duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: eurostat

35 articole
Eveniment

Ungaria şi România, cel mai ridicat nivel al deficitului

Ungaria şi România au cel mai ridicat nivel al deficitului guvernamental, în T1, arată Eurostat. Deficitul guvernamental, conform datelor ajustate sezonier, s-a situat în primul trimestru din 2023 la 3,2% din PIB în zona euro şi la 3% din PIB în Uniunea Europeană, iar Ungaria şi România sunt ţările cu cel mai ridicat nivel, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Ungaria şi România, cel mai ridicat nivel al deficitului În perioada ianuarie-martie 2023, s-a înregistrat în UE şi în zona euro o scădere a deficitelor, comparativ cu trimestrul patru din 2022, în urma reducerii cheltuielilor totale, precum şi a creşterii PIB-ului nominal. Măsurile adoptate de guverne pentru a atenua impactul preţurilor ridicate la energie au avut un impact puternic asupra finanţelor publice în semestrul doi din 2022 şi în primul trimestru din 2023, iar majoritatea statelor membre UE continuă să înregistreze deficit guvernamental. În primul trimestru din 2023, singurele state membre UE care înregistrau excedent guvernamental erau Irlanda (3,1%), Danemarca (3% din PIB) şi Portugalia (2,8% din PIB). În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile date, cel mai ridicat deficit guvernamental în primul trimestru din 2023 s-a înregistrat în Ungaria (11,1% din PIB) şi România (6% din PIB). România a înregistrat un deficit de 7,5% din PIB în trimestrul patru din 2022 şi un deficit de 6,6% din PIB în primele trei luni din 2022. În UE, veniturile guvernamentale totale s-au situat la 45,4% din PIB în primul trimestru din 2023, o scădere de la 46,2% din PIB în precedentele trei luni, în timp ce cheltuielile guvernamentale totale s-au situat la 48,5% din PIB, o scădere comparativ cu 50,7% din PIB în trimestrul precedent. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu

Ungaria şi România, cel mai ridicat nivel al deficitului  Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eșecul politicilor economice ale lui Orban Foto: Facebook
Eveniment

Eșecul politicilor economice ale lui Orban

Eșecul politicilor economice ale premierului Viktor Orban, idolul lui Șoșoacă și Simion, este evidențiat de datele prezentate azi de Eurostat: economia Ungariei rămâne în recesiune tehnică. În trimestrul I din 2023, PIB-ul a scăzut cu 1,1% față de perioada similară din 2022. Eșecul politicilor economice ale lui Orban „Ungaria a înregistrat din nou o scădere trimestrială a PIB-ului, în primul trimestru din 2023. În prezent, vedem o șansă de aproximativ 50% ca economia maghiară să iasă din recesiunea tehnică înainte de trimestrul al treilea (...) Biroul de Statistică a subliniat în comunicatul său de presă că cel mai mare contribuitor la scăderea performanței economice a fost industria. Acest lucru nu este deloc surprinzător, având în vedere că industria a înregistrat scăderi de 6-10% de la an la an în volumele de producție pe tot parcursul primului trimestru. În plus, activitatea de investiții se prăbușește rapid din cauza nivelului ridicat al ratelor dobânzilor, astfel încât, din punctul de vedere al contribuției la PIB, ambele componente vor afecta probabil creșterea. Singura salvare ar putea fi exporturile nete, însă, judecând după recenta subperformanță a industriei, vedem puține șanse pentru o revenire timpurie în trimestrul al doilea. În opinia noastră, judecând după datele disponibile în prezent, ar fi considerată o surpriză pozitivă dacă economia ar reuși să evite o scădere trimestrială”, apreciază ING. „În timp ce PIB-ul Ungariei s-a contractat, economia României a crescut cu 2,8% pe an în primul trimestru. La nivel trimestrial, economia a avansat cu 0,1%. PIB-ul slovac a înregistrat, de asemenea, o creștere atât în termeni anuali, cât și trimestriali”, arată Reuters. Inflația în Ungaria este de 24%. În octombrie 2021, senatoarea Diana Șoșoacă Șoșoacă îl saluta pe Viktor Orban în plenul parlamentului României: „Poate cândva vom avea un guvern naționalist după exemplul Ungariei”. Ea se opunea, la acel moment, vehement, purtării măștii sanitare. Și liderul AUR, George Simion, îl considera pe premierul Ungariei un model: „Sunt Viktor Orban al României, pentru că AUR și Fidesz au aceeași ideologie”.

Ungaria: cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al producţiei agricole Foto: Facebook Viktor Orban
Economie

Cel ridicat ritm creştere preţului producţiei agricole

Ungaria a înregistrat cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al producţiei agricole, arată datele prezentate azi de Eurostat. Datele se referă la trimestrul IV din 2022, comparat cu același trimestru din 2021. Citește și: Înfrângere majoră a guvernului Viktor Orban: Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi. Cozi uriașe la benzinării și panică au marcat ultimele zile de plafonare Potrivit Eurostat, invadarea Ucrainei de către Rusia a afectat semnificativ pieţele agricole globale în 2022. Rusia şi Ucraina erau exportatori majori de cereale, grâu, porumb, seminţe oleaginoase (în special floarea soarelui) şi îngrăşăminte, când a izbucnit războiul. Cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al producţiei agricole Cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al producţiei agricole în această perioadă a fost observat în Ungaria (53%) şi Polonia (44%). Urmează nouă ţări cu creşteri între 30% şi 40%: Germania, Slovacia, Belgia, Ţările de Jos, Danemarca, Luxemburg, Portugalia şi România. Grafica: Eurostat Cele mai reduse rate de creştere au fost în Malta (4%), Franţa (14%), Cipru şi Italia (ambele cu 15%). Cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al mijloacelor de producţie care nu au legătură cu investiţiile s-a înregistrat în Lituania (51%), Ungaria (47%) şi Slovacia (39%), iar cel mai redus în Malta (7%), Portugalia (17%) şi Luxemburg (20%). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În Ungaria, supermarke­turi­le sunt obligate să limiteze preţurile za­hă­rului, uleiului de floarea-soare­lui, laptelui, pieptului de pui şi pulpei de porc. După ce guvernul condus de premierul Viktor Orban a decis să plafoneze preţurile la produsele alimentare de bază, retailerul Aldi a decis să introducă o limită de un kilogram de cartofi şi un litru de lapte pentru fiecare cumpărător, ca urmare a creşterii cererii. Alte lanţuri de magazine precum Spar, Lidl şi Tesco au introdus restricţii similare. La 7 decembrie 2022, Ungaria a eliminat plafonarea prețului la carburanți, după ce măsura a provocat o criză de aprovizionare.

România, una din cele mai mari creșteri economice din UE
Politică

România mari creșteri economice din UE

România a avut una din cele mai mari creșteri economice din UE, în trimestrul II al anului 2022, arată datele Eurostat. De exemplu, în ceea ce privește creșterea PIB în trimestrul II din 2022, comparativ cu trimestrul I din acest an, doar Olanda a înregistrat date mai bune - însă Eurostat nu publicase, în această dimineață, datele din cinci țări, printre care Estonia, Irlanda sau Grecia. România, una din cele mai mari creșteri economice din UE Astfel, Eurostat arată că România a înregistrat o creștere de 2,1% în trimestrul II comparativ cu trimestrul precedent. Olanda a avut o creștere de 2,6%. Suedia - 1,4%, iar Spania - 1,1%. Mai multe țări, precum Letonia, Litunia, Polonia sau Portugalia au înregistrat o scădere a PIB. Germania, 0,0 - trimestrul II comparat cu trimestrul I din 2022. În ceea ce privește evoluția PIB-ului în trimestrul II, raportat la același trimestru din anul 2021, România a avut o creștere de 5,3%. Slovenia: 8,3%. Și Portugalia, Cipru, Spania și Ungaria au înregistrat evoluții mai bune decât România. Citește și: ANALIZĂ Expert militar apropiat Kremlinului: armata rusă folosește tactici din primul război mondial, ucrainenii sunt războinici talentați. Echipamentele, la nivelul URSS INS arăta, azi, că în semestrul I 2022, comparativ cu semestrul I 2021, PIB-ul a crescut cu 5,8%. #Eurozone GDP Increases by 0.6% in 2nd Quarter - EurostatSeasonally adjusted Gross domestic product in the common currency area rose by 0.6% during the period, down from 0.7% in the prior quarter. Economists had forecast the reading to remain steady at 0.7%.#EUR #Europe #USD pic.twitter.com/eOrZi0nCaT— FxOverseas (@FxOverseas) August 17, 2022 Eurostat arată că în trimestrul II din 2022, comparativ cu trimestrul I; economia din zona euro a crescut cu 0,6% iar numărul persoanelor ocupate cu 0,3%. Euro area #employment +0.3% in Q2 2022, +2.4% compared with Q2 2021: flash estimate from #Eurostat https://t.co/bYt00lP3Fa pic.twitter.com/8tSSu7He2n— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) August 17, 2022

Românii au printre cele mai mici salarii (sursă: Pexels.com)
Eveniment

Românii au printre cele mai mici salarii

Românii au printre cele mai mici salarii din Europa, potrivit Eurostat. Peste două treimi din statele membre ale Uniunii Europene (21 din 27 de ţări membre) aveau la 1 ianuarie 2022 un salariu minim pe economie, în 13 ţări membre UE fiind salarii minime sub 1.000 de euro pe lună, în două state depăşesc uşor 1.000 de euro, iar alte şase aveau salarii minime de peste 1.500 de euro pe lună, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).Salariul minim în cele 21 de state membre ale Uniunii Europene poate fi împărţit în trei grupuri principale, pe baza nivelului în euro. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euroAstfel, 13 state membre din estul şi sudul UE aveau la începutul acestui an salarii minime sub 1.000 de euro pe lună: Bulgaria (332 euro), Letonia (500 euro), România (515 euro), Ungaria (542 euro), Croaţia (624 euro), Slovacia (646 euro), Cehia (652 euro), Estonia (654 euro), Polonia (655 euro), Lituania (730 euro), Grecia (774 euro), Malta (792 euro) şi Portugalia (823 euro). Românii au printre cele mai mici salarii medii pe economie În Slovenia (1.074 euro) şi Spania (1.126 euro) salarii minime depăşesc uşor 1.000 de euro pe lună, iar restul de şase state membre UE, toate din nord-vestul blocului comunitar, aveau salarii minime de peste 1.500 de euro pe lună: Franţa (1.603 euro), Germania (1.621 euro), Belgia (1.658 euro), Olanda (1.725 euro), Irlanda (1.775 euro) şi Luxemburg (2.257 euro).Comparativ, salariu minim federal în SUA era de 1.110 euro pe lună în ianuarie 2022.Singurele state membre care nu au încă un salariu minim pe economie sunt: Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia. Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politiciÎn cele 21 de state membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat salariu minim este de aproape şapte ori mai mare decât cel mai redus. Totuşi, disparităţile sunt considerabil mai mici după eliminarea efectului diferenţelor de preţuri. Salariul minim în Uniunea Europeană variază între 604 PPS (paritatea standard la puterea de cumpărare, n.r.) pe lună în Bulgaria până la 1.707 PPS în Luxemburg, ceea ce înseamnă că salariul minim cel mai mare din UE este de aproape trei ori mai mare decât cel mai redus.Pe baza PPS, există două grupuri principale: unul cu un salariu naţional minim peste 1.000 PPS şi altul cu un salariu naţional minim sub 1.000 PPS. În primul grup sunt: Luxemburg, Germania, Olanda, Belgia, Franţa, Irlanda, Slovenia, Spania, Polonia şi Lituania, unde salariu naţional minim variază de la 1.038 PPS în Lituania, la 1.707 PPS în Luxemburg.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră