România rămâne pe primul loc în UE în ceea ce privește abandonul școlar, mult peste media Uniunii și mai prost ca în anul precedent. Spania, locul doi


România rămâne pe primul loc în UE în ceea ce privește abandonul școlar, mult peste media Uniunii, arată datele pe 2023 ale Eurostat. Și-n 2022 România a ocupat locul I în acest clasament. Datele din 2023 sunt însă mai proaste ca în 2022.
Astfel, în 2023, rata abandonului școlar a fost de 16,6%, în timp ce în 2022 a fost de 15,6%.
România, primul loc în UE în ceea ce privește abandonul școlar
„În 2023, ponderea «părăsirii timpurii a școlii» (tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care părăsesc timpuriu educația și formarea profesională) în UE era de 9,5%. Această pondere a scăzut constant în ultimii 10 ani (de la 11,8 % în 2013), ceea ce apropie membrii UE de obiectivul de reducere a ratelor de părăsire timpurie a școlii la sub 9,0 % până în 2030.
Datele arată că 16 țări ale UE au atins deja obiectivul de 9,0% la nivelul UE pentru 2030. Cele mai mici procente de părăsire timpurie a educației și formării profesionale au fost înregistrate în Croația (2,0%), Polonia și Grecia (3,7% fiecare) și Irlanda (4,0%).
La celălalt capăt al intervalului, țările UE care au raportat cele mai mari ponderi de părăsire timpurie a învățământului și formării profesionale în 2023 au fost România (16,6%), Spania (13,7%), Germania (12,8%) și Ungaria (11,6%)”, arată Eurostat.

În 2022, statele membre UE care au raportat cele mai mici procente de părăsire timpurie a educației și formării profesionale au fost Croația (2%), Irlanda, Slovenia și Grecia (4% fiecare), Polonia și Lituania (5% fiecare).
În schimb, cele mai mari ponderi au fost înregistrate în România (15,6%), Spania (14%), Ungaria, Germania și Italia (12% fiecare).