul general al cunoștințelor, finanțat în principal prin așa-numitele fonduri generale universitare (GUF), utilizate de instituțiile de învățământ superior.

Alte direcții de finanțare au vizat:

16,6% – progresul general al cunoștințelor din surse non-GUF

9,4% – tehnologie și producție industrială

7% – sănătate

6,1% – explorarea și exploatarea spațiului