duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

românia

971 articole
Eveniment

După ani de muncă în Dubai și Spania, a devenit antreprenoare în România: povestea unei foste stewardese

Larisa Melinte, fostă însoțitoare de bord în Dubai și manager de produs în Spania, a deschis la Iași Momentum Fitness, un studio exclusiv pentru femei. Afacerea a fost realizată cu o finanțare de 100.000 de euro, obținută prin programul „Acceleratorul de Întreprinderi Sociale în Mediul Urban”, potrivit Ziarul de Iași. Fitness pentru femei și loc de joacă supravegheat Studioul din cartierul Frumoasa oferă antrenamente în grupuri mici, cu exerciții adaptate participantelor. Citește și: Foștii locotenenți ai lui George Simion, Lulea și Târziu, discută cu Dan Voiculescu și partidul său Mamele pot face mișcare în timp ce copiii se află într-un spațiu de joacă supravegheat. Ideea a pornit din experiența antreprenoarei, care întâmpinase dificultăți când încercase să participe la antrenamente împreună cu fiica sa. Pentru mamele singure, Larisa Melinte a introdus un abonament lunar gratuit, astfel încât sprijinul să însemne atât o economie, cât și timp pentru ele. Aproape 100 de abonamente active și planuri de extindere La momentul interviului, Momentum Fitness avea șapte angajați, peste 400 de membre înregistrate pe platformă și aproape 100 de abonamente active. Antreprenoarea intenționează să extindă conceptul în alte cartiere ale Iașului, apoi și în alte orașe din România.

După ani de muncă în Dubai și Spania, a devenit antreprenoare în România: povestea unei foste stewardese
Piese fabricate în România ajung în fiecare Airbus A320: cum se dezvoltă BMT Aerospace Iași
Eveniment

Piese fabricate în România ajung în fiecare Airbus A320: cum se dezvoltă BMT Aerospace Iași

Fabrica BMT Aerospace din Iași produce componente utilizate în mecanismele aripilor avioanelor Airbus A320 și își mărește capacitatea pentru a răspunde comenzilor în creștere, potrivit Ziarul de Iași. „Fiecare Airbus A320 utilizează aceste componente fabricate la Iași”, a declarat Benoit Reynders, CEO Division BMT Aerospace. Piese de precizie pentru industria aerospațială Unitatea fabrică un tip de pinion folosit la acționarea suprafețelor mobile de la bordul de atac al aripilor, importante la decolare și aterizare. Citește și: Foștii locotenenți ai lui George Simion, Lulea și Târziu, discută cu Dan Voiculescu și partidul său Potrivit conducerii, este singura fabrică din grup care produce acest pinion pentru Airbus A320. BMT Aerospace Iași realizează și componente pentru cutiile de angrenaje ale motoarelor de avion, pentru clienți precum Rolls-Royce, Pratt & Whitney, Safran și Honeywell. Aproape 350 de angajați lucrează în fabrică, alături de sisteme automatizate care preiau operațiuni repetitive, inclusiv transportul pieselor între utilaje. Extindere cu peste 2.100 de metri pătrați Suprafața de producție a fost extinsă recent cu peste 2.100 de metri pătrați. Noua zonă va primi echipamente pentru creșterea capacității. BMT Aerospace România a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 158,5 milioane de lei, cu aproape 20% peste nivelul din 2024.

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre Luca Niculescu și OECD: netransparent în ceea ce privește problemele aderării la OECD
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian discută, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre Luca Niculescu și OECD: netransparent în ceea ce privește problemele aderării la OECD

Cătălin Prisacariu și Mircea Marian au discutat critic despre modul în care a comunicat public secretarul de stat Luca Niculescu problemele aderării la OECD, deși el a fost jurnalist. În ultima vreme s-au înmulțit informațiile că intrarea României în OECD este întârziată de opoziția SUA.  Citește și: După reaprinderea scandalului Vicol, încă dosar îl urmărește pe Grindeanu, al cutiilor pline cu euro: Simion susține că numele liderului PSD a fost înnegrit în dosar Pentru ca România să fie primită în această organizație trebuie să îndeplinească o serie de obiective tehnice, dar, la final, trebuie să obțină votul unanim al statelor membre.  „Aderarea României, în 2026, la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este un obiectiv strategic, asumat în plan politic de o largă majoritate prin reformele substanțiale deja adoptate”, spunea președintele Nicușor Dan în martie 2026.  „Reafirm, şi cu acest prilej, că aderarea la OCDE în 2026 rămâne o prioritate strategică, aşa cum este prevăzută în Programul de Guvernare. Nu este doar un obiectiv de politică externă, ci şi o reală şansă pentru reforme, bazate pe cele mai bune practici şi standarde internaţionale”, afirma și Ilie Bolojan, în august 2025. Au trecut iunie și iulie și România nu a primit invitația de aderare la OECD „Marian: Este atât de netransparent procesul de aderare (Nota Redacției: la OECD) și sunt atât de supărat pe Luca Niculescu, care a fost ziarist, că a tratat atât de netransparent ceea ce se întâmplă...n-am cuvinte. M-aș fi așteptat de la Luca, în calitatea sa de fost ziarist măcar să fie deschis și să spună: astea-s problemele, asta am reușit.  Prisacariu: Multă lume îl laudă... Marian: Îl laudă fiindcă scrie niște postări frumoase despre ce cărți citește (...) Te plătim ca să fii secretar de stat și să comunici ce se întâmplă (...) Ceea ce știu este că în martie secretarul general al OECD a venit la noi și a spus: în iunie sau iulie primiți invitația oficială de aderare. Trebuie luată o decizie în unanimitate (...) Au trecut iunie și iulie și noi nu amprimit nici o invitație (...) și din acest moment suntem pe tărâmul speculațiilor de ce nu s-a întâmplat asta”.  La 5 mai, Luca Niculescu spunea: „Până acum am închis cu succes 24 dintre aceste comitete, ceea ce înseamnă că suntem mai aproape ca oricând de atingerea obiectivului - 24 din 25, deci mai avem un singur pas. De asemenea, dintre cele opt țări care au început procesul de aderare în 2022 și 2023, România se află acum pe primul loc (...) Beneficiile înseamnă politici mai solide, un climat investițional mai atractiv și oportunități mai bune pentru afaceri”. 

Statele Unite finanțează cu 130 milioane de dolari linia electrică Străşeni-Gutinaş, care va lega Republica Moldova de România
Eveniment

Statele Unite finanțează cu 130 milioane de dolari linia electrică Străşeni-Gutinaş, care va lega Republica Moldova de România

Ambasada SUA la Chișinău a anunțat că finanțează linia electrică Strășeni–Gutinaș „Trump Liberty Line” cu 130 de milioane de dolari. Linia Strășeni–Gutinaș face parte din proiectul „Interconectarea rețelelor electrice dintre Republica Moldova și România, Faza III”. Pe teritoriul Republicii Moldova, aceasta va avea o lungime estimată de circa 70 de kilometri și va asigura o interconexiune directă între stația electrică Strășeni și rețeaua de transport din România, prin stația Gutinaș. Citește și: Cine crede Băsescu că ar trebui să candideze la prezidențiale: Mirabela Grădinaru, partenera lui Nicușor Dan La ședința din 7 octombrie, Guvernul urmează să examineze un proiect de lege prin care lucrările de construcție a liniei și de modernizare și extindere a stației electrice Strășeni 330 kV vor fi declarate de utilitate publică de interes național. În prezent, singura conexiune de 400 kV trece pe teritoriul Transnistriei.  SUA și UE finanțează efortul de a desprinde Moldova de Transnistria „Săptămâna trecută a marcat un important pas înainte pentru viitorul energetic al Republicii Moldova, când Ministerul Energiei, Moldelectrica, Black & Veatch și Ambasada SUA la Chișinău au lansat grupul de lucru pentru linia electrică Strășeni–Gutinaș «Trump Liberty Line». Susținut de o investiție de 130 de milioane de dolari din partea guvernului SUA, acest proiect va consolida securitatea și independența energetică a Republicii Moldova, va extinde oportunitățile pentru companiile și tehnologiile americane în mai multe sectoare și va aprofunda parteneriatul economic dintre SUA și Republica Moldova”, a scris, pe Facebook, Ambasada SUA în Republica Moldova.    „Proiectul va crea oportunități semnificative pentru firmele americane, permițând Moldovei să adopte și să utilizeze tehnologii americane. Acesta va debloca potențialul în mai multe sectoare, inclusiv infrastructura de transport, tehnologiile de optimizare a rețelei, tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), energia nucleară și stocarea în baterii”, mai arată diplomații americani.    Prim-ministrul Vasile Tofan a mulțumit Statelor Unite pentru grantul de 130 de milioane de dolari destinat construcției liniei electrice Strășeni–Gutinaș, în cadrul unei întrevederi cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA în Republica Moldova, Nick Pietrowicz.    Conform termenului estimat în actele de planificare și în studiul de fezabilitate prezentat la 19 iunie 2026, lucrările la linia Strășeni–Gutinaș și la stația electrică Strășeni urmează să fie realizate până în decembrie 2031.   Noua linie de înaltă tensiune va reprezenta cea de-a treia interconectare electrică dintre Republica Moldova și sistemul electroenergetic european prin România, după proiectele Vulcănești-Chișinău și Bălți-Suceava. Autoritățile susțin că investiția va permite majorarea capacităților de import și export de energie electrică, sporind astfel siguranța aprovizionării și competitivitatea pieței energetice.   Linia de 400 de kilovolți Bălți–Suceava va fi construită cu finanțare de la Uniunea Europeană de 77 milioane de euro. Denumită „Linia sustenabilității”, linia urmează să fie construită în decurs de doi ani de compania turcă SA-RA.   Linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău este planificată să fie dată în exploatare în luna octombrie 2026, după ce termenul inițial din august a fost amânat din cauza unor defecțiuni tehnice la un transformator. Această linie va evita regiunea transnistreană.    În prezent, unica linie de 400 kilovolți în funcțiune, Isaccea-Vulcănești, traversează nodul energetic de la Centrala Termoelectrică Moldovenească, cunoscută ca MGRES, situată în regiunea transnistreană și necontrolată de autoritățile de la Chișinău. 

Performanță pentru România la Balcaniada de Informatică pentru Juniori: trei medalii de aur
Eveniment

Performanță pentru România la Balcaniada de Informatică pentru Juniori: trei medalii de aur

Andrei Nemțișor, elev în clasa a IX-a la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași, a obținut cel mai mare punctaj la Olimpiada Balcanică de Informatică pentru Juniori (JBOI) 2026, cucerind medalia de aur absolut, relatează Ziarul de Iași. Competiția, desfășurată între 22 și 28 septembrie, a mai adus României încă două medalii de aur șu una de bronz. România, prima în clasamentul pe națiuni Echipa României a încheiat competiția cu trei medalii de aur, câștigate de Andrei Nemțișor, Traian Danciu și Vlad Bondoc, și un bronz, obținut de Vlad Ioan Muntoiu. Citește și: Nicușor Dan îl apără pe Cristian Tudor Popescu, unul dintre cei mai brutali critici ai săi Andrei Nemțișor își încheie astfel participările la competițiile pentru juniori și se pregătește pentru provocările olimpiadelor de seniori. Șase medalii la olimpiade internaționale Elevul ieșean are acum patru medalii de aur și două de argint la olimpiade internaționale de informatică și matematică. În 2026, Andrei a câștigat aur absolut și la Olimpiada Europeană de Informatică pentru Juniori, din Lituania, precum și aur cu punctaj maxim la Balcaniada de Matematică pentru Juniori, organizată la Buzău. În 2025, obținuse aur la Balcaniada de Matematică și două medalii de argint la olimpiadele de informatică pentru juniori.

BREAKING S&P nu a băgat România în junk, ratingul BBB-/A-3 reconfirmat, perspectivă negativă
Eveniment

BREAKING S&P nu a băgat România în junk, ratingul BBB-/A-3 reconfirmat, perspectivă negativă

Agenția de rating S&P nu a trimis România la categoria junk: în seara aceasta, a anunțat că „ratingurile României „BBB-/A-3” au fost confirmate; perspectiva este negativă”. „În ciuda lipsei unui acord privind formarea unui nou guvern de la dizolvarea din luna mai, procesul de consolidare fiscală a României pentru 2026 se desfășoară conform planului, iar peste 90 % din alocările din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (PNRR) au fost asigurate până în septembrie prin măsuri legislative ad-hoc”, explică S&P decizia luată.  Citește și: Primarul Clujului, Emil Boc, spune că muncitorii „non-UE” devin o problemă pentru oraș: „Nu înțeleg nimic despre cultura noastră”  „Am putea reduce ratingurile României dacă...” Însă agenția prezintă multiple scenarii în care ar putea reduce ratingul României.  Citește și: VIDEO Pe date macro, România nu ar trebui să intre în junk, spune profesorul de economie Christian Năsulea, la podcastul „Cum e, de fapt?” „Perspectiva negativă reflectă opinia noastră conform căreia riscurile legate de punerea în aplicare a măsurilor de consolidare a finanțelor publice ale României și de reducere a deficitului său extern rămân ridicate. Perspectiva reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la fluctuațiile încrederii investitorilor, ca urmare a nevoilor considerabile de finanțare externă și a ponderii ridicate a deținerilor de datorie publică de către nerezidenți. Am putea reduce ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, în urma destrămării coaliției din mai 2026, ar putea împiedica reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028. Considerăm că există riscul ca eșecul punerii în aplicare a unei traiectorii credibile în materie de politică fiscală și monetară nu numai să pună în pericol consolidarea bugetară, ci și să amplifice riscuri mai ample, precum deteriorarea încrederii investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și intensificarea presiunilor asupra balanței de plăți. Am putea lua în considerare, de asemenea, o retrogradare a ratingului în cazul în care presiunile externe se intensifică — de exemplu, dacă perturbările de pe piața energiei ar devia de la traiectoria așteptărilor privind inflația pe termen mediu ale României, slăbind în același timp în mod semnificativ creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale”, se arată în comunicatul S&P.  Care este scenariul optimist: „Am putea revizui perspectiva la «stabil» dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce, stopând deteriorarea bilanțurilor publice și a balanței de plăți. Acest scenariu ar fi susținut de un plan de politici credibil pe termen mediu — eventual ancorat într-un consens politic larg —, alături de o redresare a creșterii economice”. De ce S&P a menținut ratingul României: „Confirmarea ratingului reflectă așteptările noastre de bază pe termen scurt, conform cărora România va reuși să formeze un guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028” „Pe parcursul verii, factorii de decizie din România au promovat cu succes măsuri legislative menite să deblocheze majoritatea fondurilor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (PNRR). Acest lucru a determinat atingerea unui nivel maxim al fluxurilor de fonduri din UE în acest an, susținând un buget de investiții publice excepțional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorbție din PNRR care depășesc 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi”. Cel mai mare risc identificat de S&P par a fi salariile bugetarilor. Agenția de rating puncttează faptul că România a pierdut 750 milioane de euro urmare a neadoptării legii salarizării. În plus, ea arată: „În absența unui cadru durabil de gestionare a cheltuielilor salariale din sectorul public (care au reprezentat aproape 25% din cheltuieli în 2025), perspectivele fiscale rămân umbrite de declarațiile contradictorii ale partidelor principale. Lipsa de vizibilitate cu privire la majorările salariale din sectorul public reprezintă un risc pe măsură ce se apropie alegerile din 2028, întrucât fragmentarea politică accentuată ar putea duce la abateri fiscale legate de alegeri – istoric, de aproximativ 1,3 % din PIB – care ar submina credibilitatea traiectoriei de reducere a deficitului”. Un element pozitiv pentru 2027 este începerea extragerii gazelor din offshore: „Ne așteptăm ca zăcământul de gaze Neptun Deep să consolideze profilul macroeconomic al României, deși efectele pozitive se vor manifesta pe parcursul câtorva ani. Programat să intre în exploatare în primul trimestru al anului 2027, proiectul în valoare de 4 miliarde de euro – o asociere în participațiune între entități private și compania de stat Romgaz – ar putea poziționa România ca unul dintre principalii producători de gaze din UE. Pe lângă consolidarea securității energetice naționale și reducerea dependenței de importuri, considerăm că proiectul va susține creșterea economică prin intensificarea activității industriale”. 

Năsui, acum ministru al Economiei la Chișinău, arată unde poate da Republica Moldova lecții României
Politică

Năsui, acum ministru al Economiei la Chișinău, arată unde poate da Republica Moldova lecții României

Ministrul Economiei din Republica Moldova, Claudiu Năsui, fost deputat USR și fost ministru al Economiei în guvernul de la București, a spus, într-un interviu pentru Agerpres că „România are multe învăţat de la Republica Moldova” în ceea ce privește digitalizarea. În plus, Năsui a apreciat că în Republica Moldova „există o conştientizare a nevoii de reformă, care este foarte mare aici”. Citește și: Stolojan desființează investițiile guvernărilor Ciucă și Ciolacu și cere investiții străine „S-ar putea face un munte de bine economiei Republicii Moldova, dacă s-ar reforma” „AGERPRES: Aţi preluat, de curând, portofoliul de ministru al Dezvoltării Economice şi al Digitalizării aici, în Republica Moldova. E provocare pentru dumneavoastră? Care sunt similitudinile şi lucrurile opuse pe care le găsiţi aici, la Chişinău, în raport cu Bucureştiul?Claudiu Năsui: Sunt multe similitudini şi aş spune că sunt şi multe lucruri unde Chişinău depăşeşte Bucureştiul. Mă refer mai ales la partea de digitalizare, unde cred că avem multe de învăţat. România are multe învăţat de la Republica Moldova pe partea aceasta. În rest, sunt multe lucruri similare, dar şi probleme similare, stări de fapt similare şi soluţii similare şi ceea ce mă bucură foarte tare este că există o conştientizare a nevoii de reformă, care este foarte mare aici.AGERPRES: Care este principalul lucru care v-a surprins aici la Chişinău?Claudiu Năsui: Nu aş spune surprins, pentru că am ştiut, am cunoscut puţin situaţia. Aş crede că lucrurile pentru care voi avea o atenţie deosebită sunt partea aceasta cu portofoliul de companii de stat şi partea de reglementare, de debirocratizare, deci să uşurăm puţin din povara asta administrativă care cade pe umerii şi a antreprenorilor şi a companiilor mai mari din Republica Moldova. Cred că astea sunt două lucruri din care s-ar putea face un munte de bine economiei Republicii Moldova, dacă s-ar reforma.AGERPRES: Care este principala lecţie pe care aţi învăţat-o la Bucureşti şi pe care aţi vrea poate să o predaţi aici la Chişinău?Claudiu Năsui: Nu aş spune că e o lecţie anume, în sensul că de zece ani de zile susţin reformele. Le-am susţinut şi în Bucureşti, le susţin şi la Chişinău. Acum cred că ce se întâmplă diferit este faptul că acum chiar este o oportunitate reală de reformă şi, cum spuneam, o dorinţă de reformă care pare că este mult mai ancorată în situaţia economică a Republicii Moldova, care nu are plasele de siguranţă pe care le are România, nu poate să se culce pe ureche sperând că există un plan B, C, D, E. Aici lucrurile trebuie să se întâmple ca să se însănătoşească economia”.  „În România există ordonanțele de urgență, prin care guvernele pot schimba legea foarte rapid. Aici trebuie să mergi în Parlament pentru a schimba legea, ceea ce este normalitatea europeană și, din punctul meu de vedere, este mai bine așa”, a spus, tot azi, Claudiu Năsui, citat de wall-street.ro.  Președinta Maia Sandu a emis, pe 25 august, un decret cu privire la acordarea cetățeniei Republicii Moldova lui Claudiu Năsui.

De la stickere pentru prieteni, la comenzi pentru Dacia: afacerea românească care a trecut granițele
Eveniment

De la stickere pentru prieteni, la comenzi pentru Dacia: afacerea românească care a trecut granițele

Cristian și Cătălin Bejereanu, doi frați originari din Bălți, Republica Moldova, au construit la Iași o afacere de producție și personalizare cu clienți în România și Europa. Când au primit prima solicitare de la Dacia, au crezut că mesajul este spam, relatează Ziarul de Iași. Trofez Print: investiții de aproape 200.000 de euro Lansată în 2023, Trofez Print produce materiale tipărite, textile și obiecte promoționale personalizate, în principal pentru companii. Citește și: Nicușor Dan a încheiat un contract cu lobby-iștii Coridorului Vertical, proiectul dorit intens de Grindeanu și ambasadoarea SUA în Grecia Frații au început cu aproximativ 17.000 de euro și două utilaje, pentru stickere și personalizarea trofeelor. Primele comenzi au venit de la prieteni, iar primul salariu l-au încasat abia în al doilea an. Investițiile au ajuns între timp la aproape 200.000 de euro, iar echipa numără șapte oameni. Comenzile Dacia au confirmat dezvoltarea afacerii Pentru Dacia, compania ieșeană a realizat plicuri personalizate destinate facturilor pentru mașini noi, de la design până la producție. După verificarea autenticității solicitării, frații au livrat prima comandă, urmată de altele. Aproximativ 70% dintre clienți sunt din afara Iașiului. În 2025, Trofez Print a înregistrat o cifră de afaceri de peste 1,2 milioane de lei, iar pentru 2026 fondatorii urmăresc o creștere de 30%.

Gazul american pe care-l voia PSD ar fi păgubit România cu 300 de milioane de euro pe an, arată Romgaz
Eveniment

Gazul american pe care-l voia PSD ar fi păgubit România cu 300 de milioane de euro pe an, arată Romgaz

Romgaz a analizat în decembrie 2025 o ofertă de cumpărare de gaze naturale lichefiate (LNG) americane, dar a considerat că termenii propuși nu justificau semnarea unui acord. Potrivit documentelor consultate de e-nergia.ro, compania estima pierderi anuale de până la 310 milioane de euro în scenariul nefavorabil. Gaze americane la un preț peste piața europeană Propunerea presupunea un contract pe 20 de ani cu firma greacă Atlantic – See LNG Trade, prin care gazele americane urmau să ajungă în Europa prin terminalul Alexandroupolis, din Grecia. Citește și: Nicușor Dan a încheiat un contract cu lobby-iștii Coridorului Vertical, proiectul dorit intens de Grindeanu și ambasadoarea SUA în Grecia Prețul urma să fie calculat în funcție de cotația Henry Hub, reperul pieței americane de gaze. Romgaz estima un cost de 33–42 de euro/MWh. În comparație, cotațiile pentru livrări viitoare la hubul european TTF, aferente perioadei 2030–2040, se situau atunci între 30 și 40 de euro/MWh. În scenariile de bază analizate, gazele americane ar fi fost astfel mai scumpe decât alternativa europeană. În funcție de evoluția celor două piețe, compania calcula pierderi între 50 și 310 milioane de euro anual. Profitul apărea doar în scenarii foarte favorabile, cu prețuri europene ridicate și cotații americane scăzute. De ce conta producția din Neptun Deep Analiza Romgaz lua în calcul creșterea producției interne, inclusiv prin proiectul Neptun Deep, pentru care era indicată o producție de aproximativ opt miliarde de metri cubi anual. În paralel, cererea europeană de gaze era estimată să scadă sau să se stabilizeze. Compania invoca și presiunile pentru reducerea utilizării gazelor fosile după 2035. În acest context, un angajament pe două decenii putea lega Romgaz de o sursă relativ scumpă. Compania susținea o aprovizionare flexibilă, bazată pe producție internă și contracte regionale competitive. Romgaz cerea renegocierea condițiilor Documentul nu excludea achiziția de LNG american. Romgaz considera necesare negocieri ample și modificarea condițiilor, astfel încât eventualul contract să protejeze interesele economice și strategice ale companiei. Evaluarea reflecta condițiile din decembrie 2025, iar livrările ar fi urmat să înceapă în 2030, potrivit informațiilor prezentate de e-nergia.ro. Controversa privind intervențiile lui Bogdan Ivan Potrivit HotNews.ro, ministrul Energiei de atunci, Bogdan Ivan, ar fi exercitat presiuni pentru cumpărarea a 1,5 miliarde de metri cubi de LNG american anual. Romgaz a negat existența presiunilor, precizând însă că analiza sa nu justifica achiziția în condițiile propuse. Ivan a respins, la rândul său, acuzațiile și a susținut că este ținta unui atac politic și mediatic.

Grindeanu amenință presa cu plângeri penale după anunțul Fitch privind riscul retrogrădării României la junk, dacă instabilitatea politică mai continuă
Politică

Grindeanu amenință presa cu plângeri penale după anunțul Fitch privind riscul retrogrădării României la junk, dacă instabilitatea politică mai continuă

Președintele PSD Sorin Grindeanu a lansat un atac neobișnuit de nervos împotriva presei care a preluat declarațiile făcute de Malgorzata Krzywicka, analistă la agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings, pentru Bloomberg, în care se afirma că România este într-o cursă contracronometru pentru a evita retrogradarea la categoria "junk". Citește și: Nicușor Dan i-a dat trei zile în plus lui Siegfried Mureșan ca să-și strângă o majoritate Grindeanu a intervenit la Antena 3 pentru lansa amenințări nu doar împotriva presei, ci și în legătură cu programul SAFE, afirmând că ar putea o comisie de anchetă în Parlament legat de achizițiile și contractele din acest program UE. „Eu o să rog echipa de juriști să facă o analiză, fac foarte mult rău aceste știri și pot fi trase răspunderi patrimoniale, poate chiar și penale” „Am văzut astăzi o știre care face foarte mult rău României și anume faptul că agenția Fitch ar fi anunțat că intrăm în junk. Una e agenția Fitch, care în urmă o lună a spus că își păstrează ratingul, și alta e un analist care a dat un interviu. PSD va solicita un punct de vedere oficial dacă și-a schimbat în ultima lună punctul de vedere și despre afirmațiile acestui analist și în ce măsură acest analist vorbea în numele agenției”, a declarat Sorin grindeanu la Antena 3.  Dar Malgorzata Krzywicka nu a spus că România intră în junk, ci că „cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcţional, cu atât se ridică mai multe întrebări cu privire la predictibilitatea fiscală şi la capacitatea de a realiza ajustările necesare”. Grindeanu a trecut apoi la amenințări. „Am văzut organe de presă care lansează asemenea știri și să știți că eu o să rog echipa de juriști să facă o analiză, fac foarte mult rău aceste știri și pot fi trase răspunderi patrimoniale, poate chiar și penale. Eu nu cred că ne putem permite să aducem în lupta politică dezinformări care pot costa enorm România. Oricâți bani ar plăti armata de propagandă pe care am văzut-o în jurul guvernului Bolojan, alimentată și de ce s-a întâmplat în ultimele luni de când PSD a plecat de la guvernare, și mă refer la SAFE. Analizez foarte serios să facem comisie de anchetă în Parlament legat de achizițiile și contractele SAFE”, a mai spus  liderul PSD, potrivit transcrierii site-ului stiripesurse.ro „Nu cred că ne putem permite să aducem în lupta politică dezinformări care pot costa enorm România. (...) Sunt extrem de asumat în ceea ce spun”, a adăugat Grindeanu.  Malgorzata Krzywicka, Director și Lead Analyst for Romania and Poland în cadrul diviziei de ratinguri suverane a Fitch Ratings, a semnalat că pragul pentru menţinerea ratingului creşte cu fiecare săptămână de criză politică. "Ceea ce trebuia să fie o remaniere guvernamentală relativ de scurtă durată, la momentul căderii guvernului în primăvară, s-a prelungit dincolo de vară. Iar acum am trecut deja de jumătatea lunii septembrie şi încă nu avem o soluţie", a spus analista Fitch.

BREAKING Fitch spune că România ar putea fi retrogradată la "junk" dacă se prelungeşte criza politică
Politică

BREAKING Fitch spune că România ar putea fi retrogradată la "junk" dacă se prelungeşte criza politică

România este într-o cursă contracronometru pentru a evita retrogradarea la categoria "junk" (nerecomandat pentru investiţii - n.r.), în contextul în care o criză politică prelungită pune în pericol credibilitatea fiscală, a declarat Malgorzata Krzywicka, analistă la agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings, pentru Bloomberg, citată de Agerpres.  Citește și: Nicușor Dan i-a dat trei zile în plus lui Siegfried Mureșan ca să-și strângă o majoritateLa finele lunii iulie, Fitch a menţinut ratingul suveran al României la "BBB minus", cu perspectivă negativă, acesta fiind ultimul calificativ din categoria "investment grade". Fitch urmează să dea publicităţii o nouă evaluare a ratingului suveran al României în luna ianuarie 2027. „Cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcţional, cu atât se ridică mai multe întrebări” Capacitatea guvernului de la Bucureşti de a reduce şi mai mult deficitul bugetar şi de a prezenta un buget credibil pentru anul următor vor fi esenţiale pentru evaluarea bonităţii ţării pe termen scurt, a subliniat Malgorzata Krzywicka."Cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcţional, cu atât se ridică mai multe întrebări cu privire la predictibilitatea fiscală şi la capacitatea de a realiza ajustările necesare", a subliniat Malgorzata Krzywicka.Preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureşan pentru funcţia de premier, în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni cu preşedinţii şi reprezentanţii partidelor şi formaţiunilor politice din Parlament. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament pe 5 mai, prin moţiune de cenzură. Ca urmare, de peste patru luni, România are Executiv interimar.Potrivit Bloomberg, o altă încercare eşuată de a aproba un guvern ar apropia România de alegeri anticipate, prelungind incertitudinea şi sporind riscurile pentru buget şi pentru ratingul de ţară.Malgorzata Krzywicka a semnalat că pragul pentru menţinerea ratingului creşte cu fiecare săptămână de criză politică. "Ceea ce trebuia să fie o remaniere guvernamentală relativ de scurtă durată, la momentul căderii guvernului în primăvară, s-a prelungit dincolo de vară. Iar acum am trecut deja de jumătatea lunii septembrie şi încă nu avem o soluţie", a mai spus analista Fitch.Aceasta a afirmat că România are nevoie de o corecţie suplimentară a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB pentru a contribui la stabilizarea creşterii datoriei publice pe termen mediu. Fitch estimează în prezent deficitul bugetar al României pentru 2026 la 5,9% din PIB, sub ţinta de 6,2% stabilită de guvern.În opinia analiştilor de la Fitch, îmbunătăţirea colectării impozitelor este una dintre metodele-cheie de reducere a deficitului în anii următori, întrucât "marja de manevră este limitată pe partea cheltuielilor" după măsurile de austeritate deja implementate.Krzywicka a respins argumentele potrivit cărora stimularea creşterii economice ar putea înlocui consolidarea fiscală. "Sunt câştiguri marginale. Sunt departe de amploarea ajustării pe care România trebuie să o realizeze. O creştere economică mai robustă, în sine, nu va rezolva problema deficitelor mari", a adăugat analista agenţiei de evaluare financiară Fitch Rating, Malgorzata Krzywicka.

Români umiliți la Consulatul României din Tokyo: documente blocate și remarci ofensatoare
Eveniment

Români umiliți la Consulatul României din Tokyo: documente blocate și remarci ofensatoare

O familie de ieșeni stabilită de aproape 30 de ani în Japonia acuză Consulatul României la Tokyo că le-ar fi blocat sau întârziat eliberarea unor acte necesare obținerii cetățeniei nipone, relatează Ziarul de Iași. Consulatul României din Tokyo, acuzat de abuzuri Iulia și Ovidiu Mihalache susțin că li s-a comunicat inițial că documentele de stare civilă nu pot fi eliberate, iar ulterior că obținerea lor ar dura un an. Citește și: ANALIZĂ Cum s-au sincronizat mesajele PSD, AUR și ale disidenților din PNL în cazul protestelor violente din Piața Victoriei Primăriile Iași și Galați le-ar fi confirmat însă că actele puteau fi solicitate legal prin consulat. Soții au depus petiții la Ministerul Afacerilor Externe și la Președinție. Potrivit Iuliei Mihalache, ambasadorul Ovidiu Raețchi le-ar fi transmis că cererile nu puteau fi validate din cauza reclamației formulate împotriva consulului Atanase Geavela. La două zile după această discuție, familia a fost chemată să ridice o parte dintre documentele despre care i se spusese că vor ajunge într-un an. Actele nu au fost furnizate și în format electronic. MAE pregătește un răspuns Ieșenii reclamă și întrebări nepotrivite, remarci ofensatoare și drumuri repetate de aproximativ 500 de kilometri până la Tokyo. Președinția a redirecționat plângerea către MAE, iar ministerul nu transmisese încă un punct de vedere.  

România, cădere catastrofală, de 12 locuri, în Clasamentul Mondial al Competitivității. „Eficiența guvernării”, prăbușire de 17 poziții
Politică

România, cădere catastrofală, de 12 locuri, în Clasamentul Mondial al Competitivității. „Eficiența guvernării”, prăbușire de 17 poziții

România s-a prăbușit pe locul 61 în Clasamentul Mondial al Competitivității, realizat anual de un prestigios institut de management din Lausanne, Elveția - International Institute for Management Development.  Citește și: Jaf la Casa de Pensii: funcționarii luau sporuri ilegale, milioane de pensii, subevaluate - raport Curtea de Conturi Anul trecut, România se aflase pe locul 49. Este cea mai dură cădere, după Lituania, care a coborât 13 poziții, în clasamentul care monitorizează 70 de țări, Venezuela fiind pe ultimul loc.  Argentina a crescut cu opt locuri din 2024, când Javier Milei a ajuns președinte.  Ne bat Puerto Rico (locul 52) și Kenya, 55 Columbia și Peru sunt deasupra României, Mexic este sub țara noastră.  În UE, doar Slovacia, locul 63, stă mai prost ca România. Dintre țările fostului bloc sovietic din Europa de Est, Estonia (creștere de cinci poziții) este cel mai sus în clasament, locul 28, urmată de Cehia - locul 33, în cădere cu opt poziții, Lituania - locul 34, dar a căzut 13 poziții sau Polonia, locul 41, plus 11 poziții. Bulgaria este pe locul 56 și a urcat o treaptă.  Clasamentul IMD arată că performanța economică a României a căzut de pe locul 56 pe 62, eficiența guvernamentală de la 44 la 61, eficiența afacerilor („Business Efficiency) de la 50 la 69, iar infrastructura de la locul 45 la 55. Bulgaria, cu nenumăratele ei alegeri, este pe locul 49 la capitolul privind eficiența guvernamentală.  Doar nivelul prețurilor trage România în sus, la acest capitol fiind pe locul 32. În ceea ce privește investițiile străine, suntem pe locul 63 (Bulgaria, locul 56).  Inflația plasează România tot pe locul 63.  Clasamentul mondial al competitivității IMD este realizat de Centrul mondial de competitivitate IMD, un grup de cercetare din cadrul IMD (Institutul Internațional pentru Dezvoltare Managerială) cu sediul în Lausanne, Elveția. IMD este o școală de afaceri de top la nivel mondial, iar centrul său publică acest clasament anual încă din 1989. Centrul colaborează cu o rețea de peste 50 de institute partenere din întreaga lume pentru a colecta date. Indicele final este construit pe baza a două surse principale: Date concrete (pondere de două treimi): 164 de indicatori statistici care vizează ocuparea forței de muncă, comerțul, finanțele publice și infrastructura. Aceste date sunt preluate de la organizații internaționale precum Banca Mondială, FMI și OCDE. Date din sondaje (pondere de o treime): un sondaj anual de opinie în rândul directorilor executivi, la care răspund mii de directori de vârf din întreaga lume, pentru a evalua factori subiectivi precum corupția, adaptabilitatea și coeziunea socială. Top 10 economii competitive (2026) 1. Singapore (Scor: 100,0) 2. Regiunea Administrativă Specială Hong Kong (Scor: 95,6) 3. Elveția (Scor: 95,3) 4. Taiwan (Scor: 94,3) 5. Danemarca (Scor: 94,1) 6. Irlanda (Scor: 94,1) 7. Emiratele Arabe Unite (Scor: 94,1) 8. Țările de Jos (Scor: 90,1) 9. Suedia (Scor: 88,5) 10. Statele Unite (Scor: 86,8)  

BREAKING „Rezultatele la testele PISA 2025 sunt catastrofale și în scădere” - Funeriu
Eveniment

BREAKING „Rezultatele la testele PISA 2025 sunt catastrofale și în scădere” - Funeriu

Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, prezintă, pe Facebook, rezultatele la testele PISA, anunțate azi, și scrie: „sunt catastrofale și în scădere”. El punctează faptul că, la IT, România este sub Republica Moldova. Citește și: Procurorul CSM Claudiu Sandu: Politicienii și magistrații care s-au plimbat cu jet privat trebuiau anchetați, acum zece ani ar fi urmat chiar arestări Aceste date mai arată că România a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional la Matematică, se apropie rapid de acest prag și la Citire.  În UE, rezultatele testelor PISA plasează România pe ultimele locuri, depășind doar Cipru și Bulgaria.  În grupă cu Mongolia și Thailanda „Rezultatele la testele PISA 2025 sunt catastrofale și în scădere. 425 la științe (-3 puncte) 419 la mate (-9 puncte) 413 la citire (-15 puncte) 442 la IT (mult sub Republica Moldova) (...)   Între 2009 și 2012, sigura creștere semnificativă Dar „sunt arogant” dacă spun că exact în perioada aia am condus ministerul educației, nu?”, a scris Funeriu.    Testele PISA au inclus acum și „Rezolvarea problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale”, iar România ocupă locul 51 din totalul de 91 de țări și teritorii participante la nivel global.   România este depășită, pe ansamblul testelor PISA, de Muntenegru, Albania și Serbia. Rezultatele obținute elevii din România ne plasează în aceeași grupă cu Thailanda, Serbia, Mongolia, Costa Rica, Georgia, Moldova. Locul 55 la Științe Locul 53 la Citire Locul 48 la Matematică Locul 51 la Rezolvarea problemelor cu instrumente digitale „Ar trebui să șocheze autoritățile, dar mă îndoiesc că vor fi șocate, pentru că sunt interesate de cu totul alte aspecte, irelevante pentru această țară: de interese proprii, nu de interese naționale. Uitați, un alt rezultat al acestor date de la PISA arată foarte clar că, până la o investiție de 85.000 de dolari pe an per elev, cu cât crește investiția în educație, cu atât crește performanța. De la 85.000 de dolari per elev pe an în sus, nu mai există o corelație între câți bani dai și ce performanțe se obțin la evaluări. În general, noi suntem foarte departe de cei 85.000 de dolari pe an cheltuiți per elev, fie că vorbim de mediul primar, gimnazial sau liceal. Prin urmare, primul lucru pe care ar trebui să îl înțeleagă autoritățile este acesta: dacă dăm mai mulți bani, vor crește performanțele. Nu o spunem noi, nu o spun sindicatele, o spun aceste date. Ar trebui să se uite la date și să nu mai taie din banii care sunt dați pentru educație. Cum s-a tăiat ultima dată, inclusiv bursele sociale, în timpul vacanței; a spus fostul ministru Mircea Miclea, pentru EduPedu. 

Directorul Automobile Dacia, critici neobișnuit de dure la adresa guvernării: „Nimic bun nu se întâmplă”
Politică

Directorul Automobile Dacia, critici neobișnuit de dure la adresa guvernării: „Nimic bun nu se întâmplă”

Directorul Automobile Dacia, Mihai Bordeanu, a criticat neobișnuit de dur modul în care este guvernată România, chiar dacă a evitat să dea nume de partide sau de lideri politici. Bordeanu a arătat că fabrica de la Pitești își pierde competitivitatea, în raport cu alte uzine Renault, și a spus, într-o discuție cu presa economică din România, citat de Ziarul Financiar, că la Mioveni prețul curentului electric este de 180 euro/MWh, față de 70-80 euro MWh la fabricile Renault din Spania.  Citește și: Abandonată șase zile în spitalul Floreasca, cu fracturi grave: „Nu m-am simțit o ființă umană”. S-a operat la privat, 8.000 de euro „Nu suntem tratați ca un om care a pus pe masă patru miliarde de euro” „Nimic bun nu se întâmplă. Nu numai că nu s-a întâmplat până acum, dar nu se întâmplă categoric nici în prezent şi nu avem nicio viziune – aici este, de fapt, cea mai mare durere: să putem face o predicţie pe un orizont de timp până la finalul deceniului. Ideea nu este să fim ca spaniolii. Ideea este să fim mai aproape de ce eram în 2019. Şi, repet, nu mâine, dar daţi-ne o perspectivă pe următorii cinci ani”, a cerut Bordeanu.  „Cumva mingea și în terenul guvernului, statului român, să aibă o abordare ceva mai clară, în primul rând, pentru că nu avem claritate cu privire la viitor (n.n.. – cu referire la fiscalitate, prețul energiei etc.) Știți că îmi place fotbalul: Ei au degajat în aut! Deci trebuie să pună mingea înapoi în teren și să o joace responsabil. Asta aștept în următorii cinci ani. (…) Problema e deci, mai degrabă, să menținem Duster și Bigster la Mioveni decât să vină un al treilea proiect”, a mai arătat directorul Dacia.  „Competitivitatea noastră s-a deteriorat, iar a altora s-a ameliorat. Grupul Renault, la fel ca și alți producători auto, are mai multe variante de a produce o mașnă. Poate face asta la Mioveni, în Spania, în Maroc, în Turcia și așa mai departe. Dacă unul dintre aceste situri se deteriorează și celelalte se ameliorează, ecuația e clară”, a continuat Mihai Bordeanu. „Noi plecăm de la patru miliarde de euro care au fost investiți de grup în România. Și opinia generală e foarte simplă: nu suntem tratați ca un om care a pus pe masă patru miliarde de euro. Foarte simplu. Deci tratează-mă întâi ca pe un om care a pus pe masă patru miliarde și ne auzim după aceea. Asta este ideea care trebuie înțeleasă”, a încheiat Mihai Bordeanu, cel care supervizează activitatea de producție și comerț a grupului Renault în România, implicit ale mărcii Dacia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră