joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

822 articole
Economie

Piața imobiliară s-a prăbușit: scădere cu 24% a vânzărilor în decembrie 2025

Trimestrul IV din 2025 a adus cel mai slab rezultat al vânzărilor de locuințe din ultimii șase ani la nivel național și cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani în zona București–Ilfov, potrivit unei analize realizate de o companie de consultanță imobiliară. Datele indică o încetinire accentuată a pieței rezidențiale, pe fondul incertitudinilor economice și fiscale. Scădere anuală a tranzacțiilor rezidențiale Conform analizei SVN Romania, bazată pe statisticile Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), în cursul anului trecut au fost tranzacționate peste 159.500 de case și apartamente, în scădere cu 5,3% față de 2024. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE În București și Ilfov au fost vândute peste 55.000 de unități rezidențiale, cu 8,5% mai puțin comparativ cu anul precedent. București–Ilfov: luni critice și efectul TVA Cele mai slabe luni pentru vânzările de locuințe din București și împrejurimi în 2025 au fost aprilie, cu un declin anual de 25%, și decembrie, cu o scădere de 24% față de aceeași lună din 2024. Anunțul majorării cotei de TVA la achiziția unei locuințe noi de la 1 august 2025 a generat însă un vârf de vânzări în iulie (+12,6%) și august (+10,2%), urmat de scăderi accentuate în toamnă. Evoluții regionale: Timiș crește, Iași scade puternic La nivel național, Timiș a devenit în 2025 cea mai importantă piață rezidențială regională după București–Ilfov, depășind județe precum Cluj, Constanța, Brașov și Iași. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate în Cluj (+1,7%) și Constanța (nivel similar cu 2024), în timp ce cele mai mari scăderi s-au consemnat în Iași (-23,5%) și Brașov (-13,8%), urmate de Timiș (-6,4%). SVN Romania, jucător-cheie pe piața rezidențială SVN Romania este una dintre cele mai mari companii de consultanță imobiliară din România și lider pe segmentul rezidențial, cu peste 11.000 de locuințe tranzacționate în aproape șapte ani de activitate. Valoarea cumulată a tranzacțiilor depășește 1,1 miliarde de euro, iar consultanții companiei au fost implicați, de-a lungul carierei, în vânzarea a peste 40.000 de locuințe.

Piața imobiliară, la minimul ultimilor ani (sursa: Pexels/Uiliam Nörnberg)
Cum rezistă România în industria auto (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum supraviețuiește România pe piața automotive: are ingineri mai ieftini decât în Germania

Industria automotive din România traversează o perioadă de transformări majore, pe fondul presiunilor tehnologice globale și al competiției tot mai dure dintre Europa și China. Cum rezistă România în industria auto România rămâne competitivă pe piața auto prin centrele sale de inginerie, care oferă specialiști bine pregătiți, cu costuri mai reduse decât în Germania sau alte state vest-europene. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Iașiul se conturează tot mai clar pe harta industriei auto, ca hub de cercetare și dezvoltare, adaptat unui ritm global imprevizibil. Gabriel Manole, country manager Endego România, subliniază că automotive-ul se află în cea mai profundă transformare din ultimele trei decenii, generată de schimbări tehnologice, economice și culturale majore. Continuarea, în Ziarul de Iași

Iași, județul cu cea mai tânără populație (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Care este județul cu cea mai tânără populație din România și care este impactul economic

Iașiul este județul cu cea mai tânără populație din România, având cea mai mică vârstă mediană – 38,7 ani – într-un context național marcat de îmbătrânire accelerată, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Iași, județul cu cea mai tânără populație Alături de Ilfov (40,1 ani) și Suceava (40,5 ani), Iașiul formează un nucleu demografic tânăr, care contrastează puternic cu tendințele generale ale populației României. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Această structură demografică indică factori precum natalitatea mai ridicată, migrația internă pozitivă, prezența unui puternic centru universitar și o atractivitate economică ce atrage familii tinere și studenți. Impactul economic este semnificativ, deoarece o populație mai tânără susține piața muncii, consumul, inovația și poate contribui la o regenerare economică și socială pe termen lung. Continuarea, în Ziarul de Iași

Drone rusești, în apropierea graniței României (sursa: Facebook/Forţele Aeriene Române)
Eveniment

Drone rusești detectate la 10 km de granița României: F-16 pregătite de intervenție

Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) a identificat, duminică dimineață, un grup de drone aeriene aparținând Federației Ruse care evoluau în spațiul aerian al Ucrainei, la aproximativ 10 kilometri nord de frontiera cu România. F-16 de la Fetești, pregătite pentru misiune Potrivit unui comunicat al MApN, în jurul orei 1:15, două aeronave de luptă F-16 din cadrul Bazei 86 Aeriene de la Fetești au primit ordin de pregătire pentru o misiune de monitorizare aeriană. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Decizia a fost luată ca urmare a detectării dronelor în apropierea graniței românești. Ulterior, după dispariția țintelor de pe radare, misiunea a fost anulată la aproximativ 10 minute de la declanșare, aeronavele rămânând la sol. Alertă RO-ALERT în nordul județului Tulcea În contextul situației de securitate, populația din nordul județului Tulcea a fost avertizată printr-un mesaj RO-ALERT transmis la ora 1:21. Starea de alertă a fost ridicată la ora 1:40, după ce riscul imediat a fost considerat încheiat. MApN: nu au existat pătrunderi în spațiul aerian românesc Ministerul Apărării Naționale precizează că, pe durata incidentului, nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național al României. Autoritățile subliniază că monitorizarea situației s-a desfășurat în permanență, conform procedurilor NATO. Peste 70 de atacuri cu drone, în proximitatea României MApN reamintește că, de la declanșarea agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, au fost înregistrate peste 70 de atacuri cu drone în proximitatea frontierei României. Autoritățile române continuă să urmărească evoluțiile din regiune și să aplice măsurile necesare pentru protejarea populației și a teritoriului național.

Accidente mortale pe șoselele din România (sursa: Pexels/Valentin Sarte)
Eveniment

Mii de accidente mortale și răniți grav pe șoselele României: 1.293 de morți în 2025

Aproape 4.000 de accidente rutiere soldate cu morți și răniți grav au fost înregistrate la nivel național în anul 2025, potrivit unui comunicat transmis duminică de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). Bilanțul accidentelor rutiere în 2025 Conform datelor oficiale, în cursul anului 2025 au avut loc 3.950 de accidente rutiere grave, în urma cărora 1.293 de persoane și-au pierdut viața, iar 3.125 de oameni au fost răniți grav. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Comparativ cu anul 2024, statisticile indică: - cu 285 mai puține accidente (-6,7%); - cu 185 mai puține persoane decedate (-12,5%); - cu 122 mai puține persoane rănite grav (-3,7%). Principalele cauze ale accidentelor grave Poliția Română arată că cele mai frecvente cauze ale accidentelor rutiere grave din 2025 au fost comportamentele riscante în trafic. Traversarea neregulamentară a pietonilor se află pe primul loc, reprezentând 16,1% din totalul accidentelor. Alte cauze importante au fost: - neadaptarea vitezei la condițiile de drum – 15,3%; - neacordarea priorității vehiculelor – 9,5%. Zeci de mii de acțiuni pentru prevenirea accidentelor Pentru reducerea riscului rutier, polițiștii au desfășurat peste 67.000 de acțiuni la nivel național, vizând combaterea principalelor cauze generatoare de accidente grave. În urma controalelor din trafic, în 2025 au fost aplicate 2.792.044 de sancțiuni contravenționale. Totodată, polițiștii au reținut 190.441 de permise de conducere și au retras 103.381 de certificate de înmatriculare, precum și 22.760 de plăcuțe de înmatriculare. Mii de șoferi prinși sub influența alcoolului IGPR mai informează că aproximativ 28.700 de persoane au fost depistate și scoase din trafic după ce au fost surprinse conducând sub influența alcoolului. Acesta este un factor major de risc pentru producerea accidentelor rutiere. Sistemul e-SIGUR, activ din 2025 Începând cu 1 ianuarie 2025, la nivel național este utilizat sistemul automat de monitorizare a traficului rutier e-SIGUR. Sistemul presupune colectarea de date cu ajutorul dispozitivelor radar tip pistol, amplasate în afara părții carosabile, în locuri vizibile. Potrivit Poliției Române, anul trecut au fost aplicate peste 21.000 de sancțiuni contravenționale în baza acestui sistem. De asemenea, au fost reținute: - 89 de permise pentru depășirea vitezei legale cu mai mult de 50 km/h; - 4 permise pentru depășirea limitei legale cu peste 70 km/h. Platforma e-SAR, folosită împotriva agresivității în trafic Pentru creșterea siguranței rutiere, autoritățile au dezvoltat și platforma software e-SAR, destinată procesării sesizărilor privind comportamentul agresiv în trafic, transmise de cetățeni. În anul 2025, 1.053 de sesizări au fost soluționate prin întocmirea proceselor-verbale de constatare a contravenției și suspendarea dreptului de a conduce. Deși datele indică o ușoară îmbunătățire față de anul precedent, Poliția Română subliniază că siguranța rutieră rămâne o prioritate, iar combaterea vitezei excesive, a consumului de alcool și a comportamentului agresiv în trafic este esențială pentru reducerea numărului de victime.

Epidemie de violență domestică în România (sursa: Pexels/MART PRODUCTION)
Eveniment

Epidemie de violență domestică în România: peste 138.000 de cazuri în 2025

Polițiștii au intervenit, în cursul anului 2025, la 138.385 de cazuri de violență domestică, dintre care 67.010 în mediul urban și 71.335 în mediul rural, potrivit unui comunicat al Poliției Române. Lovirea și alte violențe, cea mai frecventă infracțiune Datele oficiale arată că numărul faptelor penale din sfera violenței domestice a scăzut cu 16,3% față de anul 2024, respectiv cu 9.685 de fapte, de la 59.345 la 49.660 de infracțiuni. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la: lovire sau alte violențe – de la 36.417 la 26.877 de fapte amenințare – de la 7.460 la 6.283 de fapte abandon de familie – de la 4.641 la 4.254 de infracțiuni Cu toate acestea, infracțiunea de lovire sau alte violențe reprezintă în continuare 54% din totalul faptelor înregistrate. Ordinele de protecție, principalul instrument împotriva agresorilor Unul dintre cele mai importante instrumente de protecție a victimelor îl reprezintă ordinul de protecție provizoriu, emis de polițiști la fața locului atunci când există un risc iminent asupra vieții sau integrității fizice ori psihice a victimei. În 2025, polițiștii au emis 15.856 de ordine de protecție provizorii, dintre care 5.904 au fost transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată. Nerespectarea ordinelor de protecție, mii de infracțiuni sesizate În ceea ce privește încălcarea ordinelor de protecție provizorii, au fost sesizate 1.134 de infracțiuni, dintre care: 612 în mediul urban 522 în mediul rural Totodată, instanțele de judecată au emis 15.680 de ordine de protecție, iar pentru nerespectarea acestora au fost înregistrate 6.337 de infracțiuni. Monitorizarea electronică a agresorilor, extinsă la nivel național Pentru prevenirea tragediilor, Ministerul Afacerilor Interne a devansat cu trei luni implementarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME), care a devenit operațional la nivel național la 1 octombrie 2024. Sistemul permite monitorizarea apropierii agresorului de victimă și generează alerte automate, în urma cărora polițiștii intervin pentru protecția victimei și imobilizarea agresorului. Aproape 5.000 de agresori monitorizați electronic în 2025 În cursul anului 2025, măsura obligării agresorului de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere a fost aplicată în 4.860 de situații, la nivel național. Dintre acestea: 2.681 de măsuri au fost dispuse în cazul ordinelor de protecție provizorii (17% din total) 2.179 de măsuri au fost dispuse de instanțele de judecată (14% din totalul ordinelor de protecție) SIME nu înseamnă interceptări, ci alertare în timp real Poliția subliniază că SIME nu este un sistem de interceptare, ci unul de alertare, care notifică autoritățile exclusiv atunci când agresorul se apropie de victimă, permițând intervenția rapidă. Începând cu 1 august 2025, la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) au fost dispuse măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea intervenției în cazurile de violență domestică. Polițiștii desfășoară activități proactive de identificare a situațiilor conflictuale, inclusiv în cazurile în care victimele nu doresc sau refuză utilizarea instrumentelor legale clasice, precum: depunerea unei plângeri penale emiterea unui ordin de protecție provizoriu monitorizarea electronică a agresorului Verificări directe la domiciliul victimelor și agresorilor Noua metodologie impune verificări directe atât la domiciliul victimei, cât și al agresorului, pentru a evalua dacă starea conflictuală s-a agravat, s-a atenuat, a fost eliminată. Prin acest sistem, situațiile de risc sunt identificate rapid, iar intervențiile pot fi ajustate în timp real. Poliția Română subliniază că nicio persoană care a solicitat montarea unei brățări electronice de monitorizare a agresorului și a respectat condițiile de utilizare nu a fost victima unei infracțiuni de omor, ceea ce confirmă eficiența acestui instrument de protecție.

România, criză de gaz cauzată de ger (sursa: Pexels/Magda Ehlers)
Eveniment

BREAKING Criză de gaz în România din cauza gerului, stăm la mâna Ungariei pentru importuri

România se confruntă, în perioadele de ger intens, cu limitări serioase ale capacității de livrare a gazelor naturale din producția internă și din depozite. În aceste condiții, importurile de gaze, în special din Ungaria, devin esențiale pentru acoperirea vârfurilor de consum și pentru menținerea echilibrului sistemului energetic, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI). Diferența critică dintre „există gaz” și „ai gaz în rețea” Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, România dispune de gaze suficiente la nivel anual, însă problema apare în momentele de consum extrem, când sistemul nu reușește să transporte volumele necesare către consumatori, inclusiv către Republica Moldova. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „Diferența dintre există gaz și ai gaz în rețea nu este una semantică. Este diferența dintre confort și criză. Când consumul depășește 57–58 milioane metri cubi pe zi, la temperaturi sub -12 grade Celsius, iar la acest volum se adaugă 6–7 milioane mc/zi tranzit către Republica Moldova, sistemul intră într-o zonă fără elasticitate”, explică Chisăliță. Limitele producției interne și ale depozitelor de gaze La aceste niveluri de consum, producția internă rămâne relativ constantă și nu poate fi suplimentată rapid. Depozitele de gaze pot livra volume importante, însă pe măsură ce nivelul de umplere scade, capacitatea zilnică de extracție se reduce. În acest context, importurile devin singura componentă „elastică” a sistemului, dar și acestea sunt limitate de capacitatea punctelor de interconectare și de disponibilitatea gazelor pe piețele externe. Dependența operațională de Ungaria în perioadele de ger Un exemplu recent invocat de AEI este episodul de ger început la 11 ianuarie 2026, când Ungaria a oprit tranzitul de gaze dinspre Turcia către propriul teritoriu, prin România, și a început să exporte gaze din depozitele sale către România. „Fără această decizie, consumul de gaze din România și Republica Moldova nu ar fi putut fi menținut. Dependența de Ungaria este evidentă. Nu este o afirmație politică, ci o realitate operațională, care ține de infrastructură și fluxuri fizice”, subliniază Dumitru Chisăliță. Importurile, singura „supapă” de echilibru la vârf de consum În condițiile în care punctul de intrare din Bulgaria – Negru Vodă funcționează deja la aproximativ 94% din capacitate, spațiul de manevră al sistemului românesc se restrânge considerabil. Astfel, direcția Ungaria devine, în prezent, principala sursă capabilă să livreze volume suplimentare în perioadele critice. „Când temperaturile rămân negative și consumul sare peste pragul de 57–58 milioane mc/zi, sistemul are nevoie de încă o poartă de intrare. În acest moment, Ungaria este direcția care poate face diferența”, explică președintele AEI. De ce depozitele nu pot acoperi singure crizele de iarnă Dumitru Chisăliță atrage atenția asupra unei percepții greșite frecvente în spațiul public: depozitele de gaze nu funcționează ca un rezervor inepuizabil. „Depozitul nu este o găleată din care poți turna oricât, oricând. Pe măsură ce nivelul scade, scade și capacitatea de extracție. Paradoxul este dur: exact când ai nevoie de maxim, depozitul îți oferă tot mai puțin”, avertizează acesta. Riscul major: prețuri prohibitive la importuri În cazul în care gerul persistă și consumul rămâne ridicat, importurile de gaze nu mai sunt opționale, ci devin necesare zilnic și continuu. Riscul major nu este neapărat lipsa de disponibilitate, ci prețul ridicat pe care furnizorii îl pot solicita. „Nimeni nu face caritate energetică în plină iarnă. Riscul real este ca importurile să devină extrem de scumpe, iar acest adevăr este rareori spus public”, afirmă Chisăliță. România, prinsă între consum intern și obligații regionale În perioadele de ger, România trebuie să gestioneze simultan încălzirea populației, funcționarea centralelor de termoficare și tranzitul de gaze către Republica Moldova. Orice deficit minor de import se reflectă imediat în presiuni asupra sistemului și asupra pieței. „România nu este presată iarna din lipsă de resurse, ci din lipsă de debite disponibile. În acest episod de ger, dependența marginală decisivă este intrarea din Ungaria, cu risc de preț prohibitiv”, concluzionează președintele AEI. De la „independență energetică” la „autonomie energetică” Asociația Energia Inteligentă susține necesitatea unei schimbări de paradigmă: trecerea de la conceptul de independență energetică la cel de autonomie energetică. „Securitatea energetică nu mai înseamnă am de unde cumpăra, ci pot funcționa dacă nu pot cumpăra. Autonomia înseamnă capacitatea de a acoperi consumul critic în vârf și în criză din resurse și infrastructuri real controlabile”, subliniază Dumitru Chisăliță.

Declarațiile lui Negrescu, respinse de Franța (sursa: Facebook/Victor Negrescu)
Eveniment

Negrescu acuză Franța că vrea să-și retragă trupele din România din cauza Mercosur. Parisul neagă

Ambasada Franței la București a transmis că informațiile apărute recent în spațiul public, potrivit cărora Franța ar fi „extrem de nemulțumită” de poziția României privind acordul comercial UE–Mercosur, sunt complet false. Reprezentanții misiunii diplomatice subliniază că nu există nicio legătură între acest dosar și prezența militară franceză pe teritoriul României. Reacția vine după declarațiile lui Victor Negrescu Precizările Ambasadei apar după declarația europarlamentarului PSD Victor Negrescu, care a afirmat la Antena 3 CNN că România ar putea suporta „consecințe geostrategice” pentru votul exprimat în COREPER în favoarea acordului UE–Mercosur. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Acesta a susținut că Franța ar fi nemulțumită de poziția României și că ar putea fi pusă în discuție inclusiv prezența militară franceză în țara noastră. Prezența militară franceză, fără condiționări politice Ambasada Franței a respins categoric aceste afirmații, precizând că prezența militară franceză în România se înscrie exclusiv în angajamentele ferme ale Franței privind securitatea colectivă, solidaritatea aliată și consolidarea Flancului Estic al NATO. Oficialii francezi subliniază că această prezență nu este condiționată politic și nu are legătură cu pozițiile statelor membre în negocierile comerciale ale Uniunii Europene. Reafirmarea parteneriatului strategic franco-român În mesajul publicat, Ambasada Franței își reafirmă angajamentul deplin față de Parteneriatul strategic franco-român și față de securitatea României și a regiunii. Diplomații francezi transmit că relația bilaterală și cooperarea în domeniul apărării rămân solide, indiferent de dezbaterile politice legate de acordurile comerciale europene.

Patru noi poduri peste Prut se vor construi în următorii ani. Primul, deja în proiectare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Patru noi poduri peste Prut se vor construi în următorii ani. Primul, deja în proiectare

Consiliul Județean Iași a emis certificatul de urbanism pentru podul peste Prut care urmează să fie construit în zona Răducăneni, un proiect de infrastructură rutieră cu impact transfrontalier. Primul pod, deja în proiectare Deși denumirea oficială face trimitere la comuna Răducăneni, amplasamentul real se află între aceasta și râul Prut, în zona celor trei sate ale comunei Grozești. Totuși, CNAIR a ales această denumire pentru viitorul obiectiv de investiții. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Pe malul din Republica Moldova, noul pod va avea capătul în localitatea Bărboieni, singura localitate a comunei cu același nume din raionul Nisporeni, facilitând legătura rutieră între cele două state. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere are în plan construirea a patru poduri peste Prut, ca parte a strategiei de dezvoltare a infrastructurii de transport dintre România și Republica Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași.

PSRM cere demisia Maiei Sandu (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Socialiștii moldoveni acuză „trădare” și cer demisia Maiei Sandu

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a cerut marți demisia președintei Maia Sandu, după ce aceasta a declarat că ar vota pentru reunirea cu România în eventualitatea organizării unui referendum pe această temă. Socialiștii acuză „trădare politică” și încălcarea Constituției Într-un comunicat publicat pe site-ul oficial al formațiunii, PSRM califică afirmațiile Maiei Sandu drept „un act deschis de trădare politică îndreptat împotriva statalității moldovenești, a Constituției, a suveranității și neutralității țării”. Citește și: Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan Socialiștii consideră „deosebit de cinic și periculos” faptul că astfel de declarații provin de la o persoană care exercită funcția de președinte al Republicii Moldova, chiar și „temporar”, potrivit formulării din comunicat. PSRM: „Fiecare zi a mandatului Maiei Sandu este o amenințare pentru stat” Potrivit PSRM, Maia Sandu „trebuie să demisioneze imediat”, deoarece „fiecare zi a președinției sale reprezintă o amenințare la adresa existenței Republicii Moldova ca stat independent”. Formațiunea de opoziție susține că declarațiile șefei statului afectează grav stabilitatea politică și constituțională a țării. Apel către Procuratură și SIS pentru investigarea unei posibile trădări În același comunicat, PSRM solicită Procuraturii Generale, Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și altor instituții abilitate „să inițieze imediat o anchetă privind posibila trădare”. Socialiștii afirmă că „apelurile publice ale șefului statului la dezmembrarea țării” trebuie să fie supuse „celui mai dur control juridic și politic”. Opoziția, chemată să se unească împotriva „regimului Maia Sandu” PSRM face apel și la celelalte formațiuni politice din opoziție să lase deoparte diferențele tactice și să se unească împotriva actualei conduceri de la Chișinău. Potrivit socialiștilor, regimul Maia Sandu ar conduce Republica Moldova „spre pierderea suveranității, divizarea societății și o catastrofă națională”. PSRM: „Republica Moldova nu este o monedă de schimb” În mesajul transmis public, PSRM respinge ferm ideea unirii cu România, afirmând că Republica Moldova „nu este un obiect de negociere, nu este o monedă de schimb și nu este o greșeală istorică”. Socialiștii susțin că statul moldovean este „casa noastră comună” și acuză existența unor „curatori externi și executori locali” care ar urmări distrugerea statalității. Declarațiile Maiei Sandu, într-un interviu pentru presa britanică Declarațiile care au generat reacția PSRM au fost făcute de Maia Sandu într-un interviu acordat unor jurnaliști britanici. Președinta Republicii Moldova a spus, pentru prima dată explicit, că ar vota pentru reunirea cu România în cazul organizării unui referendum. Totodată, Maia Sandu a subliniat că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă un obiectiv realist și esențial pentru protejarea suveranității Republicii Moldova. Discuția din podcastul lui Rory Stewart și Alastair Campbell În cadrul podcastului realizat de Rory Stewart și Alastair Campbell, Maia Sandu a vorbit și despre amenințările venite din partea Federației Ruse, afirmând că președintele rus Vladimir Putin urmărește extinderea influenței asupra Europei. „Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască și să existe ca democrație și stat suveran”, a declarat Maia Sandu. Maia Sandu: „Aș vota pentru reunirea cu România” Întrebată direct dacă susține unirea cu România, Maia Sandu a răspuns fără ezitare că ar vota pentru reunire în cadrul unui referendum. Ea a amintit că, la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, în contextul mișcărilor de renaștere națională, exista un sprijin semnificativ pentru această idee, însă lipsa unui referendum face imposibilă evaluarea exactă a voinței populației de atunci. Sprijin majoritar pentru UE, nu pentru unire Maia Sandu a precizat că, în prezent, nu există o majoritate care să susțină unirea cu România, însă există un sprijin clar pentru aderarea la Uniunea Europeană. „Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea”, a subliniat președinta Republicii Moldova.

Adjunctul bașkanului Găgăuziei, proces cu Poliția română (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mâna dreaptă a bașkanului Găgăuziei a dat în judecată Poliția de Frontieră din România

Adjunctul bașkanului Găgăuziei, Victor Petrov, politician pro-rus cu cetățenie bulgaro-moldoveană, sancționat de Uniunea Europeană pentru tentative de destabilizare a Republicii Moldova, a fost oprit de două ori la granița României. Proces cu Poliția de Frontieră În martie 2025, Poliția de Frontieră Iași i-a refuzat intrarea în țară, invocând includerea acestuia pe lista UE a persoanelor sancționate. Citește și: Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani Potrivit unei decizii a Consiliului European din februarie 2024, Petrov este acuzat că subminează procesul democratic și ordinea constituțională din Republica Moldova. După un demers similar împotriva Poliției de Frontieră Giurgiu, Victor Petrov a dat în judecată și Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

Maia Sandu spune că ar vota pentru unirea cu România Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu spune că ar vota pentru unirea cu România

Maia Sandu spune că ar vota pentru unirea cu România, la un eventual referendum pe această temă, arată news.ro. Ea ar fi făcut această afirmație la interviul cu jurnaliştii britanici Rory Stewart and Alastair Campbell, care găzduiesc cel mai mare podcast politic din Marea Britanie „The Rest Is Politics: Leading”. Citește și: EXCLUSIV România a plătit avocaților 1,4 milioane de euro pentru a bloca un tablou de El Greco la New York. Pictura, revendicată și de un oligarh rus apropiat de Trump Maia Sandu a vorbit timp de o oră, în limba engleză, despre situaţia politică din Republica Moldova şi din regiune. Interviul a fost acordat la Chişinău, la sediul Preşedinţiei. Maia Sandu spune că ar vota pentru unirea cu România În dialogul de peste o oră, preşedintele R. Moldova a vorbit despre copilăria sa din URSS, despre cum a reuşit să supravieţuiască limba română sub regimul asupritor comunist şi despre mişcările de renaştere naţională de la sfârşitul anilor 80. „La sfârşitul anilor 80, au fost mişcările de renaştere naţională şi, bineînţeles, au fost discuţii despre reunirea cu România, deoarece Moldova făcea parte din România înainte. Dar atunci, desigur, nu puteam şti câţi oameni ar fi sprijinit unirea cu România, pentru că nu am avut un referendum. Dar dacă e să judecăm după numărul mare de oameni care s-au alăturat mişcării din Piaţa Marii Adunări Naţionale, au fost sute de mii, putem spune că am fi avut un sprijin pentru unirea cu România”, a explicat Maia Sandu. Întrebată în acest moment al interviului dacă ea personal ar susţine unirea cu România, ea a răspuns ferm: „Dacă am avea un referendum, aş vota pentru reunirea cu România”. Întrebată de ce, Maia Sandu a spus: „Priviţi la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviţi la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o ţară mică precum Republica Moldova să supravieţuiască, să existe ca democraţie, ca ţară suverană şi, desigur, să ţină piept Rusiei”. Pe de altă parte, Maia Sandu a recunoscut că este conştientă că în acest moment nu mai există în Republica Moldova o majoritate favorabilă unirii. „Ca preşedinte al Republicii Moldova, înţeleg, mă uit la sondaje, că nu există o majoritate astăzi care să sprijine unirea cu România. Dar există o majoritate care sprijină aderarea la UE şi noi acţionăm în sensul acesta”, a adăugat ea. „Este un obiectiv mult mai realist şi ne ajută să rezistăm ca democraţie”, a explicat preşedinta Republicii Moldova.

PSD și AUR, încă un pas spre coalizare: ambele partide critică acordul UE–Mercosur. Ce prevede acesta și cum sunt afectați fermierii români (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu, George Simion)
Eveniment

PSD și AUR, încă un pas spre coalizare: ambele partide critică acordul UE–Mercosur. Miza: fermierii

Consiliul Uniunii Europene a aprobat pe 9 ianuarie 2026 două decizii care autorizează semnarea Acordului de Parteneriat UE–Mercosur și a unui Acord Comercial Interimar (care acoperă doar componenta de comerț). În practică, această etapă înseamnă că UE a dat undă verde pentru semnare la nivel de bloc, dar acordul nu intră automat în vigoare: urmează proceduri de aprobare, inclusiv în Parlamentul European. De ce acordul rămâne controversat în UE Blocul Mercosur urma să semneze acordul cu UE pe 17 ianuarie 2026, în Paraguay, ceea ce indică trecerea către faza formală de semnare după votul statelor membre. Citește și: EXCLUSIV Cine este elvețianul care, cu un gest spontan bine intenționat, a stârnit scandalul începutului de an în România Votul din Consiliu a avut loc în pofida opoziției unor state membre, iar subiectul a generat proteste și presiune politică, în special din partea sectorului agricol. Mizele economice sunt mari: acordul vizează eliminarea treptată a majorității tarifelor și deschiderea piețelor pentru bunuri industriale europene, dar și creșterea accesului pe piața UE pentru produse agroalimentare din America de Sud, ceea ce alimentează temeri privind concurența pentru fermierii europeni. Reacții politice în România: PSD, USR, AUR În România, tema a provocat tensiuni politice în coaliție și o dezbatere centrată pe riscurile pentru agricultură, în special pentru zootehnie. Ministerul Agriculturii, prin Florin Barbu, a susținut public că PSD nu este „împotriva Mercosur”, ci cere garanții pentru fermieri și procesatori, inclusiv standarde echivalente pentru produsele importate și un studiu de impact la nivelul Comisiei Europene. PSD a condamnat decizia Ministerului Afacerilor Externe de a mandata reprezentantul României în COREPER să voteze în favoarea acordului, acuzând lipsa unor clauze „clare” de protecție pentru fermierii români. În același timp, președintele Nicușor Dan a declarat că România a votat în favoarea acordului, invocând negocieri suplimentare pentru protejarea producătorilor români și europeni, cu precădere în agricultură. Dinspre USR au existat reacții care susțin că acordul aduce câștiguri economice și că discuția trebuie purtată pe baza intereselor României, nu a confruntării politice. AUR a criticat, la rândul său, votul României pentru acord, calificându-l drept nociv pentru fermieri. Ce urmează, pe scurt După autorizarea semnării în Consiliu, procesul se mută către etapele de semnare și aprobare la nivel european, inclusiv prin vot în Parlamentul European, unde pot apărea amendamente, condiții sau întârzieri procedurale. În România, discuția rămâne concentrată pe garanțiile pentru sectorul agroalimentar și pe modul în care vor fi aplicate standardele și mecanismele de protecție, dacă acordul avansează către implementare.

PSD cere garanții în acordul UE–Mercosur (sursa: Facebook/ Florin Barbu)
Politică

PSD contestă acum acordul Mercosur, deși l-a aprobat în Parlamentul European

Partidul Social Democrat nu s-a opus acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur, însă a solicitat garanții clare pentru protejarea fermierilor și procesatorilor români, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Acesta a subliniat că poziția PSD nu ține de jocuri politice, ci de necesitatea unor negocieri suplimentare la nivelul Comisiei Europene pentru a proteja agricultura românească. Într-adevăr, în decembrie 2025, toți europarlamentarii PSD au votat pentru acord.  Mai mult, Victor Negrescu (PSD) și-a explicat astfel votul favorabil: „Am votat în favoarea acestui raport, care întărește mecanismele de protecție pentru fermierii europeni în contextul acordurilor comerciale UE-Mercosur, printr-o aplicare mai rapidă și mai eficientă a clauzelor de salvgardare pentru produsele agricole sensibile. Documentul consolidează monitorizarea importurilor și permite intervenții timpurii atunci când există riscul unor dezechilibre pe piață, protejând veniturile agricultorilor și stabilitatea sectorului agricol. Pentru România, acest cadru este esențial pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile, protejarea producției locale și menținerea coeziunii economice și sociale în mediul rural.” România și Franța au cerut studiu de impact și standarde egale Ministrul Agriculturii a explicat că România, alături de Franța, a cerut Comisiei Europene realizarea unui studiu de impact privind efectele acordului Mercosur asupra agriculturii și industriei alimentare. Citește și: EXCLUSIV Cine este elvețianul care, cu un gest spontan bine intenționat, a stârnit scandalul începutului de an în România Totodată, autoritățile române au solicitat garanții că produsele agroalimentare importate din statele Mercosur respectă aceleași standarde impuse fermierilor din Uniunea Europeană, în special în domeniul siguranței alimentare, protecției mediului și utilizării pesticidelor. Diferențe majore la utilizarea pesticidelor și riscuri pentru sănătate Florin Barbu a atras atenția asupra diferențelor semnificative dintre practicile agricole din UE și cele din zona Mercosur. În timp ce România utilizează sub un kilogram de pesticide pe hectar, în unele state din America Latină se ajunge la 12–15 kilograme pe hectar, aspect care ridică probleme serioase legate de sănătatea populației și concurența neloială. Zootehnia românească, sectorul cel mai expus Potrivit ministrului, zootehnia ar fi cea mai afectată de importurile din Mercosur, întrucât fermierii europeni sunt obligați să respecte reguli stricte privind bunăstarea animalelor. România a investit masiv în sectoarele de carne de pui, vită, porc și ovine, iar producătorii din afara UE nu sunt supuși acelorași condiționalități, ceea ce ar crea un dezechilibru major pe piață. Memorandum respins și cereri suplimentare la Bruxelles Florin Barbu a precizat că a respins, la finalul anului trecut, un memorandum legat de acordul Mercosur, solicitând ca aplicarea acestuia în agricultură și industria alimentară să fie voluntară. De asemenea, a cerut ca licențele pentru operatorii economici care importă produse din Mercosur să fie acordate de fiecare stat membru în parte, pentru a preveni interesele economice și presiunile de lobby la nivel european. Clauze de suspendare, ignorate de Comisia Europeană Ministrul Agriculturii a mai spus că România a cerut introducerea unor clauze de salvgardare, prin care acordul să fie suspendat dacă importurile depășesc cu peste 5% media ultimilor trei ani pentru anumite categorii de produse. Aceste propuneri nu au fost însă luate în calcul, motiv pentru care Barbu face apel la europarlamentarii români să susțină amendamentele atunci când acordul va ajunge la vot în Parlamentul European. Lipsa consultărilor în coaliție și discuții anunțate Întrebat despre dialogul cu premierul, ministrul Agriculturii a declarat că nu a existat nicio discuție în coaliția de guvernare pe tema Mercosur după respingerea memorandumului. El a anunțat însă că, începând de săptămâna viitoare, acordul va fi discutat la nivelul coaliției. Prețuri mult mai mici la carnea din Mercosur și riscul falimentului Florin Barbu a avertizat că prețurile produselor din Mercosur sunt semnificativ mai mici decât cele din UE: carnea de pui este de patru ori mai ieftină, iar carnea de vită de trei ori mai ieftină. În lipsa unor garanții, acest lucru ar putea duce la falimentul zootehniei din România și din Uniunea Europeană, în contextul în care țara noastră a devenit un jucător important pe piața europeană a cărnii de pui. Acord avantajos pentru alte industrii, dar problematic pentru agricultură Ministrul Agriculturii a admis că acordul Mercosur este benefic pentru alte ramuri economice, precum industria auto, industria de armament sau cea a cauciucurilor. Cu toate acestea, PSD consideră că agricultura românească trebuie protejată prin clauze clare și aplicabile. România a votat pentru acord, PSD contestă mandatul MAE Președintele Nicușor Dan a anunțat că România a votat în favoarea acordului UE–Mercosur, invocând negocieri suplimentare pentru protejarea producătorilor europeni. În replică, Partidul Social Democrat a condamnat decizia Ministerului Afacerilor Externe de a mandata reprezentantul României să voteze în favoarea acordului, în absența unor garanții ferme pentru fermierii români.

Reintroducerea stagiului militar divizează România (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România, spun 49% dintre cetățeni

Peste două treimi dintre români (68%) consideră că, în cazul unor negocieri de pace în Ucraina, acordul ar trebui semnat în condițiile stabilite de Statele Unite, arată sondajul Avangarde „Securitate regională – percepții și așteptări”. În opoziție cu această idee se află 18% dintre respondenți, care nu sunt de acord cu o astfel de formulă de pace, în timp ce 14% au declarat că nu știu sau nu au dorit să răspundă. Totodată, 49% dintre cetățeni cred că serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România. Urban vs. rural: diferențe de percepție privind condițiile păcii La aceeași întrebare, răspunsurile diferă în funcție de mediul de rezidență: Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Urban: 70% „da”, 17% „nu”, 13% „nu știu/nu răspund” Rural: 61% „da”, 24% „nu”, 15% „nu știu/nu răspund” Încredere în NATO: majoritatea cred că România ar fi apărată Aproape trei sferturi dintre români (74%) sunt de părere că România ar fi apărată de NATO în cazul unui atac al Federației Ruse. Pe medii de rezidență, distribuția este următoarea: Urban: 78% „da”, 12% „nu”, 10% „nu știu/nu răspund” Rural: 62% „da”, 27% „nu”, 11% „nu știu/nu răspund” Reintroducerea serviciului militar divizează România Întrebați despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu, 49% dintre respondenți se declară de acord, în timp ce 47% resping această idee. Restul de 4% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Diferențele urban–rural sunt moderate: Urban: 57% „da”, 39% „nu”, 4% „nu știau/nu răspund” Rural: 48% „da”, 49% „nu”, 3% „nu știu/nu răspund” Susținerea înarmării rapide a României Întărirea capacității de apărare reprezintă o prioritate pentru majoritatea respondenților. La întrebarea privind „înarmarea rapidă a României”, 71% au răspuns afirmativ, 22% s-au declarat împotrivă, iar 7% nu au oferit un răspuns. Urban: 75% susțin ideea, 17% se opun, 8% nu știu/nu răspund Rural: 60% sunt de acord, 35% nu, 5% nu știu/nu răspund Nivelul relațiilor României cu SUA: mulțumire moderată În ceea ce privește relațiile bilaterale România – SUA: 36% dintre români se declară mulțumiți 56% sunt nemulțumiți 8% nu știu sau nu răspund Relațiile economice cu Federația Rusă Întrebați dacă România ar trebui să aibă relații economice mai apropiate cu Federația Rusă, românii sunt aproape egal împărțiți: 48% – „da” 49% – „nu” 3% – „nu știu/nu răspund” În urban, 55% susțin aceste relații, față de 36% în mediul rural. Relațiile economice mai strânse cu Rusia sunt respinse de 37% dintre respondenții din urban și de 55% dintre cei din rural. Procentul non-răspunsurilor este apropiat: 8% urban, 9% rural. Metodologia sondajului Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 27 – 30 decembrie 2025, pe un eșantion de 1.000 de persoane adulte (18 ani și peste), neinstituționalizate, reprezentativ la nivel național. Marja maximă de eroare: ±3,4% Nivel de încredere: 95% În unele situații, suma procentelor poate diferi cu ±1% față de 100%, din cauza rotunjirilor statistice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră