miercuri 29 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

românia

942 articole
Eveniment

Elitele matematicii românești: povestea profesorului care pregătește cei mai buni studenți ai țării

Conf. univ. dr. Marcel Roman, profesor la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, pregătește de aproape 20 de ani studenții care reprezintă România la cele mai importante competiții internaționale de matematică. Elitele matematicii românești, formate la Iași Alături de profesorii Radu Strugariu și Marian Panțiruc, acesta a transformat Centrul de Pregătire de Performanță în Matematică într-o adevărată pepinieră de olimpici și cercetători. Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” Selecția este una extrem de riguroasă, iar din zecile de studenți care intră anual în program, doar șase ajung să facă parte din echipa care concurează la nivel mondial. Pentru Marcel Roman, cea mai mare reușită rămâne parcursul foștilor săi cursanți, despre care spune că „aproape toți sunt pe cai mari”, activând astăzi în universități, institute de cercetare și companii de prestigiu din întreaga lume. Continuarea, în Ziarul de Iași

Elitele matematicii românești: povestea profesorului care pregătește cei mai buni studenți ai țării
Munca în străinătate și pensia din România. Reguli, acte necesare și modul de calcul al drepturilor
Eveniment

Munca în străinătate și pensia din România. Reguli, acte necesare și modul de calcul al drepturilor

Românii care au lucrat o parte din viață în țară, iar o altă perioadă în străinătate nu pierd, de regulă, anii pentru care au fost asigurați în sistemul de pensii al altui stat. La pensionare, perioadele de cotizare pot fi reunite pentru verificarea îndeplinirii condițiilor legale, însă acest lucru nu înseamnă că vechimea din străinătate este „mutată” în sistemul românesc sau că întreaga pensie va fi plătită de România. Procedura poartă denumirea de totalizare a perioadelor de asigurare. Fiecare stat verifică anii în care ați fost asigurat, stabilește dacă aveți dreptul la pensie potrivit propriei legislații și plătește partea care îi revine. În cazul statelor europene, drepturile sunt calculate, de regulă, proporțional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare țară. Vârsta legală de pensionare Vârsta legală de pensionare nu este aceeași în toate țările Uniunii Europene. Citește și: Primul lider PSD care îi contrazice pe Grindeanu și Olguța Vasilescu și respinge guvernarea cu AUR Prin urmare, faptul că îndepliniți condițiile pentru a primi pensia din România nu înseamnă automat că veți putea încasa, în același moment, și pensia aferentă perioadelor lucrate într-un alt stat. Fiecare țară începe să plătească partea de pensie care îi revine numai după ce ați împlinit vârsta legală de pensionare prevăzută de legislația sa. Astfel, puteți primi pensia dintr-un stat mai devreme, iar drepturile dintr-o altă țară să fie acordate abia câțiva ani mai târziu. Dacă ați acumulat perioade de asigurare în mai multe state, este important să verificați din timp vârsta de pensionare și condițiile aplicabile în fiecare dintre acestea. Momentul ales pentru depunerea cererilor poate influența cuantumul drepturilor, iar pensionarea la date diferite în statele implicate poate modifica suma totală pe care o încasați. Anii lucrați în străinătate și pensia românească Una dintre cele mai frecvente confuzii este aceea că anii lucrați în străinătate ar fi înscriși în dosarul românesc și plătiți ulterior de Casa Națională de Pensii Publice. În realitate, perioadele sunt totalizate în primul rând pentru a se stabili dacă îndepliniți condițiile necesare deschiderii dreptului la pensie. În România, de exemplu, stagiul minim contributiv necesar pentru pensia pentru limită de vârstă este de 15 ani. Dacă ați lucrat zece ani în România și încă zece ani într-un stat pentru care se aplică regulile europene sau un acord bilateral, cele două perioade pot fi luate împreună în considerare pentru verificarea stagiului minim. România nu vă va plăti însă pensie pentru toți cei 20 de ani, ci numai pentru perioada recunoscută în sistemul românesc. Celălalt stat va calcula și va plăti separat partea aferentă perioadei în care ați fost asigurat acolo. Ce se întâmplă dacă ați lucrat în Uniunea Europeană Regulile europene se aplică persoanelor care au lucrat în România și în alte state ale Uniunii Europene, precum și în Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Perioadele de asigurare realizate în aceste state sunt păstrate și pot fi totalizate atunci când solicitați pensia. Instituțiile implicate își transmit informațiile necesare, iar fiecare stat emite propria decizie. În general, țara în care ați fost asigurat cel puțin un an va putea plăti o pensie atunci când ajungeți la vârsta de pensionare prevăzută de legislația sa. Pentru perioadele mai scurte de un an există reguli speciale, astfel încât lunile de asigurare să nu fie pierdute. Este important de știut că vârstele de pensionare diferă de la un stat la altul. Este posibil să primiți partea românească a pensiei la data la care îndepliniți condițiile din România, iar pensia dintr-un alt stat să înceapă să fie plătită mai târziu, după atingerea vârstei stabilite de legislația țării respective. Cum este calculată pensia comunitară În cadrul Uniunii Europene, instituția de pensii poate realiza două calcule. Mai întâi, dacă îndepliniți condițiile exclusiv pe baza perioadelor din statul respectiv, se calculează pensia națională. Separat, se poate calcula pensia comunitară „pro rata”, luând în considerare toate perioadele realizate în statele implicate și stabilind ulterior partea corespunzătoare anilor lucrați în țara respectivă. Dacă sunt posibile ambele calcule, instituția compară rezultatele și acordă cuantumul mai avantajos potrivit regulilor aplicabile. La finalul procedurii europene, solicitantul primește și un document de sinteză P1, care prezintă deciziile luate de instituțiile implicate. Ce reguli se aplică după Brexit Perioadele lucrate în Regatul Unit nu au devenit automat inutilizabile după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. În funcție de situația concretă și de momentul în care ați lucrat sau ați fost asigurat în Regatul Unit, pot fi aplicabile Acordul de retragere sau Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Aceste instrumente conțin reguli privind coordonarea sistemelor de securitate socială și instrumentarea cererilor de pensie. Prin urmare, anii lucrați legal în Regatul Unit trebuie menționați în cererea de pensionare, pentru ca instituțiile competente să stabilească regimul aplicabil. Dar dacă ați lucrat într-un stat din afara spațiului european Perioadele lucrate într-o țară din afara UE, SEE și Elveției pot fi luate în calcul numai dacă România aplică un acord sau o convenție de securitate socială cu statul respectiv. Potrivit informațiilor publicate de CNPP, România are acorduri bazate pe principii de coordonare cu state precum Albania, Canada, Chile, Coreea de Sud, Israel, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia, Turcia și Uruguay, precum și o înțelegere separată cu provincia Quebec. Lista trebuie verificată la data depunerii dosarului, deoarece acordurile pot intra în vigoare sau pot fi modificate. Și în aceste cazuri, regula de bază rămâne aceeași: perioadele pot fi totalizate pentru stabilirea dreptului, dar fiecare stat plătește partea de pensie aferentă perioadelor realizate în propriul sistem. Unde depuneți cererea de pensionare Dacă locuiți în România, cererea se depune la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliu. În dosar trebuie să declarați toate statele în care ați lucrat și perioadele aproximative de activitate. Casa de pensii din România va solicita instituțiilor străine confirmarea oficială a perioadelor de asigurare. Nu este suficientă simpla existență a unui contract de muncă: relevant este dacă activitatea a generat perioade de asigurare recunoscute în sistemul de securitate socială al statului respectiv. Dacă locuiți într-un alt stat membru UE și ați lucrat și acolo, depuneți, în mod normal, cererea la instituția de pensii din țara de reședință. Aceasta va deveni punctul de contact și va solicita informațiile necesare din România și din celelalte state. Dacă nu ați lucrat niciodată în țara în care locuiți în prezent, cererea se depune, de regulă, la instituția din ultimul stat în care ați lucrat. CNPP precizează că persoanele stabilite într-un alt stat membru nu trebuie să se deplaseze în România pentru deschiderea dosarului: cererea și documentele sunt transmise prin intermediul instituțiilor competente. Ce documente trebuie să pregătiți Lista exactă a actelor poate varia în funcție de stat și de tipul pensiei solicitate. În mod obișnuit, vă vor fi necesare: - actul de identitate și documentele de stare civilă; - carnetul de muncă și adeverințele pentru activitatea desfășurată în România înainte de 1 aprilie 2001; - documente privind perioadele lucrate în străinătate; - numărul personal de asigurare socială atribuit în statul respectiv; - datele angajatorilor străini și perioadele în care ați lucrat; - decizii, extrase de contribuții sau alte documente emise de instituția străină; - datele contului bancar, dacă sunt solicitate. Contractele de muncă, fluturașii de salariu și adeverințele pot ajuta instituțiile să identifice activitatea, dar confirmarea oficială a perioadelor de asigurare este transmisă de instituția competentă din celălalt stat. Pentru perioadele realizate în România înainte de 1 aprilie 2001, CNPP solicită carnetul de muncă sau adeverințe emise, în condițiile legii, de foștii angajatori ori de deținătorii legali ai arhivelor. După această dată, informațiile privind asigurarea sunt gestionate în evidențele electronice ale caselor de pensii. Perioadele lucrate simultan nu se dublează Totalizarea nu permite folosirea de două ori a aceleiași perioade calendaristice. Dacă într-un anumit interval ați fost asigurat simultan în România și într-un alt stat, perioada nu va fi transformată într-o vechime dublă. Instituțiile verifică intervalele confirmate și aplică regulile europene sau prevederile acordului bilateral relevant. Veniturile și contribuțiile din fiecare sistem vor fi tratate potrivit legislației statului în care au fost datorate. Ce se întâmplă dacă România nu are acord cu țara respectivă Dacă ați lucrat într-un stat cu care România nu aplică reguli europene și nu are un acord de securitate socială, perioadele respective nu pot fi totalizate pentru stabilirea pensiei românești. Pensia din România va fi acordată numai pe baza perioadelor recunoscute de sistemul public românesc. Acest lucru nu înseamnă neapărat că pierdeți orice drept în țara străină. Este posibil să puteți solicita o prestație direct din sistemul statului respectiv, dacă îndepliniți condițiile sale interne, însă instituțiile române nu vor putea folosi acea perioadă pentru completarea stagiului necesar în România. Contractul de asigurare socială retroactivă poate acoperi, în anumite condiții, cel mult șase ani calendaristici anteriori lunii încheierii contractului. Acesta nu „cumpără” sau transformă însă anii lucrați în străinătate, ci poate acoperi numai perioade eligibile în care persoana nu a avut stagiu de cotizare ori obligația asigurării, potrivit condițiilor prevăzute de Legea nr. 360/2023. Dosarul ar trebui pregătit din timp Procedura unei pensii internaționale poate dura mai mult decât soluționarea unui dosar care cuprinde numai perioade lucrate în România. Instituțiile trebuie să identifice solicitantul, să verifice contribuțiile și să își transmită informațiile între ele. Comisia Europeană recomandă persoanelor care au lucrat în mai multe state să solicite informații cu cel puțin șase luni înainte de pensionare. De aceea, este util să verificați din timp dacă perioadele lucrate în străinătate apar în evidențele instituției competente, să păstrați numărul de asigurare socială și documentele primite de la angajatori și să informați casa de pensii despre toate țările în care ați fost asigurat. Principiul esențial este simplu: anii lucrați legal într-un stat acoperit de regulile europene sau de un acord internațional nu se pierd. Ei pot contribui la îndeplinirea condițiilor de pensionare, dar fiecare țară va calcula și va plăti separat drepturile corespunzătoare perioadelor realizate în propriul sistem.

Nuntă în lumea milionarilor români: cine sunt mirii și ce averi stau în spatele familiilor lor
Eveniment

Nuntă în lumea milionarilor români: cine sunt mirii și ce averi stau în spatele familiilor lor

Iașiul va găzdui cununia dintre fiul multimilionarului Dan Iulian Stratan și fiica omului de afaceri băcăuan Ovidiu Budeanu. Inelul, 100.000 de euro Cei doi formează un cuplu de câțiva ani, iar presa mondenă susține că inelul oferit la logodna din 2023 ar fi costat aproximativ 100.000 de euro. Citește și: Cumpărarea vechimii pentru pensie în 2026: cine poate încheia contractul, cât costă și ce acte sunt necesare Tatăl mirelui este fondatorul RCI Holding, în timp ce averea tatălui miresei a fost evaluată în trecut la circa 40 de milioane de euro, acesta fiind implicat în importante proiecte comerciale, hoteliere și imobiliare. Iana Budeanu a studiat la Lausanne și este asociată în firme de design și comerț cu bijuterii, iar Matei Stratan are o fiică din relația cu modelul Mădălina Ghenea. Continuarea, în Ziarul de Iași

România, inclusă de presa pro-Kremlin în topul țărilor „neprietenoase” cu Rusia
Internațional

România, inclusă de presa pro-Kremlin în topul țărilor „neprietenoase” cu Rusia

România ocupă locul al optulea în ediția din iunie 2026 a „Topului țărilor neprietenoase”, realizat de publicația rusă Vzgliad, fiind plasată la egalitate cu Canada și Țările de Jos, cu un indice de 60 de puncte. Topul evaluează ceea ce autorii săi definesc drept „gradul de ostilitate” al guvernelor occidentale față de Federația Rusă și pune accentul, în această ediție, pe sprijinul acordat Ucrainei, pe participarea la exerciții NATO și pe consolidarea capacităților militare europene. România, alături de Canada și Țările de Jos Cu cele 60 de puncte acordate de autorii clasamentului, România se află sub statele considerate de Vzgliad principalii promotori ai unei confruntări tot mai directe cu Rusia. Citește și: Vasile Dîncu arată care este premierul de compromis pe care l-ar putea accepta PSD: „Este un om care poate să ducă mai departe, să piloteze” Germania și Letonia conduc clasamentul, fiind urmate de Marea Britanie, Estonia și Franța. Polonia, Finlanda, Cehia și Suedia ocupă împreună poziția a cincea, iar Lituania se află pe locul al șaselea. România este plasată însă înaintea Greciei, Bulgariei, Luxemburgului, Sloveniei și Croației. Publicația nu detaliază toate criteriile care au determinat punctajul acordat Bucureștiului, însă îl înscrie într-o evaluare mai largă a statelor care sprijină Ucraina și contribuie la întărirea posturii defensive a NATO. Din perspectiva publicației ruse, România face parte astfel din grupul guvernelor occidentale care susțin „strategia confruntațională” a Europei, chiar dacă rolul său este descris ca fiind mai redus decât cel al Germaniei, Poloniei sau statelor baltice. Topul realizat de o publicație apropiată de Kremlin Vzgliad este o publicație de analiză politică fondată în 2005 și considerată de numeroși observatori ai presei drept apropiată de Kremlin și de cercurile conservatoare și naționaliste din Rusia. Ziarul este editat de compania „Delovaia Gazeta Vzgliad”, aflată sub controlul Expert Institute for Social Research, organizație asociată frecvent cu Administrația Prezidențială rusă. Fostul redactor-șef Aleksandr Șmelev a declarat că, în perioada 2007–2008, publicația îl susținea în mod deschis pe Vladimir Putin și găzduia unele dintre cele mai dure materiale de propagandă ale epocii. Germania și Letonia, în fruntea clasamentului Potrivit topului, Germania ocupă primul loc, fiind acuzată că își intensifică sprijinul tehnico-militar pentru Kiev. Berlinul ar fi semnat cu Ucraina un acord pentru dezvoltarea unui nou sistem de apărare antiaeriană și ar fi anunțat alocarea a încă 400 de milioane de dolari pentru achiziționarea de sisteme de apărare aeriană. Letonia se află pe locul al doilea, după ce Riga a convenit cu Kievul construirea unei fabrici de drone destinate armatei ucrainene. Marea Britanie și Estonia împart locul al treilea, iar Franța ocupă poziția a patra. Polonia, Finlanda, Cehia și Suedia sunt plasate pe locul al cincilea, în principal pentru sprijinul financiar și militar acordat Ucrainei și pentru participarea la exercițiile NATO desfășurate în apropierea frontierelor Rusiei și Belarusului. Exercițiile NATO, prezentate drept o escaladare Autorii clasamentului susțin că luna iunie a marcat trecerea Europei de la pregătirea logistică și industrială pentru o confruntare de lungă durată la exersarea concretă a unor scenarii militare. Sunt invocate exercițiile Ramstein Flag, la care au participat 18 state NATO, manevrele navale BALTOPS din Marea Baltică și exercițiile Gallant Boar, desfășurate în zona coridorului Suwałki. Potrivit publicației, indicatorul mediu de „ostilitate” a crescut cu șapte puncte în numai o lună, tocmai pe fondul intensificării acestor activități. Coordonatorul proiectului, Alexei Neceaev, susține că statele europene preiau treptat atribuții care erau asigurate anterior în mare măsură de Statele Unite și își dezvoltă propriile capacități militare. În interpretarea sa, Europa „învață să amenințe fără SUA”, pe fondul concentrării Washingtonului asupra Orientului Mijlociu și regiunii Asia-Pacific. Flancul estic al NATO, în centrul discursului rus Expertul militar Alexei Anpilogov, citat de Vzgliad, afirmă că NATO nu mai organizează doar exerciții cu rol demonstrativ, ci pregătește reacții rapide la un posibil conflict cu Rusia. El invocă desfășurarea de trupe în Polonia și statele baltice, modernizarea infrastructurii de transport și adaptarea podurilor, tunelurilor și conductelor de combustibil pentru deplasarea tehnicii militare grele. Pentru presa apropiată Kremlinului, apartenența României la NATO, sprijinul pentru Ucraina și rolul său strategic la Marea Neagră sunt suficiente pentru a o integra în categoria guvernelor „neprietenoase”.

IT-ul românesc câștigă teren într-o piață a multinaționalelor: profituri în creștere accelerată
Eveniment

IT-ul românesc câștigă teren într-o piață a multinaționalelor: profituri în creștere accelerată

Companiile IT cu capital românesc din județul Iași au încheiat anul 2025 cu rezultate financiare în creștere, cumulând afaceri de peste 440 de milioane de lei și un profit net de aproape 60 de milioane de lei. Companiile românești IT, profit în creștere Veniturile celor mai mari zece firme au avansat cu 29,2%, iar profitul a crescut cu 57,7% față de anul precedent, în timp ce numărul angajaților a urcat cu doar 4,6%. Citește și: Pîslaru o desființează pe sinecurista Zară: „A pus în pericol viața oamenilor de la Dumbrava” Analiza evidențiază diferențe semnificative între companii în ceea ce privește productivitatea și rentabilitatea, unele reușind performanțe remarcabile raportate la numărul de salariați. Deși piața IT ieșeană este dominată de companii cu capital străin, firmele românești demonstrează că pot obține ritmuri solide de creștere și rezultate financiare competitive. Continuarea, în Ziarul de Iași

Scandal în Polonia după livrarea unor rachete Patriot către Ucraina. Cum procedează România în cazul ajutorului militar
Eveniment

Scandal în Polonia după livrarea unor rachete Patriot către Ucraina. Cum procedează România în cazul ajutorului militar

Un nou scandal politic a izbucnit în Polonia după ce opoziția a acuzat guvernul că a transferat Ucrainei rachete Patriot fără informarea Parlamentului și a președintelui. Controversa readuce în atenție diferențele dintre statele NATO în privința transparenței ajutorului militar acordat Kievului. În timp ce Germania și Franța publică periodic liste detaliate ale echipamentelor livrate, România a făcut publică doar donația sistemului Patriot, restul transporturilor rămânând clasificate din motive de securitate. Patriot pentru Ucraina, scandal în Polonia Scandalul politic din Polonia a izbucnit după livrarea unor rachete Patriot către Ucraina fără informarea instituțiilor statului. Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Partidul Lege și Justiție (PiS), aflat în opoziție, a susținut că Polonia nu ar fi trebuit să renunțe la rachetele Patriot, argumentând că acestea sunt esențiale pentru apărarea națională. Fostul ministru al Apărării, Mariusz Blaszczak, în prezent parlamentar și membru al conducerii PiS, a afirmat că sistemele Patriot reprezintă un element-cheie în protejarea spațiului aerian polonez împotriva rachetelor balistice și a altor amenințări. Blaszczak a cerut guvernului să ofere explicații urgente privind livrările de armament către Ucraina. Guvernul polonez: președinții au fost informați Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a respins criticile opoziției și a anunțat că va publica, în coordonare cu premierul Donald Tusk, lista completă a ajutorului militar acordat Ucrainei începând din 2022. Potrivit ministrului, atât fostul președinte Andrzej Duda, cât și actualul șef al statului, Karol Nawrocki, au fost informați permanent despre transferurile de armament. Declarațiile lui Zelenski au reaprins disputa Controversa a fost alimentată de declarația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a avertizat că Ucraina se confruntă cu un deficit de rachete Patriot, în contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu a afectat disponibilitatea acestor sisteme. Patriot reprezintă în prezent principalul sistem capabil să intercepteze rachetele balistice lansate de Rusia asupra Ucrainei. Ucraina are nevoie urgentă de Patriot Problema aprovizionării Ucrainei cu rachete Patriot este discutată de mai multe luni între statele occidentale. În martie, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a încercat să identifice, împreună cu alte state europene, peste 30 de rachete Patriot destinate Kievului. Ulterior, la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, desfășurată la baza Ramstein, ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a mulțumit Germaniei, Olandei, Spaniei și Poloniei pentru livrările suplimentare de armament. Cum procedează România Spre deosebire de controversa din Polonia, decizia României de a dona un sistem Patriot a fost asumată public și a urmat o procedură legislativă. În 2024, după o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), Parlamentul a adoptat legea prin care România a aprobat transferul către Ucraina al unui sistem complet Patriot în configurația 3+, cea mai modernă versiune aflată în dotarea Armatei Române. De ce a fost nevoie de votul Parlamentului Sistemele Patriot nu sunt echipamente militare obișnuite, ci tehnică strategică în valoare de miliarde de dolari, achiziționată în baza Legii nr. 222/2017. Din acest motiv, CSAT nu putea decide singur înstrăinarea unui astfel de bun. Guvernul a fost obligat să inițieze un proiect de lege, iar Parlamentul să aprobe explicit donația. Transferul a fost posibil după ce aliații NATO și Statele Unite au garantat înlocuirea sistemului donat, astfel încât impactul financiar asupra României să fie minim. Restul ajutorului militar rămâne clasificat În afara donației sistemului Patriot, România nu a făcut publice detaliile privind majoritatea echipamentelor militare trimise Ucrainei. Ajutorul acordat de la începutul invaziei ruse depășește 1,5 miliarde de euro și include muniție, armament de calibru mic și mediu, mortiere, combustibil, finanțarea pregătirii piloților și ajutor umanitar. În septembrie 2025, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a confirmat existența mai multor pachete de sprijin militar, însă a precizat că detaliile sunt informații clasificate. De ce România nu publică listele complete Potrivit explicațiilor oferite de Ministerul Apărării Naționale în 2026, secretizarea livrărilor urmărește două obiective principale. Primul este securitatea operațională, prin protejarea rutelor logistice și a modului în care este aprovizionată Ucraina. Al doilea îl reprezintă protejarea propriilor capacități de apărare. Autoritățile consideră că nu este în interesul României ca adversarii să cunoască exact ce tipuri de muniție și echipamente au fost transferate și care sunt stocurile rămase în dotarea Armatei.

VIDEO Eu am venit să rezolv o problemă de interes național, să trecem prin deficit (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Eu am venit să rezolv o problemă de interes național, să trecem prin deficit (Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

În cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că și-a asumat funcția într-un moment dificil pentru România, cu obiectivul de a contribui la depășirea problemelor generate de deficitul bugetar. Acesta a afirmat că, în primele luni de mandat, a preferat să se concentreze pe identificarea soluțiilor tehnice, evitând să transforme moștenirea guvernamentală într-o temă publică de dispută. „Am venit să rezolv o problemă de interes național” Întrebat despre modul în care a abordat preluarea mandatului, ministrul a explicat că prioritatea sa a fost gestionarea unei situații considerate esențiale pentru stabilitatea economică a țării. Citește și: VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”) „Eu am avut această situație. Am venit pentru a rezolva o problemă de interes național. Pentru ca România să poată să treacă prin perioada de deficit și să putem merge mai departe. Pentru acest lucru m-am concentrat și mi-am pus toată energia ca să putem împinge lucrurile.” Potrivit lui Pîslaru, miza principală a fost găsirea unor soluții care să permită României să traverseze perioada de dificultăți bugetare fără blocaje majore și să își continue proiectele de dezvoltare. „Am ales să nu mă plâng de moștenirea dezastruoasă” Ministrul a afirmat că, deși a preluat un minister aflat într-o situație dificilă, a preferat să nu insiste public asupra problemelor moștenite. „Am ales, și dacă vă uitați cronologic, să nu mă plâng foarte mult de moștenirea dezastruoasă.” În opinia sa, accentul trebuia pus pe rezolvarea problemelor și pe continuarea activității administrative, nu pe identificarea responsabilităților pentru situația existentă. „În primele trei luni am încercat să stau strict pe soluții tehnice” Întrebat dacă declarațiile sale din conferințele de presă au avut uneori un ton ferm, chiar critic, Dragoș Pîslaru a răspuns afirmativ, precizând însă că a evitat să transforme dificultățile întâmpinate într-un motiv de lamentare. „Da, dar nu m-am lamentat că nu am ce să fac. Mai ales din ianuarie încoace când am început să mă și enervez, dar asta este altceva. Vorbesc de perioada de trei luni de la preluarea mandatului în care am încercat să stau strict pe soluții tehnice.” Acesta a explicat că, în prima parte a mandatului, a încercat să mențină discuțiile în zona soluțiilor administrative și tehnice, considerând că acestea trebuie să prevaleze în fața disputelor politice.

De ce România nu reușește să scape de sărăcie: Vrem mult, dar plătim puțin, susține consilierul BNR Eugen Rădulescu
Economie

De ce România nu reușește să scape de sărăcie: Vrem mult, dar plătim puțin, susține consilierul BNR Eugen Rădulescu

România se confruntă nu doar cu decalaje importante între bogați și săraci, ci și cu o problemă de mentalitate, susține economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR. Nivel occidental, dar cu taxe mici Acesta afirmă că românii își doresc servicii publice de calitate occidentală, însă refuză să accepte nivelul de taxare necesar pentru finanțarea acestora. Citește și: Pentru prima oară în istoria ultimilor 36 de ani, România va avea la Interne un condamnat penal În opinia sa, modelul Chinei nu reprezintă o sursă de inspirație pentru România, deoarece realitățile economice, sociale și culturale ale celor două state sunt complet diferite. Rădulescu atrage atenția că, în pofida dezvoltării spectaculoase a marilor orașe chineze, vaste regiuni din interiorul țării au rămas la un nivel de trai comparabil cu cel de acum câteva decenii. Continuarea, în Ziarul de Iași

Viceguvernator BNR spune că România trebuie să treacă la euro și pentru a se îndepărta de Rusia
Politică

Viceguvernator BNR spune că România trebuie să treacă la euro și pentru a se îndepărta de Rusia

Viceguvernatorul BNR Leonardo Badea a scris un articol pentru publicație germană Tagesspiegel în care susține că România trebuie să-și stabilească un termen realist pentru a trece la euro. Citește și: Veștea, ajutat de Nazare - care ar urma să fie la Finanțe și în viitorul Guvern - să-și facă program Printre alte argumente, el spune că trecerea la euro ar ancora România la Vest: „Având în vedere situația instabilă din punct de vedere al securității din Europa de Est, aderarea României la zona euro ar sublinia, de asemenea, angajamentul durabil și irevocabil al țării noastre față de blocul european și ar exclude o schimbare politică de direcție către Rusia”. Badea a fost parlamentar PSD și președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (2017-2019).  Trei argumente în favoarea euro În afară de acest argument, Badea prezintă trei motive pentru adoptarea euro. „Primul se referă la eforturile actuale de stabilizare a finanțelor publice. România realizează cea mai ambițioasă consolidare bugetară de la criza financiară globală încoace. Este o combinație între disciplina cheltuielilor, măsuri de creștere a veniturilor și compromisuri politice dificile. Aceasta reprezintă o investiție în reziliența economică și credibilitatea României. Tot ceea ce elimină punctele slabe reduce riscurile la nivel de stat, îmbunătățește condițiile de finanțare pentru întreprinderi și gospodării și creează premise mai bune pentru creșterea economică pe termen lung. Criticii adoptării monedei euro invocă pierderea unei politici monetare independente. Însă al doilea argument al meu este următorul: marja de manevră reală a unei economii mici și deschise, precum a noastră, este oricum limitată. Aproximativ 72 % din comerțul nostru exterior se realizează cu statele membre ale UE. Un al treilea aspect se referă la modelul de creștere pe termen lung al României. Adoptarea monedei euro ar consolida integrarea noastră în lanțurile valorice ale economiei UE. România se află în așa-numita «capcană a veniturilor medii», în care o țară în curs de dezvoltare stagnează după o perioadă de creștere puternică și nu reușește să facă tranziția către statutul de stat industrial prosper. Pentru a ieși din această capcană, sunt necesare investiții durabile în infrastructură, capacități de producție, inovare, tehnologie și capital uman”, a scris Badea.  „Ungaria, pe de altă parte, demonstrează că o monedă națională nu poate proteja de una singură o economie națională împotriva consecințelor dezechilibrelor politice. Croația și, mai recent, Bulgaria au adoptat însă ambele moneda euro, demonstrând astfel că reformele susținute și disciplina politică pot conduce, în cele din urmă, la o integrare mai profundă și la o încredere sporită din partea investitorilor. Reformele necesare în România pentru adoptarea monedei euro sunt, în mare măsură, aceleași pe care țara trebuie să le pună în aplicare oricum, pentru a-și asigura prosperitatea pe termen lung”, mai explică viceguvernatorul BNR.       

Suprataxarea salariilor mari poate împinge România spre criză: riscul unui scenariu de tip Grecia
Economie

Suprataxarea salariilor mari poate împinge România spre criză: riscul unui scenariu de tip Grecia

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, critică dur ideea introducerii impozitului progresiv pe salarii și avertizează că suprataxarea veniturilor mari poate afecta grav economia României. Suprataxarea salariilor, pericol pentru economie Economistul susține că majorarea taxelor pentru salariile de peste 2.000–4.000 de euro ar descuraja munca, investițiile și dorința oamenilor de a câștiga mai mult. Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos În contextul unei datorii publice apropiate de 60% din PIB, oficialul BNR atrage atenția că dezechilibrele bugetare se reflectă deja în inflație, dobânzi ridicate și credite mai scumpe pentru populație și firme. Eugen Rădulescu vorbește și despre riscul unui scenariu economic de tip Grecia, critică pensiile speciale și Programul „Anghel Saligny”, analizând totodată impactul politicilor fiscale asupra investițiilor, economiilor populației și dezvoltării unor orașe precum Iașiul. Continuarea, în Ziarul de Iași

Invenție spectaculoasă a doi elevi români: senzorul care detectează instant prospețimea cărnii
Eveniment

Invenție spectaculoasă a doi elevi români: senzorul care detectează instant prospețimea cărnii

Doi frați din Iași, elevi la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil”, au creat un senzor inteligent care poate verifica prospețimea cărnii prin schimbarea culorii. Senzor inteligent pentru prospețimea cărnii Invenția, denumită ChromaVer, folosește pigmenți naturali extrași din varză roșie și turmeric, dar și un sistem software care analizează instantaneu dacă produsul este sigur pentru consum. Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos Proiectul inovator le-a adus medalia de aur la competiția Romanian Science and Engineering Fair (RoSEF) 2025 și calificarea la International Science and Engineering Fair (ISEF) 2026 din Phoenix, Arizona. Competiția ISEF este considerată cea mai importantă competiție internațională de știință dedicată elevilor din întreaga lume. Continuarea, în Ziarul de Iași

Proiect rar în liceele din România, creat de elevi: lounge modern pentru studiu și socializare
Eveniment

Proiect rar în liceele din România, creat de elevi: lounge modern pentru studiu și socializare

Elevii de la Colegiul Național Iași au inaugurat CNI Lounge, un spațiu modern dedicat relaxării, studiului și activităților educaționale, realizat la inițiativa Consiliului Școlar al Elevilor. Lounge modern, proiect creat de elevi Considerat un proiect unic în învățământul ieșean de stat, lounge-ul a fost amenajat într-o zonă nefolosită anterior și este destinat socializării, lucrului în echipă și organizării de întâlniri educaționale. Citește și: VIDEO Alfred Simonis, care poartă pantofi italienești de 1.500 USD, scârbit de faptul că useriștii au „galoși” Noul spațiu oferă elevilor o alternativă modernă la sala de clasă tradițională, adaptată nevoilor și stilului actual de învățare. Potrivit președintelui Consiliului Școlar al Elevilor, Tudor Mihăilă, ideea proiectului a aparținut în totalitate elevilor, care și-au dorit un loc creat special pentru colegii lor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Trăim într-un sat global: în România, italieni specializați în inginerie aerospațială în Franța
Eveniment

Trăim într-un sat global: în România, italieni specializați în inginerie aerospațială în Franța

Nouă tineri ingineri aerospațiali, legați de o prietenie construită în timpul studiilor de master la prestigioasa școală ISAE-SUPAERO din Toulouse, au ales să descopere România într-o călătorie care i-a purtat prin mai multe regiuni ale țării. Andrei, Matteo și Valerio Specializați în domenii de vârf precum aviația, tehnologia dronelor, sateliții și proiectele aerospațiale dezvoltate de companii internaționale de top, aceștia reprezintă o generație pentru care mobilitatea europeană este parte firească a vieții profesionale și personale. Citește și: Medicul Busnatu, posibil ministru al Sănătății, un apărător al plăților informale către medici: „Un gest uman, care reflectă aprecierea sinceră” Trei dintre participanții la călătorie – Andrei, Matteo și Valerio – au povestit despre experiența lor în România, despre impresiile formate în timpul vizitei la Iași și despre avantajele unei Europe în care granițele deschise facilitează studiul, munca și schimburile culturale. Primele lor observații despre România au fost marcate de diversitatea peisajelor și de contrastul dintre patrimoniul istoric și dezvoltarea modernă a orașelor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensii mai mici în Iași, în ciuda dezvoltării economice: cât de mare e diferența față de București
Eveniment

Pensii mai mici în Iași, în ciuda dezvoltării economice: cât de mare e diferența față de București

Peste 151.000 de pensionari din județul Iași au primit în luna mai 2026 o pensie medie de 2.680 de lei, cu 141 de lei mai puțin decât media națională de 2.821 de lei, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice. Pensiile din Iași rămân sub media țării Diferența se traduce printr-o pierdere de peste 1.690 de lei anual pentru fiecare pensionar ieșean comparativ cu media din România. Citește și: ANALIZĂ Sistemul național de securitate, condus de inepți, penali, prietenii penalilor sau decapitat Deși Iașiul se situează peste alte județe din Moldova, precum Botoșani, Vaslui sau Suceava, rămâne mult în urma județelor industrializate, unde pensiile depășesc frecvent pragul de 3.000 de lei. Cele mai mari decalaje se înregistrează față de București, unde pensia medie din Sectorul 1 ajunge la 4.131 de lei, cu 1.451 de lei peste nivelul din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

Un român crescut în Spania și-a transformat vacanța într-o misiune: promovează România în Europa
Eveniment

Un român crescut în Spania și-a transformat vacanța într-o misiune: promovează România în Europa

Andrei Mureșan, român crescut în Spania, promovează România în rândul prietenilor săi străini prin excursii atent organizate și experiențe autentice. Crescut în Spania, îndrăgostit de România La doar 25 de ani, tânărul și-a construit cariera între Spania și Franța, însă spune că legătura cu țara de origine rămâne extrem de puternică. Citește și: VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea va fi între AUR și forțele proeuropene (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”) Pentru al doilea an consecutiv, el a revenit în România alături de un grup de ingineri din industria aerospațială, foști colegi de master la Toulouse. Timp de nouă zile, aceștia au descoperit cultura, tradițiile și peisajele românești printr-un itinerar special pregătit de Andrei, care mărturisește că nu își dorește să revină în România doar ca simplu turist. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră