vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: eurostat

46 articole
Economie

România, cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor, 2004-2024 - Eurostat

Lovitură pentru propaganda suveranistă: România a înregistrat cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor al gospodăriilor, între 2004 și 2024, arată datele publicate marți de Eurostat. Creșterea a fost de 134%, în timp ce Lituania este pe locul II, cu o creștere de 95%. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu România, cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor „Între 2004 și 2024, venitul real pe cap de locuitor al gospodăriilor din UE a crescut cu 22% (...) În ceea ce privește țările UE, România a înregistrat cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor al gospodăriilor între 2004 și 2024 (134 %), urmată de Lituania (95 %), Polonia (91 %) și Malta (90 %). Grecia și Italia au fost singurele țări în care venitul pe cap de locuitor al gospodăriilor a scăzut în ultimii 20 de ani (-5 % și, respectiv, -4 %), în timp ce cele mai mici creșteri au fost înregistrate în Spania (11 %), Austria (14 %), Belgia (15 %) și Luxemburg (17 %)”, arată statistica europeană. Venitul brut disponibil ajustat al gospodăriilor pe cap de locuitor în termeni reali reprezintă suma totală de bani pe care gospodăriile o au la dispoziție pentru cheltuieli și economii după deducerea impozitelor pe venit și a contribuțiilor la pensii, plus bunurile și serviciile individuale (cum ar fi serviciile de educație și sănătate) primite gratuit de la instituții guvernamentale și non-profit care deservesc gospodăriile. Real înseamnă că valoarea sa nominală este ajustată în funcție de creșterile de prețuri (prin deflatorul cheltuielilor finale de consum ale gospodăriilor). Pe cap de locuitor indică faptul că valoarea a fost împărțită la populația totală.

România, cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor Foto: Eurostat
Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia

Salariul mediu anual din România este peste cel din Bulgaria, Grecia, Ungaria și Slovacia, arată Eurostat. În Bulgaria, salariul mediu anual era, în 2024, de doar 15.387 de euro, în timp ce în România ajunsese la 21.108 euro.  Citește și: ANALIZĂ Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport, inclusiv la Oradea. Costuri de aproape un miliard de euro Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia „În 2024, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din UE era de 39.800 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 5,2 % față de 37 800 EUR în 2023. Dintre țările UE, cel mai mare salariu mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă a fost înregistrat în Luxemburg (83 000 EUR), urmat de Danemarca (71 600 EUR) și Irlanda (61 100 EUR).  În schimb, cele mai mici salarii medii au fost înregistrate în Bulgaria (15 400 EUR), Grecia (18 000 EUR) și Ungaria (18 500 EUR)”, arată Eurostat.  Salariul mediu anual în România a crescut masiv: în 2022 era de doar 15.064, în 2023 - 18.093, iar în 2024 - 20.287. Creșterea este de circa 33% în doi ani și peste 10% într-un an. 

România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Efectul austerității: România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE

Efectul austerității: România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE, în august, arată datele Eurostat. Oficiul european de statistică arată vânzările cu amănuntul au crescut cu 0,1% în zona euro şi au rămas stabile în Uniunea Europeană, în luna august 2025 comparativ cu luna iulie 2025.  Citește și: Delir Dan Diaconescu la postul lui Sebastian Ghiță, RTV: Călin Georgescu va câștiga ca Nelson Mandela În schimb, în România, ele s-au prăbușit, căderea fiind mult mai dramatică decât în Polonia. România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE „Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri lunare ale volumului total al comerțului cu amănuntul au fost înregistrate în Lituania (+1,7 %), Cipru și Malta (ambele +1,5 %), precum și în Suedia (+1,1 %). Cele mai mari scăderi au fost observate în România (-4,0 %), Polonia (-0,8 %), Luxemburg și Portugalia (ambele -0,7 %)”, scrie Eurostat.  „În luna august 2025 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna iulie 2025, atât ca serie brută cu 7,2%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,0%.   Faţă de luna august 2024 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în luna august 2025, a scăzut atât ca serie brută cu 4,0%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,1%”, a arătat, tot azi, INS.  Cele mai mari căderi, în august 2025, față de iulie, 2026 au fost la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-11,7%), vânzările de produse nealimentare (-8,0%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,3%).  

România, codașă la investițiile în cercetare (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

România, codașă UE la investiții în cercetare: 19 euro pe persoană. Media europeană e de 284 de euro

România, codașă la investițiile în cercetare. Potrivit datelor publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), România a înregistrat în 2024 cea mai scăzută alocare bugetară guvernamentală pentru cercetare și dezvoltare (R&D) din Uniunea Europeană. România, codașă la investițiile în cercetare La nivelul Uniunii Europene, alocările bugetare guvernamentale pentru R&D s-au situat anul trecut la 284,7 euro pe persoană, în creștere cu 57% comparativ cu 2014, când valoarea era de 181,3 euro pe persoană. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD În România, această alocare a fost de doar 19,1 euro pe persoană. Cele mai ridicate alocări per capita în 2024 s-au înregistrat în: Luxemburg – 759,2 euro/persoană Danemarca – 586,8 euro/persoană Țările de Jos – 542,7 euro/persoană Pe ultimele locuri, alături de România, s-au situat: Bulgaria – 38,3 euro/persoană Ungaria – 58,7 euro/persoană Bugetul țărilor UE pentru cercetare și dezvoltare În 2024, guvernele din Uniunea Europeană au alocat în total 127,9 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare, echivalentul a 0,71% din PIB-ul UE. Aceasta reprezintă o creștere de 3,4% față de 2023 (123,7 miliarde euro) și o creștere de 59,5% față de 2014 (80,2 miliarde euro) Investiții puternice: Letonia, Slovenia și Lituania Între 2014 și 2024, toate guvernele UE și-au majorat alocările bugetare pentru R&D pe cap de locuitor. Cele mai spectaculoase creșteri au fost: Letonia – +313% (de la 19,1 euro la 78,9 euro/persoană) Slovenia – +252% (de la 78,3 euro la 275 euro/persoană) Lituania – +197% (de la 42,7 euro la 123 euro/persoană) Cercetarea fundamentală, principala direcție de finanțare Potrivit Eurostat, 35,7% din bugetul total alocat R&D la nivelul UE a fost direcționat către progresul general al cunoștințelor, finanțat în principal prin așa-numitele fonduri generale universitare (GUF), utilizate de instituțiile de învățământ superior. Alte direcții de finanțare au vizat: 16,6% – progresul general al cunoștințelor din surse non-GUF 9,4% – tehnologie și producție industrială 7% – sănătate 6,1% – explorarea și exploatarea spațiului

Eurostat, pentru pensionarii speciali: în medie, un cetățean al UE lucrează cu 50% mai mulți ani decât acești privelegiați Foto: Declic
Eveniment

Eurostat, pentru pensionarii speciali: în medie, un cetățean al UE lucrează cu 50% mai mulți ani

Eurostat, pentru pensionarii speciali: în medie, un cetățean al UE lucrează cu 50% mai mulți ani decât acești privelegiați ai legislației românești, adică 37,2 ani față de doar 25 de ani.  România înregistrează cea mai scăzută durată de viață profesională din UE: doar 32,7 ani, arată statistica europeană. Pensionarii speciali din România se pensionează după 25 de ani, dar vârsta de pensionare va crește gradual.  Citește și: EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei, deși 17 omologi din UE au făcut-o Eurostat, pentru pensionarii speciali La polul opus, viața profesională a unui olandez este de 43,8 ani. În țările din Est, cea mai lungă durată a vieții profesionale este în Estonia, de 41,4 ani.  „În 2024, durata medie preconizată a vieții active pentru persoanele în vârstă de 15 ani și peste în UE era de 37,2 ani. Cu toate acestea, durata medie preconizată a vieții active a variat mult între țările UE. În șase țări din UE, durata medie a vieții active era de 40 de ani sau mai mare: Olanda (43,8 ani), Suedia (43,0), Danemarca (42,5), Estonia (41,4), Irlanda (40,4) și Germania (40,0). În schimb, cele mai scăzute durate ale vieții active au fost înregistrate în România (32,7 ani), Italia (32,8) și Croația, Grecia și Bulgaria (34,8 fiecare)”, scrie Eurostat.  În ultimii 10 ani, durata medie preconizată a vieții active în UE a crescut cu 2,4 ani, de la 34,8 la 37,2 ani în prezent.    

România, una din cele mai dure căderi ale producției industriale Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

România, una din cele mai dure căderi ale producției industriale - Eurostat

România a înregistrta una din cele mai dure căderi ale producției industriale, arată datele publicate azi de Eurostat. „Cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Irlanda (+50,2%), Malta (+10,1%) și Lituania (+7,8%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Bulgaria (-8,3%), România (-7,8%) și Danemarca (-5,7%)”, arată Eurostat.  Citește și: Anca Alexandrescu anunță că „sistemul” pregătește un film porno în care pare că joacă George Simion, într-un rol gay România, una din cele mai dure căderi ale producției industriale Încă de miercuri, Institutul Național de Statistică a arătat că „în perioada 1.I – 31.III.2025, comparativ cu perioada 1.I – 31.III.2024, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-4,2%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-3,1%)”. „În perioada 1.I – 31.III.2025, comparativ cu perioada 1.I – 31.III.2024, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 4,2%, din cauza scăderilor din industria prelucrătoare (-4,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,9%) și industria extractivă (-1,5%).   Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I – 31.III.2025, comparativ cu perioada 1.I – 31.III.2024, a fost mai mică cu 3,1%, ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-3,7%), industria extractivă (-1,2%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,9%)”, mai explică INS.  Azi, INS a arătat că produsul intern brut (PIB) a crescut în trimestrul unu din 2025 cu 0,2% pe seria brută şi cu 0,5% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2024.  Însă PIB-ul nu s-a modificat în trimestrul I 2025, comparativ cu trimestrul anterior.  

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei la final de 2024
Economie

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024: „Influențe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 mld lei) din baza cash în baza accrual în funcție de termenele de plată”, se arată într-un comunicat al ministerului condus de Tanczos Barna.  Citește și: Biroul Electoral cenzurează o postare pe TikTok care preia un mesaj al lui Valeriu Nicolae, definit drept „influencer” Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei  Comunicatul a fost emis după ce Eurostat a anunțat că România are cel mai mare deficit din UE, de 9,3% din PIB, calculat potrivit standardelor ESA. În schimb, guvernarea Ciolacu raportase un deficit de doar 8,65%, calculat în „cash”. Diferența între cele două standarde este că ESA ia în considerare facturile emise în 2024, dar amânate la plată pentru 2025. „Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naționale «cash» a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei. Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum și în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene. Astfel, diferența dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, explică și ministerul de Finanțe.  Fostul premier și ministru de Finanțe Florin Cîțu a scris, pe Facebook, că facturile amânate la plată ar putea fi achitate cu penalități. „Câte companii din Romania au intrat in dificultate anul trecut pentru ca statul nu a plătit facturi pentru servicii prestate sau bunuri livrate? Evident că atunci când plătesc aceste facturi (sperăm ca până la urma le plătesc) nu le plătesc cu penalități. Și dacă cineva încearcă să execute silit statul nu se întâmplă nimic.   Atât timp cât statul poate să facă asta privatului dar privatul nu poate să amâne plăti către stat fără să fie penalizat sau executat silit, nu vom avea o economie funcțională. Statul face dosar penal imediat atunci când nu sunt plătite contribuțiile, de exemplu. Chiar dacă acele companii au de primit bani de la stat”, a scris Cîțu. 

România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE Foto: Facebook
Economie

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB. Guvernul Ciolacu a raportat deficit de doar 8,65% din PIB, însă acesta este calculat „cash”, nu ESA (European System of National and Regional Accounts), cum calculează Eurostat. Citește și: Momentul în care Crin Antonescu a mințit grosolan în legătură cu relația sa cu Securitatea România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE „În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au înregistrat deficite egale sau mai mari de 3% din PIB”, arată Eurostat.  Problema acestui deficit uriaș, mai mare decât cel raportat de guvernul Ciolacu, este că România trebuie ca, în acest an, să ajungă la 7%, deci reducerea va fi mult mai abruptă.  Gradul de îndatorare publică, calculat ca pondere în PIB, s-a situat la cel mai redus nivel în Estonia (23,6%), urmată de Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%), a arătat, tot azi, Eurostat.   România are un grad de îndatorare de 54,8%. Cele mai ridicate datorii publice din UE sunt în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).    

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE Foto: Facebook
Economie

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE - Eurostat

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE, arată datele prezentate azi de Eurostat. Potrivit datelor pe martie a Eurostat, inflația anuală a fost de 5,1% în România.  Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,2% în martie 2025, în scădere de la 2,3% în februarie. Cu un an înainte, rata a fost de 2,4%. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,5% în martie 2025, în scădere de la 2,7% în februarie. Cu un an înainte, rata era de 2,6% (...)  Cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Franța (0,9%), Danemarca (1,4%) și Luxemburg (1,5%). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (5,1%), Ungaria (4,8%) și Polonia (4,4%). Comparativ cu februarie 2025, inflația anuală a scăzut în șaisprezece state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în zece. În martie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,56 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+0,57 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,16 pp) și energie (-0,10 pp)”, arată Eurostat.  Pentru comparație, în octombrie 2024 inflația anuală era, în România de doar 5%. 

Eurostat arată eșecul guvernării Ciolacu Foto: Facebook
Economie

Eurostat arată eșecul guvernării Ciolacu: România, una din cele mai slabe rate ale angajărilor

Eurostat a publicat azi noi date care arată eșecul guvernării Ciolacu: în cadrul UE, România are una din cele mai slabe rate ale angajărilor, iar căderea producției industriale a fost printre cele mai dure.  Citește și: Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: Doru Giugula, ex-PSD, fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii Eurostat arată eșecul guvernării Ciolacu „Dintre țările UE, cele mai ridicate rate de ocupare a forței de muncă au fost înregistrate în Țările de Jos (83,5%), Malta (83,0%) și Cehia (82,3%). Cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Italia (67,1%), Grecia (69,3%) și România (69,5%)”, scrie Eurostat.  Tot Eurostat arată că România a fost pe locul cinci de la coada clasamentului UE în ceea ce privește producția industrială, care a căzut cu 3,4% în februarie 2025, comparativ cu februarie 2024.  În februarie 2025, comparativ cu februarie 2024, producția industrială a crescut cu 1,2% în zona euro și cu 0,6% în UE. Comparând februarie 2025 cu ianuarie 2025, cele mai mari creșteri lunare au fost înregistrate în Irlanda (+10,8%), Belgia (+7,4%) și Luxemburg (+6,3%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Croația (-3,9%), Grecia (-3,6%) și România (-2,1%). Acum câteva zile, datele BNR arătau că investițiile străine s-au prăbușit în guvernările Ciolacu. În ianuarie-februarie 2025, „investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1 031 milioane euro (comparativ cu 1 660 milioane euro în perioada ianuarie - februarie 2024)”. Diminuarea acestor investiții a fost de peste 33%. Citește și: BEC nu are curaj să-l cenzureze pe Ciolacu, deși este „actor politic” și-l atacă pe Nicușor Dan. BEC l-a cenzurat pe Danileț Datele BNR mai arată că datoria externă a administrației publice a ajuns la final de februarie 2025 la 111,3 miliarde de euro. Ea era de doar 57,6 miliarde de euro la final de februarie 2022, arată datele BNR, ceea ce înseamnă că datoria externă a administrației publice aproape că s-a dublat în trei ani. 

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28% Foto: Facebook
Economie

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28%, nu 8,65% - presă

Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, calculat pe standardele ESA (European System of Accounts), de 9,28%, nu 8,65%, cât a fost deficitul „cash”, scrie Profit. Aceste date urmează să fie oficializate la sfârșitul săptămânii. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Guvernul Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit real, ESA, de 9,28% Ministerul de finanțe al guvernului Ciolacu a anunțat oficial un așa-numit deficit cash de 8,65%, la final de an 2024. În 2023, deficitul cash a fost de 5,7%.  Cum se ajunge la această diferență? Așa cum au mai procedat alte guverne PSD, Ciolacu a amânat plata multor facturi pentru 2025. Pe calculul „cash” al deficitului, ele nu sunt luate în considerare. Însă, pe standardele UE, ESA, ele se iau în considerare, chiar dacă plata efectivă se face în 2025. Problema este, potrivit Profit, că deficitul bugetar va trebui redus de la 9,28% la 7% - pe standarde ESA - ceea ce va fi mult mai dificil. Exceptând ordonanța trenuleț, măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare au fost amânate pentru perioada de după alegeri.  De altfel, guvernul Ciolacu II nu a înghețat cheltuielile cu salariile bugetarilor, care cresc mai rău ca în 2024, arată datele publicate la 26 martie de ministerul de Finanțe. Potrivit datelor publicate, cheltuielile de personal în primele două luni din 2025 sunt cu 16,2% mai mari decât în primele două luni din 2025.  În plus, dacă în ianuarie-februarie 2024 aceste cheltuieli reprezentau 1,4% din PIB, acum ele au consumat 1,5% din PIB.  

Cum a beneficiat România de apartenența la UE Foto: Comisia Europeană
Economie

Cum a beneficiat România de apartenența la UE

Cum a beneficiat România de apartenența la UE: a primit, net, fonduri de 65 miliarde euro, iar așa numitul „consum individual real” („actual individual consumption” - AIC) a sărit peste cel din Spania și Portugalia, evoluând spectaculos în ultimii zece ani. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga Din 2025, România va intra în spațiul Schengen și cu frontiera terestră. Cum a beneficiat România de apartenența la UE Potrivit ultimelor date publicate de ministerul de Finanțe, România a contribuit la bugetul UE cu suma de 32 de miliarde de euro, dar a primit 97,9 miliarde de euro, prin diferite programe. Soldul net, la 31 octombrie 2024, era de 65,9 miliarde de euro, în favoarea României. Majoritatea autostrăzilor aflate acum în construcție sunt finanțate cu fonduri de la Bruxelles, inclusiv lewgătura dintre Ploiești și nordul Moldovei. Însă alți indicatori Eurostat arată că prezența României în UE a contribuit efectiv la îmbunătățirea standardelor de viață. În 2013, PIB-ul per capita al României era la 55% din media UE. În 2023, era la 80% - la egalitate cu Polonia, care în 2023 era la 67% din media UE - depășind Grecia, Ungaria și Slovacia. Grafic Eurostat Însă Eurostat mai folosește un indicator, așa numitul consum individual real. „În timp ce PIB-ul este în principal un indicator al nivelului de activitate economică, consumul individual real (AIC) este un indicator alternativ mai bine adaptat pentru a descrie bunăstarea materială a gospodăriilor”, explică Eurostat. În 2013, România era la 56% din media UE. În 2023, ajunsese la 89%, peste Spania, Portugalia, Malta sau Grecia. În schimb, Ungaria, care în 2013 era la 64% din media UE - mult peste România - este acum pe ultimul loc în Uniune, fiind la 70% din medie. Grafic Eurostat „Consumul individual real (AIC) constă în bunurile și serviciile consumate efectiv de persoane, indiferent dacă aceste bunuri și servicii sunt achiziționate și plătite de gospodării, de administrația publică sau de instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor”, este o definiție a acestui indicator. Agricultorii au beneficiat de subvenții uriașe, iar acum se plâng „România a înregistrat o convergență reală accelerată a nivelului PIB pe locuitor către nivelurile înregistrate în Uniunea Europeană, de la aproximativ 39% din media UE în 2006, la 79% în anul 2023, și puțin peste 80% în prezent: un progres fantastic. Chiar dacă inegalitățile regionale și diferențele economice între județe complică poza, realitatea este că simțim cu toții convergența în viața de zi cu zi. Este trist că, deși în ultimele două decenii PIB-ul și salariul mediu au crescut de șase ori (în euro), iar nivelul de trai și speranța de viață au crescut semnificativ, în loc să căutăm să mergem pe aceeași cale de succes, și să contribuim și noi la crearea unei Europe chiar mai bune, noi cochetăm cu Estul, cu modele autoritare ce nu aduc nici prosperitate, nici libertate și, cu siguranță, nu o viață mai bună copiilor noștri (...) Este de neînțeles cum, în sectoare precum cel agricol, care au beneficiat atât de mult, oamenii întorc spatele Vestului. Este chiar ciudat, și trist, că agricultori cu tractoare de sute de mii de euro, cumpărate pe bani europeni, și milioane de euro în subvenții agricole primite, ne spun că Europa nu este bună”, scria, la 1 decembrie, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, pe site-ul Comunitatea Liberală 1848.

Dovada că Ciolacu minte prin omisiune: datele Eurostat Foto: Facebook
Politică

Dovada că Ciolacu minte prin omisiune

Dovada că președintele PSD Marcel Ciolacu minte prin omisiune când declară că „la salarizare am ajuns ca în alte ţări europene”: suntem pe locul IV de la coada UE, a arătat, joi, Eurostat. Citește și: Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic Dovada că Ciolacu minte prin omisiune Datele Eurostat se referă la anul 2023. Pentru acest an Eurostat arată că salariul mediu anual în România a fost de 17.739 euro. Salarii mai mici sunt în Bulgaria, Ungaria și Grecia, dar în Slovenia - fostă țară comunistă, desprinsă din fosta Iugoslavie - salariul mediu net anual a fost aproape dublu, de 33.081. Slovenia este pe locul zece în clasamentul Eurostat. În Lituania, țară care s-a eliberat în 1990 de sub ocupația URSS, salariul mediu a fost de 27.178 de euro, în Estonia - 24.899, iar în Letonia - 22.293 de euro. „În 2023, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din UE a fost de 37 900 EUR, reflectând o creștere de 6,5% față de 35 600 EUR în 2022. Dintre țările UE, cel mai mare salariu mediu anual ajustat, cu normă întreagă, a fost înregistrat în Luxemburg (81 100 EUR), urmat de Danemarca (67 600 EUR) și Irlanda (58 700 EUR). În schimb, cele mai mici salarii medii anuale ajustate cu normă întreagă au fost înregistrate în Bulgaria (13 500 EUR), Ungaria (16 900 EUR) și Grecia (17 000 EUR)”, arată Eurostat. M-am întâlnit cu angajaţi care au revenit în ţară după 10-12 ani de zile, fiindcă în acest moment, cel puţin la salarizare am ajuns ca şi salariile plătite în alte ţări europene. Încercăm acum şi cu dezvoltarea infrastructurii rutiere, în educaţie şi sănătate, să venim şi cu serviciile exact cum sunt în ţările respective", a declarat azi Marcel Ciolacu.

Salariul mediu din România, peste cel al Greciei, Ungariei și Bulgariei Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Salariul mediu din România, peste cel al Greciei

În 2023, salariul mediu din România a fost peste cel al Greciei, Ungariei și Bulgariei, dar mult sub Slovenia sau Lituania, arată Eurostat. În urmă cu un an, România era sub Grecia. Citește și: ANALIZĂ DEUTSCHE WELLE Ciucă va profita, politic, de victoria lui Trump. Legătura, prin think tank-ul Heritage Foundation Salariul mediu din România, peste cel al Greciei, Ungariei și Bulgariei „În 2023, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din UE a fost de 37 900 EUR, reflectând o creștere de 6,5% față de 35 600 EUR în 2022. Dintre țările UE, cel mai mare salariu mediu anual ajustat, cu normă întreagă, a fost înregistrat în Luxemburg (81 100 EUR), urmat de Danemarca (67 600 EUR) și Irlanda (58 700 EUR). În schimb, cele mai mici salarii medii anuale ajustate cu normă întreagă au fost înregistrate în Bulgaria (13 500 EUR), Ungaria (16 900 EUR) și Grecia (17 000 EUR)”, arată Eurostat. Datele Eurostat arată că salariul mediu a sărit în România de la 15.064 euro, anual, la 17.739. Însă în Lituania, o țară ocupată de URSS timp de aproape 50 de ani, salariul mediu era de 27.178 de euro în 2023, iar în Estonia - 24.899 euro. Dintre fostele state din blocul comunist, Slovenia are cel mai mare salariu mediu, 33.081 euro.

România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze Foto: Facebook
Economie

România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze

România a avut una din cele mai mari majorări ale prețului la gaze, în primul semestru din 2024, arată Eurostat. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a reamintit, azi, că prețurile la gaze și energie electrică vor continua să fie subvenționate până la 1 aprilie. Citește și: O tânără pe care Antenele și Kanal D au „ucis-o” la știri va primi daune de mii de euro România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze „Prețurile gazelor (în moneda națională) au scăzut cel mai mult în Lituania (-60%), Grecia (-39%) și Estonia (-37%). În schimb, printre țările care au înregistrat o creștere, prețul a crescut cel mai mult în Italia (+16%), Franța (+13%) și România (+7%), în timp ce prețul a rămas neschimbat în Slovenia”, arată Eurostat. Evoluția prețului la gaze Între prima jumătate a anului 2023 și prima jumătate a anului 2024, prețurile la gaze pentru gospodării, inclusiv taxele, au scăzut în 15 din cele 24 de țări ale UE care raportează prețurile la gaze. „Preţurile (la facturi - n. r.) nu vor fi mai mari decât iarna trecută. Schema de compensare-plafonare este în vigoare până la 1 aprilie. A fost important şi este important să-i protejăm pe români, pentru că, aşa cum ştiţi, preţul la gaz, dar şi la energie electrică, depinde de lucruri care nu sunt doar la îndemâna României. Depinde de situaţia din Orientul Mijlociu, depinde de situaţia din Ucraina, depinde de decizia Ucrainei de a continua sau nu tranzitul de gaze ruseşti ş.a.m.d. Deci, în contextul acestor evenimente excepţionale, schema de compensare-plafonare şi-a făcut treaba şi şi-o va face şi în iarna aceasta”, a declarat, azi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja (PNL).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră