joi 09 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

românia

937 articole
Eveniment

Scandal în Polonia după livrarea unor rachete Patriot către Ucraina. Cum procedează România în cazul ajutorului militar

Un nou scandal politic a izbucnit în Polonia după ce opoziția a acuzat guvernul că a transferat Ucrainei rachete Patriot fără informarea Parlamentului și a președintelui. Controversa readuce în atenție diferențele dintre statele NATO în privința transparenței ajutorului militar acordat Kievului. În timp ce Germania și Franța publică periodic liste detaliate ale echipamentelor livrate, România a făcut publică doar donația sistemului Patriot, restul transporturilor rămânând clasificate din motive de securitate. Patriot pentru Ucraina, scandal în Polonia Scandalul politic din Polonia a izbucnit după livrarea unor rachete Patriot către Ucraina fără informarea instituțiilor statului. Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Partidul Lege și Justiție (PiS), aflat în opoziție, a susținut că Polonia nu ar fi trebuit să renunțe la rachetele Patriot, argumentând că acestea sunt esențiale pentru apărarea națională. Fostul ministru al Apărării, Mariusz Blaszczak, în prezent parlamentar și membru al conducerii PiS, a afirmat că sistemele Patriot reprezintă un element-cheie în protejarea spațiului aerian polonez împotriva rachetelor balistice și a altor amenințări. Blaszczak a cerut guvernului să ofere explicații urgente privind livrările de armament către Ucraina. Guvernul polonez: președinții au fost informați Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a respins criticile opoziției și a anunțat că va publica, în coordonare cu premierul Donald Tusk, lista completă a ajutorului militar acordat Ucrainei începând din 2022. Potrivit ministrului, atât fostul președinte Andrzej Duda, cât și actualul șef al statului, Karol Nawrocki, au fost informați permanent despre transferurile de armament. Declarațiile lui Zelenski au reaprins disputa Controversa a fost alimentată de declarația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a avertizat că Ucraina se confruntă cu un deficit de rachete Patriot, în contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu a afectat disponibilitatea acestor sisteme. Patriot reprezintă în prezent principalul sistem capabil să intercepteze rachetele balistice lansate de Rusia asupra Ucrainei. Ucraina are nevoie urgentă de Patriot Problema aprovizionării Ucrainei cu rachete Patriot este discutată de mai multe luni între statele occidentale. În martie, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a încercat să identifice, împreună cu alte state europene, peste 30 de rachete Patriot destinate Kievului. Ulterior, la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, desfășurată la baza Ramstein, ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a mulțumit Germaniei, Olandei, Spaniei și Poloniei pentru livrările suplimentare de armament. Cum procedează România Spre deosebire de controversa din Polonia, decizia României de a dona un sistem Patriot a fost asumată public și a urmat o procedură legislativă. În 2024, după o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), Parlamentul a adoptat legea prin care România a aprobat transferul către Ucraina al unui sistem complet Patriot în configurația 3+, cea mai modernă versiune aflată în dotarea Armatei Române. De ce a fost nevoie de votul Parlamentului Sistemele Patriot nu sunt echipamente militare obișnuite, ci tehnică strategică în valoare de miliarde de dolari, achiziționată în baza Legii nr. 222/2017. Din acest motiv, CSAT nu putea decide singur înstrăinarea unui astfel de bun. Guvernul a fost obligat să inițieze un proiect de lege, iar Parlamentul să aprobe explicit donația. Transferul a fost posibil după ce aliații NATO și Statele Unite au garantat înlocuirea sistemului donat, astfel încât impactul financiar asupra României să fie minim. Restul ajutorului militar rămâne clasificat În afara donației sistemului Patriot, România nu a făcut publice detaliile privind majoritatea echipamentelor militare trimise Ucrainei. Ajutorul acordat de la începutul invaziei ruse depășește 1,5 miliarde de euro și include muniție, armament de calibru mic și mediu, mortiere, combustibil, finanțarea pregătirii piloților și ajutor umanitar. În septembrie 2025, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a confirmat existența mai multor pachete de sprijin militar, însă a precizat că detaliile sunt informații clasificate. De ce România nu publică listele complete Potrivit explicațiilor oferite de Ministerul Apărării Naționale în 2026, secretizarea livrărilor urmărește două obiective principale. Primul este securitatea operațională, prin protejarea rutelor logistice și a modului în care este aprovizionată Ucraina. Al doilea îl reprezintă protejarea propriilor capacități de apărare. Autoritățile consideră că nu este în interesul României ca adversarii să cunoască exact ce tipuri de muniție și echipamente au fost transferate și care sunt stocurile rămase în dotarea Armatei.

Scandal în Polonia după livrarea unor rachete Patriot către Ucraina. Cum procedează România în cazul ajutorului militar
VIDEO Eu am venit să rezolv o problemă de interes național, să trecem prin deficit (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Eu am venit să rezolv o problemă de interes național, să trecem prin deficit (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

În cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că și-a asumat funcția într-un moment dificil pentru România, cu obiectivul de a contribui la depășirea problemelor generate de deficitul bugetar. Acesta a afirmat că, în primele luni de mandat, a preferat să se concentreze pe identificarea soluțiilor tehnice, evitând să transforme moștenirea guvernamentală într-o temă publică de dispută. „Am venit să rezolv o problemă de interes național” Întrebat despre modul în care a abordat preluarea mandatului, ministrul a explicat că prioritatea sa a fost gestionarea unei situații considerate esențiale pentru stabilitatea economică a țării. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) „Eu am avut această situație. Am venit pentru a rezolva o problemă de interes național. Pentru ca România să poată să treacă prin perioada de deficit și să putem merge mai departe. Pentru acest lucru m-am concentrat și mi-am pus toată energia ca să putem împinge lucrurile.” Potrivit lui Pîslaru, miza principală a fost găsirea unor soluții care să permită României să traverseze perioada de dificultăți bugetare fără blocaje majore și să își continue proiectele de dezvoltare. „Am ales să nu mă plâng de moștenirea dezastruoasă” Ministrul a afirmat că, deși a preluat un minister aflat într-o situație dificilă, a preferat să nu insiste public asupra problemelor moștenite. „Am ales, și dacă vă uitați cronologic, să nu mă plâng foarte mult de moștenirea dezastruoasă.” În opinia sa, accentul trebuia pus pe rezolvarea problemelor și pe continuarea activității administrative, nu pe identificarea responsabilităților pentru situația existentă. „În primele trei luni am încercat să stau strict pe soluții tehnice” Întrebat dacă declarațiile sale din conferințele de presă au avut uneori un ton ferm, chiar critic, Dragoș Pîslaru a răspuns afirmativ, precizând însă că a evitat să transforme dificultățile întâmpinate într-un motiv de lamentare. „Da, dar nu m-am lamentat că nu am ce să fac. Mai ales din ianuarie încoace când am început să mă și enervez, dar asta este altceva. Vorbesc de perioada de trei luni de la preluarea mandatului în care am încercat să stau strict pe soluții tehnice.” Acesta a explicat că, în prima parte a mandatului, a încercat să mențină discuțiile în zona soluțiilor administrative și tehnice, considerând că acestea trebuie să prevaleze în fața disputelor politice.

De ce România nu reușește să scape de sărăcie: Vrem mult, dar plătim puțin, susține consilierul BNR Eugen Rădulescu
Economie

De ce România nu reușește să scape de sărăcie: Vrem mult, dar plătim puțin, susține consilierul BNR Eugen Rădulescu

România se confruntă nu doar cu decalaje importante între bogați și săraci, ci și cu o problemă de mentalitate, susține economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR. Nivel occidental, dar cu taxe mici Acesta afirmă că românii își doresc servicii publice de calitate occidentală, însă refuză să accepte nivelul de taxare necesar pentru finanțarea acestora. Citește și: Pentru prima oară în istoria ultimilor 36 de ani, România va avea la Interne un condamnat penal În opinia sa, modelul Chinei nu reprezintă o sursă de inspirație pentru România, deoarece realitățile economice, sociale și culturale ale celor două state sunt complet diferite. Rădulescu atrage atenția că, în pofida dezvoltării spectaculoase a marilor orașe chineze, vaste regiuni din interiorul țării au rămas la un nivel de trai comparabil cu cel de acum câteva decenii. Continuarea, în Ziarul de Iași

Viceguvernator BNR spune că România trebuie să treacă la euro și pentru a se îndepărta de Rusia
Politică

Viceguvernator BNR spune că România trebuie să treacă la euro și pentru a se îndepărta de Rusia

Viceguvernatorul BNR Leonardo Badea a scris un articol pentru publicație germană Tagesspiegel în care susține că România trebuie să-și stabilească un termen realist pentru a trece la euro. Citește și: Veștea, ajutat de Nazare - care ar urma să fie la Finanțe și în viitorul Guvern - să-și facă program Printre alte argumente, el spune că trecerea la euro ar ancora România la Vest: „Având în vedere situația instabilă din punct de vedere al securității din Europa de Est, aderarea României la zona euro ar sublinia, de asemenea, angajamentul durabil și irevocabil al țării noastre față de blocul european și ar exclude o schimbare politică de direcție către Rusia”. Badea a fost parlamentar PSD și președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (2017-2019).  Trei argumente în favoarea euro În afară de acest argument, Badea prezintă trei motive pentru adoptarea euro. „Primul se referă la eforturile actuale de stabilizare a finanțelor publice. România realizează cea mai ambițioasă consolidare bugetară de la criza financiară globală încoace. Este o combinație între disciplina cheltuielilor, măsuri de creștere a veniturilor și compromisuri politice dificile. Aceasta reprezintă o investiție în reziliența economică și credibilitatea României. Tot ceea ce elimină punctele slabe reduce riscurile la nivel de stat, îmbunătățește condițiile de finanțare pentru întreprinderi și gospodării și creează premise mai bune pentru creșterea economică pe termen lung. Criticii adoptării monedei euro invocă pierderea unei politici monetare independente. Însă al doilea argument al meu este următorul: marja de manevră reală a unei economii mici și deschise, precum a noastră, este oricum limitată. Aproximativ 72 % din comerțul nostru exterior se realizează cu statele membre ale UE. Un al treilea aspect se referă la modelul de creștere pe termen lung al României. Adoptarea monedei euro ar consolida integrarea noastră în lanțurile valorice ale economiei UE. România se află în așa-numita «capcană a veniturilor medii», în care o țară în curs de dezvoltare stagnează după o perioadă de creștere puternică și nu reușește să facă tranziția către statutul de stat industrial prosper. Pentru a ieși din această capcană, sunt necesare investiții durabile în infrastructură, capacități de producție, inovare, tehnologie și capital uman”, a scris Badea.  „Ungaria, pe de altă parte, demonstrează că o monedă națională nu poate proteja de una singură o economie națională împotriva consecințelor dezechilibrelor politice. Croația și, mai recent, Bulgaria au adoptat însă ambele moneda euro, demonstrând astfel că reformele susținute și disciplina politică pot conduce, în cele din urmă, la o integrare mai profundă și la o încredere sporită din partea investitorilor. Reformele necesare în România pentru adoptarea monedei euro sunt, în mare măsură, aceleași pe care țara trebuie să le pună în aplicare oricum, pentru a-și asigura prosperitatea pe termen lung”, mai explică viceguvernatorul BNR.       

Suprataxarea salariilor mari poate împinge România spre criză: riscul unui scenariu de tip Grecia
Economie

Suprataxarea salariilor mari poate împinge România spre criză: riscul unui scenariu de tip Grecia

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, critică dur ideea introducerii impozitului progresiv pe salarii și avertizează că suprataxarea veniturilor mari poate afecta grav economia României. Suprataxarea salariilor, pericol pentru economie Economistul susține că majorarea taxelor pentru salariile de peste 2.000–4.000 de euro ar descuraja munca, investițiile și dorința oamenilor de a câștiga mai mult. Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos În contextul unei datorii publice apropiate de 60% din PIB, oficialul BNR atrage atenția că dezechilibrele bugetare se reflectă deja în inflație, dobânzi ridicate și credite mai scumpe pentru populație și firme. Eugen Rădulescu vorbește și despre riscul unui scenariu economic de tip Grecia, critică pensiile speciale și Programul „Anghel Saligny”, analizând totodată impactul politicilor fiscale asupra investițiilor, economiilor populației și dezvoltării unor orașe precum Iașiul. Continuarea, în Ziarul de Iași

Invenție spectaculoasă a doi elevi români: senzorul care detectează instant prospețimea cărnii
Eveniment

Invenție spectaculoasă a doi elevi români: senzorul care detectează instant prospețimea cărnii

Doi frați din Iași, elevi la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil”, au creat un senzor inteligent care poate verifica prospețimea cărnii prin schimbarea culorii. Senzor inteligent pentru prospețimea cărnii Invenția, denumită ChromaVer, folosește pigmenți naturali extrași din varză roșie și turmeric, dar și un sistem software care analizează instantaneu dacă produsul este sigur pentru consum. Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos Proiectul inovator le-a adus medalia de aur la competiția Romanian Science and Engineering Fair (RoSEF) 2025 și calificarea la International Science and Engineering Fair (ISEF) 2026 din Phoenix, Arizona. Competiția ISEF este considerată cea mai importantă competiție internațională de știință dedicată elevilor din întreaga lume. Continuarea, în Ziarul de Iași

Proiect rar în liceele din România, creat de elevi: lounge modern pentru studiu și socializare
Eveniment

Proiect rar în liceele din România, creat de elevi: lounge modern pentru studiu și socializare

Elevii de la Colegiul Național Iași au inaugurat CNI Lounge, un spațiu modern dedicat relaxării, studiului și activităților educaționale, realizat la inițiativa Consiliului Școlar al Elevilor. Lounge modern, proiect creat de elevi Considerat un proiect unic în învățământul ieșean de stat, lounge-ul a fost amenajat într-o zonă nefolosită anterior și este destinat socializării, lucrului în echipă și organizării de întâlniri educaționale. Citește și: VIDEO Alfred Simonis, care poartă pantofi italienești de 1.500 USD, scârbit de faptul că useriștii au „galoși” Noul spațiu oferă elevilor o alternativă modernă la sala de clasă tradițională, adaptată nevoilor și stilului actual de învățare. Potrivit președintelui Consiliului Școlar al Elevilor, Tudor Mihăilă, ideea proiectului a aparținut în totalitate elevilor, care și-au dorit un loc creat special pentru colegii lor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Trăim într-un sat global: în România, italieni specializați în inginerie aerospațială în Franța
Eveniment

Trăim într-un sat global: în România, italieni specializați în inginerie aerospațială în Franța

Nouă tineri ingineri aerospațiali, legați de o prietenie construită în timpul studiilor de master la prestigioasa școală ISAE-SUPAERO din Toulouse, au ales să descopere România într-o călătorie care i-a purtat prin mai multe regiuni ale țării. Andrei, Matteo și Valerio Specializați în domenii de vârf precum aviația, tehnologia dronelor, sateliții și proiectele aerospațiale dezvoltate de companii internaționale de top, aceștia reprezintă o generație pentru care mobilitatea europeană este parte firească a vieții profesionale și personale. Citește și: Medicul Busnatu, posibil ministru al Sănătății, un apărător al plăților informale către medici: „Un gest uman, care reflectă aprecierea sinceră” Trei dintre participanții la călătorie – Andrei, Matteo și Valerio – au povestit despre experiența lor în România, despre impresiile formate în timpul vizitei la Iași și despre avantajele unei Europe în care granițele deschise facilitează studiul, munca și schimburile culturale. Primele lor observații despre România au fost marcate de diversitatea peisajelor și de contrastul dintre patrimoniul istoric și dezvoltarea modernă a orașelor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensii mai mici în Iași, în ciuda dezvoltării economice: cât de mare e diferența față de București
Eveniment

Pensii mai mici în Iași, în ciuda dezvoltării economice: cât de mare e diferența față de București

Peste 151.000 de pensionari din județul Iași au primit în luna mai 2026 o pensie medie de 2.680 de lei, cu 141 de lei mai puțin decât media națională de 2.821 de lei, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice. Pensiile din Iași rămân sub media țării Diferența se traduce printr-o pierdere de peste 1.690 de lei anual pentru fiecare pensionar ieșean comparativ cu media din România. Citește și: ANALIZĂ Sistemul național de securitate, condus de inepți, penali, prietenii penalilor sau decapitat Deși Iașiul se situează peste alte județe din Moldova, precum Botoșani, Vaslui sau Suceava, rămâne mult în urma județelor industrializate, unde pensiile depășesc frecvent pragul de 3.000 de lei. Cele mai mari decalaje se înregistrează față de București, unde pensia medie din Sectorul 1 ajunge la 4.131 de lei, cu 1.451 de lei peste nivelul din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

Un român crescut în Spania și-a transformat vacanța într-o misiune: promovează România în Europa
Eveniment

Un român crescut în Spania și-a transformat vacanța într-o misiune: promovează România în Europa

Andrei Mureșan, român crescut în Spania, promovează România în rândul prietenilor săi străini prin excursii atent organizate și experiențe autentice. Crescut în Spania, îndrăgostit de România La doar 25 de ani, tânărul și-a construit cariera între Spania și Franța, însă spune că legătura cu țara de origine rămâne extrem de puternică. Citește și: VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea va fi între AUR și forțele proeuropene (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”) Pentru al doilea an consecutiv, el a revenit în România alături de un grup de ingineri din industria aerospațială, foști colegi de master la Toulouse. Timp de nouă zile, aceștia au descoperit cultura, tradițiile și peisajele românești printr-un itinerar special pregătit de Andrei, care mărturisește că nu își dorește să revină în România doar ca simplu turist. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fenomenul K-Pop cucerește adolescenții români: psihologii avertizează asupra efectelor toxice
Eveniment

Fenomenul K-Pop cucerește adolescenții români: psihologii avertizează asupra efectelor toxice

Fenomenul K-Pop câștigă tot mai mult teren în rândul adolescenților români, influențând nu doar gusturile muzicale, ci și stilul vestimentar, comportamentele și modelele de viață ale tinerilor. Efectele toxice ale fenomenului K-Pop De la dansuri organizate în cinematografe până la comunități online dedicate idolilor sud-coreeni, cultura K-Pop a devenit pentru mulți adolescenți o sursă de apartenență și exprimare personală. Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova Un psiholog ieșean explică faptul că succesul acestui fenomen este strâns legat de nevoia de validare, identitate și conectare socială specifică vârstei. Specialiștii avertizează însă că expunerea constantă la standarde idealizate de frumusețe și succes poate favoriza comparațiile nesănătoase și izolarea socială. Continuarea, în Ziarul de Iași

VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova
Politică

VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova

Siegfried Mureșan a spus, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că integrarea în UE este planul A al Republicii Moldova, dar dacă aceasta nu se produce accelerat, unirea cu Românai este alternativa. Mureșan a arătat, însă, că Republica Moldova a beneficat deja de un proces de integrare mai rapid decât al României. Citește și: Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile Republica Moldova a beneficiat de proceduri accelerate de primire în UE Transcrierea începe la minutul 14.40: „Q: Credeți într-o unire cu Republica Moldova, este realistă? Siegfried Mureșan: În ultimii ani, proiectul important al Republicii Moldova a fost integrarea europeană. Iar Uniunea Europeană a dat mesaje foarte clare că-și dorește Republica Moldova, în rândurile sale ca stat membru, cu drepturi depline, cât mai rapid. Am reușit să facem primii pași de integrare europeană ai Republicii Moldova mai rapid decât s-au făcut pentru România sau pentru alte state din Europa Centrală și de Est: acordarea statutului de stat candidat, decizia de începerea negocierilor. Negocierile au început la nivel tehnic, însă s-au blocat la adică nu au putut începe la nivel politic fiindcă Viktor Orban nu a avut o problemă cu Republica Moldova, dar a avut o problemă cu Ucraina. Trebuie să găsim o soluție. Ce încerc să spun este următorul lucru: Maia Sandu mai are doi ani jumătate de mandat ca președintă și guvernul proeuropean din Republica Moldova mai are mai are trei ani jumătate de mandat. Nu știm ce va urma după aceea, dar e clar că integrarea europeană a Republicii Moldova trebuie să devină ireversibilă în următorii în următorii doi ani și cred că Uniunea Europeană va reuși să livreze acest lucru.  Dacă Uniunea Europeană nu va reuși să livreze acest lucru, înțeleg că poate cetățenii Republicii Moldova vor vrea să-și ia acest drept alături de România în Uniunea Europeană. Nu suntem în această situație și nu mi-e teamă să folosesc cuvântul Unire. Nu suntem încă în această situație. Uniunea Europeană livrează, dar mi se pare că mesajul și dinspre Republica Moldova, spre Uniunea Europeană, este haideți să parcurgem repejor și următoarele etape pentru ca integrarea noastră să devină clară și ireversibilă în următorii doi ani jumate și, dacă nu reușim să facem asta pe drumul normal, s-ar putea să fim nevoiți să ne gândim la o scurtătură. Q: Scurtătura fiind unirea?  Siegfried Mureșan: Scurtătura fiind unirea ca plan B, nu ca plan A, ci ca plan B.”

Descoperire majoră în oncologie: amivantamab, tratamentul care a făcut să dispară complet unele tumori, disponibil și în România
Eveniment

Descoperire majoră în oncologie: amivantamab, tratamentul care a făcut să dispară complet unele tumori, disponibil și în România

Un tratament inovator împotriva cancerului, testat în cadrul unui studiu internațional desfășurat în 11 țări, a produs rezultate considerate „fără precedent” de către cercetători. Amivantamab a reușit să reducă semnificativ tumorile la peste o treime dintre pacienții incluși în studiu, iar în unele cazuri acestea au dispărut complet. Descoperirea aduce o nouă speranță pentru bolnavii de cancer care nu mai răspund la tratamentele convenționale, precum chimioterapia și imunoterapia. Rezultate pentru pacienții fără alte opțiuni terapeutice Studiul a inclus pacienți cu forme avansate de cancer care recidivaseră sau se răspândiseră în organism și care nu mai răspundeau la terapiile existente. Citește și: Nick Adams, „trimisul lui Trump” adus de Simion la Cluj: a vrut să extermine porumbeii și a atacat bomboanele M&M Potrivit cercetătorilor, medicamentul amivantamab a redus dimensiunea tumorilor la mai mult de o treime dintre participanți. Efectele au fost observate rapid, în doar câteva săptămâni de la începerea tratamentului. Din cei 102 pacienți cu cancer de cap și gât incluși în studiu, 43 au înregistrat o reducere sau chiar dispariția tumorilor. Dintre aceștia, 28 au avut o diminuare semnificativă a formațiunilor tumorale, iar 15 au obținut remisia completă a acestora. Kevin Harrington, profesor de terapii biologice împotriva cancerului la Institute of Cancer Research din Londra, a descris pentru The Guardian rezultatele drept „extraordinar de puternice”, mai ales în cazul unor pacienți care deveniseră rezistenți atât la chimioterapie, cât și la imunoterapie. „Este vorba despre un grup de pacienți pentru care opțiunile terapeutice sunt extrem de limitate. Tocmai de aceea, nivelul beneficiilor observate este cu adevărat remarcabil”, a explicat specialistul. Cum funcționează amivantamab Amivantamab este un tratament conceput pentru a combate cancerul prin trei mecanisme simultane. În primul rând, blochează EGFR (receptorul factorului de creștere epidermică), o proteină implicată în dezvoltarea și multiplicarea celulelor canceroase. În al doilea rând, inhibă calea MET, unul dintre mecanismele prin care celulele tumorale reușesc să evite efectele tratamentelor oncologice. În același timp, medicamentul stimulează sistemul imunitar să recunoască și să atace tumora. Această abordare multiplă este considerată una dintre explicațiile pentru eficiența ridicată observată în cadrul studiului. Testat și în alte tipuri de cancer Cercetătorii au precizat că rezultate similare au fost observate și în cazul pacienților cu cancer pulmonar. Dezvoltat de compania Johnson & Johnson, amivantamab este evaluat în prezent în aproximativ 60 de studii clinice. Pe lângă cancerul pulmonar, cercetările vizează și forme de cancer colorectal, cerebral și gastric. Rezultatele studiului urmează să fie prezentate la reuniunea anuală a American Society of Clinical Oncology (ASCO), cea mai importantă conferință mondială dedicată oncologiei. Povestea pacientului care și-a recăpătat viața normală Printre beneficiarii tratamentului se află și Carl Walsh, un britanic în vârstă de 56 de ani, diagnosticat cu cancer al limbii în 2024. După ce chimioterapia și imunoterapia nu au dat rezultate, acesta a fost inclus în studiul clinic OrigAMI-4. „Acum mă aflu la al 17-lea ciclu de tratament și sunt foarte mulțumit de progresele realizate”, a declarat pacientul. Walsh povestește că, înainte de începerea terapiei, avea dificultăți majore de vorbire și alimentație din cauza durerii și a inflamației provocate de boală. După administrarea tratamentului, simptomele s-au ameliorat considerabil. „După doar două cicluri de tratament am început să mănânc din nou normal, iar după șase luni aveam o alimentație completă. Lucrul care m-a bucurat cel mai mult a fost să pot mânca din nou o friptură adevărată”, a spus acesta. Pacientul afirmă că și-a recăpătat complet capacitatea de a vorbi și că poate duce acum o viață normală. Un tratament mai simplu și mai ușor de administrat Spre deosebire de multe terapii oncologice care necesită perfuzii intravenoase, amivantamab este administrat printr-o simplă injecție subcutanată. Acest lucru reduce timpul petrecut în clinică și face tratamentul mai confortabil pentru pacienți. Administrarea are loc o dată la trei săptămâni, iar majoritatea efectelor adverse observate în studiu au fost ușoare sau moderate. Mai puțin de 10% dintre participanți au fost nevoiți să întrerupă terapia din cauza reacțiilor adverse. Speranță pentru formele de cancer dificil de tratat Un aspect important al studiului este că s-a concentrat asupra cancerelor de cap și gât care nu sunt asociate cu infecția cu virusul papiloma uman (HPV). Aceste forme de cancer sunt, în general, mai agresive și răspund mai greu la tratament, ceea ce face ca rezultatele obținute să fie cu atât mai importante. Pacienții tratați cu amivantamab au avut o supraviețuire mediană de 12,5 luni după începerea terapiei, în condițiile în care opțiunile terapeutice disponibile anterior erau extrem de limitate. Kristian Helin, directorul executiv al Institute of Cancer Research, consideră că studiul demonstrează impactul major pe care cercetarea oncologică îl poate avea asupra pacienților aflați în situații critice. „Obținerea unui asemenea nivel de răspuns tumoral și a unor rezultate încurajatoare privind supraviețuirea într-un grup atât de dificil de tratat reprezintă un pas important înainte”, a concluzionat acesta. Tratamentul, disponibil în România Veștile sunt încurajatoare și pentru pacienții români. Tratamentul cu amivantamab, comercializat sub denumirea Rybrevant, este deja aprobat și disponibil în România pentru anumite forme de cancer pulmonar asociate cu mutații specifice ale genei EGFR. Medicamentul este înregistrat oficial în nomenclatorul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), însă nu poate fi achiziționat direct din farmaciile obișnuite. Accesul la tratament se realizează exclusiv prin intermediul centrelor și spitalelor specializate în oncologie. Din cauza costului foarte ridicat al terapiei, medicamentul este decontat prin sistemul public de sănătate pentru pacienții care îndeplinesc criteriile medicale stabilite. Tratamentul este acordat în baza aprobării unui dosar medical și a recomandării medicului oncolog. Cine poate beneficia de amivantamab Pentru a fi eligibil, pacientul trebuie să parcurgă mai multe etape medicale. Prima și cea mai importantă este efectuarea unei testări genetice complexe, de tip NGS (Next Generation Sequencing), care confirmă existența unor mutații specifice ale genei EGFR. Fără această analiză moleculară, tratamentul nu poate fi prescris. Ulterior, cazul este evaluat de comisia oncologică multidisciplinară a spitalului, cunoscută și sub denumirea de Tumor Board, care stabilește dacă amivantamab reprezintă cea mai potrivită opțiune terapeutică. După aprobarea indicației medicale, dosarul este transmis către Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru includerea în programul de tratament compensat. Medicamentul este apoi furnizat prin circuitul spitalicesc și administrat sub supraveghere medicală. Administrarea se face doar în spitale specializate În prezent, amivantamab este administrat exclusiv în unități medicale specializate, prin internare de zi sau spitalizare continuă, în funcție de schema terapeutică recomandată. Monitorizarea atentă este necesară deoarece, ca orice tratament oncologic complex, medicamentul poate provoca reacții adverse care trebuie gestionate de personal medical specializat. Deși studiul prezentat recent vizează și alte tipuri de cancer, inclusiv forme avansate de cancer de cap și gât, utilizarea acestor indicații se află încă în fază de evaluare clinică. Dacă rezultatele vor fi confirmate în studii mai ample și vor primi aprobările necesare, numărul pacienților care ar putea beneficia de acest tratament ar putea crește semnificativ în următorii ani.

Parlamentar estonian cere un răspuns mai dur al NATO la agresiunile Rusiei, precum cea de la Galați: Când cineva trage în tine, tragi înapoi
Politică

Parlamentar estonian cere un răspuns mai dur al NATO la agresiunile Rusiei, precum cea de la Galați: Când cineva trage în tine, tragi înapoi

Pasrlamentarul estonian Raimond Kaljulaid, membru al Partidului Social-Democrat, susține că răspunsul NATO la agresiunea rusă asupra României a fost slab și îl va încuraja pe Vladimir Putin să continue. Kaljulaid crede că Ucraina ar trebui să primească rachete cu rază lungă de acțiune și alte tipuri de armament care până acum i-au fost refuzate.  Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL „Mi se pare că am lăsat acest proces să meargă prea departe și nu am reușit să reacționăm la momentul potrivit. Sentimentul de impunitate de care se bucură Rusia în prezent se va întoarce, cred eu, împotriva noastră și ne va afecta grav. Consider că această politică trebuie corectată”, a apreciat parlamentarul estonian, după incidentul de la Galați. „Dacă cineva trage asupra ta, ar trebui să ripostezi” „Cum ar trebui Occidentul să răspundă la incidentul cu drona românească și avem oare vreo opțiune viabilă? Dacă mă întrebați pe mine, personal, cred că, dacă cineva trage asupra ta, ar trebui să ripostezi. În lumea mea ideală, am fi vorbit astăzi despre un crater uriaș și fumegând undeva în industria rusă de drone, la o instalație strategică, iar rușii s-ar fi întrebat ce să facă cu acea informație. Cine ar trebui să efectueze represaliile – un stat NATO? Fără îndoială. Din păcate, în lumea reală, cel mai probabil nu sunt pregătiți să facă asta pentru un incident care probabil nu a fost intenționat, ceea ce cred că este o greșeală. Cred că am fost prea blânzi din 2014. De exemplu, rușii au doborât un avion de pasageri deasupra Europei, ucigând sute de oameni, inclusiv mulți cetățeni europeni. O altă alternativă puternică, în opinia mea, ar fi să facem ceva în sprijinul Ucrainei, ceva ce nu am făcut până acum. Mai multe țări au în sertarele miniștrilor lor de apărare liste cu lucruri la care au spus anterior „nu”. Poate că acele „nu-uri” ar trebui transformate acum în „da-uri”, iar rezultatul ar fi, de fapt, același”, a spus parlamentarul estonian într-un interviu publicat de site-ul radio-televiziunii publice din Estonia, news.err.ee. Raimond Kaljulaid a mai arătat că Rusia a escaladat deja situația, deci nu se mai poate reproșa statelor NATO acest lucru. El l-a criticat pe secretarul general al NATO: „Nu vreau să critic prea mult instituțiile, pentru că se întâmplă deja destul de des, dar când văd că secretarul general al NATO răspunde la acest incident afirmând că vom continua să apărăm întreg teritoriul NATO, în timp ce, în același timp, o casă de locuit arde mocnit în România și chiar au existat răniți, și când luăm în considerare riscurile implicate — acestea sunt chestiuni foarte grave. În opinia mea, reacția ar trebui să fie mai fermă”. „În situația actuală, după incident, când președintele Putin a fost informat despre cele întâmplate, este posibil ca un oficial să-i fi spus: «Domnule președinte, una dintre dronele noastre a intrat într-o casă din România și mai multe persoane au fost rănite.» Putin întreabă atunci: «România este o țară membră a NATO. Ce au făcut?» Iar răspunsul este: «Nimic, domnule președinte»”, a mai spus Kaljulaid. El este membru al comisiei de control a serviciilor secrete din Estonia.         

Italia și România, două țări prinse în febra jocurilor de noroc: miliarde de euro pierdute anual
Eveniment

Italia și România, două țări prinse în febra jocurilor de noroc: miliarde de euro pierdute anual

Jocurile de noroc au devenit una dintre cele mai profitabile industrii din Europa, iar Italia și România oferă două exemple relevante despre amploarea fenomenului. Deși dimensiunea economică a celor două piețe este foarte diferită, mecanismul pare același: sumele mizate cresc de la an la an, pierderile jucătorilor ating niveluri record, iar statul încasează taxe consistente. În același timp, costurile sociale generate de dependență, sărăcie și problemele de sănătate ridică întrebarea dacă aceste venituri reprezintă cu adevărat un câștig pentru societate. Italia: 22 de miliarde de euro pierdute într-un singur an Potrivit raportului „Cartea Neagră a jocurilor de noroc”, realizat de confederația sindicală CGIL, Federația Consumatorilor și Fundația ISSCON, italienii au pierdut în 2025 aproximativ 21,88 miliarde de euro la jocurile de noroc. Citește și: Ilie Bolojan spune unde s-a aflat PSD în ultimele trei săptămâni și ce ar fi trebuit să facă Dimensiunea pieței este impresionantă. Încasările totale ale industriei au ajuns la 165,34 miliarde de euro, cu 5% mai mult decât în anul precedent. Practic, fiecare adult italian a jucat în medie 3.285 de euro pe parcursul unui singur an. Fenomenul este alimentat tot mai mult de mediul digital. Pentru prima dată, jocurile online au depășit pragul de 100 de miliarde de euro, înregistrând o creștere de 9,5% față de anul anterior și de peste 221% comparativ cu 2018. În prezent, Italia are aproximativ 4,8 milioane de jucători activi online, iar autorii raportului avertizează că fenomenul se extinde în special în rândul tinerilor. Unul dintre cele mai provocatoare concluzii ale studiului este sugerată chiar de titlul ediției din acest an: „Statul pierzător”. Autorii susțin că veniturile fiscale generate de jocurile de noroc sunt erodate de costurile sociale și medicale asociate dependenței, tratamentelor și problemelor economice generate de gambling. În schimb, marii câștigători sunt operatorii din industrie. Potrivit raportului, profiturile companiilor au crescut cu 165% în termeni reali, ajungând la 10,4 miliarde de euro. România: o piață mai mică, dar cu o creștere accelerată Raportat la dimensiunea economiei și a populației, România se află pe o traiectorie asemănătoare. Datele oficiale și analizele de piață arată că românii pierd anual peste 2,2 miliarde de euro la jocurile de noroc. Doar în prima jumătate a anului 2025, pierderile nete la cazinouri și pariuri online au depășit 5,5 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1,1 miliarde de euro. În spatele acestor pierderi se află însă un volum mult mai mare de bani puși în joc. Estimările privind rulajul total al pieței indică aproximativ 15,5 miliarde de lei anual, adică peste 3 miliarde de euro. Fenomenul a devenit atât de important încât Institutul Național de Statistică a inclus cheltuielile pentru jocuri de noroc și pariuri în calculul indicilor de inflație, un semn că acestea ocupă o pondere semnificativă în bugetele unor gospodării. Asociațiile care monitorizează piața avertizează, de asemenea, că o parte a sumelor cheltuite provine din zona nereglementată, ceea ce face ca dimensiunea reală a fenomenului să fie dificil de estimat. Cât câștigă statul? Diferența majoră dintre cele două țări apare în modul în care este prezentată relația dintre stat și industria jocurilor de noroc. În România, veniturile directe ale statului sunt estimate la aproximativ 700 de milioane de euro anual, bani proveniți din taxe, licențe, autorizații și impozite specifice industriei. Sistemul fiscal este unul complex și relativ agresiv. Operatorii plătesc: - taxe anuale de licență care ajung la 300.000 de euro pentru pariurile online; - taxe de autorizare calculate ca procent din venituri, între 25% și 30%; - taxe de viciu pentru fiecare aparat de tip slot-machine; - contribuții pentru programele de joc responsabil; - garanții bancare de până la un milion de euro pentru plata premiilor. Aceste obligații fiscale au fost majorate semnificativ prin modificările legislative adoptate în ultimii ani. În Italia, raportul CGIL și Federconsumatori contestă însă ideea că veniturile fiscale reprezintă un beneficiu net pentru bugetul public. Autorii argumentează că tratamentul dependenței, asistența socială, pierderea productivității și alte efecte indirecte generează costuri care reduc sau chiar anulează avantajul fiscal aparent. Aceeași întrebare începe să fie formulată și în România, unde discuțiile despre costurile sociale ale gamblingului devin tot mai intense. Cine pierde mai mult? La prima vedere, comparația pare simplă: italienii pierd aproape 22 de miliarde de euro anual, în timp ce românii pierd aproximativ 2,2 miliarde de euro. Însă raportarea la populație oferă o perspectivă mai nuanțată. Italia are aproximativ 59 de milioane de locuitori și o economie de peste zece ori mai mare decât cea a României. Cu toate acestea, pierderile totale sunt de aproximativ zece ori mai mari decât cele înregistrate în România, ceea ce sugerează că fenomenul are o intensitate comparabilă în ambele țări. Mai mult, dacă în Italia suma medie jucată de fiecare adult este de 3.285 de euro anual, în România impactul este probabil mai greu de suportat pentru populație, având în vedere nivelul semnificativ mai redus al veniturilor. Altfel spus, fiecare euro pierdut la jocurile de noroc cântărește mai greu în bugetul unei familii din România decât în cel al unei familii din Italia. Venit fiscal vs cost social Atât Italia, cât și România se confruntă cu aceeași dilemă. Pe de o parte, industria jocurilor de noroc aduce venituri importante la buget și creează locuri de muncă. În România, statul încasează aproximativ 700 de milioane de euro anual, iar în Italia piața generează zeci de miliarde de euro în tranzacții. Pe de altă parte, creșterea accelerată a jocurilor online, accesul facil al tinerilor și extinderea fenomenului ridică semne de întrebare privind costurile reale ale acestei industrii. Raportul italian vorbește despre „statul pierzător”, sugerând că adevărații beneficiari sunt companiile de gambling. Datele arată că operatorii italieni au ajuns la profituri de peste 10 miliarde de euro, în timp ce jucătorii pierd aproape 22 de miliarde. În România, unde piața continuă să se extindă și unde jocurile de noroc au ajuns suficient de importante pentru a influența statisticile privind inflația, aceeași întrebare devine tot mai actuală: dacă statul câștigă sute de milioane de euro din taxe, dar cetățenii pierd miliarde, cine este cu adevărat câștigătorul acestei industrii?

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră