sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

923 articole
Eveniment

Italia și România, două țări prinse în febra jocurilor de noroc: miliarde de euro pierdute anual

Jocurile de noroc au devenit una dintre cele mai profitabile industrii din Europa, iar Italia și România oferă două exemple relevante despre amploarea fenomenului. Deși dimensiunea economică a celor două piețe este foarte diferită, mecanismul pare același: sumele mizate cresc de la an la an, pierderile jucătorilor ating niveluri record, iar statul încasează taxe consistente. În același timp, costurile sociale generate de dependență, sărăcie și problemele de sănătate ridică întrebarea dacă aceste venituri reprezintă cu adevărat un câștig pentru societate. Italia: 22 de miliarde de euro pierdute într-un singur an Potrivit raportului „Cartea Neagră a jocurilor de noroc”, realizat de confederația sindicală CGIL, Federația Consumatorilor și Fundația ISSCON, italienii au pierdut în 2025 aproximativ 21,88 miliarde de euro la jocurile de noroc. Citește și: Ilie Bolojan spune unde s-a aflat PSD în ultimele trei săptămâni și ce ar fi trebuit să facă Dimensiunea pieței este impresionantă. Încasările totale ale industriei au ajuns la 165,34 miliarde de euro, cu 5% mai mult decât în anul precedent. Practic, fiecare adult italian a jucat în medie 3.285 de euro pe parcursul unui singur an. Fenomenul este alimentat tot mai mult de mediul digital. Pentru prima dată, jocurile online au depășit pragul de 100 de miliarde de euro, înregistrând o creștere de 9,5% față de anul anterior și de peste 221% comparativ cu 2018. În prezent, Italia are aproximativ 4,8 milioane de jucători activi online, iar autorii raportului avertizează că fenomenul se extinde în special în rândul tinerilor. Unul dintre cele mai provocatoare concluzii ale studiului este sugerată chiar de titlul ediției din acest an: „Statul pierzător”. Autorii susțin că veniturile fiscale generate de jocurile de noroc sunt erodate de costurile sociale și medicale asociate dependenței, tratamentelor și problemelor economice generate de gambling. În schimb, marii câștigători sunt operatorii din industrie. Potrivit raportului, profiturile companiilor au crescut cu 165% în termeni reali, ajungând la 10,4 miliarde de euro. România: o piață mai mică, dar cu o creștere accelerată Raportat la dimensiunea economiei și a populației, România se află pe o traiectorie asemănătoare. Datele oficiale și analizele de piață arată că românii pierd anual peste 2,2 miliarde de euro la jocurile de noroc. Doar în prima jumătate a anului 2025, pierderile nete la cazinouri și pariuri online au depășit 5,5 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1,1 miliarde de euro. În spatele acestor pierderi se află însă un volum mult mai mare de bani puși în joc. Estimările privind rulajul total al pieței indică aproximativ 15,5 miliarde de lei anual, adică peste 3 miliarde de euro. Fenomenul a devenit atât de important încât Institutul Național de Statistică a inclus cheltuielile pentru jocuri de noroc și pariuri în calculul indicilor de inflație, un semn că acestea ocupă o pondere semnificativă în bugetele unor gospodării. Asociațiile care monitorizează piața avertizează, de asemenea, că o parte a sumelor cheltuite provine din zona nereglementată, ceea ce face ca dimensiunea reală a fenomenului să fie dificil de estimat. Cât câștigă statul? Diferența majoră dintre cele două țări apare în modul în care este prezentată relația dintre stat și industria jocurilor de noroc. În România, veniturile directe ale statului sunt estimate la aproximativ 700 de milioane de euro anual, bani proveniți din taxe, licențe, autorizații și impozite specifice industriei. Sistemul fiscal este unul complex și relativ agresiv. Operatorii plătesc: - taxe anuale de licență care ajung la 300.000 de euro pentru pariurile online; - taxe de autorizare calculate ca procent din venituri, între 25% și 30%; - taxe de viciu pentru fiecare aparat de tip slot-machine; - contribuții pentru programele de joc responsabil; - garanții bancare de până la un milion de euro pentru plata premiilor. Aceste obligații fiscale au fost majorate semnificativ prin modificările legislative adoptate în ultimii ani. În Italia, raportul CGIL și Federconsumatori contestă însă ideea că veniturile fiscale reprezintă un beneficiu net pentru bugetul public. Autorii argumentează că tratamentul dependenței, asistența socială, pierderea productivității și alte efecte indirecte generează costuri care reduc sau chiar anulează avantajul fiscal aparent. Aceeași întrebare începe să fie formulată și în România, unde discuțiile despre costurile sociale ale gamblingului devin tot mai intense. Cine pierde mai mult? La prima vedere, comparația pare simplă: italienii pierd aproape 22 de miliarde de euro anual, în timp ce românii pierd aproximativ 2,2 miliarde de euro. Însă raportarea la populație oferă o perspectivă mai nuanțată. Italia are aproximativ 59 de milioane de locuitori și o economie de peste zece ori mai mare decât cea a României. Cu toate acestea, pierderile totale sunt de aproximativ zece ori mai mari decât cele înregistrate în România, ceea ce sugerează că fenomenul are o intensitate comparabilă în ambele țări. Mai mult, dacă în Italia suma medie jucată de fiecare adult este de 3.285 de euro anual, în România impactul este probabil mai greu de suportat pentru populație, având în vedere nivelul semnificativ mai redus al veniturilor. Altfel spus, fiecare euro pierdut la jocurile de noroc cântărește mai greu în bugetul unei familii din România decât în cel al unei familii din Italia. Venit fiscal vs cost social Atât Italia, cât și România se confruntă cu aceeași dilemă. Pe de o parte, industria jocurilor de noroc aduce venituri importante la buget și creează locuri de muncă. În România, statul încasează aproximativ 700 de milioane de euro anual, iar în Italia piața generează zeci de miliarde de euro în tranzacții. Pe de altă parte, creșterea accelerată a jocurilor online, accesul facil al tinerilor și extinderea fenomenului ridică semne de întrebare privind costurile reale ale acestei industrii. Raportul italian vorbește despre „statul pierzător”, sugerând că adevărații beneficiari sunt companiile de gambling. Datele arată că operatorii italieni au ajuns la profituri de peste 10 miliarde de euro, în timp ce jucătorii pierd aproape 22 de miliarde. În România, unde piața continuă să se extindă și unde jocurile de noroc au ajuns suficient de importante pentru a influența statisticile privind inflația, aceeași întrebare devine tot mai actuală: dacă statul câștigă sute de milioane de euro din taxe, dar cetățenii pierd miliarde, cine este cu adevărat câștigătorul acestei industrii?

Jocurile de noroc, miliarde de euro pierdute (sursa: Pexels/Anna Shvets)
Mark Rutte laudă puternic România la deschiderea reuniunii ministrilor de Externe din țările NATO Foto: NATO
Eveniment

Secretarul general al NATO laudă România pentru sprijinul oferit SUA, în conflictul din Iran

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a oferit România ca exemplu pozitiv atunci când a fost chestionat în legătură cu faptul că SUA nu au primit suficientă susținere din partea aliaților europeni, în conflictul din Iran. Și secretarul de stat Marco Rubio a lăudat, acum o săptămână, atitudinea României.  Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Rutte înțelege dezamăgirea SUA față de aliații europeni Ce a spus Mark Rutte la deschiderea reuniunii miniștrilor de externe din țările NATO despre rolul României, potrivit transcrierii de pe site-ul NATO: „Întrebare: Înainte de a părăsi Statele Unite aseară, domnul Rubio și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că NATO nu sprijină SUA în conflictul din Iran și în situația din Strâmtoarea Hormuz. Veți aborda acest subiect [inaudibil]? Mark Rutte, secretarul general al NATO: Fără îndoială. Când miniștrii de externe se vor reuni, vom discuta toate evenimentele relevante, toate evoluțiile relevante, inclusiv, desigur, situația din Strâmtoarea Hormuz din Iran. Când am fost în Statele Unite la începutul lunii aprilie, am discutat și cu președintele, cu secretarul de stat și cu secretarul apărării. Simt cu adevărat această dezamăgire. Permiteți-mi să spun, de asemenea, că europenii au auzit mesajul atunci când vine vorba, de exemplu, de bazele europene, iar acestea reprezintă angajamente bilaterale ale țărilor europene față de Statele Unite, astfel încât Statele Unite să poată utiliza aceste angajamente bilaterale pentru operațiunile pe care le desfășoară în alte părți ale lumii. Dacă privim Europa în acest moment, în ultimele două luni, țările europene și-au respectat în mare măsură aceste angajamente. Am fost la București săptămâna trecută și am văzut cu ochii mei, și știți că guvernul român a trebuit să modifice chiar și legislația pentru a face acest lucru posibil, iar acest lucru s-a întâmplat, cred, în una sau două zile. Am văzut avioanele-cisternă pe aeroportul din București, dar același lucru este valabil și pentru Bulgaria, Portugalia. Este valabil pentru Grecia, dar și pentru țările mai mari, precum Italia, Regatul Unit, Franța și Germania. Așadar, toate aceste țări, atunci când vine vorba de punerea la dispoziție a bazelor lor, fac ceea ce SUA ar putea aștepta pe baza angajamentelor bilaterale”. Ce a declarat secretarul de stat Marco Rubio, la 14 mai, într-un interviu pentru Fox News, pe drum spre Beijing: „SECRETARUL RUBIO:  Și, să fim sinceri, există țări din NATO care ne-au fost de mare ajutor.  Să menționez doar una – Portugalia.  Au acceptat înainte chiar să le cerem – le-am spus care era problema.  ÎNTREBARE:  Polonia. SECRETARUL RUBIO:  Polonia. Deci există țări – România, Bulgaria.  Alte țări, precum Spania, s-au comportat îngrozitor, pur și simplu oribil”. 

Trupele SUA în Polonia, de zece ori mai multe decât în România Foto: US Army
Politică

SUA mai aduc în Polonia 5.000 de militari, vor fi circa 15.000 în total, de zece ori peste România

Președintele Donald Trump a declarat joi că Statele Unite vor trimite încă 5.000 de soldați în Polonia, o aparentă schimbare de direcție după recentele măsuri luate de administrația sa pentru a reduce numărul trupelor americane din Europa, arată CNN. „Trump a afirmat că desfășurarea trupelor în Polonia, un punct-cheie pentru ajutorul european acordat Ucrainei vecine, s-a bazat pe relația sa bună cu președintele populist de dreapta de la Varșovia, Karol Nawrocki”, mai scrie CNN.  Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice În 2023, Statele Unite au înființat Garnizoana Armatei SUA din Polonia, consolidându-și prezența militară în această țară. De obicei, Statele Unite au aproximativ 10.000 de soldați staționați în Polonia. Pentru comparație, acum, în România sunt circa 1.500 de militari americani - preciza președintele Nicușor Dan.  Cea mai mare prezență americană se află în Germania, cu peste 38.000 de soldați. Impact masiv asupra economiei locale Prezența masivă a militarilor americani a avut un impact și asupra economiei locale: Statele Unite au alocat peste 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea infrastructurii tehnice a acestor baze.  Instalații precum Complexul de depozitare și întreținere a echipamentelor pe termen lung din Powidz funcționează ca noduri importante de aprovizionare și transport, necesitând contracte ample cu firme locale de construcții și inginerie. Bazele militare americane angajează civili polonezi în funcții administrative, logistice, de întreținere și de gestionare a instalațiilor. O mare parte din personal are nevoie de locuințe în afara bazei militare, în orașe precum Poznań și Wrocław, ceea ce generează venituri de milioane de dolari pentru piețele imobiliare și de închiriere locale. Însă ceea ce este mai important este că prezența trupelor SUA garantează stabilitatea zonei și încurajează investițiile străine. „Prezența instituțiilor militare americane în Polonia contribuie în mod semnificativ la consolidarea securității și stabilității țării. Această securitate sporită creează un mediu favorabil pentru desfășurarea activității întreprinderilor, inspirând încredere atât investitorilor locali, cât și celor internaționali. Investițiile realizate în vecinătatea acestor instituții oferă un nivel suplimentar de protecție și un sentiment de siguranță pentru întreprinderi și bunurile acestora”, explica, pe Linkedin, un specialist în logistică.  Doi, Polonia beneficiază de transfer de tehnologie dinspre SUA. 

Comisia Europeană, sceptică în legătură cu creșterea economică Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Comisia Europeană a redus semnificativ, la numai 0,1%, estimările privind avansul economiei României

Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, la 0,1%, de la 1,1% cât estima în toamnă, în timp ce rata inflaţiei ar urma să se situeze la 7%, faţă de un nivel de sub 6% anunţat anterior, conform previziunilor economice de primăvară, publicate joi de Executivul comunitar. Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice În 2027, PIB-ul României ar urma să înregistreze o creştere de 2,3%, iar rata inflaţiei să scadă la 3,7%. Stagnare și inflație mare „După o creştere de 0,7% în 2025, economia României ar urma să stagneze în linii mari în 2026, înainte de a se redresa la 2,3% în 2027. Eforturile de consolidare fiscală şi inflaţia persistent ridicată, determinată de majorarea preţurilor la energie, ar urma să reducă semnificativ consumul intern. În acest timp, investiţiile finanţate din fonduri europene şi exporturile nete contribuie pozitiv la creştere. Redresarea din 2027 este sprijinită de aşteptările unei inflaţii mai reduse şi ale unor condiţii de finanţare mai favorabile. Rata şomajului va creşte moderat în 2026 înainte de a scădea în 2027. Deficitul de cont curent ar urma să scadă la 6,4% din PIB în 2027. După ce ajuns la 7,9% din PIB în 2025, deficitul general guvernamental este proiectat să se atenueze la 6,2% din PIB în 2026 şi 5,8% din PIB în 2027, în timp ce ponderea datoriei ca procent în PIB ar urma să crească la 63,3% până 2027", previzionează Executivul comunitar.În 2026, consolidarea fiscală în derulare şi creşterea preţurilor la energie vor diminua probabil şi mai mult venitul real disponibil, ducând la un declin atât al consumului intern cât şi al importurilor de mărfuri, susţine sursa citată. Încrederea în economie, în special încrederea consumatorilor, s-a deteriorat şi mai mult de la începutul lui 2026 iar indicatorii arată o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul, a producţiei industriale şi a turismului intern. Exporturile ar urma să încetinească, deşi încă cresc moderat, având o mică contribuţie pozitivă la creştere, de pe urma exporturilor nete, apreciază Comisia Europeană.După o redresare în 2025, formarea brută de capital fix ar urma să accelereze şi mai mult în 2026. Redresarea în sectorul construcţiilor rezidenţiale ar urma să continue, în timp ce investiţiile în infrastructura publică ar urma să crească, pe fondul finalizării proiectelor din Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă (RRF). Sporirea neîncrederii investitorilor, pe fondul riscurilor geopolitice şi al incertitudinilor politice interne va afecta probabil investiţiile private în primul semestru din acest an. Totuşi, încrederea ar urma să se redreseze gradual, consolidând recentul avans al investiţiilor străine directe. Per ansamblu, PIB-ul ar urma să crească cu 0,1% în 2026, subliniază Executivul comunitar.O redresare a creşterii PIB-ului la 2,3% este previzionată pentru 2027, pe fondul încheierii procesului de îngheţare a pensiilor şi salariilor din sistemul public, iar inflaţia mai scăzută stabilizează venitul disponibil, sprijinind o revenire a consumului privat şi public. Investiţiile guvernamentale ar urma să încetinească după încheierea Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă (RRF), dar investiţiile private ar urma să crească, susţinute de îmbunătăţirea încrederii investitorilor, şi condiţii mai bune de finanţare. Deficitul de cont curent este proiectat să scadă gradual spre 6,4% din PIB până în 2027."Riscurile interne la adresa creşterii sunt înclinate în sens negativ, sporirea instabilităţii politice interne subminând încrederea investitorilor în calea de ajustare fiscală", apreciază Comisia Europeană.După câţiva ani de înăsprire a condiţiilor de pe piaţa muncii, nivelul angajării a început să scadă în 2025 iar tendinţa va continua în 2026, ceea ce va duce la o creştere moderată a ratei şomajului la aproximativ 6,3% în 2026. În condiţiile îngheţării salariilor în sistemul public în 2025 şi 2026, creşterea compensării nominale a angajaţilor a scăzut la sub 10%. În condiţiile în care inflaţia este ridicată, costurile unitare cu forţa de muncă ar urma să scadă, sprijinind competitivitatea costurilor. Ritmul moderat al creşterii salariilor este proiectat să continue în 2027, consideră Executivul comunitar.Înaintea conflictului din Orientul Mijlociu, inflaţia era aşteptată să scadă într-un ritm rapid în semestrul doi din 2026, dar conflictul şi impactul său asupra preţurilor la energie au încetinit această tendinţă. Rata inflaţiei ar urma să se situeze la 7% în 2026, de la 6,8% în 2025, înainte de a scădea la 3,7% în 2027, ajungând aproape de obiectivul stabilit de BNR (2,5 plus/minus un punct procentual). Măsurile guvernamentale, inclusiv amânata liberalizare a preţurilor gazelor pentru gospodării, au atenuat cumva majorarea preţului energiei, apreciază Comisia.Deficitul guvernamental al României a scăzut la 7,9% din PIB în 2025, de la un vârf de 9,3% din PIB în 2024. Această îmbunătăţire reflectă implementarea pachetelor de consolidare fiscală între decembrie 2024 şi septembrie 2025, inclusiv îngheţarea salariilor şi pensiilor în 2025 şi majorările de taxe în 2026, indică Executivul comunitar.Deficitul ar urma să scadă la 6,2% din PIB în 2026. Investiţiile publice sunt proiectate să crească de la 6% la aproape 7% din PIB. În paralel, cheltuielile curente ca pondere în PIB ar urma să scadă, reducând cheltuielile guvernamentale totale cu aproximativ 0,3% din PIB. De asemenea, implementarea majorărilor de taxe adoptate în 2024 şi 2025 ar urma să majoreze veniturile cu 1,4 puncte procentuale din PIB. În 2027, deficitul ar urma să scadă la 5,8% din PIB, pe fondul reducerii cheltuielilor publice de capital. Cheltuielile în domeniul apărării ar urma să crească de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% din PIB în 2027, susţinute de împrumuturile din programul SAFE.Datoria guvernamentală ar urma să crească de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, determinată în principal de deficitul ridicat şi de plăţilor dobânzilor, a concluzionat subliniază Executivul comunitar. 

România, „invizibilă” la Bruxelles (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Șocant: reprezentanța României la UE nu a comunicat nimic public de un an. Bucureștiul, invizibil

România, una dintre cele mai importante țări din Europa de Est și unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor europene, este acuzată că joacă un rol aproape invizibil în diplomația de la Bruxelles. În ediția recentă a Playbook-ului publicat de Politico Europe, mai mulți diplomați și oficiali europeni au declarat că Bucureștiul evită constant să își promoveze public interesele sau să se implice în inițiative sensibile la nivelul Uniunii Europene. Analiza semnată de jurnalistul Gabriel Gavin descrie o Românie care, deși ocupă o poziție strategică în sud-estul Europei și are o importanță geopolitică majoră, preferă să rămână „cu capul plecat” în relația cu Bruxelles-ul. Diplomați europeni: România evită să „tulbure apele” la Bruxelles Potrivit sursei citate, cinci diplomați și oficiali europeni au susținut că România adoptă deliberat o strategie a discreției în instituțiile europene. Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente Aceștia afirmă că reprezentanții Bucureștiului evită să se alăture inițiativelor controversate și rareori fac lobby public pentru interesele naționale. Un oficial român, care a vorbit sub protecția anonimatului, a explicat că această „invizibilitate” nu este o consecință recentă a crizei politice interne, ci o strategie mai veche, menită să evite tensiunile cu partenerii europeni. „Delegația își ține capul plecat la Bruxelles pentru a evita să tulbure apele și să provoace reacții negative”, a declarat oficialul citat de Politico. Căderea guvernului pro-european ar fi agravat situația Articolul subliniază că situația s-a deteriorat și mai mult după prăbușirea recentă a guvernului pro-european de la București. Potrivit diplomaților europeni, lipsa unui centru politic stabil îngreunează transmiterea unor instrucțiuni clare către reprezentanții României din instituțiile UE. Această perioadă de incertitudine politică ar fi accentuat impresia că România este absentă din marile dezbateri europene, într-un moment în care Uniunea Europeană discută teme majore legate de securitate, extindere, apărare și finanțare regională. România, singura țară fără purtător de cuvânt la ambasada UE Una dintre cele mai dure observații din analiza Politico vizează comunicarea diplomatică a României. Potrivit publicației, dintre toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, România este singura care nu are un purtător de cuvânt sau un ofițer de presă desemnat pentru reprezentanța sa permanentă la UE. Mai mult, reprezentanța permanentă a României nu ar fi emis niciun comunicat de presă de aproape un an, iar site-ul ambasadei și cel al Ministerului Afacerilor Externe ar avea frecvent probleme de funcționare. Reprezentanța României la UE a refuzat să comenteze informațiile, iar Ministerul de Externe nu a transmis un răspuns imediat solicitării Politico. România rămâne activă la nivel tehnic și în NATO Totuși, articolul arată că România nu este complet absentă din mecanismele europene. Un diplomat citat de Politico susține că Bucureștiul este activ mai ales la nivel tehnic, în special în dosarele considerate esențiale pentru interesele naționale. Printre acestea se numără susținerea grupului „Prietenii Coeziunii”, care militează pentru menținerea finanțărilor regionale europene, dar și semnalarea problemelor de securitate generate de incursiunile dronelor în apropierea granițelor României. De asemenea, publicația notează că delegația română este mult mai activă în cadrul NATO decât în structurile politice ale Uniunii Europene, pe fondul contextului regional tensionat provocat de războiul din Ucraina. Criticile ridică întrebări despre rolul României în UE Textul publicat de Politico readuce în discuție o dezbatere mai veche despre modul în care România își exercită influența în Uniunea Europeană. În condițiile în care țara beneficiază de fonduri europene consistente și ocupă o poziție strategică la granița estică a UE și NATO, criticii consideră că Bucureștiul ar trebui să aibă o voce mai vizibilă și mai fermă în marile negocieri europene. În același timp, susținătorii abordării prudente spun că discreția diplomatică poate evita conflictele inutile și poate permite României să își urmărească obiectivele fără confruntări publice directe cu partenerii europeni.

Lidera Podemos, Irene Montero, susține că România a sprijinit Israelul la Eurovision fiindcă ia bani de la acestă țară Foto: Facebook
Eveniment

După Eurovision: acuzații dure la adresa României de la lidera Podemos, Irene Montero

Lidera formațiunii Podemos, europarlamentarul spaniol Irene Montero, a acuzat România că ar fi într-o complicitate cu Israelul, pentru ca această țară să câștige Eurovisionul, fiindcă ar fi finanțată de guvernul de la Ierusalim. Și Bulgaria a avut parte de acuzații asemănătoare. Citește și: Miruță vrea să deblocheze drumul pregătit de Bolojan, Arad-Oradea, dar CNAIR l-a turnat la Antena 3 și i-a făcut și plângere prealabilă Podemos este considerată a fi o formațiune de stânga, spre extrema stângă sau „populism de stânga”. Irene Montero a fost ministru „al egalității” timp de aproape patru ani în guvernul socialist condus de Pedro Sanchez.  Acum, ea se opune vehement prezenței Israelului la Eurovision.  Montero a făcut declarațiile acuzatoare la adresa României la începutul unui marș pro-Palestina.  România, suspectată că ia bani de la Israel și de aceea ar susține această țară „Liderul partidului Podemos, Irene Montero, a făcut apel duminică la «boicotarea Israelului» și a afirmat că este «urgent să se pună capăt complicității Europei cu statul terorist Israel» în cadrul manifestației organizate la Madrid cu ocazia aniversării Nakba, exodul forțat al mii de palestinieni din 1948. În declarațiile făcute presei la începutul marșului, eurodeputata și fosta ministră a Egalității s-a referit la Festivalul Eurovision, desfășurat sâmbătă la Viena, denunțând faptul că «cele trei candidaturi care s-au clasat pe primele locuri (Bulgaria, Israel și România) sunt finanțate cu fonduri israeliene». «Ieri a avut loc Eurovision, iar însăși organizația a recunoscut că Israelul truchează votul prin telefon și că există nereguli în acest proces. Cred că boicotarea Israelului este singurul lucru care se poate face», a subliniat lidera Podemos”, relatează publicația 20minutos.es.  „Nu există dovezi că Israelul, așa cum au speculat unii fani ai Eurovisionului, ar fi folosit boți sau alte tactici ascunse pentru a manipula votul”, a scris, recent, New York Times.  Spania a boicotat ediția din 2026 a Concursului Muzical Eurovision. Televiziunea publică spaniolă (RTVE) a decis să nu participe la competiție și s-a retras din cauza participării Israelului, invocând războiul din Gaza și dorința de a protesta împotriva acestuia. Această decizie a făcut parte dintr-un boicot mai amplu, la care s-au alăturat și alte țări precum Irlanda, Slovenia și Olanda.  Televiziunea publică spaniolă nu a transmis Eurovision. Acelaşi lucru este valabil şi pentru mass-media slovacă şi irlandeză. La Eurovision 2026, Israelul a primit cele mai multe voturi din partea publicului de la: Finlanda, Portugalia, Elveția, Germania, Azerbaidjan și Franța. În ceea ce privește juriile, Polonia a acordat 12 puncte Israelului, iar Ucraina și Republica Moldova, câte zece. 

Dan Negru vrede că Eurovisionul se dă pe bază de euro Foto: Facebook
Eveniment

Dan Negru, teorie conspiraționistă despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro

Realizatorul Dan Negru a scris, pe Facebook, că Bulgaria „și-au primit răsplata” la Eurovision fiindcă au adoptat euro. Postarea sa a devenit virală, în circa 10 ore a strâns peste 23.000 de like-uri și 1.700 de redistribuiri.  Citește și: Românii nu mai vor să împrumute statul: gradul de subscriere la titlurile Fidelis s-a prăbușit - presă. Ratingul României este la un pas de junk Majoritatea celor care au comentat îi dădeau dreptate și insultau Republica Moldova fiindcă juriul de acolo a dat doar trei puncte României. „Noi le-am dat cazare la Ucraieni, ei au dat 12 puncte Maltei  Moldova nea (sic!) dat 3 puncte noi 10 lor..slavă”, a scris Fane Fane din Brăila. „Ne cerem scuze si ne pare rău ca juriul din Republica Moldova a hotărât asta,noi cetățenii de rând am susținut si am votat România, nu vrem sa fim puși intro oala cu juriul incompetent”, i-a explicat Romoica Țopa.  Dan Negru a mai spus că o știe pe Alexandra Căpitănescu de la 13 ani. Dan Negru, bucuros că Eurovisionul nu mai este progresist, dar se dă pe bază de euro „Pe Alexandra Căpitănescu o știu de la Next Star, show-ul meu cu copii. Avea doar 13 ani când am prezentat-o. Pe vremea aia ,«femeia cu barbă» câștiga Eurovision Bulgarii care au trecut anul ăsta la moneda euro și-au primit răsplata. Deci, Eurovisionu’ e în pixu’ lu’ Isărescu Dar după câțiva ani de exagerări, Eurovision pare că încearcă să revină la echilibru. Asta după ce concursul a fost prima scenă artistică a fenomenului WOKE, ăla cu cancel culture, dărâmarea statuilor și budă comună pentru băieți și fete   Am prezentat câteva preselecții Eurovision când cântecul era mai puternic decât ideologia. Apoi, Eurovision a vrut să arate că Europa este ca și concursul: ultra-progresistă, schimonosită ideologic și tolerantă fără limite. N-a funcționat !   Popper are un paradox al toleranței : «𝑫𝒂𝒄ă 𝒐 𝒔𝒐𝒄𝒊𝒆𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒕𝒐𝒍𝒆𝒓𝒂𝒏𝒕ă 𝒇ă𝒓ă 𝒍𝒊𝒎𝒊𝒕𝒆, 𝒆𝒂 𝒗𝒂 𝒂𝒋𝒖𝒏𝒈𝒆 𝒔ă 𝒇𝒊𝒆 𝒅𝒊𝒔𝒕𝒓𝒖𝒔ă 𝒄𝒉𝒊𝒂𝒓 𝒅𝒆 𝒊𝒏𝒕𝒐𝒍𝒆𝒓𝒂𝒏ț𝒊»   Adică,dacă ești tolerant cu lupul, el va mânca toate oile!   Ideologia a eșuat ! «Go Woke, Go Broke» (ești woke, ești faliment) a devenit între timp sloganul marilor corporații mondiale care s-au întors la normalitatea competenței, la «cel mai bun să câștige». O va face și Eurovision!   Pentru că Octavian Paler avea dreptate: «𝑷ă𝒄𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒄𝒆𝒍 𝒎𝒂𝒊 𝒎𝒂𝒓𝒆 𝒂𝒍 𝒔𝒐𝒄𝒊𝒆𝒕ăț𝒊𝒊 𝒎𝒐𝒅𝒆𝒓𝒏𝒆 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒄ă 𝒇𝒂𝒄𝒆𝒎 𝒄𝒂 𝒐𝒓𝒊𝒄𝒆 𝒂𝒏𝒐𝒓𝒎𝒂𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒔ă 𝒅𝒆𝒗𝒊𝒏ă 𝒏𝒐𝒓𝒎𝒂𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆»”, a scris Negru.    Un fan al lui acestuia comentează: „Bulgaria zero Moldova și Șerbia nații ordinare zdrențe de căcat”. Iar Negru îi răspunde: „Păi e geo-politic sau nu?”. 

Marco Rubio a lăudat armata Ucrainei și a criticat dur aliații din NATO care au refuzat să sprijine acțiunea SUA în Iran Foto: Facebook State Department
Politică

Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran

Secretarul de stat al SUA Marco Rubio a criticat dur NATO pentru atitudinea în conflictul din Iran, dar a lăudat sprijinul oferit de unele țări, printre care România. Rubio a făcut aceste afirmații într-un interviu la Fox News. Citește și: Fostul ministru PSD Câciu, ironizat dur după ce a demonstrat că nu știe cum funcționează bursele În interviu, secretarul de stat a lăudat armata Ucrainei: „ Forțele Armate Ucrainene sunt, în acest moment, cele mai puternice și mai bine echipate forțe armate din întreaga Europă – evident, datorită ajutorului substanțial pe care l-au primit, dar și datorită experienței dobândite pe câmpul de luptă”.  Cine a susținut SUA: Portugalia, Polonia, România, Bulgaria  Iată transcrierea declarațiilor lui Rubio, vorbind despre NATO și România: „ÎNTREBARE: Sunt îngrijorat în privința NATO. Am avut impresia că nu au dat dovadă de claritate morală în ceea ce privește principalul stat care sponsorizează terorismul. SECRETARUL RUBIO: Da. ÎNTREBARE: Asta mă îngrijorează. SECRETARUL RUBIO: Da, problema cu NATO – și am fost un susținător al NATO pe tot parcursul carierei mele în Senat. Și unul dintre motivele pentru care am susținut NATO a fost faptul că ne-a oferit drepturi de staționare. Ne-a permis să avem baze în Europa pe care le-am putea folosi în situații de urgență, cum ar fi cele din Orientul Mijlociu, unde am putea avea avioane care să zboare dintr-o țară din Europa și să ne protejeze efectiv interesul național în Orientul Mijlociu, de exemplu, sau în Africa. Așadar, când partenerii NATO ne refuză utilizarea acestor baze – când motivul principal pentru care NATO este benefic pentru America ne este acum refuzat de Spania, de exemplu – atunci care mai este scopul Alianței? Începe să devină un fel de „sunt aliați când vor ei”. ÎNTREBARE: Un tigru de hârtie. SECRETARUL RUBIO:  Și, să fim sinceri, există țări din NATO care ne-au fost de mare ajutor.  Să menționez doar una – Portugalia.  Au acceptat înainte chiar să le cerem – le-am spus care era problema.  ÎNTREBARE:  Polonia. SECRETARUL RUBIO:  Polonia. Deci există țări – România, Bulgaria.  Alte țări, precum Spania, s-au comportat îngrozitor, pur și simplu oribil.  Așadar, cred că există câteva întrebări foarte legitime de pus despre NATO, și anume:  Care este scopul de a face parte dintr-o alianță al cărei beneficiu pentru noi constă în aceste drepturi de staționare, dacă, într-un moment de conflict precum cel pe care l-am avut cu Iranul, ne pot refuza utilizarea acelor baze?  Deci, de ce suntem acolo?  Doar pentru a-i proteja, dar nu pentru a ne promova interesul național?  Aceasta este o întrebare foarte legitimă pe care trebuie să o abordăm. ÎNTREBARE: Și noi plătim două treimi din factură”.  În martie, după o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), șeful statului român a transmis parlamentului documentele prin care solicita legislativului să aprobe dislocarea capabilităților militare SUA pe teritoriul României. Demersul lui Nicușor Dan venea în urma unei solicitări a SUA privind prezența în România unor ”capabilități defensive ale Statelor Unite”. Solicitarea viza bazele Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, americanii solicitând dislocarea pentru 90 de zile a aproximativ 400-500 de militari în România. Solicitarea șefului statului a fost aprobată imediat de parlament. AUR a refuzat să voteze pentru.     

Bulgaria crește economic, deși a trecut printr-o lungă instabilitate politică Foto: Facebook
Economie

Bulgaria, locul II în UE la creșterea PIB-ului, după ce a adoptat euro, în pofida crizelor politice

PIB-ul Bulgariei a crescut în primul trimestru din 2026 cu 2,9%, față de primul trimestru din 2025, arată Eurostat. Doar Cipru a înregistrat o creștere mai mare, cu 3%. Citește și: Fostul ministru PSD Câciu, ironizat dur după ce a demonstrat că nu știe cum funcționează bursele Economia Spaniei a crescut cu 3%.  Economia Bulgariei duduie, în pofida instabilității politice În schimb, PIB-ul României a scăzut cu 1,5%. Cea mai drastică scădere a produsului intern a fost înregistrată de Irlanda, cu 6,3%. O astfel de evoluție a PIB-ului în Irlanda nu înseamnă neapărat că întreaga economie internă s-a prăbușit; ea poate reflecta practicile contabile ale multinaționalelor, calendarul exporturilor, activitățile legate de proprietatea intelectuală sau fluctuațiile de producție din cadrul câtorva mari întreprinderi.  Bulgaria a adoptat euro, la începutul acestui an. Pe de altă parte, Bulgaria a organizat 8 runde de alegeri parlamentare în ultimii 5 ani. Ultimele alegeri parlamentare din Bulgaria, desfășurate pe 19 aprilie 2026, au fost câștigate detașat de partidul „Bulgaria Progresistă” (PB), condus de fostul președinte Rumen Radev. Acesta are o orientare politică descrisă ca fiind de centru-stânga, populistă și naționalist moderată, definită în special prin poziții sceptice față de Occident și favorabile Rusiei.  Consumul privat a fost principalul motor al creșterii economice din Bulgaria, susținut de creșterea salariilor, a pensiilor și a cheltuielilor din sectorul public, care au început deja să-și facă simțită prezența în economie. Investițiile au avut, de asemenea, o contribuție semnificativă, formarea brută de capital înregistrând o creștere de 8,0% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar Banca Națională a Bulgariei (BNB) anticipase deja că investițiile și consumul vor susține creșterea economică până în 2026.  Însă rata anuală a inflației în Bulgaria a crescut la 6,8% în aprilie 2026, conform datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (NSI). În timp ce indicatorul național (CPI) indică 6,8% - 7,1%, Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (HICP) calculat de Eurostat plasează inflația la 6,2%, transformând Bulgaria în țara cu cea mai mare inflație din zona euro pentru luna respectivă.

Corecția bugetară va dura ani, avertizează Dăianu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Daniel Dăianu, semnal de alarmă privind economia: „Corecția bugetară a României va dura ani de zile”

Daniel Dăianu a lansat marți, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, volumul „Crizele și tentația autoritaristă”, dedicat transformărilor geopolitice și economice care schimbă echilibrul global. Corecția bugetară va dura ani, avertizează Dăianu Economistul a analizat în cadrul evenimentului ascensiunea protecționismului, revenirea politicilor industriale și creșterea influenței regimurilor iliberale, pe care le consideră efecte ale unei modificări profunde a raporturilor de putere mondiale. Citește și: EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP Daniel Dăianu a vorbit și despre situația economică dificilă a României, avertizând că procesul de corecție bugetară va continua în următorii ani. Volumul lansat la Iași propune o amplă analiză asupra crizelor contemporane și a riscurilor generate de tentația autoritaristă în context internațional. Continuarea, în Ziarul de Iași

Hantavirusul nu este „mortal”, spun medicii (sursa: Pexels/Nikolett Emmert)
Eveniment

Panicǎ pe internet din cauza hantavirusului: medicii din Iași spun că virusul nu este „mortal”

Temerile legate de o posibilă epidemie de hantavirus au explodat în mediul online în ultimele zile, după apariția unor informații despre un posibil focar și riscul unei noi pandemii. Hantavirusul nu este „mortal”, spun medicii Medicii din Iași spun însă că județul nu este străin de acest virus, fiind înregistrate aproximativ 30 de cazuri de hantavirus în ultimele două decenii. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Specialiștii de la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” Iași atrag atenția că hantavirusul nu este un „virus mortal”, așa cum este prezentat adesea de persoane fără pregătire medicală în mediul online. Potrivit medicilor, cele mai grave complicații apar în situațiile în care pacienții cu simptome specifice ajung prea târziu la spital pentru diagnostic și tratament. Continuarea, în Ziarul de Iași

România digitală, instituțiile nu acceptă e-mail (sursa: Facebook/Compania Naţională Poşta Română)
Eveniment

România digitală, doar pe hârtie: amendă de mii de lei pentru că răspunsul a fost trimis prin e-mail

Un caz din Iași ridică semne de întrebare asupra digitalizării instituțiilor publice, după ce o doctoriță a fost amendată cu 3.465 de lei pentru că a răspuns unei solicitări a Poliției prin e-mail, nu prin poșta clasică. România digitală, instituțiile nu acceptă e-mail Deși cabinetul medical a transmis în termen informațiile cerute, folosind adresa electronică oficială a Poliția Municipiului Iași, autoritățile au considerat răspunsul neconform și au aplicat sancțiunea. Citește și: VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”: criterii ridicole de evaluare a șefilor Transelectrica Cazul vizează o solicitare legată de un presupus accident rutier, în care autoturismul cabinetului ar fi fost implicat, însă medicul a precizat că vehiculul nu a fost folosit și nu prezenta avarii. După primirea procesului-verbal, doctorița a contestat amenda în instanță, iar situația a devenit un exemplu relevant despre blocajele birocratice și lipsa unei digitalizări reale în sistemul public din România. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cererea de locuințe, în creștere la Iași (sursa: Pexels/Cosmin Gavris)
Eveniment

Piața imobiliară din România încetinește, cu o excepție: creștere puternică pentru locuințe la Iași

Piața imobiliară din Iași atrage tot mai mult interes, înregistrând în primul trimestru din 2026 cea mai mare creștere a cererii pentru locuințe dintre marile orașe din România. Cererea de locuințe, în creștere la Iași Evoluția pozitivă vizează atât apartamentele vechi, cât și pe cele noi, Iașiul numărându-se printre puținele centre urbane unde ambele segmente cresc simultan. Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” La nivel național însă, piața imobiliară dă semne de temperare, iar ritmul tranzacțiilor încetinește. Chiar și în Iași, cererea rămâne ușor sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, indicând o prudență mai mare din partea cumpărătorilor, potrivit raportului Imobiliare.ro Market 360 pentru T1 2026. Continuarea, în Ziarul de Iași

Iași, sute de firme își suspendă activitatea (sursa: Pexels/ Ellie Burgin)
Economie

Crește numărul firmelor care își suspendă activitatea în România: Iașiul depășește media națională

În primul trimestru din 2026, sute de firme din Iași și-au suspendat activitatea, înregistrând o creștere de aproape trei ori peste media națională. Iași, sute de firme își suspendă activitatea În timp ce la nivel național numărul suspendărilor a ajuns la 5.424, cu un avans moderat de sub 8% față de anul anterior, Iașiul s-a remarcat printr-un ritm mult mai accelerat. Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica La nivel local, 280 de companii și-au întrerupt temporar activitatea, față de 226 în aceeași perioadă din 2025, ceea ce indică o creștere de aproximativ 24%. Diferența subliniază o dinamică mai intensă a mediului de afaceri ieșean, marcată de decizii frecvente de reorganizare sau pauză economică. Continuarea, în Ziarul de Iași

PNRR, nouă reforme pentru fondurile europene (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

PNRR, pe înțelesul tuturor: cele nouă reforme care pot aduce sau pierde miliarde României

România se află într-un moment critic în ceea ce privește accesarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În lipsa unor reforme rapide, țara noastră riscă să piardă aproximativ 10 miliarde de euro, o sumă care reprezintă aproape o treime din totalul investițiilor publice planificate. Ilie Bolojan a subliniat, într-o postare publică, că, pentru a accesa o parte semnificativă a fondurilor, Guvernul trebuie să adopte urgent 9 acte normative esențiale care acoperă domenii-cheie, de la integritate publică și fiscalitate, până la energie și salarizare. Termenul limită este luna august, iar presiunea asupra autorităților crește de la o zi la alta. Ce este, de fapt, PNRR și de ce nu primim banii automat Dincolo de formulările oficiale, problema poate fi înțeleasă simplu: România a promis Uniunii Europene că își va reforma statul, iar în schimb primește bani pentru autostrăzi, spitale sau școli. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Dacă reformele nu sunt făcute, banii nu vin. PNRR nu este un program obișnuit de finanțare europeană. Nu funcționează pe principiul „trimitem proiecte și primim bani”, ci pe un mecanism mult mai strict: Astfel, România trebuie să îndeplinească anumite condiții (numite jaloane): - fiecare jalon este verificat de Comisia Europeană - abia după verificare sunt decontați banii Cu alte cuvinte, este un contract: reforme contra finanțare. Ce se întâmplă dacă România nu îndeplinește jaloanele Consecința este directă: banii se pierd. Nu există renegocieri majore și nici prelungiri semnificative. Dacă un jalon nu este îndeplinit: - tranșa de bani aferentă nu este plătită - proiectele rămân fără finanțare - investițiile sunt întârziate sau abandonate De exemplu, proiecte precum Autostrada Moldovei sau modernizarea căilor ferate depind parțial de aceste fonduri. Cele 9 jaloane explicate simplu: ce trebuie să schimbe România Guvernul a identificat 9 jaloane esențiale, fiecare legat de câte o lege. În realitate, aceste jaloare se referă la 9 reforme mari care ating viața de zi cu zi. Blocajul lor nu ține atât de lipsa unor soluții tehnice, cât de costul politic și administrativ al schimbărilor: fiecare reformă implică pierderi de influență, redistribuiri de resurse și modificarea unor practici adânc înrădăcinate. Justiție și integritate: reguli mai clare, rezistență mai mare Ministerul Justiției și Agenția Națională de Integritate trebuie să consolideze legislația privind conflictele de interese și incompatibilitățile. Problema nu este lipsa normelor, ci fragmentarea lor și faptul că pot fi contestate ușor în instanță. O lege unitară ar închide aceste portițe, dar afectează direct mediul politic și administrativ, unde astfel de situații sunt frecvente. Agricultură și energie: terenuri blocate, investiții întârziate Ministerul Agriculturii, prin Agenția Domeniilor Statului, trebuie să deblocheze accesul la terenurile publice pentru proiecte de energie regenerabilă. În prezent, lipsa unui cadru clar și birocrația excesivă descurajează investițiile. Reforma ar permite utilizarea rapidă a acestor terenuri, însă schimbă modul în care statul gestionează resurse importante. Dezvoltare și urbanism: birocrația care frânează construcțiile Ministerul Dezvoltării are sarcina de a finaliza noul Cod al urbanismului, o reformă esențială pentru reducerea întârzierilor în autorizarea construcțiilor. În forma actuală, sistemul este lent, neuniform și greu de predictibil. Digitalizarea și introducerea unor termene clare ar accelera investițiile, dar ar limita discreția administrației locale. Energie: tranziția verde între obligații europene și costuri sociale Ministerul Energiei trebuie să gestioneze două reforme majore: eliminarea treptată a cărbunelui și modernizarea sistemului de încălzire. Aceasta înseamnă modernizarea sistemelor centralizate, diversificarea surselor de energie, stimularea prosumatorilor. Finanțe și ANAF: problema cronică a colectării taxelor Ministerul Finanțelor și ANAF trebuie să accelereze digitalizarea și să îmbunătățească colectarea taxelor. România are unele dintre cele mai slabe performanțe din Uniunea Europeană în acest domeniu, iar reforma vizează atât modernizarea tehnologică, cât și schimbarea modului de control fiscal. Mediu: un sistem de apă care trebuie regândit Ministerul Mediului trebuie să restructureze mecanismul economic al Administrației „Apele Române”, introducând reguli mai clare de tarifare și finanțare. Este o reformă mai puțin vizibilă publicului, dar esențială pentru funcționarea infrastructurii de apă și pentru investițiile viitoare. Muncă: o lege a salarizării cu impact major Ministerul Muncii trebuie să elaboreze o nouă lege a salarizării unitare, menită să reducă inechitățile și să lege veniturile de performanță. Este una dintre cele mai sensibile reforme, deoarece afectează un număr foarte mare de angajați din sectorul public și presupune reașezarea unor echilibre existente. Guvern și companii de stat: reducerea influenței politice Secretariatul General al Guvernului trebuie să limiteze politizarea companiilor de stat prin reguli mai stricte privind numirile în conducere. De exemplu, o companie de stat din energie sau transport poate avea investiții întârziate sau costuri nejustificate dacă este condusă de persoane fără experiență relevantă, dar susținute politic. Concret, reforma ar viza profesionalizarea managementului, limitarea drastică a numirilor interimare în consiliile de administrație și în funcțiile de conducere. De asemenea, ar reglementa organizarea de selecții transparente, bazate pe criterii profesionale clare și introducerea unor reguli mai stricte de raportare și evaluare a performanței managerilor. În ce stadiu sunt reformele vizate În momentul de față, implementarea reformelor din PNRR se află într-un stadiu mixt, marcat de întârzieri și progrese inegale. Potrivit evaluărilor realizate de Comisia Europeană, România a îndeplinit integral doar o parte dintre jaloanele asumate, în special cele legate de digitalizare și unele componente din zona fiscală, însă întâmpină dificultăți majore în reformele structurale sensibile politic. Raportul de țară publicat în 2025 arată că ritmul de implementare a încetinit, iar unele jaloane-cheie au fost amânate din cauza blocajelor legislative și a lipsei de consens politic. În consecință, anumite tranșe de finanțare au fost întârziate sau condiționate de îndeplinirea acestor reforme, ceea ce explică presiunea crescută asupra Guvernului de a accelera procesul. Reforme adoptate parțial sau integral Dintre cele nouă reforme majore, câteva au fost deja adoptate parțial sau integral. De exemplu, măsurile privind digitalizarea ANAF și îmbunătățirea colectării fiscale au înregistrat progrese concrete, inclusiv extinderea sistemului e-Factura și e-Transport. De asemenea, unele componente ale reformei guvernanței corporative a companiilor de stat au fost transpuse în legislație, în linie cu cerințele Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În schimb, alte reforme esențiale, precum legea salarizării unitare, Codul urbanismului sau restructurarea sistemului de pensii speciale (parte din zona justiției și echității), fie nu au fost finalizate, fie au fost adoptate într-o formă contestată și ulterior întoarsă pentru revizuire. Aceste blocaje sunt confirmate și de rapoartele Curtea de Conturi Europeană, care atrag atenția asupra riscului de pierdere a fondurilor în lipsa unor reforme coerente și sustenabile. Reforme neadaptate, incomplete În ceea ce privește reformele neadoptate sau incomplete, acestea se află, în general, în diferite stadii legislative: unele sunt încă în fază de proiect (precum noua lege a salarizării unitare), altele sunt blocate în Parlament sau în proceduri de avizare interministerială (cum este Codul urbanismului). Unele reforme au fost adoptate dar contestate la Curtea Constituțională a României, necesitând modificări suplimentare. Reforma sistemului de încălzire și tranziția de la cărbune sunt, la rândul lor, în curs de implementare, dar depind de investiții și de negocieri sociale complexe, ceea ce le încetinește aplicarea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră