joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: eurostat

49 articole
Politică

Dovada că Ciolacu minte prin omisiune

Dovada că președintele PSD Marcel Ciolacu minte prin omisiune când declară că „la salarizare am ajuns ca în alte ţări europene”: suntem pe locul IV de la coada UE, a arătat, joi, Eurostat. Citește și: Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic Dovada că Ciolacu minte prin omisiune Datele Eurostat se referă la anul 2023. Pentru acest an Eurostat arată că salariul mediu anual în România a fost de 17.739 euro. Salarii mai mici sunt în Bulgaria, Ungaria și Grecia, dar în Slovenia - fostă țară comunistă, desprinsă din fosta Iugoslavie - salariul mediu net anual a fost aproape dublu, de 33.081. Slovenia este pe locul zece în clasamentul Eurostat. În Lituania, țară care s-a eliberat în 1990 de sub ocupația URSS, salariul mediu a fost de 27.178 de euro, în Estonia - 24.899, iar în Letonia - 22.293 de euro. „În 2023, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din UE a fost de 37 900 EUR, reflectând o creștere de 6,5% față de 35 600 EUR în 2022. Dintre țările UE, cel mai mare salariu mediu anual ajustat, cu normă întreagă, a fost înregistrat în Luxemburg (81 100 EUR), urmat de Danemarca (67 600 EUR) și Irlanda (58 700 EUR). În schimb, cele mai mici salarii medii anuale ajustate cu normă întreagă au fost înregistrate în Bulgaria (13 500 EUR), Ungaria (16 900 EUR) și Grecia (17 000 EUR)”, arată Eurostat. M-am întâlnit cu angajaţi care au revenit în ţară după 10-12 ani de zile, fiindcă în acest moment, cel puţin la salarizare am ajuns ca şi salariile plătite în alte ţări europene. Încercăm acum şi cu dezvoltarea infrastructurii rutiere, în educaţie şi sănătate, să venim şi cu serviciile exact cum sunt în ţările respective", a declarat azi Marcel Ciolacu.

Dovada că Ciolacu minte prin omisiune: datele Eurostat Foto: Facebook
Salariul mediu din România, peste cel al Greciei, Ungariei și Bulgariei Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Salariul mediu din România, peste cel al Greciei

În 2023, salariul mediu din România a fost peste cel al Greciei, Ungariei și Bulgariei, dar mult sub Slovenia sau Lituania, arată Eurostat. În urmă cu un an, România era sub Grecia. Citește și: ANALIZĂ DEUTSCHE WELLE Ciucă va profita, politic, de victoria lui Trump. Legătura, prin think tank-ul Heritage Foundation Salariul mediu din România, peste cel al Greciei, Ungariei și Bulgariei „În 2023, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din UE a fost de 37 900 EUR, reflectând o creștere de 6,5% față de 35 600 EUR în 2022. Dintre țările UE, cel mai mare salariu mediu anual ajustat, cu normă întreagă, a fost înregistrat în Luxemburg (81 100 EUR), urmat de Danemarca (67 600 EUR) și Irlanda (58 700 EUR). În schimb, cele mai mici salarii medii anuale ajustate cu normă întreagă au fost înregistrate în Bulgaria (13 500 EUR), Ungaria (16 900 EUR) și Grecia (17 000 EUR)”, arată Eurostat. Datele Eurostat arată că salariul mediu a sărit în România de la 15.064 euro, anual, la 17.739. Însă în Lituania, o țară ocupată de URSS timp de aproape 50 de ani, salariul mediu era de 27.178 de euro în 2023, iar în Estonia - 24.899 euro. Dintre fostele state din blocul comunist, Slovenia are cel mai mare salariu mediu, 33.081 euro.

România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze Foto: Facebook
Economie

România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze

România a avut una din cele mai mari majorări ale prețului la gaze, în primul semestru din 2024, arată Eurostat. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a reamintit, azi, că prețurile la gaze și energie electrică vor continua să fie subvenționate până la 1 aprilie. Citește și: O tânără pe care Antenele și Kanal D au „ucis-o” la știri va primi daune de mii de euro România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze „Prețurile gazelor (în moneda națională) au scăzut cel mai mult în Lituania (-60%), Grecia (-39%) și Estonia (-37%). În schimb, printre țările care au înregistrat o creștere, prețul a crescut cel mai mult în Italia (+16%), Franța (+13%) și România (+7%), în timp ce prețul a rămas neschimbat în Slovenia”, arată Eurostat. Evoluția prețului la gaze Între prima jumătate a anului 2023 și prima jumătate a anului 2024, prețurile la gaze pentru gospodării, inclusiv taxele, au scăzut în 15 din cele 24 de țări ale UE care raportează prețurile la gaze. „Preţurile (la facturi - n. r.) nu vor fi mai mari decât iarna trecută. Schema de compensare-plafonare este în vigoare până la 1 aprilie. A fost important şi este important să-i protejăm pe români, pentru că, aşa cum ştiţi, preţul la gaz, dar şi la energie electrică, depinde de lucruri care nu sunt doar la îndemâna României. Depinde de situaţia din Orientul Mijlociu, depinde de situaţia din Ucraina, depinde de decizia Ucrainei de a continua sau nu tranzitul de gaze ruseşti ş.a.m.d. Deci, în contextul acestor evenimente excepţionale, schema de compensare-plafonare şi-a făcut treaba şi şi-o va face şi în iarna aceasta”, a declarat, azi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja (PNL).

România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE Foto: Facebook
Economie

România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE

România a înregistrat cel mai ridicat deficit de cont curent din UE, în trimestrul doi, arată datele publicate azi de Eurostat. În schimb, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 130,4 miliarde de euro (2,9% din PIB). Citește și: Ciolacu va acorda oamenilor lui Dan Voiculescu 6-7 locuri eligibile pe listele de candidați PSD România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE În trimestrul doi din acest an, 15 state membre UE au înregistrat excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (62,3 miliarde de euro), Irlanda (35,5 miliarde de euro), Ţările de Jos (24,3 miliarde de euro), Danemarca (13,7 miliarde de euro), Suedia (13,4 miliarde de euro), Spania (13 miliarde de euro) şi Italia (8,5 miliarde de euro), în timp ce alte 11 ţări membre, printre care şi România, au înregistrat deficite de cont curent. Ţările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost România (minus 7,7 miliarde de euro), Franţa (minus 6,1 miliarde de euro) şi Grecia (minus 4,5 miliarde de euro). În trimestrul doi din 2024, UE a înregistrat excedente de cont curent pe relaţia cu Marea Britanie (67,6 miliarde de euro), centrele financiare offshore (38,3 miliarde de euro), Elveţia (27,5 miliarde de euro), Hong Kong (11 miliarde de euro), Canada (10,1 miliarde de euro), Brazilia (8,7 miliarde de euro), SUA (8,6 miliarde de euro), Japonia (2,7 miliarde de euro) şi Rusia (1,4 miliarde de euro). Deficite au fost pe relaţia cu China (minus 27,7 miliarde de euro) şi India (minus 3,3 miliarde de euro).

România, țara din UE cu cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile Foto: PSD Câmpia Turzii
Economie

Cel mai mic procent cetățenilor interacționat online cu autoritățile

România este țara din UE cu cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile, arată Eurostat. Potrivit Eurostat, doar 23% din cetățenii români au folosit în 2023 site-urile sau apps-urile autorităților, media UE fiind de 69%. Chiar și Bulgaria are un procent mai mare de cetățeni care au interacționat astfel, online, cu autoritățile - 30%. Citește și: Șeful investițiilor de la Metrou este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical Cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile „În 2023, 69% dintre cetățenii UE cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au utilizat un site web sau o aplicație a unei autorități publice în ultimele 12 luni. Ponderea a variat foarte mult între țările UE, cu cele mai mari cote înregistrate în Danemarca (98%), Finlanda, Țările de Jos și Suedia (toate 95%). În schimb, cele mai scăzute procente au fost înregistrate în România (23%), Bulgaria (30%) și Germania (58%)”, arată Eurostat. Puțin sub 90% din estonieni își gestionează relația cu statul prin internet. „O analiză mai detaliată a diferitelor activități de e-guvernare arată că, în 2023, 42% dintre persoane au utilizat serviciile de e-guvernare în ultimele 12 luni pentru a obține informații despre servicii, beneficii, legi, ore de funcționare sau altele similare. Acestea au fost urmate de descărcarea sau tipărirea de formulare oficiale (40 %), accesarea de informații personale (39 %) și stabilirea unei întâlniri sau rezervări și primirea de comunicări sau documente oficiale (37 %). Ponderea persoanelor care au depus declarații fiscale online a fost ceva mai mică, de 29%. În mod similar, cifrele pentru accesarea bazelor de date sau a registrelor publice au fost de 19%, în timp ce 18% dintre persoane au solicitat online documente sau certificate oficiale și 17% au solicitat beneficii sau drepturi”, mai explică Eurostat. Citește și: Băsescu: „Cel mai echipat pentru funcția de președinte este Ciucă”

România, cel mai mare procent al persoanelor suferind de sărăcie severă Foto: Facebook
Economie

România, mai mare procent persoanelor suferind sărăcie severă

România este țara din UE cu cel mai mare procent al persoanelor suferind de sărăcie severă, arată, azi, Eurostat. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat România, cel mai mare procent al persoanelor suferind de sărăcie severă „În 2023, 6,8% din populația UE s-a confruntat cu privațiuni materiale și sociale grave. Ponderea a crescut ușor comparativ cu 2022 (6,7%). În rândul țărilor UE, ratele privațiunilor materiale și sociale grave au variat considerabil. România a înregistrat cea mai mare rată, de 19,8%, urmată de Bulgaria (18,0%), Grecia (13,5%), Ungaria (10,4%) și Spania (9,0%). În schimb, Slovenia (2,0%), Cipru (2,4%), Suedia, Luxemburg și Estonia (toate la 2,5%) au înregistrat cele mai scăzute rate”, scrie Eurostat. Față de 2022, în 2023 rata sărăciei severe a scăzut în România cu numai 0,1 puncte procentuale, arată și INS. În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2023, de 3970 mii persoane, mai puține cu 59 mii persoane față de anul 2022. Privarea materială și socială se referă la incapacitatea de a-și permite un set de bunuri, servicii sau activități sociale specifice care sunt considerate de majoritatea oamenilor esențiale pentru o calitate adecvată a vieții. Persoanele care nu își pot permite 7 sau mai multe dintre acestea se află într-o situație de deprivare materială și socială gravă.

Mitul aurist-șoșocist „avem prețuri ca afară”, demolat de Eurostat Foto: Facebook
Economie

Mitul aurist-șoșocist „avem prețuri ca afară”, demolat de Eurostat

Mitul aurist-șoșocist „avem prețuri ca afară”, demolat de Eurostat: România are printre cele mai mici prețuri din UE. De exemplu, la alimente și băuturi non-alcoolice, prețurile din România sunt la 73,5% față de media Uniunii Europene, arată Eurostat. Citește și: Cotele candidaților la președinție la casele de pariuri: pariorii cred că PSD câștigă în orice variantă Mitul aurist-șoșocist „avem prețuri ca afară”, demolat de Eurostat În medie, la toate produsele analizate de Eurostat, prețurile din România sunt la 60,2% față de media UE, doar Bulgaria fiind ușor mai ieftină, la 59,7% față de media Uniunii. „În 2023, nivelurile prețurilor pentru bunurile și serviciile de consum erau foarte diferite în Europa. Cel mai ridicat nivel al prețurilor dintre țările UE a fost observat în Danemarca, cu 43 % peste media UE, în timp ce în Bulgaria și România nivelul prețurilor a fost cu 40 % sub media UE”, explică Eurostat. Singurele produse unde prețurile din România sunt peste media UE sunt încălțările. „Dintre țările UE, Luxemburg are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru alimente și băuturi nealcoolice, Irlanda pentru băuturi alcoolice și tutun, în timp ce Danemarca este cea mai scumpă pentru îmbrăcăminte și încălțăminte. Dintre toate țările, Elveția are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru alimente și băuturi nealcoolice și pentru îmbrăcăminte, Islanda pentru băuturi alcoolice și tutun și din nou Danemarca pentru încălțăminte. Macedonia de Nord prezintă cel mai scăzut nivel al prețurilor din toate cele 36 de țări pentru băuturi alcoolice și tutun. Turcia este cea mai ieftină dintre țările participante pentru alimente și băuturi nealcoolice, precum și pentru îmbrăcăminte și încălțăminte. Dintre țările UE, România este cea mai ieftină țară pentru alimente și băuturi nealcoolice, Spania pentru îmbrăcăminte și Bulgaria pentru celelalte două categorii (băuturi alcoolice și tutun și încălțăminte)”, arată institutul european de statistică. Și în ceea ce privește costurile comunicațiilor, cetățenii români plătesc ele mai mici costuri din UE, ele fiind la 51,3% față de medie. La energie, prețurile din România sunt la 60,7% din medie, dar Ungaria este pe locul I, cu o medie de 39,7%.

România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
Economie

România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE

România înregistrează una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușire a serviciilor, arată datele publicate azi de Eurostat. În ceea ce privește creșterea PIB, cu o majorare de 0,1% în trimestrul II față de trimestrul I din 2024, România este pe locul opt de la coada clasamentului. Citește și: Fotbalul românesc, printre cele mai jalnice rezultate financiare din UEFA: cu echipe și stadioane controlate de stat, are venituri ridicol de mici România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE Polonia (+1,5%) a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului comparativ cu trimestrul precedent, urmată de Grecia (+1,1%) și Țările de Jos (+1,0%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Irlanda (-1,0%), Letonia (-0,9%) și Austria (-0,4%). Același buletin Eurostat arată că rata angajaților români a scăzut cu 0,5% în trimestrul II față de trimestrul I din 2024, această fiind cea mai abruptă cădere din UE. „În al doilea trimestru al anului 2024, Irlanda, Lituania (ambele +1,1%) și Estonia (+0,8%) au înregistrat cea mai mare creștere a ocupării forței de muncă pe persoane în comparație cu trimestrul precedent. Cea mai mare scădere a ocupării forței de muncă a fost înregistrată în România (-0,5%) și Finlanda (-0,4%)”, scrie Eurostat. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului, tupeu colosal în legătură cu recalcularea pensiilor: Analizăm criticile formulate, vă anunțăm noi când e ceva Căderea serviciilor, iunie față de mai 2024 În ceea ce privește serviciile, cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Malta (+20,5%), Lituania (+8,6%) și Luxemburg (+6,5%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Grecia (-6,7%), România (-6,6%) și Danemarca (-4,9%). Și aceste date au fost publicate azi, la 6 septembrie, de Eurostat. Căderea serviciiilor, an/an

România, cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi Foto: Facebook
Economie

România, cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi

Italia, Grecia şi România au cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi din UE, arată datele Eurostat. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii Ponderea proaspeţilor absolvenţi de liceu sau facultate din UE care erau angajaţi a ajuns în 2023 la 83,5%, în creştere cu 1,1 puncte procentuale comparativ cu 82,4% în 2022, însă România se numără printre ţările membre cu cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi din UE, arată datele publicate miercuri de Eurostat. România, cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi Proaspeţii absolvenţi sunt persoane cu vârsta între 20 şi 34 de ani, care şi-au finalizat studiile secundare sau terţiare în ultimii trei ani. Potrivit sursei citate, rata de ocupare în rândul proaspeţilor absolvenţi este mai mare de 80% în 22 de ţări membre UE. Cel mai bine la acest capitol stă Malta, unde 95,8% din proaspeţii absolvenţi erau angajaţi în 2023, urmată de Ţările de Jos (93,2%) şi Germania (91,5%). La polul opus, cele mai scăzute rate de ocupare în rândul proaspeţilor absolvenţi se înregistrau în Italia (67,5%), Grecia (72,3%) şi România (74,8%). Rata de ocupare este mai mare în rândul absolvenţilor de facultate decât în cazul celor care au terminat liceul. În 2023, rata de ocupare a proaspeţilor absolvenţi de facultate era mai mare de 90% în Irlanda, Austria, Belgia, Suedia, Slovacia, Polonia, Germania, Letonia, Bulgaria, Ungaria, Ţările de Jos, Malta şi Estonia. În doar două ţări membre UE acest indicator era mai mic de 80%: Grecia şi Italia.

România are iar cea mai mare inflație din UE Foto: Facebook
Economie

România, cea mai mare inflație din UE

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, dublul mediei UE, arată datele publicate azi de Eurostat. Citește și: Încă o petradă aruncată de Rafila: cheamă niște ONG-uri din străinătate să facă „audit” la spitalul Pantelimon România, cea mai mare inflație din UE „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,6% în iulie 2024, în creștere de la 2,5% în iunie. Cu un an înainte, rata a fost de 5,3%. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,8% în iulie 2024, în creștere de la 2,6% în iunie. Cu un an înainte, rata era de 6,1% (...) Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Finlanda (0,5%), Letonia (0,8%) și Danemarca (1,0%). Cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în România (5,8%), Belgia (5,4%) și Ungaria (4,1%). Comparativ cu iunie 2024, inflația anuală a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în patru și a crescut în paisprezece. În iulie 2024, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,82 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+0,45 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,19 pp) și energie (+0,12 pp)”, arată Eurostat. Citește și: Pensionarii vor plăti mii de lei pentru ca o instituție a statului, Arhivele, să ofere altei instituții date pentru recalcularea pensiei La 11 iulie, premierul Marcel Ciolacu declara: „Încep prin a spune că scăderea pentru a patra lună consecutiv a inflaţiei, care a ajuns în iunie la 4,9%, este confirmarea că acest guvern este pe traseul corect pentru a-i proteja pe români de scumpiri. Sunt convins că preţurile vor scădea în continuare”. „Sunt convins că măsurile de plafonare a preţurilor la energie şi gaze, respectiv la adaosurile comerciale la alimentele de bază vor continua să producă efectele dorite. Şi anunţ public nu renunţăm nici la plafonarea adaosurilor pentru toate produsele româneşti”, a mai afirmat premierul Ciolacu.

Creșterea economică a României, locul 12 în UE Foto: Facebook
Economie

Creșterea economică a României, locul 12 în UE

Creșterea economică a României plasează această țară pe locul 12 în UE, arată datele publicate azi de Eurostat. Premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda, în primăvară, că va avea cea mai mare creștere din UE. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Creșterea economică a României, locul 12 în UE Potrivit datelor Eurostat, PIB-ul României a crescut cu 0,8% în trimestrul II din 2023, comparativ cu același trimestru din 2023. Ce țări au înregistrat creșteri mai mari ale PIB-ului: Belgia - 1,1%, Bulgaria - 2%, Spania - 2,9%, Franța - 1,1%, Italia - 0,9%, Cipru - 3,7%, Lituania - 1,4%, Ungaria - 1,3%, Polonia - 4%, Portugalia - 1,5% și Slovacia - 2,1%. Au avut o creștere tot de 0,8%, ca România: Olanda și Slovenia. Institutul Național de Statistică arăta, azi, că, față de trimestrul I din 2024, creșterea din trimestrul II a fost de doar 0,1%, la limita stagnării. „Vom avea, din punctul meu de vedere, cea mai mare creştere economică din Europa anul acesta. Şi nu va fi o creştere economică pe consum, va fi o creştere economică, în continuare, pe investiţii”, spunea premierul Marcel Ciolacu în martie 2023. „Creșterea economică prin investiții sprijinită de PSD face din România principala destinație de afaceri din zonă”, susținea PSD într-un material publicitar. Guvernul estimase, prin bugetul pe 2024, o creștere anuală a PIB-ului de 3,4%. Comisia Europeană estima o creștere a PIB-ului de 3,3%.

Românii citesc cele mai puține cărți Foto: Vice România
Eveniment

Românii citesc cele mai puține cărți

Eurostat arată că, în spațiul Uniunii Europene, românii citesc cele mai puține cărți. Peste 70% n-au citit nici o carte în ultimul an, indică datele oficiului european de statistică, publicate azi. Citește și: Șocant: un senator PSD apără medicii arestați de la „Sf. Pantelimon” și decizia de a eutanasia bolnavii: „La dreptul de a muri cu demnitate ne putem gândi?” Românii citesc cele mai puține cărți „Dintre țările UE, Luxemburg a raportat cel mai mare procent de persoane care au citit cărți în cele 12 luni anterioare sondajului (75,2%), urmat de Danemarca (72,1%) și Estonia (70,7%). În schimb, în România, doar 29,5% dintre persoane citiseră cărți în cele 12 luni anterioare sondajului, 33,1% în Cipru și 35,4% în Italia”, se arată în comunicatul Eurostat. „Acest articol de presă marchează Ziua internațională a iubitorilor de carte, sărbătorită la 9 august 2024”, explică instituția. Acum câteva zile, chestionat în legătură cu cartea lui Nicolae Ciucă, „Un ostaș în slujba țării”, prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a declarat: „După mult timp, de la «Cățeluș cu părul creț» și «Capra cu trei iezi», de la «Aventurile lui Huckleberry Finn» și «Tom Sawyer», unii vor mai ține, în sfârșit, mâna pe o carte. Probabil, nici «Cireșarii», cele cinci volume, sau «Winnetou» nu le-au mai avut în mână…” El a mai spus că ar dori ca românii să citească: „Nu le cer să citească nici Goethe, nici Dante Alighieri, nici Cărtărescu, nici Bergler, nici «Istoria Religiilor» a lui Eliade, nici Giovanni Sartori”.

Eurostat prezintă datele pe care guvernul Ciolacu le ține ascunse Foto: Facebook
Economie

Eurostat prezintă datele pe care guvernul Ciolacu le ține ascunse

Eurostat prezintă datele pe care guvernul Ciolacu le ține ascunse: România a avut, în trimestrul I din 2024, cel mai mare deficit din UE și una din cele mai mari creșteri ale datoriei guvernamentale. Informațiile au fost prezentate luni de Eurostat, dar au fost ignorate de cea mai mare parte a presei. Citește și: Falsuri prin omisiune în serie în CV-ul depus de Mihai Tudose la Parlamentul European. Premierul Ciolacu îl susține să fie comisar european pe buget-finanțe Eurostat prezintă datele pe care guvernul Ciolacu le ține ascunse Astfel, potrivit Eurostat, deficitul guvernamental, ajustat sezonier, a fost, în primul trimestru, de 7% din PIB, în România. Pe locul II se află Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban, cu un deficit de 6%. Danemarca a avut un excedent bugetar de 3,8% din PIB. Screenshot Fără ajustarea sezonieră, deficitul bugetar al României a fost de 9%, în primul trimestru din 2024. Însă Belgia a avut un deficit de 9,6%, iar Italia de 8,8% - fără ajustarea sezonieră. În ceea ce privește datoria guvernamentală, Eurostat arată: “Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2023, douăzeci de state membre au înregistrat o creștere a ponderii datoriei lor în PIB la sfârșitul primului trimestru din 2024, iar șapte au înregistrat o scădere. Cele mai mari creșteri au fost observate în Slovacia (+4,6 puncte procentuale - pp), Estonia (+4,0 pp), Belgia (+3,1 pp), România (+2,8 pp), Ungaria (+2,5 pp) și Austria (+2,1 pp), în timp ce scăderi au fost înregistrate în Grecia (-2,1 pp), Cipru și Țările de Jos (ambele -1,2 pp), Suedia și Irlanda (ambele -0,8 pp), Bulgaria (-0,5 pp) și Germania (-0,2 pp). În comparație cu primul trimestru din 2023, douăsprezece state membre au înregistrat o creștere a ponderii datoriei în PIB la sfârșitul primului trimestru din 2024, paisprezece state membre au înregistrat o scădere, în timp ce în Irlanda ponderea a rămas stabilă. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Estonia (+6,3 pp), Finlanda (+4,2 pp), Polonia (+3,3 pp), Slovacia (+2,7 pp), România (+2,2 pp), Lituania (+2,1 pp) și Belgia (+2,0 pp). Cele mai mari scăderi au fost observate în Portugalia (-12,0 pp), Grecia (-9,6 pp), Cipru (-6,8 pp), Croația (-5,3 pp), Țările de Jos (-2,8 pp), Spania și Germania (ambele -2,2 pp“.

Cel mai mare procent al copiilor expuși sărăciei este în România Foto: Facebook Gabriela Firea
Eveniment

Cel mai mare procent al copiilor expuși sărăciei

România social-democrată: este țara din UE cu cel mai mare procent al copiilor expuși riscului sărăciei sau excluziunii sociale, arată datele publicate azi de Eurostat. Citește și: Probabil cea mai mare pensie din România: 825.967 lei, net, “pensie și sume restante“. Cine este clientul PSD-Dragnea care a încasat-o “Mulți dintre copiii din familii afectate de sărăcie sau excluziune socială au un risc ridicat de subnutriție sau obezitate, din cauza dietei insuficiente sau dezechilibrate, cu alimente înalt calorice dar cu valoare nutrițională scăzută. Un raport UNICEF plasează România, în ceea ce privește bunăstarea copilului, pe locul 25 din 38 de state cu venituri mari. Sănătatea fizică, care include și obezitate și mortalitate, este domeniul cu scorul cel mai slab. În mediul rural, 3% dintre copii merg întotdeauna flămânzi la culcare, iar 10% consideră că nu au de fiecare dată suficientă mâncare“, arăta un memorandum al ministerului Familiei, din octombrie 2023. Cel mai mare procent al copiilor expuși sărăciei “În 2023, aproape 20 de milioane de copii din UE erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. Această cifră reprezenta 24,8% dintre copiii sub 18 ani, rămânând relativ stabilă în comparație cu 2022, cu doar o ușoară creștere de 0,1 puncte procentuale (pp). La nivel de țară, în 2023, cele mai ridicate valori au fost raportate în România (39,0%), Spania (34,5%) și Bulgaria (33,9%). În schimb, Slovenia (10,7%), Finlanda (13,8%) și Țările de Jos (14,3%) au înregistrat cele mai mici cote“, arată Eurostat. “În anul 2021, 41,5% dintre copiii şi tinerii români din grupa de vârstă 0-17 ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, România înregistrând cea mai ridicată rată dintre ţările UE, urmată, la distanţă, de Spania (33,4%). Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat, între anii 2018-2021, fiind afectaţi 3 din 10 copii în vârstă de până la 18 ani, iar dintre tinerii cu vârste cuprinse între de 18-24 ani, circa 1 din 4, pragul de sărăcie fiind mult peste nivelul de sărăcie corepunzător adulţilor”, arată un document pus în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei, care nu face referire la statistici ulterioare anului 2021 privind situaţia persoanelor care se confruntă cu sărăcia în România.

Eurostat pune sare pe rană: România, cea mai dură cădere a producției industriale Foto: Facebook
Economie

Eurostat pune sare pe rană

Eurostat pune sare pe rană: România a avut cea mai dură prăbușire a producției industriale din întreaga Uniune Europeană. Producția industrială a României a scăzut cu 6,9% în mai 2024, comparativ cu mai 2023. În schimb, producția industrială a Danemarcei a crescut cu 9,6%. Citește și: Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială: cădere de peste 16% în mai 2024 față de mai 2023. Deficitul balanței comerciale după primele cinci luni, mai mare cu 11% Doar în ultima săptămână, statisticile oficiale au consemnat: prăbușirea producției industriale și a exporturilor, o creștere masivă a datoriei externe și un nivel de 52,1% din PIB al datoriei publice, față de 48,8% la final de an 2023. Eurostat pune sare pe rană “Cele mai mari scăderi lunare au fost înregistrate în Slovenia (-7,3%), România (-6,2%) și Danemarca (-4,9%). Cele mai mari creșteri au fost observate în Irlanda (+6,7%), Luxemburg (+3,9%) și Estonia (+3,8%). Cele mai mari scăderi anuale au fost înregistrate în România (-6,9%), Germania (-6,6%) și Bulgaria (-6,3%). Cele mai mari creșteri au fost observate în Danemarca (+9,6%), Irlanda (+8,7%) și Grecia (+6,8%)“, a arătat, azi, Eurostat, în buletinul lunar privind producția industrială. În paralel, datoria guvernamentală a ajuns la pragul critic de 52,1% din produsul intern brut, arată cele mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria publică a României, în lei şi valută, a crescut la finalul lunii aprilie 2024 la 852, 8 miliarde de lei, în creştere cu 69,3 miliarde de lei, faţă de finalul lui 2023. Și datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv: majorare de 3,8 miliarde de euro în doar o lună, arată datele Băncii Naționale a României (BNR), publicate azi. Astfel, în aprilie 2024, această datorie era de 81,8 miliarde de euro, iar în mai 2024 ajunsese la 85,59 miliarde de euro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră