sâmbătă 07 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

românia

974 articole
Politică

INTERVIU Siegfried Mureșan: România nu trebuie pusă să aleagă între dezvoltare și securitate. La frontiera cu Ucraina și la Marea Neagră, are nevoie atât de dezvoltare, cât și de apărare

Bugetul multianual 2028-2034 al Uniunii Europene este dezbătut pe toate fronturile la Bruxelles iar o versiune finală este departe de a fi stabilită. Unul din cei mai importanți actori ai negocierilor pe viitorul buget multianual este Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL și vicepreședinte al Grupului PPE (Popularii Europeni) din Parlamentul European, dar și coraportor pentru viitorul buget european. DeFapt.ro i-a adresat lui Mureșan mai multe întrebări în legătură cu stadiul negocierilor, cu alocările propuse, cu criticile Parlamentului European și cu sumele pe care le-ar putea primi România. În calitate de coraportor pentru viitorul cadru financiar multianual, ați atras atenția în repetate rânduri asupra propunerilor de compromis ale Consiliului, argumentând că acestea reduc finanțarea pentru noile priorități și lasă fermierii și regiunile subfinanțate. Având în vedere acest blocaj, care sunt liniile roșii absolute ale PPE în negocieri pentru a ne asigura că fondurile pentru coeziune și agricultură nu vor fi sacrificate în favoarea securității, apărării și competitivității? Linia noastră roșie este clară: nu vom finanța noile priorități prin sacrificarea politicilor care au făcut Europa mai puternică, precum agricultura și coeziunea. Acestea sunt și principalele politici din care România primește fonduri europene, iar obiectivul meu este să asigurăm o finanțare adecvată pentru ele și în următorii ani. Ca atare, poziția noastră este că agricultura și coeziunea trebuie să beneficieze de finanțări adecvate, distincte și protejate. Nu vom accepta ca fermierii să concureze cu regiunile pentru aceiași bani și nici ca agricultura și coeziunea să concureze cu apărarea și competitivitatea. Pe de altă parte, susținem nevoia de a finanța noile priorități: apărarea și competitivitatea. Sunt foarte importante și pentru România. Europa are nevoie de toate aceste politici. De aceea, soluția este un buget european mai puternic și introducerea unor noi resurse proprii, nu împărțirea unui buget care este deja insuficient. În cadrul dezbaterilor din plenul Parlamentului European din octombrie 2026, ați declarat ferm că „orice reducere a bugetului care ar slăbi Europa în anii următori nu va constitui o bază pentru aprobarea Parlamentului”. Dacă Consiliul și statele membre vor continua să insiste pe o politică de austeritate bugetară, cum intenționează Grupul PPE și majoritatea proeuropeană din Parlament să își folosească dreptul de veto pentru a impune un buget cu adevărat ambițios? Acordul Parlamentului European nu este o formalitate. Pentru aprobarea bugetului sunt necesare cel puțin 361 de voturi. Toate partidele guvernamentale din cele 27 de state membre reprezentate în Consiliu numără puțin peste 270 de eurodeputați. Deci Consiliul European nu ar putea controla majoritatea din Parlament nici dacă ar vrea. Noi, Grupul PPE, împreună cu liderii celorlalte grupuri politice proeuropene – S&D, Renew Europe și Verzii –, am transmis că reducerile aflate acum pe masă nu pot constitui baza acordului Parlamentului.Consiliul European nu a reușit să ajungă la un acord, în timp ce Parlamentul are o poziție adoptată cu o majoritate puternică încă de acum șase luni. Vrem să adoptăm bugetul la timp, pentru ca fermierii, regiunile, întreprinderile și cercetătorii din România și din întreaga Europă să poată beneficia de finanțare de la 1 ianuarie 2028. Dar nu vom accepta un buget slab, prezentat pe ultima sută de metri și negociat în grabă.Dacă principalele cerințe ale Parlamentului nu sunt incluse, Consiliul nu va putea obține majoritatea necesară pentru aprobarea bugetului. Ați subliniat public faptul că, pentru a finanța bunurile publice europene și noile priorități fără a crește povara directă asupra bugetelor naționale, Uniunea trebuie să găsească noi resurse proprii. Care sunt mecanismele concrete sau taxele la nivelul UE pe care PPE le susține cu prioritate în acest moment și cum plănuiți să depășiți reticența miniștrilor de finanțe de la nivel național? Comisia Europeană a propus un pachet de noi resurse proprii estimat la 57,4 miliarde de euro anual. Noi, Parlamentul, am propus trei resurse suplimentare: o contribuție digitală din partea marilor companii, o resursă bazată pe criptoactive și o contribuție aplicată jocurilor de noroc și pariurilor online. În funcție de forma lor finală, acestea ar putea genera între 18 și 32 de miliarde de euro anual. Numai contribuția digitală ar putea aduce până la 25 de miliarde de euro pe an. Mesajul nostru pentru guverne este simplu: cu cât avem mai multe resurse proprii, cu atât presiunea asupra bugetelor naționale este mai mică. Noile resurse proprii sunt puntea dintre dorința unor state de a-și limita contribuțiile naționale și nevoia Europei de a avea un buget capabil să finanțeze toate prioritățile. Nu le putem explica oamenilor de ce reducem fondurile pentru fermieri, regiuni, securitate și cercetare, în timp ce marile corporații tehnologice globale, din afara Europei, beneficiază gratuit de acces la piața unică europeană. Parlamentul European – dar și dumneavoastră personal – a insistat ca viitorul MFF (buget multianual) 2028–2034 să fie definit prin viteză, substanță și, mai ales, flexibilitate pentru a reacționa rapid la dezastre naturale sau crize geopolitice. Din perspectiva Grupului PPE, cum ar trebui să arate o structură bugetară ideală care să permită o reacție rapidă în caz de criză, fără a fi nevoie de revizuiri birocratice constante care să blocheze fondurile alocate proiectelor pe termen lung? Avem nevoie de predictibilitate pentru investițiile pe termen lung și de flexibilitate pentru situațiile de criză. Fondurile destinate agriculturii, coeziunii, cercetării și infrastructurii trebuie protejate. Un fermier, un primar sau o întreprindere din România nu poate planifica o investiție dacă banii sunt mutați permanent de la un program la altul. În același timp, bugetul trebuie să conțină rezerve reale și instrumente speciale care să poată fi mobilizate rapid în cazul incendiilor, inundațiilor, crizelor energetice sau amenințărilor de securitate. Pentru România, acest lucru este deosebit de important. Suntem expuși atât dezastrelor naturale, cât și riscurilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de situația de la Marea Neagră. Ca atare, flexibilitatea trebuie să însemne bani suplimentari disponibili rapid în situații de criză, dar nu prin realocarea fondurilor deja promise fermierilor, regiunilor sau cercetătorilor. Apărarea, protecția frontierelor, competitivitatea și reconstrucția Ucrainei necesită toate finanțări substanțiale. Cum ar asigura PPE că aceste noi provocări nu se vor face în detrimentul politicii de coeziune și al fondurilor de convergență destinate regiunilor din Europa Centrală și de Est? România demonstrează cel mai bine de ce alegerea dintre securitate și coeziune este una falsă. Investițiile în autostrăzi, căi ferate, energie, porturi și dezvoltarea comunităților contribuie atât la economie, cât și la securitate. Infrastructura construită prin politica de coeziune poate fi folosită inclusiv pentru mobilitate militară și pentru reacția rapidă în situații de criză. Regiunile aflate la frontiera cu Ucraina nu vor deveni mai sigure dacă le reducem investițiile și le lăsăm în urmă. De aceea, apărarea, protecția frontierelor și sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova trebuie finanțate suplimentar, printr-un buget mai puternic și noi resurse proprii, nu prin reducerea fondurilor de coeziune de care România și celelalte state din regiune au nevoie. România este atât un beneficiar important al fondurilor de coeziune și al celor din cadrul PAC, cât și un stat situat în prima linie a securității europene. Puteți să vă angajați că Grupul PPE nu va susține un acord privind CFM care să reducă, în termeni reali, alocările destinate României din fondurile de coeziune sau din fondurile agricole pentru a finanța noi priorități în domeniul apărării și al competitivității? Voi continua să apăr, ca și până acum, în calitate de coraportor al Parlamentului European și vicepreședinte al Grupului PPE, o finanțare adecvată pentru România din politica agricolă și politica de coeziune. Poziția de buget a Parlamentului – deci și a Grupului PPE – este cea mai favorabilă României dintre toate variantele aflate pe masă. În propunerea Comisiei, alocarea țării noastre este estimată la aproximativ 60 de miliarde de euro. Poziția Parlamentului ar putea crește această sumă la aproximativ 66 de miliarde de euro. Țara noastră nu trebuie pusă să aleagă între dezvoltare și securitate. Fiind la frontiera cu Ucraina și la Marea Neagră, România are nevoie atât de fonduri pentru agricultură și coeziune, cât și de investiții suplimentare în apărare, protecția frontierelor și infrastructură strategică. În același timp, România poate beneficia de mai multe fonduri, per total, și prin accesarea banilor pentru apărare, competitivitate, cercetare și Erasmus+. Aceste fonduri beneficiază de creșteri importante în buget atât în propunerea de buget a Comisiei, cât și în propunerea Parlamentului și s-ar adăuga anvelopei de 60–66 de miliarde de euro a României. Domnule Mureșan, noua arhitectură bugetară propusă pentru MFF 2028–2034 prevede integrarea fondurilor destinate agriculturii și coeziunii într-un singur instrument gigantic numit Fondul pentru Parteneriat Național și Regional. Există temeri legitime că această comasare va reduce finanțarea reală și va lăsa agricultura expusă altor priorități. Cum se va asigura Grupul PPE că fondurile destinate fermierilor vor rămâne strict protejate și că nu vom asista la o descentralizare birocratică ce va lăsa fermele de familie fără sprijin direct? Poziția noastră este foarte clară și a fost aprobată de Parlament încă din aprilie: viitorul buget trebuie să finanțeze adecvat Politica Agricolă Comună și să prevadă fonduri distincte și protejate pentru subvențiile agricole, pentru zonele rurale, pentru investițiile în modernizarea agriculturii, precum și pentru politica de coeziune. Comasarea acestor politici într-un singur fond comun ar crea riscul ca fermierii, comunitățile rurale și regiunile să concureze între ele pentru aceleași fonduri europene. Nu putem accepta acest lucru. Agricultura și coeziunea trebuie să aibă alocări distincte, clar identificate și protejate. În același timp, autoritățile locale, regiunile și reprezentanții fermierilor trebuie implicați direct în stabilirea și implementarea investițiilor. Simplificarea trebuie să însemne mai puțină birocrație pentru beneficiari, nu mai multă putere discreționară pentru guvernele naționale, în detrimentul beneficiarilor finali ai fondurilor europene. Articol publicat în cadrul unei campanii a Grupului PPE în Parlamentul European

INTERVIU Siegfried Mureșan: România nu trebuie pusă să aleagă între dezvoltare și securitate. La frontiera cu Ucraina și la Marea Neagră, are nevoie atât de dezvoltare, cât și de apărare
Amazon România are în prezent aproape 3.000 de angajați: ce sfat a primit șeful companiei la început de drum
Eveniment

Amazon România are în prezent aproape 3.000 de angajați: ce sfat a primit șeful companiei la început de drum

Cristian Josan, managerul general al Amazon Development Center România, a povestit, la un forum organizat la Iași, cum un sfat primit în 2011 de la managerul său, Chris Hauser, i-a schimbat perspectiva asupra deciziilor profesionale. Experimentele și greșelile, oportunități de învățare „Aș prefera să vii să-mi ceri iertare decât să-mi ceri permisiunea. Acum du-te și fă-ți treaba”, i-a spus atunci Hauser, relatează Ziarul de Iași. Citește și: Cine este obscurul baron local care a promovat-o ministru pe Intotero: a terminat liceul la 24 de ani. L-a amenințat pe Bolojan că scoate minerii în stradă Josan a explicat că această lecție l-a încurajat să își asume riscuri și să experimenteze. În viziunea sa, încercările nereușite pot contribui la progres dacă sunt urmate de concluzii utile. „Cu cât faci mai multe experimente, cu atât îți maximizezi șansele de a obține o descoperire majoră”, a afirmat acesta. Premiu în premieră pentru un reprezentant din România Josan a primit o distincție din partea RACC din New York pentru activitatea și contribuția sa la dezvoltarea companiei. Potrivit directorului executiv Elias Wexler, organizația a premiat pentru prima dată o persoană din România. Amazon România, aproape 3.000 de angajați Amazon a deschis primul birou din România la Iași, în 2005, cu 35 de ingineri. Compania are acum aproximativ 3.000 de angajați în țară, dintre care aproape 1.700 la Iași.

EXCLUSIV România, implicată în scandalul european al obuzelor pentru Ucraina cumpărate de Estonia. Rețeaua: un fost ofițer DGIA, un ex-militar american, Romarm
Investigații

EXCLUSIV România, implicată în scandalul european al obuzelor pentru Ucraina cumpărate de Estonia. Rețeaua: un fost ofițer DGIA, un ex-militar american, Romarm

60 de milioane de euro a plătit în avans Estonia pentru a cumpăra obuze de la compania italiană Datasel, reprezentată de indianul Sagar Jayaswal. Defapt.ro a aflat în exclusivitate că o parte din proiectile au fost încărcate cu explozibil în România și zac abandonate într-un depozit românesc până când vor fi recepționate de Estonia, țară care ar urma să le livreze Ucrainei. O afacere controversată și acuzații publice explozive care au dus la demisia lui Hanno Pevkur din funcția de ministru al Apărării din Estonia. Mai mult, întreaga afacere este investigată atât de Parchetul General din Estonia, cât și de Parchetului European (EPPO), deoarece banii plătiți companiei Datasel provind din Instrumentul European pentru Pace al Uniunii Europene. RKIK (Estonia) dă contractul firmei Datasel SRL (Italia) Povestea a început în anul 2024, atunci când s-au întâmplat două evenimente aparent fără nici o legătură. Primul a avut loc în Italia, acolo unde grupul indian Neco Defence Munitions, un conglomerat al familiei Jayaswal, a cumpărat producătorul de muniții Datasel SRL de la Sandro Pazzini, fost manager al Oto Melara (Leonardo) și ulterior administrator italian al consorțiului european de rachete MBDA. Cel de-al doilea eveniment a avut loc în Estonia, în vara anului 2024: Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare (RKIK), o agenție care funcționează în subordinea Ministerului Apărării din Estonia, a atribuit contracte publice în valoarea de peste 150 de milioane de euro companiei italiene Datasel SRL, de la care urma să cumpere obuze de artilerie pentru a fi livrate în Ucraina. Reprezentanții RKIK nu știu oficial cum au ajuns să semneze contractele cu Datasel, dar Kusti Salm, fostul secretar general al Ministerului Apărării, a declarat pentru publicația ERR News că firma a fost recomandată de Hanno Pevkur, ministrul Apărării de atunci, care răspundea direct de procesul de procurare a muniției pentru Ucraina. Însă nici Datasel, nici Neco Defence Munitions nu erau specializate în fabricarea sau vânzarea de obuze de artilerie. Cu toate acestea, RKIK a plătit în avans aproximativ 60 de milioane de euro. Banii au fost primiți de guvernul estonian prin Instrumentul European pentru Pace al Uniunii Europene. Datasel SRL (Italia) încheie un contract cu Explorom Special Services SRL (România) DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că la începutul anului 2025 au ajuns la București indianul Sagar Jayaswal, unul dintre reprezentanții Datasel, italianul Amigoni Davide, un dealer de arme, și estonianul Janno Ats, director general adjunct al Centrului Estonian pentru Investiții în Apărare (RKIK).  Inițial, cei trei au luat contact cu dealer-ii de arme locali, apoi s-au dus la Romarm și au vizitat câteva fabrici de munție din România. Într-un final, au ajuns la Explorom Special Services SRL, o companie românească care a cumpărat în anul 2009 fabrica de arme „Uzina Mecanică Filiași”. Explorom Special Services SRL a fost controlată, în primă fază, doar de Cornel Purcărea, ex-ofițer în cadrul Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA) până în anul 1995. Dar, în octombrie 2024, Purcărea a vândut jumătate din firmă către Bizzel Europe, controlată de americanul Michael Paul Hrobuchak, un fost militar american care a ajuns să intermedieze vânzarea de arme și muniții în Ucraina.  Contractul dintre Datasel și Explorom Special Services a fost intermediat de OXO Network Corporation, o altă firmă a familiei Purcărea, și prevedea doar încărcarea unor obuze cu explozibil. Obuzele astfel încărcate urma să ajungă în Estonia, iar de acolo, în Ucraina.   Obuzele, probleme la calitate și livrări. Ministrul Apărării din Estonia demisionează Întreaga afacere a fost ținută la secret până la începutul finalul lunii august a acestui an, atunci când Biroul Național de Audit al Estoniei a făcut public un raport privind chetuielile pentru apărare. Informațiile publicate de presa estoniană arată că obuzele cumpărate cu bani europeni de Estonia pentru Ucraina de la Datasel au fost livrate cu întârziere din cauza unor probleme în lanțul de producție. Mai mult, primul lot, care a fost recepționat în 2025, nu a îndeplinit cerințele de calitate ale estonienilor. Motiv pentru care Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare (RKIK) a solicitat anularea contractelor cu Datasel și returnarea avansului de aproape 60 de milioane de euro. Disputa comercială va fi tranșată de Curtea Europeană de Arbitraj de la Strasbourg. Însă Hanno Pevkur, ministrul Apărării al Estoniei, și-a dat demisia din funcție la scurt timp după publicarea raportului. Întâmplător sau nu, în aceeași perioadă Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, a început să investigheze contractele dintre RKIK și Datasel. O altă anchetă este coordonată de Parchetul General al Estoniei. Purcărea despre adjunctul RKIK (Estonia): S-a fotografiat cu obuzele, le-a luat în brațe Cornel Purcărea, unul din cei doi patroni ai fabricii de arme de la Filiași, nu a vrut să vorbească cu DeFapt.ro despre contractul cu Datasel din cauza clauzelor de confidențialitate. „E grav că știți”, a spus Purcărea. Întrebat dacă Janno Ats, director general adjunct RKIK, a vizitat fabrica și a inspectat obuzele încărcate, Cornel Purcărea a spus în exclusivitate pentru DeFapt.ro că a fost vizitat de foarte mulți reprezentanți ai Estoniei, inclusiv de Janno Ats.   „Ăia care acuma zic... (contestă contractul cu Datasel - n.r.). Le-au văzut (obuzele - n.r. ), le-au mirosit, le-au luat în brațe, s-au fotografiat cu ele, așa... Au luat certificatele de calitate. Au zis <Ura, ura, ura!>. Îi lăsăm pe ei să își spele rufele în familie. Eu nu știu ce relații există între estonian și indianul de la Datasel. Noi nu intrăm în intimități de genul acesta. Cert este un lucru: tot ceea ce livrăm noi, livrăm cu recepție făcută vizual, cantitativ, calitativ, primesc declarații de conformatitate, certificate de calitate. Noi doar încărcăm obuzele! De asamblare nu știu cine se ocupă. Nu e treaba mea! Ei au venit să preia marfa. De la poartă, se descurcă! Camioane, însoțire, destinație - toate au fost în sarcina lor. Nici nu m-au interesat pentru că avem prea multe”, a declarat Cornel Purcărea pentru DeFapt.ro.   DeFapt.ro i-a solicitat un punct de vedere lui Janno Ats, director general adjunct al RKIK, în legătură cu vizitele și fotografiile cu obuze făcute în România, dar Ats nu a comentat cazul. Însă a răspuns Andra Nõlvak, ofițerul de presă al RKIK, care a precizat că „următorii pași în acest litigiu sunt încă în analiză, prin urmare nu putem comenta circumstanțele aferente”. Purcărea arată cu degetul spre indienii de la Datasel  Cât despre problemele constatate de estonieni la obuze, Cornel Purcărea a spus că Datasel nu a putut să ofere în timp util niște furnituri sau alte elemente componente pentru proiectile. „Știu că sunt probleme pe lanțurile de aprovizionare cu așa ceva. El (Sagar Jayaswal - n.r.) le-a spus că le are, le-a oferit! Toate sunt în proprietatea estonienilor. El le-a zis că le furnizează și ceea ce le-a promis în plus. De aici a plecat problema. Obuzele erau, dar nu erau încărcăturile explozive, focoasele, că fără alea nu au nici o valoarea. Sunt niște fiare cu exploziv”, a menționat Purcărea pentru DeFapt.ro.   Dar o parte dintre obuzele încărcate la fabrica de arme de la Filiași nu au părăsit încă teritoriul României, potrivit fostului ofițer DGIA, care susține că muniția a ajuns într-un depozit intermediar care nu ar îndeplini integral condițiile legale de depozitare.  „Dacă depozitul ăla intermediar a putut să stocheze ceva în condiții optime? Știți, dacă depășește anumite temperaturi cu minus sau în plus, degradarea este imensă. E un depozit specializat în deținere și depozitare conform standardelor munițiilor?”, se întreabă enigmatic afaceristul.   Chisăliță (Romarm): La noi au fost trimise obuze doar pentru testare DeFapt.ro a aflat că o parte dintre obuzele încărcate la Filiași au fost duse la fabrica de arme Arsenal Reșița, deținută de compania de stat Romarm, pentru a fi asamblate și testate. Ioan Narcis Chisăliță, directorul Arsenal Reșița, a fost zgârcit cu DeFapt.ro în declarații. „Noi facem focul zero (prima testare - n.r.) pentru testarea obuzelor 155”, a spus Chisăliță. Acesta nu a vrut să menționeze ce cantitate de obuze a primit de la Datasel. Întrebat dacă a primit toate componentele de la Datasel pentru asamblarea obuzelor, directorul Ioan Narcis Chisăliță a spus că „deocamdată sunt doar componentele pentru lotul zero. Atât!” Cât despre depozitarea obuzelor în condiții improprii, directorul Ioan Narcis Chisăliță a insistat că informația nu este adevărată.  „Ați înțeles rău! Puneți niște întrebări la care nu știu ce să răspund. La mine sunt doar în testare. Atât! Nu are rost să îmi cereți mie informații”, a menționat Chisăliță.   Datasel își apără obuzele DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Sagar Jayaswal, reprezentantul Datasel, dar acesta a refuzat să ofere vreun răspuns. Însă compania Datasel a emis un punct de vedere pentru presa din Estonia în care menționează că munițiile au fost fabricate și livrate, iar acuzațiile privind calitatea sunt contestate încă.  „Datasel a avut capacitatea și accesul la lanțul de aprovizionare pentru a îndeplini aceste contracte. Bunurile au fost fabricate, inspectate și livrate sau puse la dispoziție pentru ridicare, iar acuzațiile ulterioare privind calitatea și rezilierea contractului rămân irelevante. Nicio instanță judecătorească sau arbitraj nu a decis încă aceste probleme”, se menționează în comunicatul Datasel. Datele contractuale și contabile ale Datasel arată că valoarea contractelor RKIK este de peste 150 de milioane de euro, din care plățile în avans primite se ridică la aproximativ 59 de milioane de euro, iar valoarea bunurilor livrate și facturate, la aproximativ 58 de milioane de euro. 

După ani de muncă în Dubai și Spania, a devenit antreprenoare în România: povestea unei foste stewardese
Eveniment

După ani de muncă în Dubai și Spania, a devenit antreprenoare în România: povestea unei foste stewardese

Larisa Melinte, fostă însoțitoare de bord în Dubai și manager de produs în Spania, a deschis la Iași Momentum Fitness, un studio exclusiv pentru femei. Afacerea a fost realizată cu o finanțare de 100.000 de euro, obținută prin programul „Acceleratorul de Întreprinderi Sociale în Mediul Urban”, potrivit Ziarul de Iași. Fitness pentru femei și loc de joacă supravegheat Studioul din cartierul Frumoasa oferă antrenamente în grupuri mici, cu exerciții adaptate participantelor. Citește și: Foștii locotenenți ai lui George Simion, Lulea și Târziu, discută cu Dan Voiculescu și partidul său Mamele pot face mișcare în timp ce copiii se află într-un spațiu de joacă supravegheat. Ideea a pornit din experiența antreprenoarei, care întâmpinase dificultăți când încercase să participe la antrenamente împreună cu fiica sa. Pentru mamele singure, Larisa Melinte a introdus un abonament lunar gratuit, astfel încât sprijinul să însemne atât o economie, cât și timp pentru ele. Aproape 100 de abonamente active și planuri de extindere La momentul interviului, Momentum Fitness avea șapte angajați, peste 400 de membre înregistrate pe platformă și aproape 100 de abonamente active. Antreprenoarea intenționează să extindă conceptul în alte cartiere ale Iașului, apoi și în alte orașe din România.

Piese fabricate în România ajung în fiecare Airbus A320: cum se dezvoltă BMT Aerospace Iași
Eveniment

Piese fabricate în România ajung în fiecare Airbus A320: cum se dezvoltă BMT Aerospace Iași

Fabrica BMT Aerospace din Iași produce componente utilizate în mecanismele aripilor avioanelor Airbus A320 și își mărește capacitatea pentru a răspunde comenzilor în creștere, potrivit Ziarul de Iași. „Fiecare Airbus A320 utilizează aceste componente fabricate la Iași”, a declarat Benoit Reynders, CEO Division BMT Aerospace. Piese de precizie pentru industria aerospațială Unitatea fabrică un tip de pinion folosit la acționarea suprafețelor mobile de la bordul de atac al aripilor, importante la decolare și aterizare. Citește și: Foștii locotenenți ai lui George Simion, Lulea și Târziu, discută cu Dan Voiculescu și partidul său Potrivit conducerii, este singura fabrică din grup care produce acest pinion pentru Airbus A320. BMT Aerospace Iași realizează și componente pentru cutiile de angrenaje ale motoarelor de avion, pentru clienți precum Rolls-Royce, Pratt & Whitney, Safran și Honeywell. Aproape 350 de angajați lucrează în fabrică, alături de sisteme automatizate care preiau operațiuni repetitive, inclusiv transportul pieselor între utilaje. Extindere cu peste 2.100 de metri pătrați Suprafața de producție a fost extinsă recent cu peste 2.100 de metri pătrați. Noua zonă va primi echipamente pentru creșterea capacității. BMT Aerospace România a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 158,5 milioane de lei, cu aproape 20% peste nivelul din 2024.

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre Luca Niculescu și OECD: netransparent în ceea ce privește problemele aderării la OECD
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre Luca Niculescu și OECD: netransparent în ceea ce privește problemele aderării la OECD

Cătălin Prisacariu și Mircea Marian au discutat critic despre modul în care a comunicat public secretarul de stat Luca Niculescu problemele aderării la OECD, deși el a fost jurnalist. În ultima vreme s-au înmulțit informațiile că intrarea României în OECD este întârziată de opoziția SUA.  Citește și: După reaprinderea scandalului Vicol, încă dosar îl urmărește pe Grindeanu, al cutiilor pline cu euro: Simion susține că numele liderului PSD a fost înnegrit în dosar Pentru ca România să fie primită în această organizație trebuie să îndeplinească o serie de obiective tehnice, dar, la final, trebuie să obțină votul unanim al statelor membre.  „Aderarea României, în 2026, la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este un obiectiv strategic, asumat în plan politic de o largă majoritate prin reformele substanțiale deja adoptate”, spunea președintele Nicușor Dan în martie 2026.  „Reafirm, şi cu acest prilej, că aderarea la OCDE în 2026 rămâne o prioritate strategică, aşa cum este prevăzută în Programul de Guvernare. Nu este doar un obiectiv de politică externă, ci şi o reală şansă pentru reforme, bazate pe cele mai bune practici şi standarde internaţionale”, afirma și Ilie Bolojan, în august 2025. Au trecut iunie și iulie și România nu a primit invitația de aderare la OECD „Marian: Este atât de netransparent procesul de aderare (Nota Redacției: la OECD) și sunt atât de supărat pe Luca Niculescu, care a fost ziarist, că a tratat atât de netransparent ceea ce se întâmplă...n-am cuvinte. M-aș fi așteptat de la Luca, în calitatea sa de fost ziarist măcar să fie deschis și să spună: astea-s problemele, asta am reușit.  Prisacariu: Multă lume îl laudă... Marian: Îl laudă fiindcă scrie niște postări frumoase despre ce cărți citește (...) Te plătim ca să fii secretar de stat și să comunici ce se întâmplă (...) Ceea ce știu este că în martie secretarul general al OECD a venit la noi și a spus: în iunie sau iulie primiți invitația oficială de aderare. Trebuie luată o decizie în unanimitate (...) Au trecut iunie și iulie și noi nu amprimit nici o invitație (...) și din acest moment suntem pe tărâmul speculațiilor de ce nu s-a întâmplat asta”.  La 5 mai, Luca Niculescu spunea: „Până acum am închis cu succes 24 dintre aceste comitete, ceea ce înseamnă că suntem mai aproape ca oricând de atingerea obiectivului - 24 din 25, deci mai avem un singur pas. De asemenea, dintre cele opt țări care au început procesul de aderare în 2022 și 2023, România se află acum pe primul loc (...) Beneficiile înseamnă politici mai solide, un climat investițional mai atractiv și oportunități mai bune pentru afaceri”. 

Statele Unite finanțează cu 130 milioane de dolari linia electrică Străşeni-Gutinaş, care va lega Republica Moldova de România
Eveniment

Statele Unite finanțează cu 130 milioane de dolari linia electrică Străşeni-Gutinaş, care va lega Republica Moldova de România

Ambasada SUA la Chișinău a anunțat că finanțează linia electrică Strășeni–Gutinaș „Trump Liberty Line” cu 130 de milioane de dolari. Linia Strășeni–Gutinaș face parte din proiectul „Interconectarea rețelelor electrice dintre Republica Moldova și România, Faza III”. Pe teritoriul Republicii Moldova, aceasta va avea o lungime estimată de circa 70 de kilometri și va asigura o interconexiune directă între stația electrică Strășeni și rețeaua de transport din România, prin stația Gutinaș. Citește și: Cine crede Băsescu că ar trebui să candideze la prezidențiale: Mirabela Grădinaru, partenera lui Nicușor Dan La ședința din 7 octombrie, Guvernul urmează să examineze un proiect de lege prin care lucrările de construcție a liniei și de modernizare și extindere a stației electrice Strășeni 330 kV vor fi declarate de utilitate publică de interes național. În prezent, singura conexiune de 400 kV trece pe teritoriul Transnistriei.  SUA și UE finanțează efortul de a desprinde Moldova de Transnistria „Săptămâna trecută a marcat un important pas înainte pentru viitorul energetic al Republicii Moldova, când Ministerul Energiei, Moldelectrica, Black & Veatch și Ambasada SUA la Chișinău au lansat grupul de lucru pentru linia electrică Strășeni–Gutinaș «Trump Liberty Line». Susținut de o investiție de 130 de milioane de dolari din partea guvernului SUA, acest proiect va consolida securitatea și independența energetică a Republicii Moldova, va extinde oportunitățile pentru companiile și tehnologiile americane în mai multe sectoare și va aprofunda parteneriatul economic dintre SUA și Republica Moldova”, a scris, pe Facebook, Ambasada SUA în Republica Moldova.    „Proiectul va crea oportunități semnificative pentru firmele americane, permițând Moldovei să adopte și să utilizeze tehnologii americane. Acesta va debloca potențialul în mai multe sectoare, inclusiv infrastructura de transport, tehnologiile de optimizare a rețelei, tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), energia nucleară și stocarea în baterii”, mai arată diplomații americani.    Prim-ministrul Vasile Tofan a mulțumit Statelor Unite pentru grantul de 130 de milioane de dolari destinat construcției liniei electrice Strășeni–Gutinaș, în cadrul unei întrevederi cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA în Republica Moldova, Nick Pietrowicz.    Conform termenului estimat în actele de planificare și în studiul de fezabilitate prezentat la 19 iunie 2026, lucrările la linia Strășeni–Gutinaș și la stația electrică Strășeni urmează să fie realizate până în decembrie 2031.   Noua linie de înaltă tensiune va reprezenta cea de-a treia interconectare electrică dintre Republica Moldova și sistemul electroenergetic european prin România, după proiectele Vulcănești-Chișinău și Bălți-Suceava. Autoritățile susțin că investiția va permite majorarea capacităților de import și export de energie electrică, sporind astfel siguranța aprovizionării și competitivitatea pieței energetice.   Linia de 400 de kilovolți Bălți–Suceava va fi construită cu finanțare de la Uniunea Europeană de 77 milioane de euro. Denumită „Linia sustenabilității”, linia urmează să fie construită în decurs de doi ani de compania turcă SA-RA.   Linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău este planificată să fie dată în exploatare în luna octombrie 2026, după ce termenul inițial din august a fost amânat din cauza unor defecțiuni tehnice la un transformator. Această linie va evita regiunea transnistreană.    În prezent, unica linie de 400 kilovolți în funcțiune, Isaccea-Vulcănești, traversează nodul energetic de la Centrala Termoelectrică Moldovenească, cunoscută ca MGRES, situată în regiunea transnistreană și necontrolată de autoritățile de la Chișinău. 

Performanță pentru România la Balcaniada de Informatică pentru Juniori: trei medalii de aur
Eveniment

Performanță pentru România la Balcaniada de Informatică pentru Juniori: trei medalii de aur

Andrei Nemțișor, elev în clasa a IX-a la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași, a obținut cel mai mare punctaj la Olimpiada Balcanică de Informatică pentru Juniori (JBOI) 2026, cucerind medalia de aur absolut, relatează Ziarul de Iași. Competiția, desfășurată între 22 și 28 septembrie, a mai adus României încă două medalii de aur șu una de bronz. România, prima în clasamentul pe națiuni Echipa României a încheiat competiția cu trei medalii de aur, câștigate de Andrei Nemțișor, Traian Danciu și Vlad Bondoc, și un bronz, obținut de Vlad Ioan Muntoiu. Citește și: Nicușor Dan îl apără pe Cristian Tudor Popescu, unul dintre cei mai brutali critici ai săi Andrei Nemțișor își încheie astfel participările la competițiile pentru juniori și se pregătește pentru provocările olimpiadelor de seniori. Șase medalii la olimpiade internaționale Elevul ieșean are acum patru medalii de aur și două de argint la olimpiade internaționale de informatică și matematică. În 2026, Andrei a câștigat aur absolut și la Olimpiada Europeană de Informatică pentru Juniori, din Lituania, precum și aur cu punctaj maxim la Balcaniada de Matematică pentru Juniori, organizată la Buzău. În 2025, obținuse aur la Balcaniada de Matematică și două medalii de argint la olimpiadele de informatică pentru juniori.

BREAKING S&P nu a băgat România în junk, ratingul BBB-/A-3 reconfirmat, perspectivă negativă
Eveniment

BREAKING S&P nu a băgat România în junk, ratingul BBB-/A-3 reconfirmat, perspectivă negativă

Agenția de rating S&P nu a trimis România la categoria junk: în seara aceasta, a anunțat că „ratingurile României „BBB-/A-3” au fost confirmate; perspectiva este negativă”. „În ciuda lipsei unui acord privind formarea unui nou guvern de la dizolvarea din luna mai, procesul de consolidare fiscală a României pentru 2026 se desfășoară conform planului, iar peste 90 % din alocările din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (PNRR) au fost asigurate până în septembrie prin măsuri legislative ad-hoc”, explică S&P decizia luată.  Citește și: Primarul Clujului, Emil Boc, spune că muncitorii „non-UE” devin o problemă pentru oraș: „Nu înțeleg nimic despre cultura noastră”  „Am putea reduce ratingurile României dacă...” Însă agenția prezintă multiple scenarii în care ar putea reduce ratingul României.  Citește și: VIDEO Pe date macro, România nu ar trebui să intre în junk, spune profesorul de economie Christian Năsulea, la podcastul „Cum e, de fapt?” „Perspectiva negativă reflectă opinia noastră conform căreia riscurile legate de punerea în aplicare a măsurilor de consolidare a finanțelor publice ale României și de reducere a deficitului său extern rămân ridicate. Perspectiva reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la fluctuațiile încrederii investitorilor, ca urmare a nevoilor considerabile de finanțare externă și a ponderii ridicate a deținerilor de datorie publică de către nerezidenți. Am putea reduce ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, în urma destrămării coaliției din mai 2026, ar putea împiedica reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028. Considerăm că există riscul ca eșecul punerii în aplicare a unei traiectorii credibile în materie de politică fiscală și monetară nu numai să pună în pericol consolidarea bugetară, ci și să amplifice riscuri mai ample, precum deteriorarea încrederii investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și intensificarea presiunilor asupra balanței de plăți. Am putea lua în considerare, de asemenea, o retrogradare a ratingului în cazul în care presiunile externe se intensifică — de exemplu, dacă perturbările de pe piața energiei ar devia de la traiectoria așteptărilor privind inflația pe termen mediu ale României, slăbind în același timp în mod semnificativ creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale”, se arată în comunicatul S&P.  Care este scenariul optimist: „Am putea revizui perspectiva la «stabil» dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce, stopând deteriorarea bilanțurilor publice și a balanței de plăți. Acest scenariu ar fi susținut de un plan de politici credibil pe termen mediu — eventual ancorat într-un consens politic larg —, alături de o redresare a creșterii economice”. De ce S&P a menținut ratingul României: „Confirmarea ratingului reflectă așteptările noastre de bază pe termen scurt, conform cărora România va reuși să formeze un guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028” „Pe parcursul verii, factorii de decizie din România au promovat cu succes măsuri legislative menite să deblocheze majoritatea fondurilor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (PNRR). Acest lucru a determinat atingerea unui nivel maxim al fluxurilor de fonduri din UE în acest an, susținând un buget de investiții publice excepțional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorbție din PNRR care depășesc 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi”. Cel mai mare risc identificat de S&P par a fi salariile bugetarilor. Agenția de rating puncttează faptul că România a pierdut 750 milioane de euro urmare a neadoptării legii salarizării. În plus, ea arată: „În absența unui cadru durabil de gestionare a cheltuielilor salariale din sectorul public (care au reprezentat aproape 25% din cheltuieli în 2025), perspectivele fiscale rămân umbrite de declarațiile contradictorii ale partidelor principale. Lipsa de vizibilitate cu privire la majorările salariale din sectorul public reprezintă un risc pe măsură ce se apropie alegerile din 2028, întrucât fragmentarea politică accentuată ar putea duce la abateri fiscale legate de alegeri – istoric, de aproximativ 1,3 % din PIB – care ar submina credibilitatea traiectoriei de reducere a deficitului”. Un element pozitiv pentru 2027 este începerea extragerii gazelor din offshore: „Ne așteptăm ca zăcământul de gaze Neptun Deep să consolideze profilul macroeconomic al României, deși efectele pozitive se vor manifesta pe parcursul câtorva ani. Programat să intre în exploatare în primul trimestru al anului 2027, proiectul în valoare de 4 miliarde de euro – o asociere în participațiune între entități private și compania de stat Romgaz – ar putea poziționa România ca unul dintre principalii producători de gaze din UE. Pe lângă consolidarea securității energetice naționale și reducerea dependenței de importuri, considerăm că proiectul va susține creșterea economică prin intensificarea activității industriale”. 

Năsui, acum ministru al Economiei la Chișinău, arată unde poate da Republica Moldova lecții României
Politică

Năsui, acum ministru al Economiei la Chișinău, arată unde poate da Republica Moldova lecții României

Ministrul Economiei din Republica Moldova, Claudiu Năsui, fost deputat USR și fost ministru al Economiei în guvernul de la București, a spus, într-un interviu pentru Agerpres că „România are multe învăţat de la Republica Moldova” în ceea ce privește digitalizarea. În plus, Năsui a apreciat că în Republica Moldova „există o conştientizare a nevoii de reformă, care este foarte mare aici”. Citește și: Stolojan desființează investițiile guvernărilor Ciucă și Ciolacu și cere investiții străine „S-ar putea face un munte de bine economiei Republicii Moldova, dacă s-ar reforma” „AGERPRES: Aţi preluat, de curând, portofoliul de ministru al Dezvoltării Economice şi al Digitalizării aici, în Republica Moldova. E provocare pentru dumneavoastră? Care sunt similitudinile şi lucrurile opuse pe care le găsiţi aici, la Chişinău, în raport cu Bucureştiul?Claudiu Năsui: Sunt multe similitudini şi aş spune că sunt şi multe lucruri unde Chişinău depăşeşte Bucureştiul. Mă refer mai ales la partea de digitalizare, unde cred că avem multe de învăţat. România are multe învăţat de la Republica Moldova pe partea aceasta. În rest, sunt multe lucruri similare, dar şi probleme similare, stări de fapt similare şi soluţii similare şi ceea ce mă bucură foarte tare este că există o conştientizare a nevoii de reformă, care este foarte mare aici.AGERPRES: Care este principalul lucru care v-a surprins aici la Chişinău?Claudiu Năsui: Nu aş spune surprins, pentru că am ştiut, am cunoscut puţin situaţia. Aş crede că lucrurile pentru care voi avea o atenţie deosebită sunt partea aceasta cu portofoliul de companii de stat şi partea de reglementare, de debirocratizare, deci să uşurăm puţin din povara asta administrativă care cade pe umerii şi a antreprenorilor şi a companiilor mai mari din Republica Moldova. Cred că astea sunt două lucruri din care s-ar putea face un munte de bine economiei Republicii Moldova, dacă s-ar reforma.AGERPRES: Care este principala lecţie pe care aţi învăţat-o la Bucureşti şi pe care aţi vrea poate să o predaţi aici la Chişinău?Claudiu Năsui: Nu aş spune că e o lecţie anume, în sensul că de zece ani de zile susţin reformele. Le-am susţinut şi în Bucureşti, le susţin şi la Chişinău. Acum cred că ce se întâmplă diferit este faptul că acum chiar este o oportunitate reală de reformă şi, cum spuneam, o dorinţă de reformă care pare că este mult mai ancorată în situaţia economică a Republicii Moldova, care nu are plasele de siguranţă pe care le are România, nu poate să se culce pe ureche sperând că există un plan B, C, D, E. Aici lucrurile trebuie să se întâmple ca să se însănătoşească economia”.  „În România există ordonanțele de urgență, prin care guvernele pot schimba legea foarte rapid. Aici trebuie să mergi în Parlament pentru a schimba legea, ceea ce este normalitatea europeană și, din punctul meu de vedere, este mai bine așa”, a spus, tot azi, Claudiu Năsui, citat de wall-street.ro.  Președinta Maia Sandu a emis, pe 25 august, un decret cu privire la acordarea cetățeniei Republicii Moldova lui Claudiu Năsui.

De la stickere pentru prieteni, la comenzi pentru Dacia: afacerea românească care a trecut granițele
Eveniment

De la stickere pentru prieteni, la comenzi pentru Dacia: afacerea românească care a trecut granițele

Cristian și Cătălin Bejereanu, doi frați originari din Bălți, Republica Moldova, au construit la Iași o afacere de producție și personalizare cu clienți în România și Europa. Când au primit prima solicitare de la Dacia, au crezut că mesajul este spam, relatează Ziarul de Iași. Trofez Print: investiții de aproape 200.000 de euro Lansată în 2023, Trofez Print produce materiale tipărite, textile și obiecte promoționale personalizate, în principal pentru companii. Citește și: Nicușor Dan a încheiat un contract cu lobby-iștii Coridorului Vertical, proiectul dorit intens de Grindeanu și ambasadoarea SUA în Grecia Frații au început cu aproximativ 17.000 de euro și două utilaje, pentru stickere și personalizarea trofeelor. Primele comenzi au venit de la prieteni, iar primul salariu l-au încasat abia în al doilea an. Investițiile au ajuns între timp la aproape 200.000 de euro, iar echipa numără șapte oameni. Comenzile Dacia au confirmat dezvoltarea afacerii Pentru Dacia, compania ieșeană a realizat plicuri personalizate destinate facturilor pentru mașini noi, de la design până la producție. După verificarea autenticității solicitării, frații au livrat prima comandă, urmată de altele. Aproximativ 70% dintre clienți sunt din afara Iașiului. În 2025, Trofez Print a înregistrat o cifră de afaceri de peste 1,2 milioane de lei, iar pentru 2026 fondatorii urmăresc o creștere de 30%.

Gazul american pe care-l voia PSD ar fi păgubit România cu 300 de milioane de euro pe an, arată Romgaz
Eveniment

Gazul american pe care-l voia PSD ar fi păgubit România cu 300 de milioane de euro pe an, arată Romgaz

Romgaz a analizat în decembrie 2025 o ofertă de cumpărare de gaze naturale lichefiate (LNG) americane, dar a considerat că termenii propuși nu justificau semnarea unui acord. Potrivit documentelor consultate de e-nergia.ro, compania estima pierderi anuale de până la 310 milioane de euro în scenariul nefavorabil. Gaze americane la un preț peste piața europeană Propunerea presupunea un contract pe 20 de ani cu firma greacă Atlantic – See LNG Trade, prin care gazele americane urmau să ajungă în Europa prin terminalul Alexandroupolis, din Grecia. Citește și: Nicușor Dan a încheiat un contract cu lobby-iștii Coridorului Vertical, proiectul dorit intens de Grindeanu și ambasadoarea SUA în Grecia Prețul urma să fie calculat în funcție de cotația Henry Hub, reperul pieței americane de gaze. Romgaz estima un cost de 33–42 de euro/MWh. În comparație, cotațiile pentru livrări viitoare la hubul european TTF, aferente perioadei 2030–2040, se situau atunci între 30 și 40 de euro/MWh. În scenariile de bază analizate, gazele americane ar fi fost astfel mai scumpe decât alternativa europeană. În funcție de evoluția celor două piețe, compania calcula pierderi între 50 și 310 milioane de euro anual. Profitul apărea doar în scenarii foarte favorabile, cu prețuri europene ridicate și cotații americane scăzute. De ce conta producția din Neptun Deep Analiza Romgaz lua în calcul creșterea producției interne, inclusiv prin proiectul Neptun Deep, pentru care era indicată o producție de aproximativ opt miliarde de metri cubi anual. În paralel, cererea europeană de gaze era estimată să scadă sau să se stabilizeze. Compania invoca și presiunile pentru reducerea utilizării gazelor fosile după 2035. În acest context, un angajament pe două decenii putea lega Romgaz de o sursă relativ scumpă. Compania susținea o aprovizionare flexibilă, bazată pe producție internă și contracte regionale competitive. Romgaz cerea renegocierea condițiilor Documentul nu excludea achiziția de LNG american. Romgaz considera necesare negocieri ample și modificarea condițiilor, astfel încât eventualul contract să protejeze interesele economice și strategice ale companiei. Evaluarea reflecta condițiile din decembrie 2025, iar livrările ar fi urmat să înceapă în 2030, potrivit informațiilor prezentate de e-nergia.ro. Controversa privind intervențiile lui Bogdan Ivan Potrivit HotNews.ro, ministrul Energiei de atunci, Bogdan Ivan, ar fi exercitat presiuni pentru cumpărarea a 1,5 miliarde de metri cubi de LNG american anual. Romgaz a negat existența presiunilor, precizând însă că analiza sa nu justifica achiziția în condițiile propuse. Ivan a respins, la rândul său, acuzațiile și a susținut că este ținta unui atac politic și mediatic.

Grindeanu amenință presa cu plângeri penale după anunțul Fitch privind riscul retrogrădării României la junk, dacă instabilitatea politică mai continuă
Politică

Grindeanu amenință presa cu plângeri penale după anunțul Fitch privind riscul retrogrădării României la junk, dacă instabilitatea politică mai continuă

Președintele PSD Sorin Grindeanu a lansat un atac neobișnuit de nervos împotriva presei care a preluat declarațiile făcute de Malgorzata Krzywicka, analistă la agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings, pentru Bloomberg, în care se afirma că România este într-o cursă contracronometru pentru a evita retrogradarea la categoria "junk". Citește și: Nicușor Dan i-a dat trei zile în plus lui Siegfried Mureșan ca să-și strângă o majoritate Grindeanu a intervenit la Antena 3 pentru lansa amenințări nu doar împotriva presei, ci și în legătură cu programul SAFE, afirmând că ar putea o comisie de anchetă în Parlament legat de achizițiile și contractele din acest program UE. „Eu o să rog echipa de juriști să facă o analiză, fac foarte mult rău aceste știri și pot fi trase răspunderi patrimoniale, poate chiar și penale” „Am văzut astăzi o știre care face foarte mult rău României și anume faptul că agenția Fitch ar fi anunțat că intrăm în junk. Una e agenția Fitch, care în urmă o lună a spus că își păstrează ratingul, și alta e un analist care a dat un interviu. PSD va solicita un punct de vedere oficial dacă și-a schimbat în ultima lună punctul de vedere și despre afirmațiile acestui analist și în ce măsură acest analist vorbea în numele agenției”, a declarat Sorin grindeanu la Antena 3.  Dar Malgorzata Krzywicka nu a spus că România intră în junk, ci că „cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcţional, cu atât se ridică mai multe întrebări cu privire la predictibilitatea fiscală şi la capacitatea de a realiza ajustările necesare”. Grindeanu a trecut apoi la amenințări. „Am văzut organe de presă care lansează asemenea știri și să știți că eu o să rog echipa de juriști să facă o analiză, fac foarte mult rău aceste știri și pot fi trase răspunderi patrimoniale, poate chiar și penale. Eu nu cred că ne putem permite să aducem în lupta politică dezinformări care pot costa enorm România. Oricâți bani ar plăti armata de propagandă pe care am văzut-o în jurul guvernului Bolojan, alimentată și de ce s-a întâmplat în ultimele luni de când PSD a plecat de la guvernare, și mă refer la SAFE. Analizez foarte serios să facem comisie de anchetă în Parlament legat de achizițiile și contractele SAFE”, a mai spus  liderul PSD, potrivit transcrierii site-ului stiripesurse.ro „Nu cred că ne putem permite să aducem în lupta politică dezinformări care pot costa enorm România. (...) Sunt extrem de asumat în ceea ce spun”, a adăugat Grindeanu.  Malgorzata Krzywicka, Director și Lead Analyst for Romania and Poland în cadrul diviziei de ratinguri suverane a Fitch Ratings, a semnalat că pragul pentru menţinerea ratingului creşte cu fiecare săptămână de criză politică. "Ceea ce trebuia să fie o remaniere guvernamentală relativ de scurtă durată, la momentul căderii guvernului în primăvară, s-a prelungit dincolo de vară. Iar acum am trecut deja de jumătatea lunii septembrie şi încă nu avem o soluţie", a spus analista Fitch.

BREAKING Fitch spune că România ar putea fi retrogradată la "junk" dacă se prelungeşte criza politică
Politică

BREAKING Fitch spune că România ar putea fi retrogradată la "junk" dacă se prelungeşte criza politică

România este într-o cursă contracronometru pentru a evita retrogradarea la categoria "junk" (nerecomandat pentru investiţii - n.r.), în contextul în care o criză politică prelungită pune în pericol credibilitatea fiscală, a declarat Malgorzata Krzywicka, analistă la agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings, pentru Bloomberg, citată de Agerpres.  Citește și: Nicușor Dan i-a dat trei zile în plus lui Siegfried Mureșan ca să-și strângă o majoritateLa finele lunii iulie, Fitch a menţinut ratingul suveran al României la "BBB minus", cu perspectivă negativă, acesta fiind ultimul calificativ din categoria "investment grade". Fitch urmează să dea publicităţii o nouă evaluare a ratingului suveran al României în luna ianuarie 2027. „Cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcţional, cu atât se ridică mai multe întrebări” Capacitatea guvernului de la Bucureşti de a reduce şi mai mult deficitul bugetar şi de a prezenta un buget credibil pentru anul următor vor fi esenţiale pentru evaluarea bonităţii ţării pe termen scurt, a subliniat Malgorzata Krzywicka."Cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcţional, cu atât se ridică mai multe întrebări cu privire la predictibilitatea fiscală şi la capacitatea de a realiza ajustările necesare", a subliniat Malgorzata Krzywicka.Preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureşan pentru funcţia de premier, în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni cu preşedinţii şi reprezentanţii partidelor şi formaţiunilor politice din Parlament. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament pe 5 mai, prin moţiune de cenzură. Ca urmare, de peste patru luni, România are Executiv interimar.Potrivit Bloomberg, o altă încercare eşuată de a aproba un guvern ar apropia România de alegeri anticipate, prelungind incertitudinea şi sporind riscurile pentru buget şi pentru ratingul de ţară.Malgorzata Krzywicka a semnalat că pragul pentru menţinerea ratingului creşte cu fiecare săptămână de criză politică. "Ceea ce trebuia să fie o remaniere guvernamentală relativ de scurtă durată, la momentul căderii guvernului în primăvară, s-a prelungit dincolo de vară. Iar acum am trecut deja de jumătatea lunii septembrie şi încă nu avem o soluţie", a mai spus analista Fitch.Aceasta a afirmat că România are nevoie de o corecţie suplimentară a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB pentru a contribui la stabilizarea creşterii datoriei publice pe termen mediu. Fitch estimează în prezent deficitul bugetar al României pentru 2026 la 5,9% din PIB, sub ţinta de 6,2% stabilită de guvern.În opinia analiştilor de la Fitch, îmbunătăţirea colectării impozitelor este una dintre metodele-cheie de reducere a deficitului în anii următori, întrucât "marja de manevră este limitată pe partea cheltuielilor" după măsurile de austeritate deja implementate.Krzywicka a respins argumentele potrivit cărora stimularea creşterii economice ar putea înlocui consolidarea fiscală. "Sunt câştiguri marginale. Sunt departe de amploarea ajustării pe care România trebuie să o realizeze. O creştere economică mai robustă, în sine, nu va rezolva problema deficitelor mari", a adăugat analista agenţiei de evaluare financiară Fitch Rating, Malgorzata Krzywicka.

Români umiliți la Consulatul României din Tokyo: documente blocate și remarci ofensatoare
Eveniment

Români umiliți la Consulatul României din Tokyo: documente blocate și remarci ofensatoare

O familie de ieșeni stabilită de aproape 30 de ani în Japonia acuză Consulatul României la Tokyo că le-ar fi blocat sau întârziat eliberarea unor acte necesare obținerii cetățeniei nipone, relatează Ziarul de Iași. Consulatul României din Tokyo, acuzat de abuzuri Iulia și Ovidiu Mihalache susțin că li s-a comunicat inițial că documentele de stare civilă nu pot fi eliberate, iar ulterior că obținerea lor ar dura un an. Citește și: ANALIZĂ Cum s-au sincronizat mesajele PSD, AUR și ale disidenților din PNL în cazul protestelor violente din Piața Victoriei Primăriile Iași și Galați le-ar fi confirmat însă că actele puteau fi solicitate legal prin consulat. Soții au depus petiții la Ministerul Afacerilor Externe și la Președinție. Potrivit Iuliei Mihalache, ambasadorul Ovidiu Raețchi le-ar fi transmis că cererile nu puteau fi validate din cauza reclamației formulate împotriva consulului Atanase Geavela. La două zile după această discuție, familia a fost chemată să ridice o parte dintre documentele despre care i se spusese că vor ajunge într-un an. Actele nu au fost furnizate și în format electronic. MAE pregătește un răspuns Ieșenii reclamă și întrebări nepotrivite, remarci ofensatoare și drumuri repetate de aproximativ 500 de kilometri până la Tokyo. Președinția a redirecționat plângerea către MAE, iar ministerul nu transmisese încă un punct de vedere.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră