duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

românia

962 articole
Eveniment

România se apropie de un milion de persoane cu dizabilități. Cele mai frecvente forme înregistrate

România se apropie de pragul de un milion de persoane cu dizabilități. La finalul anului 2025, în evidențele statului figurau 980.873 de persoane, potrivit datelor Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, citate de Ziarul de Iași. Dizabilitățile fizice și somatice, cele mai frecvente Cele mai multe cazuri sunt de handicap fizic, respectiv 228.344, urmate de handicapul somatic, cu 211.415 persoane. Citește și: După eșecul cu Pro România, Ponta anunță că își mai face un partid. Ar putea rupe voturile AUR Alte categorii importante sunt dizabilitățile mintale, cu 161.720 de cazuri, handicapul asociat, cu 149.747, și afecțiunile psihice, cu 111.073 de persoane. Peste 87% dintre beneficiari sunt încadrați în gradele grav sau accentuat. Totodată, 98,38% dintre persoanele cu dizabilități trăiesc în familie sau în comunitate, iar doar 15.903 se află în centre rezidențiale. Iașiul, printre județele cu cele mai multe cazuri În județul Iași sunt înregistrate 36.606 persoane cu dizabilități, dintre care 35.998 locuiesc în familie sau în comunitate. Iașiul ocupă locul al treilea la nivel național, după București și Prahova. Peste trei sferturi dintre adulții cu dizabilități au peste 50 de ani, iar femeile reprezintă 53,65% din total.

România se apropie de un milion de persoane cu dizabilități. Cele mai frecvente forme înregistrate
Ne-a trecut glonțul pe la ureche: Fitch a vrut inițial să ne trimită în junk, am făcut apel
Eveniment

Ne-a trecut glonțul pe la ureche: Fitch a vrut inițial să ne trimită în junk, am făcut apel

România a făcut apel la decizia inițială a agenției Fitch privind ratingul de țară, se arată în comunicatul difuzat noaptea trecută de această agenție. Comunicatul nu arată clar că decizia inițială era retrogradarea la junk, dar este puțin probbil ca România să fi avut alte motive să facă apel. Citește și: Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România” Nazare, care ar putea fi premier, scrie că e nevoie de un guvern cu puteri depline „Rezultatele Comitetului extern de apel În conformitate cu politicile Fitch, emitentul a formulat un apel și a furnizat informații suplimentare către Fitch, ceea ce a condus la o acțiune de rating diferită de decizia inițială a comitetului de rating”, se precizează spre finalul comunicatului difuzat în noaptea de vineri spre sâmbătă.  Procedurile Fitch permit emitenţilor - în acest caz statul român, reprezentat de Ministerul Finanţelor - să conteste o decizie de rating înainte de publicare, dacă pot aduce informaţii noi, relevante pentru evaluare. Comitetul se reuneşte apoi din nou şi poate ajunge la o altă concluzie. Și ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, sugerează că decizia Fitch, de menținere a ratingului BBB-, a fost greu de obținut: „Menținerea ratingului Fitch a venit într-un context foarte dificil și cu o marjă minimă de siguranță. În spatele acestui rezultat a fost un efort instituțional excepțional, dus până în ultimul moment, de echipa Ministerului Finanțelor, în coordonare cu Banca Națională a României, care au documentat și susținut cu date solide fiecare argument pentru menținerea calificativului de investiții. A contat, de asemenea, și responsabilitatea liderilor partidelor politice și grupurilor parlamentare care, în ultima săptămână, au reușit să ajungă la consens pe proiectele legislative de care depind fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență”. Nazare, al cărui nume a fost menționat ca posibil premier, arată că, acum, cea mai mare problemă este lipsa unui guvern cu puteri depline. „În acest moment, elementul cel mai sensibil, aflat în atenția piețelor internaționale, rămâne situația politică. Agențiile evaluează stabilitatea, capacitatea de formare a unui guvern funcțional și continuitatea politicilor fiscal-bugetare drept garanție de seriozitate a României. Fitch avertizează direct în raportul publicat azi că un blocaj politic prelungit poate împiedica aplicarea măsurilor, poate întârzia reformele din PNRR și poate pune ratingul sub presiune. De aceea, România trebuie să transmită un semnal credibil de stabilitate politică: o majoritate funcțională, continuitatea reformelor, respectarea traiectoriei de reducere a deficitului și oprirea inițiativelor cu impact bugetar pentru care nu există surse reale de finanțare. Este o condiție pentru protejarea costurilor de finanțare, a investițiilor și a economiei României”, a arătat ministrul de Finanțe. 

România a evitat deocamdată retrogradarea la categoria junk: Fitch ne menține la BBB-. Comunicatul integral - extrem de critic
Eveniment

România a evitat deocamdată retrogradarea la categoria junk: Fitch ne menține la BBB-. Comunicatul integral - extrem de critic

Agenția Fitch a anunțat oficial, în această noapte, că menține un rating de BBB-, cu perspectivă negativă, pentru România, o treaptă deasupra nivelului junk. Menţinerea României în categoria recomandată pentru investiţii are o miză importantă pentru dobânzile la care statul se împrumută pe pieţele externe. Citește și: Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România” „Estimăm că economia României se va contracta cu 0,6%” Iată comunicatul difuzat la ora 0.01, ora României, de Fitch:  „Agenția Fitch Ratings a confirmat ratingurile de risc de neplată pe termen lung ale emitenților (IDR) ale României la nivelul „BBB-‌”, cu perspectivă negativă. Mai jos se regăsește lista completă a acțiunilor de rating. Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de fluxurile de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernanței se situează peste nivelul țărilor din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele bugetare și de cont curent (CAD) mari și persistente, de creșterea raportului datorie publică/PIB și a raportului datorie externă netă/PIB, de inflația ridicată și de o scenă politică internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată. Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor bugetare mari, deși în scădere, și a creșterii raportului datorie publică/PIB. Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului de coaliție format din patru partide, în timp ce calea către o soluție rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectivele fiscale, însă persistă riscuri semnificative pe termen mediu, datorate dificultăților de punere în aplicare, costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și considerentelor politice din perspectiva alegerilor parlamentare din 2028. Factori-cheie care influențează ratingul Deficit în scădere, dar încă ridicat: Estimăm că deficitul public general al României se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului (6%), reflectând o execuție bugetară mai bună de la începutul anului până în prezent și o creștere preconizată a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului 2026. Acest nivel este cu mult mai mic decât cel de 9,3% înregistrat în 2024, dar deficitul bugetar rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB”. Deficitul de numerar s-a redus la 42 miliarde RON în prima jumătate a anului 2026 (2% din PIB-ul prognozat pentru 2026), de la 70 miliarde RON în prima jumătate a anului 2025. Veniturile au crescut, susținute de majorarea TVA-ului, în timp ce cheltuielile au rămas, în linii mari, stabile, reflectând înghețarea nominală a salariilor și a pensiilor. Investițiile au atins 36% din ținta anuală, execuția proiectelor finanțate de UE situându-se la 40%, ceea ce reflectă caracterul sezonier al cheltuielilor și factori politici, precum aprobarea cu întârziere a bugetului pentru 2026. Creșterea incertitudinii politice: România rămâne fără guvern în urma destrămării coaliției cvadripartite în mai 2026, după 10 luni de mandat. În opinia agenției Fitch, această situație a deschis o perioadă potențial îndelungată de riscuri politice și de politică publică, momentul formării, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale dincolo de 2026 și a întârziat aprobarea reformelor pendinte din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), ceea ce ar putea duce la pierderea fondurilor. Ajustare fiscală moderată: Ne așteptăm ca reducerea deficitului să se desfășoare într-un ritm mai lent după 2026, existând riscuri semnificative de deteriorare a situației în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere tendința României de relaxare a politicii fiscale în perioada preelectorală, creșterea economică slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Previziunea noastră este că deficitul bugetar se va reduce treptat până la 5% în 2028, presupunând cheltuieli de capital mai reduse, după finalizarea Fondului de Redresare și Reziliență (RRF), precum și o reindexare modestă a pensiilor și a salariilor. Creșterea datoriei publice: Fitch prognozează că ponderea datoriei publice totale în PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, depășind mediana prognozată pentru țările comparabile, de 57,9%, și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Estimăm că excedentul primar de stabilizare a datoriei va fi de 0,1% în 2028, ceea ce înseamnă că va fi necesară o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB pentru a stabiliza raportul datorie publică/PIB. Traiectoria datoriei este, de asemenea, vulnerabilă la deprecierea leului românesc, întrucât 53% din datoria publică este denominată în valută străină. Preconizăm că raportul dintre dobânzi și venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025, situându-se ușor peste mediana prognozată pentru ratingul „BBB”, de 9,1%. Dezechilibre externe semnificative: Estimăm că deficitul de cont curent (CAD) se va reduce doar treptat, ajungând la 6,7% din PIB până în 2028, de la 7,9% în 2025, în ciuda unor deficite bugetare mai mici, dar va rămâne totuși cu mult peste mediana prognozată de 0,3% pentru ratingul „BBB”. Ne așteptăm ca intrările nete de investiții străine directe (ISD) să finanțeze doar 26%. Intrările de capital ar trebui să susțină stabilitatea rezervelor internaționale brute, dar prognozăm că acoperirea plăților externe curente din rezerve va scădea la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025, în mare măsură în linie cu mediana prognozată pentru țările cu rating „BBB”. Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025, un nivel semnificativ mai slab decât poziția de creditor redusă prognozată pentru țările cu rating „BBB”. Dependență ridicată de împrumuturile externe: Deficitele gemene mari ale României o fac să depindă puternic de finanțarea externă, expunând-o la schimbările de sentiment ale pieței. Fluxurile ridicate de fonduri din UE, inclusiv finanțarea regulată din fondul de coeziune, granturile și împrumuturile din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF) și prefinanțarea din cadrul mecanismului „Acțiunea UE pentru Securitatea Europei”, au redus nevoile de finanțare externă ale pieței în 2026. Împrumuturile de pe piață vor rămâne probabil la un nivel ridicat, întrucât reducerea deficitului bugetar este contrabalansată de scadențele tot mai mari ale datoriei externe și de scăderea fluxurilor de fonduri din UE, pe care le estimăm că se vor modera la 1,5% din PIB în perioada 2027-2028, în scădere față de 3,7% în 2026. Cu toate acestea, o execuție mai rapidă a investițiilor ar putea stimula absorbția fondurilor și, prin urmare, ar genera fluxuri mai mari de fonduri din UE. Contracție economică; redresare treptată: Estimăm că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, întrucât scăderea veniturilor reale disponibile și încrederea scăzută a consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Ne așteptăm ca creșterea PIB-ului real să se redreseze spre potențialul său de 2,3% în 2028, susținută de îmbunătățirea dinamicii salariilor reale și de o accelerare a investițiilor din sectorul privat, care vor compensa parțial scăderea cheltuielilor de capital din sectorul public. Creșterea PIB-ului real va rămâne sub mediana prognozată pentru țările comparabile, de 2,7%. Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă un punct slab al ratingului, rata medie anuală a inflației situându-se peste nivelul țărilor comparabile și, în ultimii ani, constant peste ținta de inflație a Băncii Naționale a României, de 2,5% ± 1pp. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au amplificat presiunile inflaționiste generate de majorarea cotei de TVA și de expirarea plafonului prețului la energie electrică în a doua jumătate a anului 2025, determinând creșterea IAPC global la 9,7% față de aceeași perioadă a anului precedent în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch prognozează că inflația va înregistra o medie de 7,6% în 2026, în creștere față de 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028. ESG – Guvernanță: România se situează la un nivel mediu în clasamentul WBGI, la percentila 62, ceea ce reflectă o istorie recentă de tranziții politice pașnice, un nivel moderat al drepturilor de participare la procesul politic, o capacitate instituțională moderată, un stat de drept consolidat și un nivel moderat de corupție. Factori care ar putea, individual sau colectiv, să conducă la o acțiune de rating negativă/retrogradare Finanțele publice: Eșecul punerii în aplicare a unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar conduce la stabilizarea datoriei publice raportată la PIB pe termen mediu, din cauza, de exemplu, a unui impas politic prelungit care împiedică implementarea politicilor Finanțe macroeconomice/externe: Dovezi privind efecte negative asupra finanțării externe și a lichidității sau asupra stabilității macroeconomice, generate de tensiuni politice accentuate sau de un deficit bugetar și un deficit de cont curent (CAD) dublu, care rămân la niveluri ridicate Factori care ar putea, individual sau colectiv, să conducă la o acțiune pozitivă de rating/o majorare a ratingului Finanțe publice: Încrederea că progresul constant în consolidarea fiscală va sprijini stabilizarea datoriei publice raportată la PIB pe termen mediu ar putea conduce la o revizuire a perspectivei ratingului la „Stabil” Finanțe externe: Reducerea îndatorării externe și a riscurilor legate de finanțarea externă, ca urmare a unei îmbunătățiri structurale a deficitului de cont curent”  

Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România”
Politică

Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România”

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a apreciat că criza energetică în care se află acum România ar trebui să ducă la alcătuirea unor dosare penale: „Eu nu vreau să par cu abordare exagerată, dar cred că este un caz penal. Nu numai un caz de bad management, este un caz penal”. El i-a ironizat dur pe foștii miniștri ai Energiei: „Este în neregulă faptul că am ajuns aici cu nişte panarame de miniştri de ani de zile, indiferent cum se numesc. Că de regulă am văzut numai papiţoi la Energie. De-ăştia care vorbesc frumos şi nu au făcut nimic, n-au făcut o termocentrală pe gaze”.  Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating El a apreciat că, după închiderea termocentralelor pe cărbune, nu au fost făcute altele, pe gaze, pentru că „nu câştiga cine trebuie”. „Și miniştrii şi premierii sunt responsabili de faptul că România a ajuns într-o situaţie atât de grea” „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România şi vede aşa: că nişte miniştri au fost de acord să închidă termocentrale pe cărbune, pentru că au bani în PNRR şi în fondurile de coeziune să facă termocentrale pe gaze, ca să nu mai poluăm. Dar ei au îndeplinit prima parte, au închis termocentralele pe cărbune, dar nu le-a dat prin cap că înainte de a le închide trebuie să aibă ceva cu care să le înlocuiască. Şi când îi vezi că miniştrii ăştia care s-au ocupat de Energie sunt toţi mari cunoscători şi îţi explică, unul nu spune de ce nu a substituit puterea instalată pe care a închis-o. Unul nu spune! Şi nu sunt numai miniştrii responsabili, şi premierii, de la Nicu şi Marcel încoace, şi miniştrii şi premierii sunt responsabili de faptul că România a ajuns într-o situaţie atât de grea. Avem bani să facem vreo 3-4 termocentrale pe gaze. N-a făcut nimeni nimic. Au făcut doar licitaţii pe care le-au tot anulat, că nu câştiga cine trebuie şi uite în ce situaţie au adus România!”, a afirmat fostul președinte, citat de news.ro. Despre preşedintele Nicuşor Dan, Traian Băsescu a spus că ”măcar acum, cu criza energetică, poate are un punct de vedere”.   ”Cred că va trebui să declare starea de urgenţă. (...)  Cred că trebuie să meargă pe stare de urgenţă, pentru că starea de alertă nu permite măsuri care să afecteze drepturile omului, cum ar fi, spre exemplu, i-am luat lumina sau ştiu eu ce alte măsuri şi atunci va trebui stare de urgenţă care permite măsuri totale în astfel de situaţii, sigur, o stare de urgenţă limitată strict la sistemul energetic”, a mai afirmat Traian Băsescu.

Kievul va ajuta Bucureștiul să treacă de criza energetică: o centrală nucleară din Ucraina va alimenta România, anunță Bolojan
Politică

Kievul va ajuta Bucureștiul să treacă de criza energetică: o centrală nucleară din Ucraina va alimenta România, anunță Bolojan

Premierul Ilie Bolojan, care este și ministru interimar la Energie, a anunțat, azi, că a discutat cu vicepremierul Ucrainei „pentru a ne susține cu producția din una dintre centralele nucleare ale Ucrainei”. Vicepremier și ministru al Energiei în guvernul de la Kiev este Denys Shmyal.  Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating Cele două noi reactoare de la Cernavodă nu pot funcționa dacă nu se fac lucrările pe canalul Bala, spune Bolojan „Așa cum România a alocat când a fost nevoie cote de energie în regim comercial, și Ucraina, tot în condiții de piață, alocă aceste cote de energie. Au fost de acord să exporte energie în România pentru echilibrarea sistemului energetic național. Există un surplus de energie în Ucraina care poate fi exportat”, a explicat Bolojan.  Azi, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel naţional în România, pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică. „Avem o scădere la mai puţin de jumătate a debitelor Dunării faţă de valorile normale. În această perioadă, în loc de aproape 4.000, peste 4.000 de metri cubi pe secundă, suntem la 1.600 de metri cubi pe secundă, cu posibilitatea de scădere în zilele următoare cu încă 100 de metri cubi pe secundă, în aşa fel încât vom ajunge la valori limită ale debitelor apelor Dunării. Ca efect al acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducţiune a centralei nucleare de la Cernavodă a scăzut. Am fost puşi în situaţia zilele trecute să oprim un prim grup, aceeaşi situaţie este şi în Ungaria, deci ne-am redus ambele ţări capacitatea de producţie a energiei pe nuclear la jumătate şi pe fondul tendinţei de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem şi al doilea grup. Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producţia de energie electrică la nivel naţional, o producţie foarte importantă pentru că este o producţie în bandă, inclusiv în orele de seară când consumul creşte foarte mult”, a spus premierul la finalul ședinței de guvern. În ceea ce privește devierea brațului Bala, Bolojan a arătat că proiectul era blocat: „Era un proiect vechi care din păcate nu a fost pus în practică. Acțiunile din aceste zile sunt în regim de urgență, nu au legătură cu acel proiect vechi. Cele două noi reactoare nu pot funcționa dacă nu se fac lucrările pe acest canal. Indiferent ce se va întâmpla, acest proiect e prioritar. Am discutat cu dl ministru Miruță să dispună scoaterea proiectului din sertarele de la Transporturi”.   

Elitele matematicii românești: povestea profesorului care pregătește cei mai buni studenți ai țării
Eveniment

Elitele matematicii românești: povestea profesorului care pregătește cei mai buni studenți ai țării

Conf. univ. dr. Marcel Roman, profesor la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, pregătește de aproape 20 de ani studenții care reprezintă România la cele mai importante competiții internaționale de matematică. Elitele matematicii românești, formate la Iași Alături de profesorii Radu Strugariu și Marian Panțiruc, acesta a transformat Centrul de Pregătire de Performanță în Matematică într-o adevărată pepinieră de olimpici și cercetători. Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” Selecția este una extrem de riguroasă, iar din zecile de studenți care intră anual în program, doar șase ajung să facă parte din echipa care concurează la nivel mondial. Pentru Marcel Roman, cea mai mare reușită rămâne parcursul foștilor săi cursanți, despre care spune că „aproape toți sunt pe cai mari”, activând astăzi în universități, institute de cercetare și companii de prestigiu din întreaga lume. Continuarea, în Ziarul de Iași

Munca în străinătate și pensia din România. Reguli, acte necesare și modul de calcul al drepturilor
Eveniment

Munca în străinătate și pensia din România. Reguli, acte necesare și modul de calcul al drepturilor

Românii care au lucrat o parte din viață în țară, iar o altă perioadă în străinătate nu pierd, de regulă, anii pentru care au fost asigurați în sistemul de pensii al altui stat. La pensionare, perioadele de cotizare pot fi reunite pentru verificarea îndeplinirii condițiilor legale, însă acest lucru nu înseamnă că vechimea din străinătate este „mutată” în sistemul românesc sau că întreaga pensie va fi plătită de România. Procedura poartă denumirea de totalizare a perioadelor de asigurare. Fiecare stat verifică anii în care ați fost asigurat, stabilește dacă aveți dreptul la pensie potrivit propriei legislații și plătește partea care îi revine. În cazul statelor europene, drepturile sunt calculate, de regulă, proporțional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare țară. Vârsta legală de pensionare Vârsta legală de pensionare nu este aceeași în toate țările Uniunii Europene. Citește și: Primul lider PSD care îi contrazice pe Grindeanu și Olguța Vasilescu și respinge guvernarea cu AUR Prin urmare, faptul că îndepliniți condițiile pentru a primi pensia din România nu înseamnă automat că veți putea încasa, în același moment, și pensia aferentă perioadelor lucrate într-un alt stat. Fiecare țară începe să plătească partea de pensie care îi revine numai după ce ați împlinit vârsta legală de pensionare prevăzută de legislația sa. Astfel, puteți primi pensia dintr-un stat mai devreme, iar drepturile dintr-o altă țară să fie acordate abia câțiva ani mai târziu. Dacă ați acumulat perioade de asigurare în mai multe state, este important să verificați din timp vârsta de pensionare și condițiile aplicabile în fiecare dintre acestea. Momentul ales pentru depunerea cererilor poate influența cuantumul drepturilor, iar pensionarea la date diferite în statele implicate poate modifica suma totală pe care o încasați. Anii lucrați în străinătate și pensia românească Una dintre cele mai frecvente confuzii este aceea că anii lucrați în străinătate ar fi înscriși în dosarul românesc și plătiți ulterior de Casa Națională de Pensii Publice. În realitate, perioadele sunt totalizate în primul rând pentru a se stabili dacă îndepliniți condițiile necesare deschiderii dreptului la pensie. În România, de exemplu, stagiul minim contributiv necesar pentru pensia pentru limită de vârstă este de 15 ani. Dacă ați lucrat zece ani în România și încă zece ani într-un stat pentru care se aplică regulile europene sau un acord bilateral, cele două perioade pot fi luate împreună în considerare pentru verificarea stagiului minim. România nu vă va plăti însă pensie pentru toți cei 20 de ani, ci numai pentru perioada recunoscută în sistemul românesc. Celălalt stat va calcula și va plăti separat partea aferentă perioadei în care ați fost asigurat acolo. Ce se întâmplă dacă ați lucrat în Uniunea Europeană Regulile europene se aplică persoanelor care au lucrat în România și în alte state ale Uniunii Europene, precum și în Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Perioadele de asigurare realizate în aceste state sunt păstrate și pot fi totalizate atunci când solicitați pensia. Instituțiile implicate își transmit informațiile necesare, iar fiecare stat emite propria decizie. În general, țara în care ați fost asigurat cel puțin un an va putea plăti o pensie atunci când ajungeți la vârsta de pensionare prevăzută de legislația sa. Pentru perioadele mai scurte de un an există reguli speciale, astfel încât lunile de asigurare să nu fie pierdute. Este important de știut că vârstele de pensionare diferă de la un stat la altul. Este posibil să primiți partea românească a pensiei la data la care îndepliniți condițiile din România, iar pensia dintr-un alt stat să înceapă să fie plătită mai târziu, după atingerea vârstei stabilite de legislația țării respective. Cum este calculată pensia comunitară În cadrul Uniunii Europene, instituția de pensii poate realiza două calcule. Mai întâi, dacă îndepliniți condițiile exclusiv pe baza perioadelor din statul respectiv, se calculează pensia națională. Separat, se poate calcula pensia comunitară „pro rata”, luând în considerare toate perioadele realizate în statele implicate și stabilind ulterior partea corespunzătoare anilor lucrați în țara respectivă. Dacă sunt posibile ambele calcule, instituția compară rezultatele și acordă cuantumul mai avantajos potrivit regulilor aplicabile. La finalul procedurii europene, solicitantul primește și un document de sinteză P1, care prezintă deciziile luate de instituțiile implicate. Ce reguli se aplică după Brexit Perioadele lucrate în Regatul Unit nu au devenit automat inutilizabile după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. În funcție de situația concretă și de momentul în care ați lucrat sau ați fost asigurat în Regatul Unit, pot fi aplicabile Acordul de retragere sau Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Aceste instrumente conțin reguli privind coordonarea sistemelor de securitate socială și instrumentarea cererilor de pensie. Prin urmare, anii lucrați legal în Regatul Unit trebuie menționați în cererea de pensionare, pentru ca instituțiile competente să stabilească regimul aplicabil. Dar dacă ați lucrat într-un stat din afara spațiului european Perioadele lucrate într-o țară din afara UE, SEE și Elveției pot fi luate în calcul numai dacă România aplică un acord sau o convenție de securitate socială cu statul respectiv. Potrivit informațiilor publicate de CNPP, România are acorduri bazate pe principii de coordonare cu state precum Albania, Canada, Chile, Coreea de Sud, Israel, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia, Turcia și Uruguay, precum și o înțelegere separată cu provincia Quebec. Lista trebuie verificată la data depunerii dosarului, deoarece acordurile pot intra în vigoare sau pot fi modificate. Și în aceste cazuri, regula de bază rămâne aceeași: perioadele pot fi totalizate pentru stabilirea dreptului, dar fiecare stat plătește partea de pensie aferentă perioadelor realizate în propriul sistem. Unde depuneți cererea de pensionare Dacă locuiți în România, cererea se depune la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliu. În dosar trebuie să declarați toate statele în care ați lucrat și perioadele aproximative de activitate. Casa de pensii din România va solicita instituțiilor străine confirmarea oficială a perioadelor de asigurare. Nu este suficientă simpla existență a unui contract de muncă: relevant este dacă activitatea a generat perioade de asigurare recunoscute în sistemul de securitate socială al statului respectiv. Dacă locuiți într-un alt stat membru UE și ați lucrat și acolo, depuneți, în mod normal, cererea la instituția de pensii din țara de reședință. Aceasta va deveni punctul de contact și va solicita informațiile necesare din România și din celelalte state. Dacă nu ați lucrat niciodată în țara în care locuiți în prezent, cererea se depune, de regulă, la instituția din ultimul stat în care ați lucrat. CNPP precizează că persoanele stabilite într-un alt stat membru nu trebuie să se deplaseze în România pentru deschiderea dosarului: cererea și documentele sunt transmise prin intermediul instituțiilor competente. Ce documente trebuie să pregătiți Lista exactă a actelor poate varia în funcție de stat și de tipul pensiei solicitate. În mod obișnuit, vă vor fi necesare: - actul de identitate și documentele de stare civilă; - carnetul de muncă și adeverințele pentru activitatea desfășurată în România înainte de 1 aprilie 2001; - documente privind perioadele lucrate în străinătate; - numărul personal de asigurare socială atribuit în statul respectiv; - datele angajatorilor străini și perioadele în care ați lucrat; - decizii, extrase de contribuții sau alte documente emise de instituția străină; - datele contului bancar, dacă sunt solicitate. Contractele de muncă, fluturașii de salariu și adeverințele pot ajuta instituțiile să identifice activitatea, dar confirmarea oficială a perioadelor de asigurare este transmisă de instituția competentă din celălalt stat. Pentru perioadele realizate în România înainte de 1 aprilie 2001, CNPP solicită carnetul de muncă sau adeverințe emise, în condițiile legii, de foștii angajatori ori de deținătorii legali ai arhivelor. După această dată, informațiile privind asigurarea sunt gestionate în evidențele electronice ale caselor de pensii. Perioadele lucrate simultan nu se dublează Totalizarea nu permite folosirea de două ori a aceleiași perioade calendaristice. Dacă într-un anumit interval ați fost asigurat simultan în România și într-un alt stat, perioada nu va fi transformată într-o vechime dublă. Instituțiile verifică intervalele confirmate și aplică regulile europene sau prevederile acordului bilateral relevant. Veniturile și contribuțiile din fiecare sistem vor fi tratate potrivit legislației statului în care au fost datorate. Ce se întâmplă dacă România nu are acord cu țara respectivă Dacă ați lucrat într-un stat cu care România nu aplică reguli europene și nu are un acord de securitate socială, perioadele respective nu pot fi totalizate pentru stabilirea pensiei românești. Pensia din România va fi acordată numai pe baza perioadelor recunoscute de sistemul public românesc. Acest lucru nu înseamnă neapărat că pierdeți orice drept în țara străină. Este posibil să puteți solicita o prestație direct din sistemul statului respectiv, dacă îndepliniți condițiile sale interne, însă instituțiile române nu vor putea folosi acea perioadă pentru completarea stagiului necesar în România. Contractul de asigurare socială retroactivă poate acoperi, în anumite condiții, cel mult șase ani calendaristici anteriori lunii încheierii contractului. Acesta nu „cumpără” sau transformă însă anii lucrați în străinătate, ci poate acoperi numai perioade eligibile în care persoana nu a avut stagiu de cotizare ori obligația asigurării, potrivit condițiilor prevăzute de Legea nr. 360/2023. Dosarul ar trebui pregătit din timp Procedura unei pensii internaționale poate dura mai mult decât soluționarea unui dosar care cuprinde numai perioade lucrate în România. Instituțiile trebuie să identifice solicitantul, să verifice contribuțiile și să își transmită informațiile între ele. Comisia Europeană recomandă persoanelor care au lucrat în mai multe state să solicite informații cu cel puțin șase luni înainte de pensionare. De aceea, este util să verificați din timp dacă perioadele lucrate în străinătate apar în evidențele instituției competente, să păstrați numărul de asigurare socială și documentele primite de la angajatori și să informați casa de pensii despre toate țările în care ați fost asigurat. Principiul esențial este simplu: anii lucrați legal într-un stat acoperit de regulile europene sau de un acord internațional nu se pierd. Ei pot contribui la îndeplinirea condițiilor de pensionare, dar fiecare țară va calcula și va plăti separat drepturile corespunzătoare perioadelor realizate în propriul sistem.

Nuntă în lumea milionarilor români: cine sunt mirii și ce averi stau în spatele familiilor lor
Eveniment

Nuntă în lumea milionarilor români: cine sunt mirii și ce averi stau în spatele familiilor lor

Iașiul va găzdui cununia dintre fiul multimilionarului Dan Iulian Stratan și fiica omului de afaceri băcăuan Ovidiu Budeanu. Inelul, 100.000 de euro Cei doi formează un cuplu de câțiva ani, iar presa mondenă susține că inelul oferit la logodna din 2023 ar fi costat aproximativ 100.000 de euro. Citește și: Cumpărarea vechimii pentru pensie în 2026: cine poate încheia contractul, cât costă și ce acte sunt necesare Tatăl mirelui este fondatorul RCI Holding, în timp ce averea tatălui miresei a fost evaluată în trecut la circa 40 de milioane de euro, acesta fiind implicat în importante proiecte comerciale, hoteliere și imobiliare. Iana Budeanu a studiat la Lausanne și este asociată în firme de design și comerț cu bijuterii, iar Matei Stratan are o fiică din relația cu modelul Mădălina Ghenea. Continuarea, în Ziarul de Iași

România, inclusă de presa pro-Kremlin în topul țărilor „neprietenoase” cu Rusia
Internațional

România, inclusă de presa pro-Kremlin în topul țărilor „neprietenoase” cu Rusia

România ocupă locul al optulea în ediția din iunie 2026 a „Topului țărilor neprietenoase”, realizat de publicația rusă Vzgliad, fiind plasată la egalitate cu Canada și Țările de Jos, cu un indice de 60 de puncte. Topul evaluează ceea ce autorii săi definesc drept „gradul de ostilitate” al guvernelor occidentale față de Federația Rusă și pune accentul, în această ediție, pe sprijinul acordat Ucrainei, pe participarea la exerciții NATO și pe consolidarea capacităților militare europene. România, alături de Canada și Țările de Jos Cu cele 60 de puncte acordate de autorii clasamentului, România se află sub statele considerate de Vzgliad principalii promotori ai unei confruntări tot mai directe cu Rusia. Citește și: Vasile Dîncu arată care este premierul de compromis pe care l-ar putea accepta PSD: „Este un om care poate să ducă mai departe, să piloteze” Germania și Letonia conduc clasamentul, fiind urmate de Marea Britanie, Estonia și Franța. Polonia, Finlanda, Cehia și Suedia ocupă împreună poziția a cincea, iar Lituania se află pe locul al șaselea. România este plasată însă înaintea Greciei, Bulgariei, Luxemburgului, Sloveniei și Croației. Publicația nu detaliază toate criteriile care au determinat punctajul acordat Bucureștiului, însă îl înscrie într-o evaluare mai largă a statelor care sprijină Ucraina și contribuie la întărirea posturii defensive a NATO. Din perspectiva publicației ruse, România face parte astfel din grupul guvernelor occidentale care susțin „strategia confruntațională” a Europei, chiar dacă rolul său este descris ca fiind mai redus decât cel al Germaniei, Poloniei sau statelor baltice. Topul realizat de o publicație apropiată de Kremlin Vzgliad este o publicație de analiză politică fondată în 2005 și considerată de numeroși observatori ai presei drept apropiată de Kremlin și de cercurile conservatoare și naționaliste din Rusia. Ziarul este editat de compania „Delovaia Gazeta Vzgliad”, aflată sub controlul Expert Institute for Social Research, organizație asociată frecvent cu Administrația Prezidențială rusă. Fostul redactor-șef Aleksandr Șmelev a declarat că, în perioada 2007–2008, publicația îl susținea în mod deschis pe Vladimir Putin și găzduia unele dintre cele mai dure materiale de propagandă ale epocii. Germania și Letonia, în fruntea clasamentului Potrivit topului, Germania ocupă primul loc, fiind acuzată că își intensifică sprijinul tehnico-militar pentru Kiev. Berlinul ar fi semnat cu Ucraina un acord pentru dezvoltarea unui nou sistem de apărare antiaeriană și ar fi anunțat alocarea a încă 400 de milioane de dolari pentru achiziționarea de sisteme de apărare aeriană. Letonia se află pe locul al doilea, după ce Riga a convenit cu Kievul construirea unei fabrici de drone destinate armatei ucrainene. Marea Britanie și Estonia împart locul al treilea, iar Franța ocupă poziția a patra. Polonia, Finlanda, Cehia și Suedia sunt plasate pe locul al cincilea, în principal pentru sprijinul financiar și militar acordat Ucrainei și pentru participarea la exercițiile NATO desfășurate în apropierea frontierelor Rusiei și Belarusului. Exercițiile NATO, prezentate drept o escaladare Autorii clasamentului susțin că luna iunie a marcat trecerea Europei de la pregătirea logistică și industrială pentru o confruntare de lungă durată la exersarea concretă a unor scenarii militare. Sunt invocate exercițiile Ramstein Flag, la care au participat 18 state NATO, manevrele navale BALTOPS din Marea Baltică și exercițiile Gallant Boar, desfășurate în zona coridorului Suwałki. Potrivit publicației, indicatorul mediu de „ostilitate” a crescut cu șapte puncte în numai o lună, tocmai pe fondul intensificării acestor activități. Coordonatorul proiectului, Alexei Neceaev, susține că statele europene preiau treptat atribuții care erau asigurate anterior în mare măsură de Statele Unite și își dezvoltă propriile capacități militare. În interpretarea sa, Europa „învață să amenințe fără SUA”, pe fondul concentrării Washingtonului asupra Orientului Mijlociu și regiunii Asia-Pacific. Flancul estic al NATO, în centrul discursului rus Expertul militar Alexei Anpilogov, citat de Vzgliad, afirmă că NATO nu mai organizează doar exerciții cu rol demonstrativ, ci pregătește reacții rapide la un posibil conflict cu Rusia. El invocă desfășurarea de trupe în Polonia și statele baltice, modernizarea infrastructurii de transport și adaptarea podurilor, tunelurilor și conductelor de combustibil pentru deplasarea tehnicii militare grele. Pentru presa apropiată Kremlinului, apartenența României la NATO, sprijinul pentru Ucraina și rolul său strategic la Marea Neagră sunt suficiente pentru a o integra în categoria guvernelor „neprietenoase”.

IT-ul românesc câștigă teren într-o piață a multinaționalelor: profituri în creștere accelerată
Eveniment

IT-ul românesc câștigă teren într-o piață a multinaționalelor: profituri în creștere accelerată

Companiile IT cu capital românesc din județul Iași au încheiat anul 2025 cu rezultate financiare în creștere, cumulând afaceri de peste 440 de milioane de lei și un profit net de aproape 60 de milioane de lei. Companiile românești IT, profit în creștere Veniturile celor mai mari zece firme au avansat cu 29,2%, iar profitul a crescut cu 57,7% față de anul precedent, în timp ce numărul angajaților a urcat cu doar 4,6%. Citește și: Pîslaru o desființează pe sinecurista Zară: „A pus în pericol viața oamenilor de la Dumbrava” Analiza evidențiază diferențe semnificative între companii în ceea ce privește productivitatea și rentabilitatea, unele reușind performanțe remarcabile raportate la numărul de salariați. Deși piața IT ieșeană este dominată de companii cu capital străin, firmele românești demonstrează că pot obține ritmuri solide de creștere și rezultate financiare competitive. Continuarea, în Ziarul de Iași

Scandal în Polonia după livrarea unor rachete Patriot către Ucraina. Cum procedează România în cazul ajutorului militar
Eveniment

Scandal în Polonia după livrarea unor rachete Patriot către Ucraina. Cum procedează România în cazul ajutorului militar

Un nou scandal politic a izbucnit în Polonia după ce opoziția a acuzat guvernul că a transferat Ucrainei rachete Patriot fără informarea Parlamentului și a președintelui. Controversa readuce în atenție diferențele dintre statele NATO în privința transparenței ajutorului militar acordat Kievului. În timp ce Germania și Franța publică periodic liste detaliate ale echipamentelor livrate, România a făcut publică doar donația sistemului Patriot, restul transporturilor rămânând clasificate din motive de securitate. Patriot pentru Ucraina, scandal în Polonia Scandalul politic din Polonia a izbucnit după livrarea unor rachete Patriot către Ucraina fără informarea instituțiilor statului. Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Partidul Lege și Justiție (PiS), aflat în opoziție, a susținut că Polonia nu ar fi trebuit să renunțe la rachetele Patriot, argumentând că acestea sunt esențiale pentru apărarea națională. Fostul ministru al Apărării, Mariusz Blaszczak, în prezent parlamentar și membru al conducerii PiS, a afirmat că sistemele Patriot reprezintă un element-cheie în protejarea spațiului aerian polonez împotriva rachetelor balistice și a altor amenințări. Blaszczak a cerut guvernului să ofere explicații urgente privind livrările de armament către Ucraina. Guvernul polonez: președinții au fost informați Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a respins criticile opoziției și a anunțat că va publica, în coordonare cu premierul Donald Tusk, lista completă a ajutorului militar acordat Ucrainei începând din 2022. Potrivit ministrului, atât fostul președinte Andrzej Duda, cât și actualul șef al statului, Karol Nawrocki, au fost informați permanent despre transferurile de armament. Declarațiile lui Zelenski au reaprins disputa Controversa a fost alimentată de declarația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a avertizat că Ucraina se confruntă cu un deficit de rachete Patriot, în contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu a afectat disponibilitatea acestor sisteme. Patriot reprezintă în prezent principalul sistem capabil să intercepteze rachetele balistice lansate de Rusia asupra Ucrainei. Ucraina are nevoie urgentă de Patriot Problema aprovizionării Ucrainei cu rachete Patriot este discutată de mai multe luni între statele occidentale. În martie, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a încercat să identifice, împreună cu alte state europene, peste 30 de rachete Patriot destinate Kievului. Ulterior, la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, desfășurată la baza Ramstein, ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a mulțumit Germaniei, Olandei, Spaniei și Poloniei pentru livrările suplimentare de armament. Cum procedează România Spre deosebire de controversa din Polonia, decizia României de a dona un sistem Patriot a fost asumată public și a urmat o procedură legislativă. În 2024, după o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), Parlamentul a adoptat legea prin care România a aprobat transferul către Ucraina al unui sistem complet Patriot în configurația 3+, cea mai modernă versiune aflată în dotarea Armatei Române. De ce a fost nevoie de votul Parlamentului Sistemele Patriot nu sunt echipamente militare obișnuite, ci tehnică strategică în valoare de miliarde de dolari, achiziționată în baza Legii nr. 222/2017. Din acest motiv, CSAT nu putea decide singur înstrăinarea unui astfel de bun. Guvernul a fost obligat să inițieze un proiect de lege, iar Parlamentul să aprobe explicit donația. Transferul a fost posibil după ce aliații NATO și Statele Unite au garantat înlocuirea sistemului donat, astfel încât impactul financiar asupra României să fie minim. Restul ajutorului militar rămâne clasificat În afara donației sistemului Patriot, România nu a făcut publice detaliile privind majoritatea echipamentelor militare trimise Ucrainei. Ajutorul acordat de la începutul invaziei ruse depășește 1,5 miliarde de euro și include muniție, armament de calibru mic și mediu, mortiere, combustibil, finanțarea pregătirii piloților și ajutor umanitar. În septembrie 2025, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a confirmat existența mai multor pachete de sprijin militar, însă a precizat că detaliile sunt informații clasificate. De ce România nu publică listele complete Potrivit explicațiilor oferite de Ministerul Apărării Naționale în 2026, secretizarea livrărilor urmărește două obiective principale. Primul este securitatea operațională, prin protejarea rutelor logistice și a modului în care este aprovizionată Ucraina. Al doilea îl reprezintă protejarea propriilor capacități de apărare. Autoritățile consideră că nu este în interesul României ca adversarii să cunoască exact ce tipuri de muniție și echipamente au fost transferate și care sunt stocurile rămase în dotarea Armatei.

VIDEO Eu am venit să rezolv o problemă de interes național, să trecem prin deficit (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Eu am venit să rezolv o problemă de interes național, să trecem prin deficit (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

În cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că și-a asumat funcția într-un moment dificil pentru România, cu obiectivul de a contribui la depășirea problemelor generate de deficitul bugetar. Acesta a afirmat că, în primele luni de mandat, a preferat să se concentreze pe identificarea soluțiilor tehnice, evitând să transforme moștenirea guvernamentală într-o temă publică de dispută. „Am venit să rezolv o problemă de interes național” Întrebat despre modul în care a abordat preluarea mandatului, ministrul a explicat că prioritatea sa a fost gestionarea unei situații considerate esențiale pentru stabilitatea economică a țării. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) „Eu am avut această situație. Am venit pentru a rezolva o problemă de interes național. Pentru ca România să poată să treacă prin perioada de deficit și să putem merge mai departe. Pentru acest lucru m-am concentrat și mi-am pus toată energia ca să putem împinge lucrurile.” Potrivit lui Pîslaru, miza principală a fost găsirea unor soluții care să permită României să traverseze perioada de dificultăți bugetare fără blocaje majore și să își continue proiectele de dezvoltare. „Am ales să nu mă plâng de moștenirea dezastruoasă” Ministrul a afirmat că, deși a preluat un minister aflat într-o situație dificilă, a preferat să nu insiste public asupra problemelor moștenite. „Am ales, și dacă vă uitați cronologic, să nu mă plâng foarte mult de moștenirea dezastruoasă.” În opinia sa, accentul trebuia pus pe rezolvarea problemelor și pe continuarea activității administrative, nu pe identificarea responsabilităților pentru situația existentă. „În primele trei luni am încercat să stau strict pe soluții tehnice” Întrebat dacă declarațiile sale din conferințele de presă au avut uneori un ton ferm, chiar critic, Dragoș Pîslaru a răspuns afirmativ, precizând însă că a evitat să transforme dificultățile întâmpinate într-un motiv de lamentare. „Da, dar nu m-am lamentat că nu am ce să fac. Mai ales din ianuarie încoace când am început să mă și enervez, dar asta este altceva. Vorbesc de perioada de trei luni de la preluarea mandatului în care am încercat să stau strict pe soluții tehnice.” Acesta a explicat că, în prima parte a mandatului, a încercat să mențină discuțiile în zona soluțiilor administrative și tehnice, considerând că acestea trebuie să prevaleze în fața disputelor politice.

De ce România nu reușește să scape de sărăcie: Vrem mult, dar plătim puțin, susține consilierul BNR Eugen Rădulescu
Economie

De ce România nu reușește să scape de sărăcie: Vrem mult, dar plătim puțin, susține consilierul BNR Eugen Rădulescu

România se confruntă nu doar cu decalaje importante între bogați și săraci, ci și cu o problemă de mentalitate, susține economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR. Nivel occidental, dar cu taxe mici Acesta afirmă că românii își doresc servicii publice de calitate occidentală, însă refuză să accepte nivelul de taxare necesar pentru finanțarea acestora. Citește și: Pentru prima oară în istoria ultimilor 36 de ani, România va avea la Interne un condamnat penal În opinia sa, modelul Chinei nu reprezintă o sursă de inspirație pentru România, deoarece realitățile economice, sociale și culturale ale celor două state sunt complet diferite. Rădulescu atrage atenția că, în pofida dezvoltării spectaculoase a marilor orașe chineze, vaste regiuni din interiorul țării au rămas la un nivel de trai comparabil cu cel de acum câteva decenii. Continuarea, în Ziarul de Iași

Viceguvernator BNR spune că România trebuie să treacă la euro și pentru a se îndepărta de Rusia
Politică

Viceguvernator BNR spune că România trebuie să treacă la euro și pentru a se îndepărta de Rusia

Viceguvernatorul BNR Leonardo Badea a scris un articol pentru publicație germană Tagesspiegel în care susține că România trebuie să-și stabilească un termen realist pentru a trece la euro. Citește și: Veștea, ajutat de Nazare - care ar urma să fie la Finanțe și în viitorul Guvern - să-și facă program Printre alte argumente, el spune că trecerea la euro ar ancora România la Vest: „Având în vedere situația instabilă din punct de vedere al securității din Europa de Est, aderarea României la zona euro ar sublinia, de asemenea, angajamentul durabil și irevocabil al țării noastre față de blocul european și ar exclude o schimbare politică de direcție către Rusia”. Badea a fost parlamentar PSD și președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (2017-2019).  Trei argumente în favoarea euro În afară de acest argument, Badea prezintă trei motive pentru adoptarea euro. „Primul se referă la eforturile actuale de stabilizare a finanțelor publice. România realizează cea mai ambițioasă consolidare bugetară de la criza financiară globală încoace. Este o combinație între disciplina cheltuielilor, măsuri de creștere a veniturilor și compromisuri politice dificile. Aceasta reprezintă o investiție în reziliența economică și credibilitatea României. Tot ceea ce elimină punctele slabe reduce riscurile la nivel de stat, îmbunătățește condițiile de finanțare pentru întreprinderi și gospodării și creează premise mai bune pentru creșterea economică pe termen lung. Criticii adoptării monedei euro invocă pierderea unei politici monetare independente. Însă al doilea argument al meu este următorul: marja de manevră reală a unei economii mici și deschise, precum a noastră, este oricum limitată. Aproximativ 72 % din comerțul nostru exterior se realizează cu statele membre ale UE. Un al treilea aspect se referă la modelul de creștere pe termen lung al României. Adoptarea monedei euro ar consolida integrarea noastră în lanțurile valorice ale economiei UE. România se află în așa-numita «capcană a veniturilor medii», în care o țară în curs de dezvoltare stagnează după o perioadă de creștere puternică și nu reușește să facă tranziția către statutul de stat industrial prosper. Pentru a ieși din această capcană, sunt necesare investiții durabile în infrastructură, capacități de producție, inovare, tehnologie și capital uman”, a scris Badea.  „Ungaria, pe de altă parte, demonstrează că o monedă națională nu poate proteja de una singură o economie națională împotriva consecințelor dezechilibrelor politice. Croația și, mai recent, Bulgaria au adoptat însă ambele moneda euro, demonstrând astfel că reformele susținute și disciplina politică pot conduce, în cele din urmă, la o integrare mai profundă și la o încredere sporită din partea investitorilor. Reformele necesare în România pentru adoptarea monedei euro sunt, în mare măsură, aceleași pe care țara trebuie să le pună în aplicare oricum, pentru a-și asigura prosperitatea pe termen lung”, mai explică viceguvernatorul BNR.       

Suprataxarea salariilor mari poate împinge România spre criză: riscul unui scenariu de tip Grecia
Economie

Suprataxarea salariilor mari poate împinge România spre criză: riscul unui scenariu de tip Grecia

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, critică dur ideea introducerii impozitului progresiv pe salarii și avertizează că suprataxarea veniturilor mari poate afecta grav economia României. Suprataxarea salariilor, pericol pentru economie Economistul susține că majorarea taxelor pentru salariile de peste 2.000–4.000 de euro ar descuraja munca, investițiile și dorința oamenilor de a câștiga mai mult. Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos În contextul unei datorii publice apropiate de 60% din PIB, oficialul BNR atrage atenția că dezechilibrele bugetare se reflectă deja în inflație, dobânzi ridicate și credite mai scumpe pentru populație și firme. Eugen Rădulescu vorbește și despre riscul unui scenariu economic de tip Grecia, critică pensiile speciale și Programul „Anghel Saligny”, analizând totodată impactul politicilor fiscale asupra investițiilor, economiilor populației și dezvoltării unor orașe precum Iașiul. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră