marți 16 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

773 articole
Eveniment

Cele mai grave accidente, explozii și incendii din România în 2025. Pe șosele, ca la război

România s-a confruntat, de-a lungul anului, cu numeroase accidente și situații de urgență majore. Evenimentele, distribuite în toate regiunile țării, implică accidente rutiere, explozii, incendii, incidente navale, feroviare și aviatice. Mai jos este prezentată o sinteză structurată pe tipuri de incidente. Accidente rutiere grave Accidentele rutiere reprezintă categoria dominantă în statisticile anului, cu numeroase victime și răniți în toată țara. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Ianuarie 21 ianuarie, Dolj (DN 6, Zănoaga): 3 morți și 3 răniți. 29 ianuarie, Sibiu (DN 1, Scoreiu): 1 mort și 7 răniți după impactul dintre un autocar și un TIR. Martie 11 martie, Mamaia (Constanța): 1 mort, 3 grav răniți, după ce autoturismul lovește un stâlp. Intersecția Șos. Chitilei – Bd. Laminorului, București: 12 persoane transportate la spital după un accident cu 5 autoturisme și un microbuz. Aprilie 5 aprilie, Calvini (Buzău, DJ102B): 1 mort și 4 răniți, după ce un tânăr pierde controlul volanului. 7 aprilie, Câțcău (Cluj, DN 1C): 3 morți și 5 răniți într-un accident între un microbuz și un autocamion. Mai 23 mai, Lețcani (Iași): 13 răniți, dintre care 7 grav, într-un accident între un autocar și un autocamion. Iunie 20 iunie, Bălușeni (Botoșani, E58): 2 morți și 4 răniți, în urma coliziunii cu o ambulanță SAJ Botoșani. Iulie 13 iulie, Arad (DN 7B): 2 morți și 4 răniți într-un accident între două autoturisme. August 23 august, Portăreasa (Argeș): 4 morți și 1 rănit după răsturnarea unui vehicul în zona montană. 27 august, Manoleasa (Botoșani, DN 24C): 1 mort și 5 răniți într-un accident rutier. Septembrie 2 septembrie, A1 (Tălmaciu – Veștem): 3 morți în urma impactului dintre o autocisternă și o autoutilitară. 8 septembrie, Bihor (DN 19E): 3 morți într-un accident între un autoturism și o autoutilitară. 9 septembrie, Mangalia (Constanța): 13 persoane transportate la spital după un accident între un microbuz și un autoturism. 10 septembrie, Popești (Argeș): 1 mort și 7 răniți. 17 septembrie, Bascov (Argeș, DN 7): 3 morți la ieșirea din pasajul subteran. Noiembrie 3 noiembrie, București (str. Brașov – Drumul Taberei): 8 răniți în coliziunea dintre un tramvai și un autobuz STB. Explozii și incidente cu butelii Exploziile au provocat victime multiple și pagube considerabile, afectând locuințe și clădiri industriale. Ianuarie 16 ianuarie, Constanța: explozia unei butelii – 4 răniți, 10 garsoniere afectate. Februarie 11 februarie, Zărnești de Slănic (Buzău): 1 mort și 1 rănit cu arsuri pe 60% din corp. August 13 august, Letea Veche (Bacău): explozie de butelie – 4 răniți (minorul cu arsuri pe 40%, adulții cu 50–70%). Două victime, transferate în Austria. Septembrie 1 septembrie, Kronospan Sebeș (Alba): explozie la fabrica de prelucrare a lemnului – 4 răniți; o victimă a murit ulterior. Octombrie 17 octombrie, București (Calea Rahovei): una dintre cele mai grave explozii ale anului: 3 morți, 20 răniți (15 transportați la spital), peste 400 persoane afectate. Etajele 5 și 6 ale blocului s-au prăbușit; 15 săli ale Liceului „Dimitrie Bolintineanu” avariate; A treia victimă extrasă a fost o femeie însărcinată. Noiembrie 25 noiembrie, Buftea (Ilfov): explozie în apartament – 6 persoane afectate, inclusiv un minor de 14 ani. Incendii majore Martie 17 martie, Alba Iulia: incendiu la clădirea unui operator economic – 1 rănit cu arsuri, 1.000 mp afectați. Septembrie 1 septembrie, Kronospan Sebeș: incendiu extins la 3.000 mp după explozie. Accidente feroviare Mai 4 mai, Constanța: două trenuri de călători s-au tamponat în stația CF – 28 persoane evaluate medical, 7 transportate la spital. Accidente aviatice Iulie 20 iulie, Gura Portiței: 2 bărbați au murit într-un accident aviatic cu un avion de mici dimensiuni. Incidente navale Iulie 28 iulie, Golful Musura – Brațul Sulina: răsturnarea unei ambarcațiuni – 4 persoane au murit. Accidente de muncă și prăbușiri de teren Novembrie 12 noiembrie, Gherghița (Prahova): doi muncitori au murit după ce au fost surprinși de un mal de pământ în timpul lucrărilor la canalizare; operațiunea de extragere a durat 6 ore. Coliziuni cu mijloace de transport public Iulie 31 iulie, București (Sector 5): accident între tramvai și autobuz STB – 6 persoane transportate la spital, 11 asistate la fața locului. Noiembrie 3 noiembrie: 8 răniți într-o coliziune tramvai – autobuz STB. Alte incidente notabile Aprilie 29 aprilie, Pantelimon (Ilfov): explozie în Laboratorul artileristic al Armatei – 1 angajată civilă a murit.

Cele mai grave accidente din România în 2025 (sursa: Inquam Photos/Cornel Putan)
Acuzații grave ale Rusiei la adresa României (sursa: TASS)
Internațional

Rusia acuză România și Polonia că ajută Ucraina să construiască bombe "murdare" (nucleare)

Șeful trupelor ruse de apărare radiologică, chimică și biologică, Aleksei Rtișcev, a lansat acuzații la adresa României și Poloniei, susținând că cele două state ar fi facilitat transportul componentelor unei așa-numite „bombe murdare” destinate Ucrainei. Potrivit oficialului rus, Ucraina ar fi pregătit detonarea unui astfel de dispozitiv, fără ca afirmațiile să fie susținute de dovezi. Rol atribuit fostului șef al administrației prezidențiale ucrainene Rtișcev a declarat că Andrii Iermak, fost șef al administrației președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, ar fi avut un rol-cheie în organizarea operațiunii. Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Acesta ar fi fost responsabil de coordonarea logistică, financiară și organizatorică a livrărilor de combustibil nuclear uzat către Ucraina. Acuzații fără dovezi privind rute prin România și Polonia Oficialul rus a afirmat că transporturile ar fi tranzitat Polonia și România, fără notificarea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și a altor organisme internaționale. Declarațiile nu au fost însoțite de probe concrete și au fost difuzate prin agențiile de presă ruse. Invocarea unui scenariu de „operațiune sub steag fals” Potrivit lui Rtișcev, aceste transporturi ar crea riscul fabricării și utilizării unei „bombe murdare” într-o posibilă „operațiune sub steag fals”. El susține că un astfel de scenariu ar putea fi folosit pentru a provoca contaminare radioactivă și panică. Ce este o „bombă murdară” O „bombă murdară” este un dispozitiv exploziv convențional care conține materiale radioactive, fără a avea caracteristicile unei arme nucleare. Deși nu produce o explozie nucleară, un astfel de dispozitiv poate provoca contaminare radioactivă și efecte psihologice semnificative asupra populației.

Elevii români, consum ridicat de alcool (sursa: Pexels/Cristian Sorin)
Eveniment

Tinerii români se droghează mai puțin decât în vest, dar fumează, pariază și beau mai mult

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat marți că România se situează sub media europeană în ceea ce privește consumul de droguri în rândul elevilor. Totuși, alte comportamente de risc sunt peste media OCDE, diferențiat pe gen: alcool și jocuri de noroc în rândul băieților, fumat și dependență online în rândul fetelor. Datele studiului ESPAD și ale analizelor interne Conform studiului european ESPAD și analizelor realizate de organizații precum World Vision, consumul de droguri în rândul elevilor români este mai redus decât media europeană. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță „Față de media europeană sau media OCDE stăm mai bine”, a precizat Daniel David. Chiar și așa, ministrul a subliniat că procentul de aproximativ 6% necesită intervenții ferme, întrucât „sub medie nu înseamnă bine”. Alcool, jocuri de noroc, fumat și dependență online Ministrul a atras atenția asupra diferențelor clare între comportamentele de risc ale băieților și fetelor: Băieții se află peste media OCDE la consumul de alcool și la jocurile de noroc. Fetele depășesc media OCDE la fumat și dependența online. Aceste rezultate indică necesitatea unor politici de prevenție adaptate pe categorii de risc. Colaborare interinstituțională și intervenție timpurie Daniel David a subliniat că Ministerul Educației colaborează cu Ministerul de Interne și cu autoritățile locale pentru a asigura siguranța spațiilor din jurul școlilor. Totodată, ministrul a explicat că identificarea primelor semne de consum nu trebuie să revină exclusiv consilierilor școlari: „Primele observații pot fi făcute de colegi sau de profesori, iar ei trebuie să știe cum să semnaleze problema”. Programe de conștientizare și acces la servicii validate științific Ministerul susține programe dedicate prevenției primare și formării elevilor și profesorilor în recunoașterea comportamentelor de risc. Pentru cazurile deja instalate, instituția colaborează cu Ministerul Sănătății pentru a asigura acces la servicii validate științific, inclusiv la centre specializate pentru controlul consumului de droguri. Studiul ESPAD 2024: peste 113.000 de elevi evaluați Potrivit Agenției Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA), ediția 2024 a studiului ESPAD a cuprins 113.882 de elevi cu vârste între 15 și 16 ani, din 37 de țări europene. Rezultatele oferă una dintre cele mai ample imagini comparative privind consumul de alcool, tutun, droguri și alte comportamente de risc în rândul adolescenților europeni.

Acte românești false pentru milionari ucraineni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fabrica de cărți de identitate false de la Botoșani a lucrat și pentru ucraineni bogați

Oamenii de afaceri Roman Lunin și Oleg Pyavka din Ucraina ar fi obținut în mod fraudulos acte de naștere românești în perioada 2023-2024. Acte românești false pentru milionari ucraineni Cei doi ar fi urmărit să circule fără viză în Uniunea Europeană și, posibil, să evite recrutarea pentru frontul din Ucraina, potrivit informațiilor furnizate pentru Ziarul de Iași. Citește și: Ministerul de Externe vrea să lase fundația lui Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, fără principala sursă de bani Instanțele din București au început deja să anuleze astfel de acte, în timp ce Parchetul General anchetează cazul, vizând și alți aproximativ 300 de cetățeni ruși implicați în aceeași schemă. Lunin, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Ucraina, și Pyavka, CEO al propriului grup de firme, au legături și cu România, acesta din urmă înființând o firmă în Iași și achiziționând două apartamente în București. Continuarea, în Ziarul de Iași

Datoria României, sume cât 59,7% din PIB (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

Suntem datori vânduți: România are de înapoiat sume cât 59,7% din PIB

Datoria administrației publice a crescut în august 2025 la 1.084,25 miliarde lei, față de 1.070,18 miliarde lei în luna precedentă, arată datele Ministerului Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a ajuns la 59,7%, în urcare față de 58,9% în iulie, potrivit valorilor PIB comunicate de INS în 10 octombrie 2025. Evoluția datoriei pe termen mediu și lung Datoria pe termen mediu și lung s-a majorat la 1.021,5 miliarde lei în august, comparativ cu 1.004,9 miliarde lei în iulie. Citește și: Ce spune Pieleanu, care are acces la datele exit-poll-ului Curs/Avangarde, despre primele rezultate În schimb, datoria pe termen scurt a scăzut la 63,1 miliarde lei, de la 65,19 miliarde lei luna anterioară. Titlurile de stat, principala componentă a datoriei publice Cea mai mare parte a datoriei era reprezentată de titluri de stat, în valoare de 885,958 miliarde lei. Împrumuturile contractate de stat totalizau 175,48 miliarde lei. Structura datoriei pe monede Datoria guvernamentală în lei se ridica la 495,4 miliarde lei. Datoria denominată în euro ajungea la 476,2 miliarde lei (echivalent), iar cea în dolari la 110,6 miliarde lei (echivalent). Datoria administrației centrale continuă să crească Datoria administrației publice centrale a urcat în august la 1.059,5 miliarde lei, față de 1.046 miliarde lei în iulie. Din total, 996,44 miliarde lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Cele mai mari sume au fost contractate în lei (476,06 miliarde lei) și euro (470,8 miliarde lei, echivalent). Datoria administrațiilor locale trece de 24,7 miliarde lei Datoria administrației publice locale a crescut la 24,734 miliarde lei, de la 24,175 miliarde lei în iulie. Aproape întreaga sumă (24,7 miliarde lei) este datorie pe termen mediu și lung. Datoria internă crește la 529,57 miliarde lei Datoria internă a administrației publice a ajuns la 529,57 miliarde lei în august, față de 523,11 miliarde lei în luna anterioară, reprezentând 29,2% din PIB. Din această sumă, administrația centrală are 510 miliarde lei datorie internă, iar administrațiile locale 19,58 miliarde lei. Datoria externă depășește 554 miliarde lei Datoria externă a administrației publice s-a majorat la 554,68 miliarde lei, față de 547,06 miliarde lei în iulie, ajungând la 30,6% din PIB. Cea mai mare parte aparține administrației centrale (549,5 miliarde lei), iar datoria externă a administrațiilor locale se ridică la 5,155 miliarde lei.

Piese esențiale pentru Airbus, fabricate la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

O fabrică din România ține avioanele Airbus în aer: este singurul producător al unor piese

Fabrica BMT Aerospace din Iași produce mecanismele „rack and pinion” care pun în mișcare aripile avioanelor Airbus, fiind singura unitate din lume autorizată să fabrice aceste piese. Piese esențiale pentru Airbus, fabricate la Iași Directorul general Benoit Reynders a declarat pentru ZDI că aproape 15.000 de componente pleacă anual de la Iași către aproape 700 de aeronave utilizate de companii precum Tarom sau Wizz Air. Citește și: Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale Unitatea de pe șoseaua Iași–Tomești are un rol strategic în industria aerospațială, oferind rapiditate, proximitate față de clienți și capacitate de inovare. Angajații din Iași contribuie decisiv la menținerea poziției BMT Aerospace ca lider global în domeniu. Continuarea, în Ziarul de Iași

România, în declin demografic accentuat (sursa: Pexels/Ogeday)
Eveniment

Aproape cinci milioane de români vor dispărea în următorii ani, avertizează INS

România se confruntă cu un declin demografic accentuat, iar populația ar putea scădea la 14,367 milioane de locuitori în anul 2080, față de 19,036 milioane în 2025 – o diminuare de aproape 4,7 milioane de persoane, adică aproximativ un sfert din populație. Datele provin din analiza „Proiectarea populaţiei active a României la orizontul anului 2080”, realizată de Institutul Național de Statistică (INS). România, în declin demografic accentuat INS prezintă trei variante de proiecție a populației rezidente: Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Varianta constantă (reper) – păstrează neschimbate nivelurile actuale de fertilitate, speranță de viață și migrație netă din anul 2024. Acest scenariu permite compararea evoluțiilor demografice în absența schimbărilor majore. Varianta medie (cea mai plauzibilă) – se bazează pe tendințele recente ale principalelor componente demografice și este considerată cea mai realistă în contextul socio-economic actual. Varianta optimistă – presupune îmbunătățiri semnificative ale fertilității și speranței de viață, indicând nivelul maxim ce ar putea fi atins în condiții demografice favorabile. Scădere inevitabilă a populației, indiferent de scenariu Coordonatorul publicației, vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, subliniază că toate scenariile duc la o scădere a populației, însă amploarea declinului diferă semnificativ: Varianta constantă: populația scade cu 4,669 milioane persoane, până la 14,367 milioane (circa -24,5%) Varianta medie: scădere de 3,403 milioane persoane (aprox. -17,9%) Varianta optimistă: reducere de 1,923 milioane persoane (circa -10,1%) „Indiferent de scenariul analizat, populaţia României va continua să scadă până în 2080, iar amploarea declinului variază între o zecime şi un sfert din populaţia actuală”, a precizat vicepreşedintele INS. Date demografice actuale folosite pentru proiecții Pentru realizarea acestor scenarii, INS a utilizat cele mai recente date disponibile, inclusiv: Populația rezidentă la 1 ianuarie 2025, pe județe, sexe și vârste Ratele totale de fertilitate și structura născuților-vii (2024) Speranța de viață la naștere (2024), pe sexe și județe Soldul migrației interne și internaționale (2024), pe grupe de vârstă și sexe Proiecții esențiale pentru politici publice și planificare socială Potrivit lui Silviu Vîrva, această lucrare oferă „o perspectivă scenografică asupra demografiei țării pe termen lung”, construită pe o metodologie riguroasă și o analiză detaliată a datelor. „Prin această viziune orientată spre viitor, putem anticipa şi gestiona mai eficient schimbările sociale care influenţează demografia, precum îmbătrânirea populaţiei, emigraţia şi evoluţia sporului natural”, a subliniat vicepreședintele INS. Lucrare realizată de experți INS Publicația INS este realizată de Silviu Vîrva, împreună cu autorii Silvia Pisică, Lavinia-Elena Bălteanu, Ruxandra Moldoveanu și Maria Streche. Aceasta prezintă proiecții demografice fundamentale pentru strategiile economice, sociale și educaționale, facilitând ajustarea resurselor la nevoile viitoare ale populației.

Numărul firmelor dizolvate, în creștere (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Firmele se închid masiv: creștere cu 32% în 2025 a dizolvărilor, în special în comerț

Numărul firmelor dizolvate în România a ajuns la 46.917 în perioada ianuarie-octombrie 2025, cu 32,4% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024, când se înregistrau 35.436 de dizolvări. Datele sunt furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și reflectă un ritm accelerat al dispariției firmelor de pe piață. Bucureștiul conduce topul dizolvărilor de firme Capitala rămâne zona cu cele mai multe firme dizolvate: 9.396 de companii au fost radiate în primele zece luni ale anului 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 35,43% față de perioada similară din 2024. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Pe următoarele locuri se situează județele: Cluj – 2.641 de firme (plus 42,6%) Ilfov – 2.439 (plus 28,37%) Constanța – 2.273 (plus 21,88%) Timiș – 1.929 (plus 19,29%) Brașov – 1.740 (plus 47,21%) Iași – 1.729 (plus 24,48%) Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai reduse valori ale dizolvărilor de companii au fost înregistrate în: Ialomița – 250 (plus 31,58%) Covasna – 266 (plus 45,36%) Mehedinți – 320 (plus 39,74%) Călărași – 322 (plus 21,51%) Harghita – 340 (plus 7,26%) Chiar dacă numărul de dizolvări este mic în aceste județe, toate au înregistrat creșteri față de anul anterior. Creșteri semnificative în județe precum Maramureș, Olt și Alba Cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de firme dizolvate s-au consemnat în: Maramureș – plus 67,8% Olt – plus 62,25% Alba – plus 56,06% Vâlcea – plus 55,38% Important de menționat este că în niciun județ nu s-au înregistrat scăderi ale numărului de dizolvări. Domenii afectate: comerțul, construcțiile și serviciile profesionale Domeniul cu cele mai multe dizolvări este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor. În acest sector au fost raportate 10.509 dizolvări, în creștere cu 7,72% față de anul precedent. Alte domenii afectate: Construcții – 3.924 dizolvări (plus 9,55%) Activități profesionale, științifice și tehnice – 3.884 (plus 12,58%) Transport și depozitare – 3.211 (plus 18,66%) Situația din luna octombrie 2025 În luna octombrie au fost raportate 5.407 dizolvări de firme, dintre care: București – 1.191 Ilfov – 306 Cluj – 298 Constanța – 204 Iași – 203 Timiș – 203

România, cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor Foto: Eurostat
Economie

România, cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor, 2004-2024 - Eurostat

Lovitură pentru propaganda suveranistă: România a înregistrat cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor al gospodăriilor, între 2004 și 2024, arată datele publicate marți de Eurostat. Creșterea a fost de 134%, în timp ce Lituania este pe locul II, cu o creștere de 95%. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu România, cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor „Între 2004 și 2024, venitul real pe cap de locuitor al gospodăriilor din UE a crescut cu 22% (...) În ceea ce privește țările UE, România a înregistrat cea mai mare creștere a venitului real pe cap de locuitor al gospodăriilor între 2004 și 2024 (134 %), urmată de Lituania (95 %), Polonia (91 %) și Malta (90 %). Grecia și Italia au fost singurele țări în care venitul pe cap de locuitor al gospodăriilor a scăzut în ultimii 20 de ani (-5 % și, respectiv, -4 %), în timp ce cele mai mici creșteri au fost înregistrate în Spania (11 %), Austria (14 %), Belgia (15 %) și Luxemburg (17 %)”, arată statistica europeană. Venitul brut disponibil ajustat al gospodăriilor pe cap de locuitor în termeni reali reprezintă suma totală de bani pe care gospodăriile o au la dispoziție pentru cheltuieli și economii după deducerea impozitelor pe venit și a contribuțiilor la pensii, plus bunurile și serviciile individuale (cum ar fi serviciile de educație și sănătate) primite gratuit de la instituții guvernamentale și non-profit care deservesc gospodăriile. Real înseamnă că valoarea sa nominală este ajustată în funcție de creșterile de prețuri (prin deflatorul cheltuielilor finale de consum ale gospodăriilor). Pe cap de locuitor indică faptul că valoarea a fost împărțită la populația totală.

Criză majoră în sistemul antigrindină românesc (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Război pe rachete în estul României: operatorii antigrindină, demisii în bloc

Sistemul de combatere a căderilor de grindină din estul României a fost zguduit de un val de peste 170 de demisii, generând un scandal major într-un domeniu strategic pentru protecția viilor și livezilor. Criză majoră în sistemul antigrindină românesc Au apărut acuzații că unii lideri interni ar fi încercat să deturneze activitatea către o firmă nouă, punând sub semnul întrebării credibilitatea întregului mecanism antigrindină. Citește și: Fostă judecătoare: Justiția, ca în anii '50, cînd se practica mascarada judiciară. „Prescripția, cea mai mare escrocherie, pentru salvarea marii corupții” Situația a creat tensiuni și îngrijorări privind securitatea agricolă, într-un context în care sistemul joacă un rol vital în protejarea a sute de mii de hectare. Directorul general Emil Sîrbu afirmă că tensiunile s-au temperat și activitatea începe să revină la normal. Continuarea, în Ziarul de Iași

Neptun Deep, nouă miză pentru Ungaria (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria, interesată să importe gaz românesc din Marea Neagră (Neptun Deep)

Ungaria și-a exprimat oficial interesul pentru importul de gaze naturale din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră, ca parte a strategiei sale de diversificare a surselor de energie. Anunțul a fost făcut marți de ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului exterior, Peter Szijjarto, în cadrul unei conferințe de presă pe teme energetice susținute la București. Ungaria, interesată să importe gaz românesc Peter Szijjarto a subliniat că decizia privind structura consumului intern și cantitățile de gaz destinate exportului din Neptun Deep aparține exclusiv României. Citește și: Fostul președinte Băsescu, reacție dură după ce o dronă rusească s-a plimbat până la Vaslui, unde a căzut de bunăvoie și nesilită de nimeni Totuși, în cazul în care gazul românesc ar fi disponibil pentru export, Ungaria și-ar dori să îl importe, cu condiția încheierii unui acord comercial avantajos între MVM (compania energetică maghiară) și OMV Petrom. „Suntem interesați de diversificare, suntem interesați să adăugăm România la sursele de aprovizionare cu gaze ale Ungariei. Problema este comercială și ține de o decizie națională a României”, a declarat ministrul ungar. Rusia, considerată în continuare un furnizor de încredere Întrebat despre posibilitatea ca MOL să achiziționeze activele internaționale ale Lukoil, Szijjarto a spus că negocieri ar putea exista, însă este încă prematur. El a reiterat că Ungaria continuă să importe petrol de la Lukoil și consideră Rusia un partener energetic de încredere. „Toate alternativele sunt mai puțin de încredere sau mai scumpe”, a afirmat ministrul, justificând menținerea cooperării energetice cu Rusia. Posibilă implicare a Ungariei în zăcământul Trident Ministrul a fost întrebat și despre un interes potențial al Ungariei pentru participația Lukoil din perimetrul Trident din Marea Neagră. Szijjarto a menționat că MOL, companie maghiară privată, ia decizii comerciale independente și ar putea negocia dacă tranzacțiile sunt profitabile. Perimetrul Trident este deținut în proporție de 87,8% de Lukoil și 12,2% de Romgaz. Estimările preliminare indică rezerve potențiale de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi de gaze, însă datele nu sunt încă confirmate prin foraje. Cooperare energetică româno-ungară: un model regional Peter Szijjarto a elogiat cooperarea energetică dintre România și Ungaria, considerând-o „exemplară” și „bazată pe pragmatism și bun-simț”. El a subliniat importanța colaborării de bună vecinătate pentru securitatea energetică regională. „Cooperarea energetică dintre România și Ungaria este cu adevărat perfectă”, a spus oficialul, menționând că interconectorul de gaze a fost extins la o capacitate de 2,7 miliarde de metri cubi. Ungaria se bazează pe viitoare livrări de gaze prin România, în contextul în care țara noastră este văzută ca un viitor furnizor-cheie de energie pentru regiune.

Căsătoriile gay din UE trebuie recunoscute în România (sursa: Facebook/European Court of Justice)
Eveniment

Căsătoriile gay din alte țări UE trebuie recunoscute și în România, decide Curtea de Justiție a UE

Fiecare țară din Uniunea Europeană este obligată să recunoască mariajul dintre două persoane de același sex încheiat legal într-un alt stat membru, chiar dacă legislația națională nu permite astfel de căsătorii. Decizia a fost publicată marți de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Hotărârea vizează protejarea libertății de circulație și a dreptului la viață privată și de familie în cadrul UE. Cazul care a dus la decizie: doi cetățeni polonezi căsătoriți în Germania Litigiul a fost declanșat de doi cetățeni polonezi căsătoriți în Germania, care au cerut autorităților din Polonia înregistrarea certificatului lor de căsătorie. Citește și: Fostul președinte Băsescu, reacție dură după ce o dronă rusească s-a plimbat până la Vaslui, unde a căzut de bunăvoie și nesilită de nimeni Solicitarea le-a fost respinsă pe motiv că legea poloneză nu recunoaște căsătoriile între persoane de același sex. CJUE a stabilit că acest refuz reprezintă o încălcare a dreptului european. Refuzul recunoașterii: încălcarea libertății de circulație și a dreptului la viață de familie Potrivit Curții, refuzul recunoașterii mariajului împiedică exercitarea libertății de circulație în cadrul UE. Cetățenii nu trebuie să își piardă drepturile civile și de familie atunci când se mută într-un alt stat membru. Instanța europeană afirmă că o astfel de situație „încalcă libertatea de circulație, precum și dreptul la respectarea vieții private și de familie”. Statele membre trebuie să recunoască starea civilă dobândită legal în UE CJUE precizează că toate țările membre sunt obligate să recunoască starea civilă dobândită legal într-un alt stat membru, atunci când aceasta este necesară pentru exercitarea drepturilor conferite de legislația europeană. Astfel, chiar dacă un stat nu permite căsătoria între persoane de același sex, este obligat să recunoască efectele legale ale unei căsătorii încheiate într-o altă țară a Uniunii. Statele nu sunt obligate să modifice legislația națională CJUE subliniază însă că Polonia, la fel ca orice alt stat membru, nu este obligată să introducă în legislația sa căsătoria între persoane de același sex. Obligativitatea privește doar recunoașterea în scopuri legale și administrative, atunci când căsătoria a fost încheiată într-o altă țară a UE. Ce înseamnă decizia pentru cetățenii UE Hotărârea CJUE consolidează drepturile persoanelor căsătorite în alte state membre: Recunoașterea statutului marital în orice țară din UE Acces la drepturi administrative, civile și sociale (moștenire, sănătate, fiscalitate) Protejarea vieții private și de familie, indiferent de țara în care se stabilesc

Activele Lukoil din România, la un pas de vânzare (sursa: Facebook/LUKOIL Romania)
Eveniment

Trei companii, inclusiv din SUA și UE, interesate să preia activele Lukoil din România

Trei companii și-au exprimat oficial intenția de a achiziționa activele Lukoil din România, inclusiv rafinăria și rețeaua de benzinării, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în cadrul Romanian International Energy Conference (RIEC) 2025. Potrivit acestuia, negocierile sunt deja în desfășurare de câteva săptămâni, direct între investitori și concernul rus. Statul român a fost informat și monitorizează procesul, fără a interveni în tranzacția comercială privată. România aplică sancțiunile SUA și nu prelungește termenele Ministrul a subliniat că România nu a solicitat prelungirea termenelor privind aplicarea sancțiunilor impuse Rusiei, spre deosebire de alte state care depind de importurile de hidrocarburi. Citește și: Călin Georgescu, atac furios și suburban la Nicușor Dan, după ce acesta a vorbit despre biografia fostului candidat „Poziția noastră este foarte clară și fermă. Așteptăm aplicarea sancțiunilor, iar compania urmează să finalizeze tranzacția pentru a nu perturba activitatea economică”, a declarat Bogdan Ivan. România nu este dependentă de resursele energetice ale Federației Ruse, ceea ce permite o poziționare fermă în privința sancțiunilor internaționale. Ministerele elaborează un act normativ pentru supravegherea activelor Ministerul de Externe, împreună cu instituțiile de resort și cu aportul tehnic al Ministerului Energiei, pregătește un act normativ care să asigure un cadru legal pentru supravegherea activelor strategice Lukoil pe teritoriul României. Acesta va permite monitorizarea activităților economice și a transferurilor de proprietate, pentru a preveni riscuri privind securitatea energetică și interesele naționale. Negocieri internaționale pentru preluarea activelor Lukoil Potrivit ministrului, negocierile privind vânzarea activelor sunt în desfășurare la nivel internațional, fiind implicate companii din Statele Unite (care au depus mai multe oferte), din România, din state membre ale Uniunii Europene. Numele potențialilor cumpărători nu au fost încă dezvăluite, din motive de confidențialitate comercială. Procedură standard de supraveghere a tranzacției Întrebat dacă viitorul act normativ ar putea introduce un supraveghetor pentru tranzacție, ministrul a afirmat că este o procedură standard, similară celor aplicate încă din 2022 pentru companii cu capital rusesc. Modelul de supraveghere va fi adaptat legislației din 2025, pentru a se asigura transparența tranzacției și protejarea intereselor strategice ale României.

România susține integritatea teritorială a Ucrainei (sursa: Facebook/Mircea Abrudean)
Eveniment

România susține că Ucraina trebuie să-și recupereze toate teritoriile, inclusiv Crimeea

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat luni, la cea de-a patra ediție a Summitului Parlamentar al Platformei Internaționale Crimeea, desfășurat la Stockholm, că România își menține sprijinul ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în granițele sale recunoscute la nivel internațional. Acesta a subliniat că anexarea ilegală a Crimeei și războiul declanșat de Federația Rusă reprezintă încălcări grave ale dreptului internațional, ale democrației și ale valorilor fundamentale ale drepturilor omului. România susține aderarea Ucrainei la UE și NATO Mircea Abrudean a reiterat angajamentul deplin al României de a sprijini Ucraina „atât timp cât va fi nevoie” și susținerea acesteia pentru obținerea statutului de membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană și NATO. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale În contextul provocărilor de securitate actuale, oficialul român a cerut acțiune coordonată și solidară pe plan internațional. Lege adoptată în Senatul României împotriva eludării sancțiunilor Președintele Senatului a reamintit că, pe 10 noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat un proiect de lege care incriminează încălcarea și eludarea sancțiunilor internaționale impuse Rusiei. Astfel, persoanele sau companiile care sprijină entități aflate pe lista de sancțiuni vor răspunde penal, riscând pedepse cu închisoarea, nu doar amenzi contravenționale. Registrul Pagubelor și fondul de compensare pentru Ucraina În discursul rostit la Stockholm, Abrudean a salutat operaționalizarea, în 2024, a Registrului Pagubelor cauzate Ucrainei, considerându-l un pas esențial spre responsabilitate internațională. În plus, el a evidențiat importanța viitoarei Comisii Internaționale de Soluționare a Cererilor Ucrainei și a creării unui fond de compensare, destinat acordării despăgubirilor stabilite și gestionate de această comisie. Impactul uman al războiului: suferințe, pierderi și destabilizare regională Abrudean a descris efectele dramatice ale agresiunii ruse asupra populației ucrainene: familii dezrădăcinate, pierderi de vieți omenești, distrugeri și un sentiment puternic de insecuritate. Aceste consecințe, a subliniat el, depășesc granițele Ucrainei și afectează întregul spațiu regional, inclusiv România. România rămâne alături de Ucraina Președintele Senatului a subliniat rolul activ al României în gestionarea crizei umanitare, prin oferirea de protecție, ajutor financiar, adăpost și asistență refugiaților ucraineni. „Nu poți construi securitate regională dacă regulile sunt ignorate. România este alături de Ucraina. Continuăm să susținem independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Acest lucru include Crimeea. Slava Ukraini!”, a transmis Abrudean.

Guvernul raportează datorie publică record (sursa: Facebook/Ministerul Finanţelor)
Economie

Datoria publică depășește pragul de sustenabilitate: România trece de 1.070 miliarde de lei datorie

Datoria administrației publice a ajuns în iulie 2025 la 1.070,18 miliarde lei, în creștere față de 1.039,96 miliarde lei în luna anterioară, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Această evoluție marchează un nou vârf al datoriei guvernamentale. Ponderea datoriei în PIB urcă la 58,9% Raportată la Produsul Intern Brut, datoria guvernamentală a crescut la 58,9%, față de 57,3% în iunie 2025, conform datelor INS din 10 octombrie. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Nivelul se apropie de pragul de 60%, considerat limită de sustenabilitate în Uniunea Europeană. Creșteri atât în datoria pe termen lung, cât și pe termen scurt În luna iulie, datoria pe termen mediu și lung a urcat la 1.004,9 miliarde lei, de la 975,238 miliarde lei în iunie. Datoria pe termen scurt s-a majorat și ea, ajungând la 65,19 miliarde lei, față de 64,62 miliarde lei în luna precedentă. Titlurile de stat reprezintă cea mai mare parte a datoriei publice Cea mai mare componentă a datoriei guvernamentale este reprezentată de titlurile de stat, cu 884,026 miliarde lei. Împrumuturile contractate de stat au ajuns la 166,6 miliarde lei. Distribuția datoriei după monedă: lei, euro și dolari americani Datoria publică în moneda națională se ridică la 489,747 miliarde lei. Datoria denominată în euro este echivalentul a 465,49 miliarde lei, iar cea în dolari americani ajunge la echivalentul a 112,96 miliarde lei. Datoria administrației centrale și locale în creștere Administrația publică centrală înregistra în iulie o datorie de 1.046 miliarde lei, în creștere față de 1.015,85 miliarde lei în iunie. Din aceasta, 980,833 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Administrația publică locală a raportat o datorie de 24,175 miliarde lei, din care 24,156 miliarde lei pe termen mediu și lung. Datoria internă se menține la 28,8% din PIB Datoria internă a administrației publice a totalizat 523,116 miliarde lei, reprezentând 28,8% din PIB, nivel similar cu cel din luna anterioară. Din această sumă, 503,704 miliarde lei provin din datoria administrației centrale și 19,411 miliarde lei din cea a administrației locale. Datoria externă depășește 547 miliarde lei, ajungând la 30,1% din PIB Datoria externă a administrației publice a crescut la 547,063 miliarde lei, față de 517,668 miliarde lei în iunie. Aceasta reprezintă 30,1% din PIB, un avans față de 28,5% în luna precedentă. Datoria externă a administrației centrale totalizează 542,299 miliarde lei, iar cea a administrației locale 4,764 miliarde lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră