luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

881 articole
Eveniment

Ministrul Miruță dă asigurări că din România nu vor zbura încărcături ofensive spre Iran

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că de pe teritoriul României nu vor decola aeronave cu încărcătură ofensivă, subliniind că nu este vorba despre bombardiere sau transport de explozibili. Oficialul a precizat că aceste informații au fost verificate înainte de ședința CSAT și comunicate inclusiv Parlamentului. Potrivit Ministerului Apărării, armata americană a confirmat în scris că nu desfășoară operațiuni de acest tip din România. Reacția după avertismentele lui Traian Băsescu Declarațiile vin în contextul în care fostul președinte Traian Băsescu a cerut măsuri de informare a populației privind posibile riscuri de securitate. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” Acesta a avertizat că anumite baze militare din România ar putea deveni ținte în eventualitatea unor atacuri. Miruță a catalogat aceste afirmații drept opinii personale, fără a indica un pericol concret confirmat de autorități. Nivelul de risc: fără amenințări directe pentru România Ministrul a subliniat că, potrivit analizelor structurilor specializate, nu există în prezent un risc suplimentar de atac asupra României. El a admis că amenințările globale, precum atacurile teroriste, pot apărea oriunde, dar nu există indicii specifice care să vizeze țara noastră. De asemenea, nu au fost primite notificări oficiale privind pericole iminente. Scutul de la Deveselu și rolul militarilor americani Radu Miruță a evidențiat că sistemul de apărare de la Deveselu contribuie la protejarea României, inclusiv în fața unor posibile amenințări dinspre Iran. Prezența militarilor americani pe teritoriul țării este, în opinia sa, un factor de descurajare și nu un risc suplimentar. În plus, oficialul a susținut alocarea a 38% din bugetul Apărării pentru modernizarea armatei. Iranul avertizează România: reacții politice și juridice Iranul a transmis un avertisment către România, sugerând posibile reacții politice și legale după ce SUA au utilizat baze de pe teritoriul românesc.  Ministrul Apărării a precizat însă că declarațiile oficialilor iranieni nu au vizat amenințări militare directe, ci aspecte de natură diplomatică. Teheranul a făcut apel la state să evite implicarea în conflict, amplificând tensiunile la nivel internațional.

Fără aeronave cu încărcătură ofensivă din România (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Tate în Hong Kong, extrădare imposibilă (sursa: X/Andrew Tate)
Eveniment

Frații Tate au fugit în Hong Kong, cu care România nu are tratat de extrădare

Autoritățile legislative din Hong Kong au transmis că executivul local nu are competențe legale pentru a-i aresta sau extrăda pe Andrew și Tristan Tate în România sau Regatul Unit. Motivul principal este absența unei cereri oficiale de extrădare sau a unei notificări Interpol, condiții esențiale pentru declanșarea unei astfel de proceduri. Oficialii subliniază că poliția poate interveni doar în baza unui temei legal clar, conform principiilor juridice aplicabile în regiune. Vizita fraților Tate, în centrul unui scandal mediatic Prezența celor doi influenceri în Hong Kong a stârnit controverse, mai ales în contextul notorietății lor în mediul online și al asocierii cu „manosfera”. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” Frații Tate au ajuns în regiune după ridicarea restricțiilor de mobilitate din România și au fost activi pe rețelele sociale. Aceștia au fost văzuți în locații de lux și în zone de divertisment, unde au atras atenția publicului și a fanilor. Andrew Tate a descris experiența ca fiind „incredibilă”, lăudând atmosfera și ospitalitatea locală. Acuzații grave în România și anchete în curs În România, Andrew și Tristan Tate sunt inculpați pentru trafic de persoane, viol și constituirea unui grup infracțional organizat, acuzații pe care le resping. Procedurile judiciare continuă, iar instanțele române au aprobat o posibilă extrădare către Marea Britanie, dar doar după finalizarea anchetelor interne. În paralel, autoritățile britanice mențin acuzații separate, inclusiv de agresiune sexuală și infracțiuni financiare. Lacune juridice și apeluri la cooperare internațională Oficialii din Hong Kong atrag atenția asupra limitărilor legale existente, inclusiv lipsa unui acord de extrădare cu România și suspendarea tratatului cu Regatul Unit din 2020. Parlamentari locali au respins ideea că orașul ar deveni un „refugiu pentru fugari”, subliniind că legea este respectată. Totuși, au fost lansate apeluri pentru întărirea cooperării judiciare internaționale, astfel încât astfel de situații să poată fi gestionate mai eficient în viitor.

Băsescu, avertisment dur: Iranul ar putea ataca România, populația trebuie prevenită să-și ia măsuri de protecție (sursa: Facebook/Traian Băsescu)
Eveniment

Băsescu, avertisment dur: Iranul ar putea ataca România, populația trebuie prevenită să-și ia măsuri

„Deşi avem o relaţie veche şi bună, este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane dislocate în bazele de la Kogălniceanu şi Turda”, a spus Traian Băsescu pe pagina sa de Facebook. Băsescu cere urgent măsuri preventive Mai mult, fostul președinte a atras atenția că „statul român trebuie să ia urgent măsuri preventive de informare a populaţiei legat de modul de acţiune în cazul unor posibile atacuri.   Citește și: MAE reacționează după amenințarea Iranului: România nu e parte a conflictului din Orientul Mijlociu Poate ar fi bine ca fiecare dintre noi să se gândească  unde se adăposteşte el şi familia, dacă are bani şi mijloace de subzistenţă pentru două trei zile, dacă ar fi nevoie”. Vinovatul: „imprevizibilul Trump” „Doar o părere personală. Nu mi-am propus să intru în contradicţie cu afirmaţiile oficiale. Conţinutul acestei postări este doar o opinie personală generată de faptul că evoluţiile internaţionale sunt incerte în primul rând datorită imprevizibilului Trump.   La solicitare expresă, România a pus la dispoziţia armatei SUA bazele militare de la Kogălniceanu şi Câmpia Turzii. Decizia este corectă şi în interesul pe termen lung al consolidării relaţiei cu SUA şi a securităţii României. În cele două baze militare vor fi găzduite  avioane cisternă pentru alimentarea în aer a avioanelor de vânătoare/bombardament, drone de cercetare şi bombardament, radare destinate dirijării sistemelor antirachetă şi a avioanelor de luptă, etc. În opinia mea, nimic din cele de mai sus nu înseamnă echipament militar defensiv. Deşi avem o relaţie veche şi bună, este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane dislocate în bazele de la Kogălniceanu şi Turda. Într-o astfel de situaţie România dispune de echipamentele militare necesare pentru a indepărta pericolul dar nimeni nu poate garanta eliminarea tuturor riscurilor.   Atacurile teroriste efectuate de islamişti radicalizaţi sau atacurile cibernetice  reprezintă o altă categorie de riscuri. În aceste condiţii, în opinia mea, statul roman trebuie să ia urgent măsuri preventive de informare a populaţiei legat de modul de acţiune în cazul unor posibile atacuri.   Poate ar fi bine ca fiecare dintre noi să se gândească  unde se adăposteşte el şi familia, dacă are bani şi mijloace de subzistenţă pentru două trei zile, dacă ar fi nevoie. Pentru riscurile de mai sus spuneam în postarea mea anterioară că Trump trebuie să plătească. Să notăm!  Nu mai este gratis ca în Afganistan, Irak şi Balcani. Postarea este doar o părere.”, a arătat Băsescu pe Facebook.

MAE reacționează după amenințarea Iranului (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

MAE reacționează după amenințarea Iranului: România nu e parte a conflictului din Orientul Mijlociu

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis un punct de vedere oficial după declarațiile purtătorului de cuvânt al diplomației iraniene, subliniind că România nu este parte a conflictului din Orientul Mijlociu și că sistemele militare găzduite pe teritoriul țării au un caracter exclusiv defensiv. Potrivit autorităților române, cooperarea militară cu Statele Unite se desfășoară în baza unor acorduri bilaterale clare, iar prezența capabilităților militare americane în România respectă legislația internațională și tratatele existente. MAE: Cooperarea militară România–SUA are bază legală Ministerul Afacerilor Externe a precizat că parteneriatul militar dintre România și Statele Unite este reglementat prin acorduri bilaterale semnate de cele două state. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Acordul bilateral de acces din 2006 oferă Statelor Unite cadrul legal garantat pentru utilizarea, în mod continuu, a unor baze militare din România”, a transmis MAE într-un comunicat oficial. Autoritățile române subliniază că acest acord stabilește clar condițiile în care forțele americane pot opera pe teritoriul României, în cadrul cooperării strategice dintre cele două state. Sistemul antirachetă din România are rol exclusiv defensiv Diplomația română a explicat și rolul sistemului de apărare antirachetă găzduit de România, precizând că acesta este destinat exclusiv protecției împotriva unor amenințări externe. „România găzduiește de peste zece ani capabilități de apărare antirachetă împotriva unor amenințări din afara spațiului euro-atlantic. Sistemul are caracter strict defensiv și este utilizat doar în scopuri de autoapărare, în conformitate cu Carta ONU”, arată MAE. Potrivit oficialilor români, aceste capabilități fac parte din sistemul de apărare al NATO și nu au rol ofensiv. România cere de-escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu Ministerul Afacerilor Externe a reiterat că România nu este implicată în conflictul din Orientul Mijlociu, iar prioritatea autorităților este susținerea eforturilor diplomatice pentru reducerea tensiunilor. „România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului”, se arată în comunicatul MAE. Diplomația română susține necesitatea dialogului și a soluțiilor diplomatice pentru stabilizarea situației din regiune. România condamnă atacurile Iranului în regiunea Golfului În același timp, autoritățile române au condamnat atacurile lansate de Iran împotriva unor state din regiunea Golfului. MAE a mulțumit acestor state pentru sprijinul acordat cetățenilor români aflați pe teritoriul lor. „Condamnăm atacurile complet nejustificate ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și le mulțumim acestora pentru protejarea cetățenilor români prezenți în țările lor. Solicităm Iranului să înceteze aceste atacuri, care pun în pericol vieți omenești și afectează securitatea și economia globală”, a transmis ministerul. Reacția MAE vine după avertismentul lansat de Iran Poziția oficială a României vine după ce Iranul a avertizat că ar putea reacționa pe plan politic și juridic în cazul în care Bucureștiul ar permite Statelor Unite să folosească baze militare de pe teritoriul românesc pentru operațiuni împotriva Iranului. Autoritățile române subliniază însă că aceste măsuri fac parte din cooperarea defensivă dintre România, NATO și Statele Unite și nu implică participarea țării noastre la conflictul din Orientul Mijlociu.

România și Germania semnează acord energetic (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Eveniment

Acord energetic România-Germania: investiții în energie regenerabilă și infrastructură strategică

Ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, și ministrul german al Economiei și Energiei, Katherina Reiche, au semnat luni o declarație comună care vizează extinderea colaborării în domenii strategice precum producția de energie, industria energetică, hidrogenul, gazele naturale și captarea carbonului. Documentul deschide calea pentru noi investiții și proiecte comune care ar putea consolida securitatea energetică a României și a întregii regiuni europene. Parteneriat strategic România–Germania în sectorul energetic Anunțul a fost făcut de ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, în care a subliniat importanța acordului semnat cu omologul său german. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Astăzi am semnat, alături de Katherina Reiche, ministrul german al Economiei și Energiei, declarația comună care deschide un parteneriat direct și oportunități concrete pentru dezvoltarea și securitatea economică a României”, a transmis ministrul. Potrivit acestuia, Germania este deja principalul partener economic al României, iar noul document consolidează cooperarea bilaterală în domenii energetice esențiale. Domeniile-cheie ale cooperării energetice Declarația comună semnată de cei doi miniștri stabilește cadrul pentru colaborarea în mai multe sectoare strategice ale industriei energetice. Printre domeniile vizate se numără: investiții în capacități de producție a energiei; dezvoltarea capacităților industriale; consolidarea securității energetice; creșterea eficienței energetice; dezvoltarea energiei regenerabile; proiecte legate de hidrogen; utilizarea și infrastructura pentru gaze naturale; tehnologii de captare și stocare a carbonului. Aceste direcții de colaborare sunt considerate esențiale pentru modernizarea sectorului energetic și pentru tranziția către surse de energie mai curate. România, tot mai aproape de statutul de hub energetic regional Bogdan Ivan a subliniat că România este privită tot mai clar ca un potențial hub energetic regional, într-un context european în care securitatea energetică și infrastructura de transport al energiei devin priorități strategice. Potrivit ministrului, interconectările energetice și dezvoltarea infrastructurii sunt esențiale pentru stabilitatea pieței energetice din regiune. Coridorul Vertical și diversificarea surselor de energie Un element central al strategiei energetice regionale este consolidarea Coridorului Vertical, care ar putea contribui la diversificarea surselor de energie ale Europei. Ministrul Energiei a explicat că acest proiect, alături de accesul la resurse energetice diversificate, inclusiv din Statele Unite, ar putea reduce vulnerabilitatea Europei la fluctuațiile pieței globale de petrol și gaze. „Consolidarea Coridorului Vertical, a resurselor diverse de energie, inclusiv din SUA, și dezvoltarea legăturilor energetice din regiune au o miză clară: o Europă mai sigură, mai bine conectată și mai puțin vulnerabilă la modificări ale pieței mondiale de petrol și gaze”, a declarat Ivan. Continuarea dialogului început la Berlin Potrivit ministrului român al Energiei, declarația comună semnată luni reprezintă o continuare a discuțiilor începute în timpul vizitei oficiale efectuate la Berlin în octombrie 2025. Documentul consolidează rolul României ca actor important în sectorul energetic european și creează premisele pentru proiecte concrete în domeniu. „Acum, important este să ducem acest parteneriat mai departe și să îl transformăm în investiții, proiecte și rezultate concrete pentru România”, a concluzionat ministrul Energiei.

Iranul amenință direct România (sursa: Facebook/Foreign Ministry, Islamic Republic of Iran)
Eveniment

BREAKING Iranul amenință România după sprijinul acordat SUA: „Va exista un răspuns adecvat și rapid”

România a fost vizată direct de o avertizare oficială din partea Iranului, după decizia autorităților române de a permite Statelor Unite să utilizeze baze militare din țară pentru realimentarea avioanelor implicate în operațiuni din Orientul Mijlociu. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că o asemenea decizie ar putea atrage un „răspuns politic și juridic adecvat” din partea Teheranului. Declarațiile vin într-un context geopolitic tensionat, în care cooperarea militară dintre România și SUA este interpretată de Iran drept o implicare indirectă în operațiunile militare desfășurate împotriva sa. Iranul avertizează statele care sprijină operațiunile militare ale SUA Într-o declarație citată de Iran International, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a transmis un avertisment către statele care ar putea facilita operațiunile militare ale Statelor Unite sau ale Israelului. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Avertizăm toate statele să nu devină parte a crimei de agresiune împotriva Iranului și a poporului iranian. Nicio țară nu ar trebui să ofere, direct sau indirect, facilități Statelor Unite sau regimului sionist pentru a ajuta partea agresoare”, a declarat Esmail Baghaei. Oficialul iranian a susținut că orice implicare în astfel de acțiuni ar putea avea consecințe politice și juridice. România, menționată explicit în declarația oficială a Iranului În intervenția sa, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene a făcut referire directă la România, criticând posibilitatea ca statul român să ofere sprijin logistic operațiunilor militare americane. „În ceea ce privește unele țări din Europa de Est, în mod special România, da, am auzit declarații pe acest subiect. Fără îndoială, o asemenea acțiune ar însemna participarea la agresiunea militară împotriva Iranului”, a afirmat Baghaei. Potrivit acestuia, o astfel de decizie ar fi „inacceptabilă din punct de vedere al dreptului internațional” și ar putea atrage responsabilitatea statului român. Oficialul iranian a susținut, de asemenea, că o asemenea poziție ar afecta relațiile bilaterale dintre cele două țări. „Din punct de vedere politic, ar reprezenta o pată neagră în istoria relațiilor dintre Iran și această țară, deoarece poporul iranian și poporul român au fost mereu într-o relație de prietenie”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian. Teheranul amenință cu un răspuns politic și juridic Reprezentantul Iranului a subliniat că, în cazul în care România ar facilita sprijinul militar american, reacția Teheranului ar putea fi rapidă. „Cu siguranță, atât din punct de vedere juridic, cât și politic, va exista un răspuns adecvat și rapid din partea noastră”, a declarat Baghaei. România permite SUA să folosească baze militare pentru operațiuni din Orientul Mijlociu Reacția Iranului vine după ce România a permis Statelor Unite să utilizeze infrastructura militară din țară pentru realimentarea avioanelor implicate în misiuni din Orientul Mijlociu. În acest context, primele avioane cisternă americane Boeing KC-135 Stratotanker au ajuns pe aeroportul Otopeni, după ce autoritățile române au aprobat dislocarea temporară de echipamente și trupe americane. Această decizie are rolul de a sprijini operațiunile militare ale SUA din regiune.

România, lider în UE la prețul motorinei raportat la puterea de cumpărare. Scumpirile ar putea continua, avertizează specialiștii (sursa: Facebook/Gabriel Biriș)
Economie

România, lider în UE la prețul motorinei raportat la puterea de cumpărare

România a ajuns pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește prețul motorinei raportat la puterea de cumpărare, iar majorările de preț ar putea continua în perioada următoare. Avertismentul vine din partea Asociației Energia Inteligentă (AEI), care atrage atenția că actualele scumpiri sunt doar începutul unei ajustări a pieței combustibililor. Motorina s-a scumpit cu aproximativ 15% de la începutul anului Potrivit unei analize prezentate de președintele AEI, Dumitru Chisăliță, prețul motorinei la pompă a crescut cu aproximativ 15% de la începutul anului. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” În același timp, pe piețele internaționale creșterile au fost mult mai puternice. Cotațiile motorinei au urcat cu aproximativ 96%, iar cele ale produselor rafinate cu circa 64%. Specialiștii spun că aceste diferențe tind să se reflecte în timp și în prețurile de la pompă. „Ceea ce vedem acum este doar începutul ajustării”, se arată în analiza AEI, care subliniază că piața combustibililor funcționează după mecanisme economice ce duc, mai devreme sau mai târziu, la recuperarea acestor diferențe de preț. România, pe primul loc în UE la prețul motorinei raportat la venituri Datele prezentate de AEI arată că România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la prețul motorinei raportat la puterea de cumpărare. Nivelul calculat este de 2,14 euro pe litru, raportat la veniturile populației. În clasamentul european urmează: Italia – 2,08 euro/litru Bulgaria – 2,07 euro/litru Situația este similară și în cazul benzinei. România, pe locul al doilea la prețul benzinei raportat la puterea de cumpărare În ceea ce privește benzina, România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană, cu un preț de 2,04 euro/litru raportat la puterea de cumpărare. Singura țară unde benzina este mai scumpă pentru populație, în termeni relativi, este Grecia. Specialiștii cer măsuri pentru reducerea impactului economic Reprezentanții Asociației Energia Inteligentă consideră că autoritățile ar trebui să intervină pentru a reduce presiunea asupra populației și a economiei. Printre măsurile propuse se numără: - reducerea temporară a accizelor la combustibili - mecanisme de compensare a prețurilor - programe de sprijin pentru transportatori Potrivit AEI, populația nu se așteaptă ca statul să controleze prețurile internaționale, dar ar trebui să existe o strategie clară pentru limitarea efectelor economice ale scumpirilor. Scumpirea motorinei afectează întreaga economie Creșterea prețului combustibililor nu influențează doar costurile transportului. Potrivit specialiștilor, majorările se transmit în lanț în întreaga economie. Astfel, scumpirea motorinei ajunge să influențeze: - prețul alimentelor - costul materialelor de construcții - tarifele serviciilor și transportului În final, aceste majorări sunt suportate de consumatori. AEI avertizează că, în lipsa unor măsuri din partea autorităților, presiunea economică asupra populației și mediului de afaceri ar putea crește în perioada următoare.

România va folosi 200 de milioane de euro din SAFE pentru a produce drone împreună cu Ucraina Foto: Presidency.ro
Eveniment

România va folosi 200 de milioane de euro din SAFE pentru a produce drone împreună cu Ucraina

România va folosi 200 de milioane de euro din SAFE pentru a produce drone împreună cu Ucraina, arată un acord semnat, azi, la Cotroceni, de președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelensky. Germania, Danemarca și Marea Britanie mai au astfel de proiecte comune cu Ucraina. De exemplu, în Danemarca, companii ucrainene precum Fire Point sau Skyfall înființează facilități, inclusiv o fabrică în Vojens, pentru producerea de propulsori și componente pentru UAV, producția urmând să înceapă în 2026. Citește și: Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare - Jerusalem Post România va folosi 200 de milioane de euro din SAFE pentru a produce drone împreună cu Ucraina „Partea ucraineană va permite, în conformitate cu toate legile și reglementările aplicabile în materie de control al exporturilor, partajarea tehnologiilor respective, a proprietății intelectuale protejate reciproc și a datelor necesare pentru înființarea de instalații de producție pentrusisteme și capacități de apărare în România, în beneficiul securității Ucrainei, României, regiunii Mării Negre și continentului european. Partea ucraineană va depune toate eforturile pentru a se asigura că entitățile relevante pot partaja în mod legal tehnologiile, stabilite de părți, în conformitate cu legislația aplicabilă și cu dispozițiile din prezenta declarație comună. Localizarea în România a producției de drone în cel mai scurttimp posibil va fi considerată de părți ca proiecte de prima fază a unei astfel de cooperărifinanțate, în special, prin inițiativa SAFE a UE, cu până la 200 de milioane de euro. Partea română va facilita și va promova înființarea de companii ucrainene din domeniul apărăriiși securității în România, inclusiv prin intermediul unor întreprinderi comune, parteneriate, acorduri de coproducție și alte forme de investiții între entități ucrainene și române, prin identificarea și atenuarea barierelor. O astfel de cooperare va fi implementată în principal utilizând resursele financiare disponibile,inclusiv în cadrul Regulamentului SAFE al UE. România va sprijini proiecte industriale comune pe termen lung în domeniul apărării”, se arată în acordul intitulat „Declarația Comună de Intenție a Președintelui României, Nicușor Dan, și a Președintelui Ucrainei, Volodimir Zelensky, privind co-producția de echipamente de apărare în România (Joint statement of intent of the President of Romania, Nicușor Dan, and the President of Ukraine, Volodymyr Zelenskyy, concerning the co-production of defence materiel in Romania)”. 

România riscă să intre în recesiune în 2026 (sursa: Pexels/www.kaboompics.com)
Economie

România riscă să intre în recesiune în 2026: consumul s-a prăbușit cu peste 9%

România ar putea intra în recesiune în 2026, nu doar într-o recesiune tehnică, dacă tendințele economice de la începutul anului continuă. Avertismentul vine din partea lui Adrian Codirlașu, președintele CFA România, care atrage atenția asupra scăderii semnificative a consumului. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii „Cât de vulnerabili suntem la crizele geopolitice”, organizată de CFA România. România ar putea avea creștere economică aproape zero Potrivit lui Adrian Codirlașu, scenariul optimist pentru economia României în 2026 ar fi o creștere economică de aproximativ 0,5%. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Totuși, există șanse reale ca economia să înregistreze chiar o contracție pe întregul an. „Am fi norocoși dacă avem o creștere economică de 0,5% anul acesta. Sunt șanse mari să fie un mic minus pe tot anul și să avem recesiune, nu doar tehnică”, a declarat președintele CFA România. Scăderea consumului, cea mai îngrijorătoare evoluție economică Unul dintre principalele motive de îngrijorare este prăbușirea consumului înregistrată la începutul anului. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o scădere puternică a comerțului cu amănuntul în luna ianuarie. „Am citit de mai multe ori comunicatul INS pentru a verifica cifra. Minus 9,1% la consum mi s-a părut extraordinar de mare. Este cea mai îngrijorătoare știre economică de la începutul anului”, a explicat Codirlașu. Primele semne de recesiune ar putea apărea încă din primul trimestru Economistul consideră că primele indicii clare privind evoluția economiei vor veni odată cu datele privind PIB-ul pentru primul trimestru al anului. Dacă produsul intern brut va fi mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, România ar putea intra într-o perioadă de recesiune. „Este necesar să vedem datele din trimestrul I. Dacă vom avea un minus față de trimestrul I din anul trecut, este posibil să mergem către o ușoară recesiune”, a precizat Codirlașu. Posibil nou șoc economic în martie Pe lângă scăderea din ianuarie, economiștii se așteaptă ca tendința negativă a consumului să continue. În februarie ar putea exista o ușoară revenire, însă luna martie ar putea aduce un nou șoc negativ. Printre factorii care ar putea influența consumul se numără creșterea prețurilor la combustibil și prudența tot mai mare a populației în cheltuieli, în contextul incertitudinilor economice și geopolitice. Comerțul cu amănuntul a scăzut puternic în ianuarie Potrivit datelor INS, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în ianuarie 2026 cu 9,1% față de aceeași lună a anului trecut. Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, scăderea a fost de 6,5%. Declinul a fost determinat în special de: scăderea vânzărilor de carburanți pentru autovehicule (-13,8%); reducerea vânzărilor de produse nealimentare (-11,3%); scăderea vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,9%). Guvernul mizează totuși pe o creștere economică În ciuda acestor evoluții, la elaborarea bugetului pentru anul în curs, Guvernul a estimat o creștere economică de aproximativ 1%. Economiștii avertizează însă că evoluția consumului și incertitudinile economice ar putea face ca această prognoză să fie dificil de atins.

Autostrăzile A7 și A8, investiții masive în nord-est (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrăzile A7 și A8 cresc masiv investițiile în nord-estul României

Autostrăzile A7 și A8 stimulează puternic investițiile în nord-estul României, schimbând dinamica logistică a regiunii. Autostrăzile A7 și A8, investiții masive în nord-est Potrivit unei analize realizate de construct-intelligence.ro, piața națională a depozitelor a atins în 2025 un nivel record, cu 1,27 milioane de metri pătrați închiriați. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Iașiul și regiunea Nord-Est devin tot mai atractive pentru investitori, susținute de dezvoltarea infrastructurii rutiere, integrarea în spațiul Schengen și cererea crescută din retail și e-commerce. În acest context, Iașiul, alături de Bacău, se conturează ca un hub logistic emergent, pe fondul redistribuirii fluxurilor de marfă la nivel național. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensii de doar 250 de euro (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Aproape un milion de pensionari abia iau 250 de euro pe lună după o viață de muncă

Aproape un milion de pensionari din România trăiesc cu pensii de aproximativ 1.300 de lei pe lună, echivalentul a circa 250 de euro, potrivit datelor publicate de Casa Națională de Pensii Publice pentru februarie 2026. Pensii de doar 250 de euro În total, sistemul public numără peste 4,57 milioane de pensionari, iar distribuția veniturilor arată diferențe uriașe: aproape 950.000 de persoane primesc sub 1.300 de lei, în timp ce peste 500.000 au pensii mai mari de 5.000 de lei. Citește și: Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug de sub nasul Teheranului Pensia mediană se situează în jurul valorii de 2.450–2.500 de lei, ceea ce înseamnă că jumătate dintre pensionari trăiesc sub acest nivel, iar aproximativ 1,78 milioane au venituri lunare sub 2.000 de lei. Guvernul a anunțat că bugetul pentru 2026 include fonduri pentru sprijinirea pensionarilor cu venituri mici, după ce anul trecut aceștia au primit un ajutor de 800 de lei, plătit în două tranșe. Continuarea, în Ziarul de Iași

Val de dizolvări de firme în România (sursa: Pexels/fauxels)
Economie

Val de dizolvări de firme în România: peste 5.400 de companii închise în ianuarie 2026

Numărul firmelor dizolvate în România a crescut puternic la începutul anului 2026. Potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), în luna ianuarie au fost înregistrate 5.403 dizolvări de companii, cu 47,22% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. În ianuarie 2025, numărul firmelor dizolvate era de 3.670, ceea ce arată o accelerare semnificativă a fenomenului la nivel național. Bucureștiul conduce clasamentul dizolvărilor de firme Cele mai multe firme dizolvate au fost înregistrate în București, unde 998 de companii și-au încetat activitatea în prima lună a anului 2026. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios Numărul este cu aproximativ 50% mai mare comparativ cu ianuarie 2025. Creșteri semnificative au fost raportate și în mai multe județe importante din punct de vedere economic: Constanța – 291 de firme dizolvate, creștere de 75,3% Cluj – 273 de firme, creștere de 52,51% Timiș – 248 de firme, creștere de 65,33% Ilfov – 235 de firme, creștere de 55,63% Dolj – 206 firme, creștere de 82,3% Brașov – 200 de firme, creștere de 56,25% Cele mai puține dizolvări, în județele mici La polul opus, cele mai puține dizolvări de firme au fost consemnate în județele cu activitate economică mai redusă. Printre acestea se numără: Mehedinți – 18 firme dizolvate, scădere de 43,75% Ialomița – 20 de firme, număr dublu față de ianuarie 2025 Călărași – 25 de firme, creștere de 19,05% Giurgiu – 30 de firme, creștere de 11,11% Covasna – 33 de firme, creștere de 106,25% Teleorman – 40 de firme, creștere de 11,11% Deși numărul total rămâne redus, unele dintre aceste județe au înregistrat totuși creșteri procentuale importante. Creșteri spectaculoase în unele județe Cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de firme dizolvate au fost raportate în: Galați – creștere de 138,81% Mureș – creștere de 131,71% Covasna – creștere de 106,25% Gorj – creștere de 105,66% În același timp, scăderi ale numărului de dizolvări au fost înregistrate doar în două județe: Mehedinți (minus 43,75%) și Satu Mare (minus 15,25%). Comerțul, domeniul cel mai afectat de dizolvări Sectorul economic cu cele mai multe firme dizolvate în ianuarie 2026 este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv activitățile de reparare a autovehiculelor și motocicletelor. La nivel național, în acest domeniu au fost raportate 1.021 de dizolvări de companii, cu 6,8% mai multe decât în ianuarie 2025. Alte domenii în care s-au înregistrat numeroase închideri de firme sunt: activitățile profesionale, științifice și tehnice – 397 dizolvări (creștere de 17,11%) construcțiile – 393 dizolvări (creștere de 2,34%) industria prelucrătoare – 369 dizolvări (creștere de 17,89%) Datele ONRC indică astfel o tendință de creștere a dizolvărilor de firme în mai multe sectoare economice importante, în special în comerț și în domeniile cu activitate intensă în mediul urban.

Turismul din România, sub nivelul statelor din regiune (sursa: Pexels/Andrei Tanase)
Eveniment

În timp ce turismul european crește, România rămâne sub nivelul statelor din regiune

Turismul din Uniunea Europeană a atins un nou record în 2025, însă România rămâne sub nivelul unor state din regiune. Potrivit datelor publicate de Eurostat, numărul nopților petrecute în unități de cazare din România este mai mic decât în țări precum Ungaria, Cehia sau Polonia, în condițiile în care majoritatea statelor europene au înregistrat creșteri ale activității turistice. Majoritatea statelor UE au înregistrat creșteri ale turismului Anul 2025 a adus un nou record pentru turismul din Uniunea Europeană. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Aproape 3,1 miliarde de nopți au fost petrecute în unități de cazare turistică din statele membre, în creștere cu 2,2% față de 2024. Creșterea înseamnă aproximativ 66,4 milioane de nopți suplimentare comparativ cu anul precedent, confirmând tendința de revenire și consolidare a industriei turistice europene. Numărul nopților petrecute în unități de cazare turistică a crescut în 24 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Cele mai mari creșteri au fost raportate de: - Malta, cu un avans de 10,1% față de 2024 - Polonia, cu o creștere de 7,2% În schimb, trei state au înregistrat scăderi ale numărului de înnoptări: - Luxemburg, minus 2,4% - România, minus 1,7% - Irlanda, minus 0,4% România, sub nivelul unor state din regiune Potrivit datelor Eurostat, în România s-au înregistrat 29,685 milioane de nopți petrecute în unități de cazare turistică. Prin comparație, în alte state din regiune cifrele au fost mai ridicate: Bulgaria – 28,816 milioane Ungaria – 33,218 milioane Cehia – 59,143 milioane Polonia – 104,692 milioane Spania, Italia și Franța domină turismul european Aproape două treimi din totalul nopților turistice din UE (61,7%) au fost concentrate în doar patru state membre: Spania – 513,6 milioane de nopți Italia – 476,9 milioane Franța – 471,7 milioane Germania – 442,1 milioane La polul opus, cele mai mici cifre au fost înregistrate în: Luxemburg – 3,6 milioane de nopți Letonia – 5 milioane Estonia – 6,7 milioane Creștere a turismului în ultimul trimestru din 2025 În ultimul trimestru al anului 2025, turismul din Uniunea Europeană a continuat să crească. Numărul de nopți petrecute în unitățile de cazare turistică a fost cu 3% mai mare decât în aceeași perioadă din 2024. Creșteri au fost înregistrate în 25 de state membre, cele mai importante fiind: Irlanda – plus 12% Malta – plus 10,9% În schimb, scăderi au fost raportate în: România – minus 4,6% Luxemburg – minus 0,4% Turismul internațional, principalul motor al creșterii Potrivit Eurostat, turiștii străini au fost principalul motor al creșterii turismului european în 2025. Înnoptările vizitatorilor internaționali au crescut cu 3,4%, ceea ce înseamnă aproximativ 49,7 milioane de nopți în plus. Această creștere reprezintă aproximativ trei sferturi din avansul total de 66,4 milioane de nopți înregistrat în UE. Scăderea turismului intern în România În ceea ce privește turismul intern, cea mai mare scădere a fost înregistrată în România. Numărul nopților petrecute de turiștii români în unități de cazare a fost cu aproximativ 896.000 mai mic în 2025 față de 2024, ceea ce reprezintă o scădere de 3,5%. În contrast, Polonia a raportat o creștere semnificativă, cu peste cinci milioane de nopți suplimentare petrecute de turiștii interni.

România participă la discuţiile privind umbrela nucleară a Franţei Foto: Facebook Armata Franceza
Politică

România participă la discuţiile privind umbrela nucleară a Franţei - surse Agerpres

România participă la discuţiile privind umbrela nucleară a Franţei,  însă, pentru moment, este prea devreme pentru o concluzie, afirmă „surse oficiale” citate de Agerpres.  Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Potrivit surselor citate, discuţiile pe această temă au început de mai mult timp şi au avut loc inclusiv la nivel NATO. România participă la discuţiile privind umbrela nucleară a Franţei Preşedintele Emmanuel Macron a propus luni o cooperare nucleară fără precedent pentru apărarea Europei cu Germania ca "partener-cheie", însoţită de o dezvoltare a arsenalului francez, insistând în acelaşi timp că Franţa va rămâne suverană în utilizarea forţei."Partenerii noştri sunt pregătiţi", a insistat el, menţionând opt ţări europene: Regatul Unit, Germania, Polonia, Ţările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia şi Danemarca. Toate aceste ţări sunt membre ale NATO."Germania va fi un partener-cheie în acest efort", a subliniat Macron. Cele două ţări au anunţat ulterior înfiinţarea unui "grup director nuclear" comun.Franţa a decis să nu se alăture Grupului de Planificare Nucleară al Alianţei, creat în 1966, dar descurajarea sa nucleară este considerată complementară celei a NATO. 

Povestea centrului pentru refugiați ucraineni din Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ucraina, patru ani de război: cel mai mare centru pentru refugiați ucraineni din România s-a închis

La patru ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, cel mai mare centru pentru refugiați ucraineni din România, cel de la Iași, și-a închis porțile după ce a sprijinit peste 5.000 de persoane. Povestea centrului pentru refugiați ucraineni din Iași Timp de aproape patru ani, Iașul a fost unul dintre principalele orașe-refugiu, iar Centrul Nicolina a oferit adăpost, asistență umanitară și sprijin social pentru mii de familii fugite din calea bombardamentelor. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Pentru numeroși refugiați, acest centru a reprezentat primul loc sigur după despărțiri dramatice și pierderi greu de imaginat. După trei ani și șapte luni de activitate continuă, serviciile de cazare au fost închise, iar din mecanismul amplu care implica angajați, voluntari și specialiști a mai rămas doar un nucleu restrâns de sprijin. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră