joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

822 articole
Politică

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, în timp polonezii sunt cei mai deciși din UE să investească în defensiva țării lor, arată un sondaj Politico. Astfel, 54% dintre cetățenii români vor majorarea acestor cheltuieli, în timp ce procentul din rândul polonezilor este de 82%.  Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit acestui sondaj, în medie, 57% dintre cetățenii UE vor să crească cheltuielile pentru apărare.  Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico „Un procent impresionant de 82% dintre polonezi au declarat că consideră că țara lor trebuie să crească cheltuielile pentru apărare, cu mult înaintea Olandei, care ocupă locul al doilea cu 65%. Locuitorii din 23 dintre cele 27 de state membre ale UE au fost chestionați în cadrul sondajului, realizat de firma de consultanță FGS Global în noiembrie și publicat luni de Politico. Procentul ridicat de polonezi care consideră că țara lor trebuie să crească cheltuielile pentru apărare vine în ciuda faptului că Polonia se află deja printre țările cu cele mai mari cheltuieli pentru securitate atât în cadrul UE, cât și al NATO”, arată site-ul televiziunii poloneze TVP.  Șaizeci la sută sau mai mult dintre respondenții din Lituania, Letonia, Suedia și Finlanda au declarat că consideră că țara lor ar trebui să crească cheltuielile pentru apărare. Cu toate acestea, în ciuda faptului că se învecinează cu Ucraina, Ungaria și Slovacia – ambele având lideri simpatizanți ai Rusiei – au înregistrat un sprijin relativ scăzut pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare, cu 51% și, respectiv, 43%. Țări importante precum Franța și Germania au înregistrat scoruri de peste 60%, dar a existat o disparitate clară între nordul și sudul Europei, Spania, Italia și Grecia înregistrând fiecare scoruri sub 50%. Totuși, 62% din portughezi sunt de acord să dea mai mult pentru protecția militară.       

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico Foto: Facebook ministerul polonez al Apărării
Patru județe cresc demografic în România (sursa: Facebook/Polesie Toys)
Eveniment

Natalitatea scade în România, dar populația a patru județe crește

Natalitatea continuă să scadă la nivel național, însă patru județe din România, printre care Iași, înregistrează o evoluție demografică pozitivă. Patru județe cresc demografic în România În 2025, Iașiul își menține statutul de centru demografic important, cu un număr de nașteri peste media națională, alături de județe precum Timiș, Cluj și Ilfov. Citește și: Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată ca la Antena 3 de colegii din CSM În municipiu au fost înregistrate 6.808 nașteri, cu o distribuție relativ echilibrată între băieți (51,6%) și fete (48,4%), un nivel apropiat de cel din 2024, când s-au consemnat 6.980 de nou-născuți. Septembrie a fost luna cu cele mai multe nașteri, iar peste 75% dintre părinți au ales pentru copii cel puțin două prenume, un trend în creștere în ultimii ani. Continuarea, în Ziarul de Iași

Suporteri PAOK Salonic, morți într-un accident rutier (sursa: Observator)
Eveniment

VIDEO Șoc în Grecia după accidentul din România, președintele și premierul au reacționat

Șapte cetățeni greci, suporteri ai echipei de fotbal PAOK Salonic, antrenată de românul Răzvan Lucescu, și-au pierdut viața marți într-un grav accident rutier (VIDEO) produs pe DN 6, în județul Timiș, a confirmat Ambasada Greciei în România. Alte trei persoane au fost rănite și transportate la spital. Microbuzul implicat în accident era înmatriculat în Grecia și se îndrepta spre Franța, unde PAOK urma să dispute joi meciul cu Olympique Lyon, în ultima etapă din Europa League. Cum s-a produs accidentul de pe DN 6 Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Timiș, accidentul a avut loc în apropiere de Lugojel, pe DN 6. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei „Un bărbat de 29 de ani a condus un microbuz dinspre Caransebeș către Lugoj, iar la un moment dat a pătruns pe sensul opus de mers, intrând în coliziune frontală cu un TIR”, a transmis IPJ Timiș. În urma impactului, șoferul microbuzului și șase pasageri au decedat, iar alte trei persoane, pasagere în microbuz, au fost rănite. Polițiștii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, continuând cercetările pentru stabilirea cauzelor exacte ale tragediei. Reacția clubului PAOK: mesajul patronului Ivan Savvidis Tragedia a stârnit reacții puternice în Grecia. Ivan Savvidis, patronul clubului PAOK Salonic, a transmis un mesaj emoționant pe site-ul oficial al clubului. „O tragedie de nedescris a bătut astăzi la uşa noastră. Sunt devastat de pierderea nedreaptă a tinerilor, fani ai echipei noastre iubite, care au călătorit să fie alături de PAOK”, a declarat Savvidis. Acesta a subliniat că victimele erau „copiii PAOK”, parte dintr-o familie extinsă, și a transmis condoleanțe familiilor îndoliate, exprimându-și speranța ca persoanele rănite să se recupereze. Mesaje de condoleanțe de la liderii Greciei Și președintele Greciei, Konstantinos Tassoulas, s-a declarat „profund întristat” de pierderea vieților suporterilor PAOK, descriind tragedia drept „foarte tulburătoare” și urând însănătoșire grabnică răniților. La rândul său, premierul Kyriakos Mitsotakis a transmis că este „profund șocat” de accidentul din România și a precizat că guvernul elen și ambasada Greciei colaborează cu autoritățile române, oferind tot sprijinul necesar. Răniții greci, tratați la Spitalul Județean din Timișoara Doi dintre cei trei cetățeni greci răniți în accident sunt tratați la Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara, în serviciul de chirurgie. „Unul dintre pacienți a ajuns deja și este în evaluare, iar cel de-al doilea este așteptat pentru investigații și tratament”, a declarat pentru Agerpres managerul spitalului, dr. Dorel Săndesc. Potrivit medicilor, unul dintre răniți se află în stare bună, în timp ce ceilalți doi au suferit traumatisme la coloană și necesită îngrijiri medicale specializate. Meciul Lyon – PAOK, programat joi în Europa League În ciuda tragediei, meciul dintre Olympique Lyon și PAOK Salonic este programat să se dispute joi seară, de la ora 22:00, pe OL Stadium din Décines, în etapa a opta a Europa League. Lyon ocupă primul loc în clasament, cu 18 puncte, în timp ce PAOK se află pe poziția a 12-a, cu 12 puncte.

Cât costă traiul în România (sursa: Pexels/Radubradu)
Eveniment

Cât de ieftin este să trăiești în România prin comparație cu vestul Europei sau SUA

Iașiul și alte orașe din România apar în clasamentul global al costului vieții realizat de Numbeo, care analizează 500 de orașe din întreaga lume. Cât costă traiul în România Costul vieții în Iași este de aproximativ două ori și jumătate mai mic decât în New York și de aproape trei ori mai redus decât în Zurich, considerat cel mai scump oraș din lume în 2026, diferențe care ridică întrebări despre modul de calcul al acestor indici. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Analiza datelor Numbeo arată că orașele românești se poziționează în partea inferioară a clasamentului global, cu indici ai costului vieții cuprinși între 38 și 45. Bucureștiul ocupă locul 296, urmat de Cluj-Napoca, Brașov, Constanța și Iași (locul 336), în timp ce orașe precum Sibiu, Oradea sau Craiova au costuri și mai reduse, reflectând atât prețurile locale, cât și nivelul veniturilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova, arată CURS Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova

Majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova, arată un sondaj CURS publicat azi. CURS aparține soțului unei deputate PSD, Diana Tușa. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1067 respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14–23 ianuarie 2026. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%.  Majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova Potrivit CURS, 56% dintre respondenți declară că ar vota pentru reunire la un eventual referendum. În același timp, 37% afirmă că nu ar susține un astfel de demers, iar 7% nu au o opinie clară. În ceea ce privește intenția de vot pentru partide, ea este aproape neschimbată față de precedentul sondaj CURS, din decembrie 2025: AUR ar obține 35% din voturi, PSD - 23%,  PNL - 18%, USR - 10%, în timp ce UDMR și SOS România sunt creditate fiecare cu 5%. Partidul Oamenilor Tineri și alte formațiuni ar întruni câte 2%.  Călin Georgescu este evaluat pozitiv de 36% dintre respondenții sondajului CURS, față de 60% opinii negative, iar George Simion și Dan Nicușor obțin niveluri similare de încredere, de 32%, respectiv 31%, în condițiile unor rate ridicate de neîncredere, de peste 60%. Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se confruntă cu un nivel accentuat de respingere, de peste 70%, în timp ce Diana Șoșoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere, de 80%. În cazul unor figuri precum Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă, se remarcă un nivel semnificativ de necunoaștere publică, ceea ce indică o vizibilitate limitată la nivel național. 

Mii de arme ilegale, eliminate din circuit (sursa: Pexels/Tima Miroshnichenko)
Eveniment

Mii de arme de foc, deținute ilegal în România: peste 4.500 au fost confiscate numai în 2025

Polițiștii au scos din circuitul ilegal, pe parcursul anului 2025, peste 4.500 de arme de foc, în cadrul unor acțiuni ample desfășurate la nivel național pentru identificarea persoanelor care dețin ilegal arme și pentru prevenirea și combaterea braconajului cinegetic. În același interval, autoritățile au sesizat aproximativ 2.400 de infracțiuni, potrivit Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). IGPR: prioritate pentru eliminarea armelor deținute ilegal Potrivit unui comunicat transmis duminică de Biroul de presă al IGPR, în 2025 polițiștii au urmărit scoaterea din circuitul civil a armelor letale și neletale deținute ilegal, stabilirea trasabilității acestora, precum și identificarea modului de procurare și introducere pe teritoriul național. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Totodată, o prioritate a fost indisponibilizarea armelor și munițiilor utilizate la săvârșirea infracțiunilor de braconaj cinegetic. Arme, muniții, explozivi și articole pirotehnice, scoase din circuitul ilegal Polițiștii specializați în arme au indisponibilizat, în 2025, un total de: 4.569 de arme de foc 393.911 cartușe de diferite calibre 10 tone de carne de vânat peste 6,1 tone de explozivi de uz civil peste 160 de tone de articole pirotehnice Acțiunile au vizat atât persoane fizice, cât și persoane juridice. Mii de acțiuni și controale desfășurate la nivel național În cursul anului 2025, Poliția Română a organizat 2.293 de acțiuni și a efectuat 13.261 de controale pentru verificarea respectării legislației privind regimul armelor, munițiilor, explozivilor și fondului cinegetic. De asemenea, au fost efectuate peste 2.400 de percheziții domiciliare, în cadrul anchetelor aflate în desfășurare. Peste 1.900 de infracțiuni constatate pe linie de arme și braconaj În urma activităților desfășurate, polițiștii au sesizat: 1.445 de infracțiuni la Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive 471 de infracțiuni la Legea nr. 407/2006 privind fondul cinegetic și protecția vânatului Autoritățile subliniază că aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie amplă de creștere a siguranței publice și de combatere a infracționalității în domeniul armelor și al braconajului cinegetic.

Acordul UE–Mercosur, oportunitate majoră pentru România (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Economie

Cinci miliarde de euro ar putea intra în România datorită acordului UE-Mercosur (Nicușor Dan)

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat sâmbătă, la Iași, că acordul comercial semnat de Uniunea Europeană cu statele Mercosur reprezintă o șansă importantă pentru economia românească, în special pentru industria auto, unul dintre pilonii principali ai exporturilor naționale. Impact direct asupra industriei auto românești Potrivit șefului statului, acordul UE–Mercosur este „ceva benefic” pentru România și trebuie tratat ca „o chestiune extrem de serioasă”, având în vedere ponderea majoră a sectorului auto în economia națională. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” România înregistrează exporturi anuale de aproximativ 90 de miliarde de euro, dintre care aproape jumătate provin direct sau indirect din industria auto. „Închipuiți-vă ce înseamnă o piață suplimentară pentru întreaga industrie auto europeană, din care România este o componentă importantă”, a explicat președintele. Posibilă creștere de până la 15% a industriei auto Nicușor Dan estimează că acordul cu Mercosur ar putea genera o creștere de 10–15% a industriei auto din România, ceea ce ar însemna un aport anual de miliarde de euro la exporturi. „Ce ar însemna pentru România ca de la un export de 42–43 de miliarde de euro să vină anual încă 5 miliarde în România, în industria românească? Când discutăm de Mercosur, trebuie să ne uităm la ambele părți ale balanței”, a subliniat șeful statului. Poziția României: susținere constantă pentru Mercosur Președintele a reamintit că negocierile privind acordul UE–Mercosur durează de peste două decenii, iar poziția oficială a României este una de susținere de aproximativ zece ani. „Mercosur se dezbate de 25 de ani. România are o poziție oficială formată de vreo 10 ani. Când am preluat această funcție, am întrebat care este poziția României, iar aceasta este de susținere a acordului Mercosur”, a declarat Nicușor Dan. Protejarea agricultorilor români în negocierile europene Șeful statului a precizat că, în urma presiunilor venite din partea agricultorilor europeni, România a susținut poziția Franței în dezbaterea internă din cadrul Uniunii Europene. Potrivit acestuia, negocierile recente au dus la obținerea unor beneficii suplimentare pentru agricultorii europeni, inclusiv pentru cei din România. „În urma dezbaterilor din interiorul Uniunii Europene din ultimele luni, în cadrul acestei negocieri au fost obținute beneficii suplimentare pentru agricultorii europeni și pentru agricultorii români”, a precizat președintele. Nicușor Dan s-a aflat sâmbătă la Iași, alături de ministrul Apărării, Radu Miruță, și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, pentru a participa la manifestările organizate de autoritățile locale cu prilejul împlinirii a 167 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească.

România analizează aderarea la Consiliul de Pace (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan despre Consiliul de Pace: Problema nu este de voință, vrem, e de drept internațional

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat sâmbătă că România își dorește să se asocieze unui demers internațional condus de partenerul său strategic, Statele Unite ale Americii, respectiv „Consiliul pentru Pace” propus de președintele american Donald Trump. Totuși, șeful statului a subliniat că există obstacole de drept internațional care trebuie clarificate înainte de luarea unei decizii finale. Decizia privind aderarea României nu este încă luată Întrebat care este orizontul de timp până la care România ar putea decide dacă se alătură acestei inițiative, Nicușor Dan a precizat că, în acest moment, nu există o hotărâre definitivă. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” „Pentru moment decizia nu e luată. Evident că dorim să ne asociem unui demers condus de partenerul nostru strategic care să stabilizeze o zonă importantă și cumva apropiată de România”, a declarat președintele, la Iași. Probleme de drept internațional, nu de voință politică Șeful statului a subliniat că rezervele României nu țin de lipsa voinței politice, ci de necesitatea ca documentele fondatoare ale Consiliului pentru Pace să fie compatibile cu tratatele internaționale la care România este parte. „Problema este de drept internațional. Cum facem să avem o cartă care să nu fie în contradicție, pentru că sunt chestiuni în contradicție în varianta inițială, cu tratatele internaționale la care România este parte”, a explicat Nicușor Dan. Negocieri de durată pentru armonizarea cadrului juridic Președintele a atras atenția că negocierile privind astfel de acorduri internaționale sunt, de regulă, procese de lungă durată, care pot să se întindă pe parcursul mai multor luni. „Tipul acesta de negocieri pe carte, pe acorduri internaționale, de obicei e o chestiune de multe luni”, a precizat el. Rezerve și din partea altor state europene Nicușor Dan a mai arătat că România nu este singura țară care a identificat probleme juridice în forma actuală a propunerii. Potrivit acestuia, mai multe state europene au semnalat incompatibilități inclusiv cu propriile constituții. „La Consiliul European au fost țări care au spus că nu numai că propunerea inițială este în contradicție cu tratatele internaționale, pentru unele chiar cu Constituția lor”, a declarat președintele. Un proces complex, cu zeci de parteneri implicați Șeful statului a concluzionat că procesul de negociere este unul complex, având în vedere numărul mare de state implicate și necesitatea armonizării condițiilor impuse de fiecare participant. „Este o negociere între mulți parteneri, 50-60 de state. Aici e complex”, a conchis Nicușor Dan.

Grindeanu vrea România în „Consiliul pentru Pace” (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Lingăul suprem: Grindeanu cere ca România să spună „da, fără rezerve” propunerii lui Trump

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că România ar trebui să răspundă pozitiv invitației formulate de președintele Statelor Unite ale Americii privind aderarea la „Consiliul pentru Pace”, inițiativă care urmează să fie condusă de liderul de la Casa Albă. Potrivit lui Grindeanu, fondurile necesare pentru participarea României vor putea fi identificate, iar costurile nu trebuie să reprezinte un obstacol atunci când este vorba despre securitate. „Nu e servilism, e realism”, spune Grindeanu Într-o intervenție la Antena 3 CNN, Sorin Grindeanu a explicat că inițiativa a pornit de la ceea ce el a numit o „experiență pozitivă”, respectiv pacea din Fâșia Gaza, care ar urma să fie extinsă la nivel global. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Liderul PSD a subliniat că, într-un context internațional marcat de numeroase conflicte, un astfel de demers este necesar. „Când principalul furnizor de securitate pentru țara ta, în speță pentru România, îți adresează o invitație să participi la un Consiliu pentru Pace, spui «da» fără rezerve. Nu este vorba de servilism, ci de realism”, a afirmat Grindeanu. Costurile nu sunt prea mari când e vorba de securitate Sorin Grindeanu a precizat că suma vehiculată pentru participarea în cadrul Consiliului este de aproximativ un miliard de dolari, dar a subliniat că acest aspect nu ar trebui să genereze controverse. În opinia sa, securitatea națională justifică un astfel de efort financiar, mai ales în relația cu partenerul strategic al României. „Niciodată costurile nu sunt prea mari atunci când vorbim de securitate. Și da, se găsesc sume”, a declarat liderul PSD. Aprecieri pentru poziția președintelui Nicușor Dan Președintele PSD a mai spus că, până în acest moment, șeful statului, Nicușor Dan, a procedat corect prin faptul că a ales să consulte și pozițiile celorlalți membri ai Uniunii Europene. Grindeanu a amintit că urmează o reuniune a Consiliului European, context în care este firesc ca România să țină cont de opiniile celorlalte 26 de state membre. Totuși, liderul social-democrat a avertizat că o temporizare prea lungă nu este benefică și că România trebuie să își exprime clar poziția. „România nu poate rămâne într-o zonă mioritică” Sorin Grindeanu a atras atenția asupra schimbărilor rapide care au loc pe scena internațională și a susținut că România nu își poate permite să rămână pasivă. În opinia sa, lumea se reorganizează, iar statele care nu iau decizii riscă să rămână în urmă. „România nu poate să rămână într-o zonă mioritică, privind la lună și la stele, în timp ce alții se pregătesc și se organizează”, a spus Grindeanu, subliniind necesitatea unei decizii ferme într-un termen rezonabil. Aproximativ 60 de state, invitate în „Consiliul pentru Pace” Inițiativa președintelui american Donald Trump prevede crearea unui „Consiliu pentru Pace”, din care ar urma să facă parte aproximativ 60 de state. Administrația Prezidențială de la București a confirmat, duminică, că România a primit oficial invitația de aderare, printr-o scrisoare transmisă de liderul de la Casa Albă șefului statului român. Decizia finală privind participarea României urmează să fie luată după consultările interne și europene, însă poziția exprimată de liderul PSD indică un sprijin ferm pentru acceptarea invitației.

Agricultura românească între recolte și pierderi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Agricultura românească produce din ce în ce mai mult, dar prețurile sunt din ce în ce mai mici

Agricultura din România înregistrează producții tot mai mari, însă fermierii se confruntă cu prețuri în scădere și o piață cerealieră instabilă. Agricultura românească între recolte și pierderi În județul Iași, culturile de toamnă au beneficiat de suficientă umiditate, iar câmpurile arată bine la început de 2026, în ciuda unui strat de zăpadă sub așteptări. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Presiunea prețurilor mici îi determină pe agricultori să își schimbe strategiile și structura culturilor pentru anul agricol viitor. Tot mai mulți fermieri renunță la culturile de primăvară, în special la porumb, considerat prea riscant în lipsa sistemelor de irigații. Continuarea, în Ziarul de Iași

Consiliul de Pace, aderarea României, analizată în CSAT (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Politică

România va adera la Consiliul de Pace al lui Trump pentru un miliard USD dacă asta va decide CSAT

Decizia privind eventuala aderare a României la Consiliul pentru Pace va fi luată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), a declarat marți Alexandru Nazare, în cadrul unei conferințe de presă. Oficialul a subliniat că este vorba despre o hotărâre strategică, care ține de politica externă și de securitatea națională. „O decizie strategică de politică externă” Întrebat de jurnaliști despre informațiile potrivit cărora obținerea unui loc permanent în Consiliu ar presupune o contribuție de un miliard de dolari, Alexandru Nazare a precizat că astfel de decizii nu pot fi luate în afara cadrului instituțional adecvat. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme „Această decizie este una strategică, de politică externă. Este foarte importantă și se va discuta în forul în care aceste decizii se iau. Evident că o sumă de un miliard de dolari este o sumă importantă. Dar repet, deciziile în privința acestor lucruri se iau în CSAT. În ipoteza în care această discuție va avea loc – și sunt convins că va avea loc la un moment dat – în CSAT vom evalua acest lucru”, a declarat Nazare. Administrația Prezidențială confirmă primirea invitației oficiale Administrația Prezidențială de la București a confirmat, duminică, că președintele României, Nicușor Dan, a primit oficial scrisoarea de invitație prin care României i se propune să devină membră a Consiliului pentru Pace. Documentul marchează primul pas formal într-un posibil proces de aderare, însă nu presupune automat acceptarea invitației sau asumarea unor obligații financiare sau politice. Rezerve internaționale privind noua structură de securitate La nivel internațional, reacțiile față de inițiativa Consiliului pentru Pace au fost rezervate. Mai multe guverne au evitat declarațiile publice, iar oficiali și diplomați au exprimat, sub protecția anonimatului, îngrijorări legate de impactul pe care noua structură l-ar putea avea asupra funcționării Organizației Națiunilor Unite. Temerea principală este că apariția acestui Consiliu ar putea submina mecanismele deja existente de gestionare a conflictelor internaționale. Un Consiliu condus pe viață de Donald Trump Potrivit unei copii a invitației și unui proiect de cartă consultate de agenția Reuters, Consiliul pentru Pace ar urma să fie condus pe viață de fostul președinte american Donald Trump. În faza inițială, structura s-ar concentra pe gestionarea conflictului din Gaza, urmând ca ulterior să abordeze și alte crize internaționale. Statele membre ar avea mandate de trei ani, însă ar exista posibilitatea obținerii unui statut permanent în schimbul unei contribuții financiare de un miliard de dolari. România, în fața unei decizii cu implicații majore Pentru România, o eventuală aderare la Consiliul pentru Pace ar implica nu doar un angajament financiar considerabil, ci și o repoziționare strategică pe scena internațională. Evaluarea beneficiilor și riscurilor urmează să fie realizată în cadrul CSAT, forul responsabil de deciziile care vizează securitatea națională și politica externă a statului român.

PSD se declară garantul dezvoltării economice (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu îl faultează iar pe Bolojan: susține că doar PSD sprijină firmele românești

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat marți că pachetul de măsuri de relansare economică propus de social-democrați va fi adoptat de Guvern prin angajarea răspunderii în Parlament, împreună cu reforma administrației publice. Decizia a fost luată la nivelul coaliției de guvernare, după luni de negocieri interne privind prioritățile Executivului. Decizie a coaliției după luni de negocieri cu premierul Ilie Bolojan Potrivit lui Sorin Grindeanu, adoptarea acestui pachet reprezintă rezultatul unor eforturi susținute ale PSD de a-l convinge pe premierul Ilie Bolojan că sprijinirea firmelor românești trebuie să fie o prioritate absolută a Guvernului. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme Liderul PSD a subliniat că decizia este una unanimă în cadrul coaliției. PSD: Mediul de afaceri așteaptă aceste măsuri Grindeanu a catalogat adoptarea programului de relansare economică drept „un gest logic”, așteptat de întregul mediu de afaceri. În opinia sa, firmele românești au nevoie urgentă de instrumente care să stimuleze investițiile și să susțină creșterea economică. Facilități fiscale și sprijin pentru investiții și IMM-uri Pachetul de măsuri propus de PSD include un credit fiscal majorat, garanții pentru întreprinderile mici și mijlocii, amortizare accelerată, precum și deduceri suplimentare pentru investițiile în cercetare și dezvoltare. Aceste măsuri sunt menite să încurajeze investițiile noi și să ofere un sprijin concret mediului de afaceri autohton. „Reparație morală” după politicile de reducere a deficitului din 2025 Liderul PSD a afirmat că programul de relansare economică reprezintă și un „gest de reparație morală”, în contextul în care, în 2025, reducerea deficitului bugetar s-a realizat în principal prin sacrificii suportate de populație și de companii. În acest sens, Grindeanu a avertizat că Guvernul nu ar trebui să se laude cu un deficit mai mic decât cel asumat în fața Comisiei Europene, dacă acesta a fost obținut prin tăieri de investiții și majorări de taxe. Creștere economică, nu tăieri de investiții Sorin Grindeanu a subliniat că poziția PSD este fermă: deficitul bugetar trebuie să scadă ca urmare a unei creșteri economice sănătoase, nu prin reducerea continuă a investițiilor publice și private. Potrivit acestuia, investițiile reprezintă „gura de oxigen” a mediului de afaceri. În concluzie, liderul social-democrat a declarat că programul de relansare economică propus de PSD este soluția firească pentru protejarea și susținerea companiilor românești și, totodată, singura garanție pentru o dezvoltare economică sustenabilă a României.

Moscova atacă ideea unirii Moldovei cu România (sursa: tass.ru)
Internațional

Moscova spune că unirea cu România ar submina Republica Moldova

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că eventualele planuri ale Republicii Moldova de a se uni cu România ar fi „distructive” pentru statalitatea statului moldovean. Afirmația a fost făcută în contextul tensiunilor geopolitice din regiune și al apropierii Chișinăului de Uniunea Europeană. Poziția pro-unire exprimată de Maia Sandu Reacția Moscovei survine la scurt timp după ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că ar vota în favoarea unirii cu România, în cazul organizării unui referendum. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme Șefa statului a explicat că un asemenea pas ar putea contribui la protejarea democrației fragile a Republicii Moldova în fața presiunilor exercitate de Rusia. România, membră UE și NATO, factor de securitate regională România este stat membru al Uniunii Europene și al NATO, aspect care conferă o dimensiune strategică suplimentară dezbaterii privind viitorul Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău au subliniat în mod repetat importanța apropierii de structurile occidentale pentru consolidarea securității și a statului de drept. Acuzații repetate de ingerință rusă în Republica Moldova Maia Sandu a acuzat în mod constant Rusia de amestec în treburile interne ale Republicii Moldova. Statul, fostă republică sovietică, are aproximativ 2,4 milioane de locuitori, majoritatea vorbitori de limba română, alături de o minoritate semnificativă vorbitoare de limba rusă. Rusia regretă distanțarea Chișinăului de CSI În aceeași intervenție, Serghei Lavrov a declarat că Rusia „nu poate decât să regrete” decizia Republicii Moldova de a iniția denunțarea a trei acorduri fundamentale care stau la baza apartenenței sale la Comunitatea Statelor Independente. Potrivit Moscovei, aceste acorduri reprezintă piloni esențiali ai relațiilor dintre fostele state sovietice. Declarațiile, făcute în bilanțul diplomatic al Rusiei pentru 2025 Șeful diplomației ruse a făcut aceste afirmații în cadrul conferinței sale anuale de presă, consacrată bilanțului politicii externe a Rusiei pentru anul 2025. Evenimentul a avut ca temă centrală războiul din Ucraina și relațiile tensionate ale Moscovei cu statele din vecinătatea sa estică și cu Occidentul.

România, cea mai mare inflație din UE, de circa patru ori peste media Uniunii Foto: Administrația Prezidențială
Economie

România, cea mai mare inflație din UE, de circa patru ori peste media Uniunii - Eurostat

România are în continuare cea mai mare inflație din UE, de circa patru ori peste media Uniunii, arată datele publicate azi de Eurostat. Astfel, în decembrie 2025, inflația a fost în România de 8,6%, în timp ce media UE a fost de doar 2,3%.  Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Slovacia avut o inflație de 4,1%, iar Estonia de 4%.  România, cea mai mare inflație din UE, de circa patru ori peste media Uniunii  „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 1,9% în decembrie 2025, în scădere față de 2,1% în noiembrie. Cu un an înainte, rata era de 2,4%. Inflația anuală în Uniunea Europeană a fost de 2,3% în decembrie 2025, în scădere față de 2,4% în noiembrie. Cu un an înainte, rata era de 2,7%. Aceste cifre sunt publicate de Eurostat, oficiul statistic al Uniunii Europene. Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Cipru (0,1%), Franța (0,7%) și Italia (1,2%). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (8,6%), Slovacia (4,1%) și Estonia (4,0%). Față de noiembrie 2025, inflația anuală a scăzut în optsprezece state membre, a rămas stabilă în trei și a crescut în șase. În decembrie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (+1,54 puncte procentuale, pp), urmate de produse alimentare, alcool și tutun (+0,49 pp), produse industriale neenergetice (+0,09 pp) și energie (-0,18 pp)”, arată Eurostat.     

România, salvată de la dezastru energetic (sursa: Pexels/Burak The Weekender)
Eveniment

România, salvată de la dezastru energetic pentru că a bătut vântul și energia eoliană s-a ieftinit

Consumul zilnic de gaze naturale a crescut cu 5% la nivel național în perioada 14–18 ianuarie 2026, pe fondul temperaturilor scăzute și al utilizării intense a soluțiilor alternative de încălzire, arată o analiză a Asociației Energie Inteligență (AEI). Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, România a intrat din nou într-un „mod de supraviețuire energetică”, caracterizat de consum ridicat și presiune pe infrastructură. Gerul a pus presiune simultan pe gaze și electricitate În intervalul analizat, consumul de gaze a crescut atât pentru încălzirea populației, cât și pentru CET-uri și industrie, iar tranzitul de gaze către Republica Moldova a urcat cu 15%. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE În paralel, consumul orar de electricitate la vârf a crescut cu 7%, în special în zonele unde populația a apelat la soluții electrice de avarie pentru încălzire. Această combinație, spune specialistul, generează de regulă scumpiri, întrucât energia devine mai costisitoare exact în momentele de cerere maximă. Gaz mai scump, curent mai ieftin: un paradox energetic Pe fondul creșterii cererii, prețul gazelor pe piața PZU a urcat cu 13% după 14 ianuarie, semnalând presiuni serioase asupra aprovizionării. Cu toate acestea, în mod aparent paradoxal, prețul energiei electrice a scăzut cu 35% în aceeași perioadă, contrar tendinței europene din ultimii ani, unde gazul scump a antrenat automat electricitate mai scumpă. Rolul decisiv al energiei eoliene Explicația vine din creșterea semnificativă a producției eoliene, care a compensat producția scumpă pe bază de hidrocarburi. În noaptea de 17 spre 18 ianuarie, utilizarea hidrocarburilor pentru producția de electricitate a scăzut la jumătate, iar în prima parte a zilei de 18 ianuarie cu 25%. Această evoluție a dus la o „decuplare” între prețul gazului și cel al electricității, oferind o rară fereastră de protecție pentru consumatori. Economii importante de gaze și stabilitate regională Analiza AEI arată că, în data de 18 ianuarie 2026, România a economisit aproximativ 2,8 milioane de metri cubi de gaze, într-un context de consum intern ridicat și tranzit semnificativ către Republica Moldova. Fără aportul energiei eoliene, aceste volume ar fi fost necesare suplimentar din importuri, crescând riscul operațional și dependența energetică. Securitate energetică prin alternative reale Dumitru Chisăliță subliniază că acest episod demonstrează concret cum alternativele energetice pot proteja consumatorii, reduce importurile și sprijini solidaritatea energetică regională. Potrivit acestuia, cazul din 18 ianuarie 2026 ar trebui tratat ca un semnal strategic pentru viitor, care impune diversificarea surselor, dezvoltarea capacităților de stocare, management inteligent al cererii și creșterea autonomiei energetice a României.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră