duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

românia

962 articole
Politică

Grindeanu amenință presa cu plângeri penale după anunțul Fitch privind riscul retrogrădării României la junk, dacă instabilitatea politică mai continuă

Președintele PSD Sorin Grindeanu a lansat un atac neobișnuit de nervos împotriva presei care a preluat declarațiile făcute de Malgorzata Krzywicka, analistă la agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings, pentru Bloomberg, în care se afirma că România este într-o cursă contracronometru pentru a evita retrogradarea la categoria "junk". Citește și: Nicușor Dan i-a dat trei zile în plus lui Siegfried Mureșan ca să-și strângă o majoritate Grindeanu a intervenit la Antena 3 pentru lansa amenințări nu doar împotriva presei, ci și în legătură cu programul SAFE, afirmând că ar putea o comisie de anchetă în Parlament legat de achizițiile și contractele din acest program UE. „Eu o să rog echipa de juriști să facă o analiză, fac foarte mult rău aceste știri și pot fi trase răspunderi patrimoniale, poate chiar și penale” „Am văzut astăzi o știre care face foarte mult rău României și anume faptul că agenția Fitch ar fi anunțat că intrăm în junk. Una e agenția Fitch, care în urmă o lună a spus că își păstrează ratingul, și alta e un analist care a dat un interviu. PSD va solicita un punct de vedere oficial dacă și-a schimbat în ultima lună punctul de vedere și despre afirmațiile acestui analist și în ce măsură acest analist vorbea în numele agenției”, a declarat Sorin grindeanu la Antena 3.  Dar Malgorzata Krzywicka nu a spus că România intră în junk, ci că „cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcţional, cu atât se ridică mai multe întrebări cu privire la predictibilitatea fiscală şi la capacitatea de a realiza ajustările necesare”. Grindeanu a trecut apoi la amenințări. „Am văzut organe de presă care lansează asemenea știri și să știți că eu o să rog echipa de juriști să facă o analiză, fac foarte mult rău aceste știri și pot fi trase răspunderi patrimoniale, poate chiar și penale. Eu nu cred că ne putem permite să aducem în lupta politică dezinformări care pot costa enorm România. Oricâți bani ar plăti armata de propagandă pe care am văzut-o în jurul guvernului Bolojan, alimentată și de ce s-a întâmplat în ultimele luni de când PSD a plecat de la guvernare, și mă refer la SAFE. Analizez foarte serios să facem comisie de anchetă în Parlament legat de achizițiile și contractele SAFE”, a mai spus  liderul PSD, potrivit transcrierii site-ului stiripesurse.ro „Nu cred că ne putem permite să aducem în lupta politică dezinformări care pot costa enorm România. (...) Sunt extrem de asumat în ceea ce spun”, a adăugat Grindeanu.  Malgorzata Krzywicka, Director și Lead Analyst for Romania and Poland în cadrul diviziei de ratinguri suverane a Fitch Ratings, a semnalat că pragul pentru menţinerea ratingului creşte cu fiecare săptămână de criză politică. "Ceea ce trebuia să fie o remaniere guvernamentală relativ de scurtă durată, la momentul căderii guvernului în primăvară, s-a prelungit dincolo de vară. Iar acum am trecut deja de jumătatea lunii septembrie şi încă nu avem o soluţie", a spus analista Fitch.

Grindeanu amenință presa cu plângeri penale după anunțul Fitch privind riscul retrogrădării României la junk, dacă instabilitatea politică mai continuă
BREAKING Fitch spune că România ar putea fi retrogradată la "junk" dacă se prelungeşte criza politică
Politică

BREAKING Fitch spune că România ar putea fi retrogradată la "junk" dacă se prelungeşte criza politică

România este într-o cursă contracronometru pentru a evita retrogradarea la categoria "junk" (nerecomandat pentru investiţii - n.r.), în contextul în care o criză politică prelungită pune în pericol credibilitatea fiscală, a declarat Malgorzata Krzywicka, analistă la agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings, pentru Bloomberg, citată de Agerpres.  Citește și: Nicușor Dan i-a dat trei zile în plus lui Siegfried Mureșan ca să-și strângă o majoritateLa finele lunii iulie, Fitch a menţinut ratingul suveran al României la "BBB minus", cu perspectivă negativă, acesta fiind ultimul calificativ din categoria "investment grade". Fitch urmează să dea publicităţii o nouă evaluare a ratingului suveran al României în luna ianuarie 2027. „Cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcţional, cu atât se ridică mai multe întrebări” Capacitatea guvernului de la Bucureşti de a reduce şi mai mult deficitul bugetar şi de a prezenta un buget credibil pentru anul următor vor fi esenţiale pentru evaluarea bonităţii ţării pe termen scurt, a subliniat Malgorzata Krzywicka."Cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcţional, cu atât se ridică mai multe întrebări cu privire la predictibilitatea fiscală şi la capacitatea de a realiza ajustările necesare", a subliniat Malgorzata Krzywicka.Preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureşan pentru funcţia de premier, în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni cu preşedinţii şi reprezentanţii partidelor şi formaţiunilor politice din Parlament. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament pe 5 mai, prin moţiune de cenzură. Ca urmare, de peste patru luni, România are Executiv interimar.Potrivit Bloomberg, o altă încercare eşuată de a aproba un guvern ar apropia România de alegeri anticipate, prelungind incertitudinea şi sporind riscurile pentru buget şi pentru ratingul de ţară.Malgorzata Krzywicka a semnalat că pragul pentru menţinerea ratingului creşte cu fiecare săptămână de criză politică. "Ceea ce trebuia să fie o remaniere guvernamentală relativ de scurtă durată, la momentul căderii guvernului în primăvară, s-a prelungit dincolo de vară. Iar acum am trecut deja de jumătatea lunii septembrie şi încă nu avem o soluţie", a mai spus analista Fitch.Aceasta a afirmat că România are nevoie de o corecţie suplimentară a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB pentru a contribui la stabilizarea creşterii datoriei publice pe termen mediu. Fitch estimează în prezent deficitul bugetar al României pentru 2026 la 5,9% din PIB, sub ţinta de 6,2% stabilită de guvern.În opinia analiştilor de la Fitch, îmbunătăţirea colectării impozitelor este una dintre metodele-cheie de reducere a deficitului în anii următori, întrucât "marja de manevră este limitată pe partea cheltuielilor" după măsurile de austeritate deja implementate.Krzywicka a respins argumentele potrivit cărora stimularea creşterii economice ar putea înlocui consolidarea fiscală. "Sunt câştiguri marginale. Sunt departe de amploarea ajustării pe care România trebuie să o realizeze. O creştere economică mai robustă, în sine, nu va rezolva problema deficitelor mari", a adăugat analista agenţiei de evaluare financiară Fitch Rating, Malgorzata Krzywicka.

Români umiliți la Consulatul României din Tokyo: documente blocate și remarci ofensatoare
Eveniment

Români umiliți la Consulatul României din Tokyo: documente blocate și remarci ofensatoare

O familie de ieșeni stabilită de aproape 30 de ani în Japonia acuză Consulatul României la Tokyo că le-ar fi blocat sau întârziat eliberarea unor acte necesare obținerii cetățeniei nipone, relatează Ziarul de Iași. Consulatul României din Tokyo, acuzat de abuzuri Iulia și Ovidiu Mihalache susțin că li s-a comunicat inițial că documentele de stare civilă nu pot fi eliberate, iar ulterior că obținerea lor ar dura un an. Citește și: ANALIZĂ Cum s-au sincronizat mesajele PSD, AUR și ale disidenților din PNL în cazul protestelor violente din Piața Victoriei Primăriile Iași și Galați le-ar fi confirmat însă că actele puteau fi solicitate legal prin consulat. Soții au depus petiții la Ministerul Afacerilor Externe și la Președinție. Potrivit Iuliei Mihalache, ambasadorul Ovidiu Raețchi le-ar fi transmis că cererile nu puteau fi validate din cauza reclamației formulate împotriva consulului Atanase Geavela. La două zile după această discuție, familia a fost chemată să ridice o parte dintre documentele despre care i se spusese că vor ajunge într-un an. Actele nu au fost furnizate și în format electronic. MAE pregătește un răspuns Ieșenii reclamă și întrebări nepotrivite, remarci ofensatoare și drumuri repetate de aproximativ 500 de kilometri până la Tokyo. Președinția a redirecționat plângerea către MAE, iar ministerul nu transmisese încă un punct de vedere.  

România, cădere catastrofală, de 12 locuri, în Clasamentul Mondial al Competitivității. „Eficiența guvernării”, prăbușire de 17 poziții
Politică

România, cădere catastrofală, de 12 locuri, în Clasamentul Mondial al Competitivității. „Eficiența guvernării”, prăbușire de 17 poziții

România s-a prăbușit pe locul 61 în Clasamentul Mondial al Competitivității, realizat anual de un prestigios institut de management din Lausanne, Elveția - International Institute for Management Development.  Citește și: Jaf la Casa de Pensii: funcționarii luau sporuri ilegale, milioane de pensii, subevaluate - raport Curtea de Conturi Anul trecut, România se aflase pe locul 49. Este cea mai dură cădere, după Lituania, care a coborât 13 poziții, în clasamentul care monitorizează 70 de țări, Venezuela fiind pe ultimul loc.  Argentina a crescut cu opt locuri din 2024, când Javier Milei a ajuns președinte.  Ne bat Puerto Rico (locul 52) și Kenya, 55 Columbia și Peru sunt deasupra României, Mexic este sub țara noastră.  În UE, doar Slovacia, locul 63, stă mai prost ca România. Dintre țările fostului bloc sovietic din Europa de Est, Estonia (creștere de cinci poziții) este cel mai sus în clasament, locul 28, urmată de Cehia - locul 33, în cădere cu opt poziții, Lituania - locul 34, dar a căzut 13 poziții sau Polonia, locul 41, plus 11 poziții. Bulgaria este pe locul 56 și a urcat o treaptă.  Clasamentul IMD arată că performanța economică a României a căzut de pe locul 56 pe 62, eficiența guvernamentală de la 44 la 61, eficiența afacerilor („Business Efficiency) de la 50 la 69, iar infrastructura de la locul 45 la 55. Bulgaria, cu nenumăratele ei alegeri, este pe locul 49 la capitolul privind eficiența guvernamentală.  Doar nivelul prețurilor trage România în sus, la acest capitol fiind pe locul 32. În ceea ce privește investițiile străine, suntem pe locul 63 (Bulgaria, locul 56).  Inflația plasează România tot pe locul 63.  Clasamentul mondial al competitivității IMD este realizat de Centrul mondial de competitivitate IMD, un grup de cercetare din cadrul IMD (Institutul Internațional pentru Dezvoltare Managerială) cu sediul în Lausanne, Elveția. IMD este o școală de afaceri de top la nivel mondial, iar centrul său publică acest clasament anual încă din 1989. Centrul colaborează cu o rețea de peste 50 de institute partenere din întreaga lume pentru a colecta date. Indicele final este construit pe baza a două surse principale: Date concrete (pondere de două treimi): 164 de indicatori statistici care vizează ocuparea forței de muncă, comerțul, finanțele publice și infrastructura. Aceste date sunt preluate de la organizații internaționale precum Banca Mondială, FMI și OCDE. Date din sondaje (pondere de o treime): un sondaj anual de opinie în rândul directorilor executivi, la care răspund mii de directori de vârf din întreaga lume, pentru a evalua factori subiectivi precum corupția, adaptabilitatea și coeziunea socială. Top 10 economii competitive (2026) 1. Singapore (Scor: 100,0) 2. Regiunea Administrativă Specială Hong Kong (Scor: 95,6) 3. Elveția (Scor: 95,3) 4. Taiwan (Scor: 94,3) 5. Danemarca (Scor: 94,1) 6. Irlanda (Scor: 94,1) 7. Emiratele Arabe Unite (Scor: 94,1) 8. Țările de Jos (Scor: 90,1) 9. Suedia (Scor: 88,5) 10. Statele Unite (Scor: 86,8)  

BREAKING „Rezultatele la testele PISA 2025 sunt catastrofale și în scădere” - Funeriu
Eveniment

BREAKING „Rezultatele la testele PISA 2025 sunt catastrofale și în scădere” - Funeriu

Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, prezintă, pe Facebook, rezultatele la testele PISA, anunțate azi, și scrie: „sunt catastrofale și în scădere”. El punctează faptul că, la IT, România este sub Republica Moldova. Citește și: Procurorul CSM Claudiu Sandu: Politicienii și magistrații care s-au plimbat cu jet privat trebuiau anchetați, acum zece ani ar fi urmat chiar arestări Aceste date mai arată că România a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional la Matematică, se apropie rapid de acest prag și la Citire.  În UE, rezultatele testelor PISA plasează România pe ultimele locuri, depășind doar Cipru și Bulgaria.  În grupă cu Mongolia și Thailanda „Rezultatele la testele PISA 2025 sunt catastrofale și în scădere. 425 la științe (-3 puncte) 419 la mate (-9 puncte) 413 la citire (-15 puncte) 442 la IT (mult sub Republica Moldova) (...)   Între 2009 și 2012, sigura creștere semnificativă Dar „sunt arogant” dacă spun că exact în perioada aia am condus ministerul educației, nu?”, a scris Funeriu.    Testele PISA au inclus acum și „Rezolvarea problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale”, iar România ocupă locul 51 din totalul de 91 de țări și teritorii participante la nivel global.   România este depășită, pe ansamblul testelor PISA, de Muntenegru, Albania și Serbia. Rezultatele obținute elevii din România ne plasează în aceeași grupă cu Thailanda, Serbia, Mongolia, Costa Rica, Georgia, Moldova. Locul 55 la Științe Locul 53 la Citire Locul 48 la Matematică Locul 51 la Rezolvarea problemelor cu instrumente digitale „Ar trebui să șocheze autoritățile, dar mă îndoiesc că vor fi șocate, pentru că sunt interesate de cu totul alte aspecte, irelevante pentru această țară: de interese proprii, nu de interese naționale. Uitați, un alt rezultat al acestor date de la PISA arată foarte clar că, până la o investiție de 85.000 de dolari pe an per elev, cu cât crește investiția în educație, cu atât crește performanța. De la 85.000 de dolari per elev pe an în sus, nu mai există o corelație între câți bani dai și ce performanțe se obțin la evaluări. În general, noi suntem foarte departe de cei 85.000 de dolari pe an cheltuiți per elev, fie că vorbim de mediul primar, gimnazial sau liceal. Prin urmare, primul lucru pe care ar trebui să îl înțeleagă autoritățile este acesta: dacă dăm mai mulți bani, vor crește performanțele. Nu o spunem noi, nu o spun sindicatele, o spun aceste date. Ar trebui să se uite la date și să nu mai taie din banii care sunt dați pentru educație. Cum s-a tăiat ultima dată, inclusiv bursele sociale, în timpul vacanței; a spus fostul ministru Mircea Miclea, pentru EduPedu. 

Directorul Automobile Dacia, critici neobișnuit de dure la adresa guvernării: „Nimic bun nu se întâmplă”
Politică

Directorul Automobile Dacia, critici neobișnuit de dure la adresa guvernării: „Nimic bun nu se întâmplă”

Directorul Automobile Dacia, Mihai Bordeanu, a criticat neobișnuit de dur modul în care este guvernată România, chiar dacă a evitat să dea nume de partide sau de lideri politici. Bordeanu a arătat că fabrica de la Pitești își pierde competitivitatea, în raport cu alte uzine Renault, și a spus, într-o discuție cu presa economică din România, citat de Ziarul Financiar, că la Mioveni prețul curentului electric este de 180 euro/MWh, față de 70-80 euro MWh la fabricile Renault din Spania.  Citește și: Abandonată șase zile în spitalul Floreasca, cu fracturi grave: „Nu m-am simțit o ființă umană”. S-a operat la privat, 8.000 de euro „Nu suntem tratați ca un om care a pus pe masă patru miliarde de euro” „Nimic bun nu se întâmplă. Nu numai că nu s-a întâmplat până acum, dar nu se întâmplă categoric nici în prezent şi nu avem nicio viziune – aici este, de fapt, cea mai mare durere: să putem face o predicţie pe un orizont de timp până la finalul deceniului. Ideea nu este să fim ca spaniolii. Ideea este să fim mai aproape de ce eram în 2019. Şi, repet, nu mâine, dar daţi-ne o perspectivă pe următorii cinci ani”, a cerut Bordeanu.  „Cumva mingea și în terenul guvernului, statului român, să aibă o abordare ceva mai clară, în primul rând, pentru că nu avem claritate cu privire la viitor (n.n.. – cu referire la fiscalitate, prețul energiei etc.) Știți că îmi place fotbalul: Ei au degajat în aut! Deci trebuie să pună mingea înapoi în teren și să o joace responsabil. Asta aștept în următorii cinci ani. (…) Problema e deci, mai degrabă, să menținem Duster și Bigster la Mioveni decât să vină un al treilea proiect”, a mai arătat directorul Dacia.  „Competitivitatea noastră s-a deteriorat, iar a altora s-a ameliorat. Grupul Renault, la fel ca și alți producători auto, are mai multe variante de a produce o mașnă. Poate face asta la Mioveni, în Spania, în Maroc, în Turcia și așa mai departe. Dacă unul dintre aceste situri se deteriorează și celelalte se ameliorează, ecuația e clară”, a continuat Mihai Bordeanu. „Noi plecăm de la patru miliarde de euro care au fost investiți de grup în România. Și opinia generală e foarte simplă: nu suntem tratați ca un om care a pus pe masă patru miliarde de euro. Foarte simplu. Deci tratează-mă întâi ca pe un om care a pus pe masă patru miliarde și ne auzim după aceea. Asta este ideea care trebuie înțeleasă”, a încheiat Mihai Bordeanu, cel care supervizează activitatea de producție și comerț a grupului Renault în România, implicit ale mărcii Dacia.

România și SUA, acord istoric care schimbă pensiile românilor: din 1 septembrie 2026, anii lucrați în cele două țări vor putea fi cumulați
Eveniment

România și SUA, acord istoric care schimbă pensiile românilor: din 1 septembrie 2026, anii lucrați în cele două țări vor putea fi cumulați

Românii care au lucrat legal atât în țară, cât și în Statele Unite își vor putea folosi, de la 1 septembrie 2026, perioadele de asigurare din ambele state pentru a îndeplini condițiile de pensionare. Acordul nu transferă contribuțiile dintr-o țară în alta și nu transformă anii lucrați în America în pensie românească. El elimină însă o problemă birocratică majoră: perioadele prea scurte pentru obținerea unei pensii nu mai rămân izolate în două sisteme care nu comunică între ele. Un acord semnat în 2023, aplicabil abia din 2026 Acordul în domeniul securității sociale dintre România și Statele Unite ale Americii a fost semnat la București la 23 martie 2023 și ratificat de România prin Legea nr. 3/2024. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Ulterior, prin HG nr. 650/2024, a fost aprobat Aranjamentul administrativ care stabilește modul concret în care instituțiile celor două state vor coopera, vor confirma perioadele de asigurare și vor soluționa cererile. Intrarea efectivă în vigoare a fost posibilă numai după finalizarea procedurilor interne din ambele țări și schimbul notificărilor diplomatice. Data de 1 septembrie 2026 a fost stabilită oficial prin Ordinul ministrului Afacerilor Externe nr. 1.076/2026. Documentul este descris drept un acord de „totalizare”, mecanism folosit de Statele Unite în relația cu numeroase alte țări pentru coordonarea sistemelor de securitate socială. Ce problemă exista până acum România și Statele Unite nu aveau un mecanism bilateral prin care perioadele de asigurare să poată fi puse împreună pentru deschiderea dreptului la pensie. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Un român putea, de exemplu, să fi lucrat: - zece ani în România, insuficienți pentru stagiul minim contributiv de 15 ani cerut, în general, pentru pensia pentru limită de vârstă; - opt ani în Statele Unite, insuficienți pentru cele 40 de trimestre de asigurare necesare, în mod obișnuit, unei pensii americane de retragere. Persoana avea în total 18 ani de activitate, dar niciunul dintre cele două sisteme nu putea folosi anii din celălalt stat. Exista astfel riscul ca perioade importante de muncă și contribuție să nu deschidă dreptul la nicio pensie. De la 1 septembrie 2026, România și SUA vor putea totaliza perioadele de asigurare pentru a verifica dacă persoana îndeplinește condițiile minime prevăzute de fiecare legislație. Anii se adună pentru deschiderea dreptului, nu pentru plata unei singure pensii Cea mai importantă regulă este și cea care poate genera cele mai multe confuzii: totalizarea nu înseamnă că România preia contribuțiile plătite în Statele Unite și nici că SUA plătesc pentru anii lucrați în România. Perioadele din cele două țări sunt adunate numai pentru a verifica îndeplinirea condiției de stagiu. După deschiderea dreptului: - România calculează și plătește partea aferentă perioadelor de asigurare realizate în sistemul românesc; - Statele Unite calculează și plătesc partea aferentă perioadelor de asigurare realizate în sistemul federal american. Beneficiarul poate ajunge, așadar, să primească două plăți distincte, stabilite prin două decizii și calculate potrivit legislației fiecărui stat. Un exemplu simplu Să presupunem că o persoană a lucrat zece ani în România și opt ani în Statele Unite. Privite separat, perioadele pot fi insuficiente. Cei zece ani din România sunt sub stagiul minim contributiv de 15 ani. Cei opt ani din SUA pot însemna mai puțin decât cele 40 de trimestre necesare în sistemul american. În baza acordului, instituțiile pot lua în calcul cariera totală de 18 ani pentru a verifica dreptul. Dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții, România va calcula o prestație proporțională cu cei zece ani de asigurare românească, iar SUA vor calcula o prestație pe baza veniturilor și perioadelor asigurate în sistemul american. România nu va plăti o pensie pentru 18 ani, iar Statele Unite nu vor considera că persoana a muncit optsprezece ani în SUA. Sunt luați în calcul și anii lucrați înainte de 1 septembrie 2026 Acordul nu se aplică numai muncii desfășurate după intrarea sa în vigoare. La stabilirea drepturilor pot fi luate în considerare și perioadele de asigurare realizate anterior datei de 1 septembrie 2026. Prin urmare, un pensionar sau un viitor pensionar care a lucrat în America în urmă cu zece, douăzeci ori treizeci de ani poate beneficia de noul mecanism, dacă activitatea respectivă a fost acoperită de sistemul federal american de securitate socială. Nu vor putea fi transformate în perioade de asigurare: - munca nedeclarată; - activitățile pentru care nu a existat acoperire în sistemul relevant; - simpla ședere în Statele Unite; - perioadele petrecute cu viză turistică, fără activitate legală; - veniturile pentru care nu au fost create drepturi în sistemul federal american. Acordul recunoaște perioade de asigurare, nu orice perioadă în care persoana s-a aflat sau a desfășurat o activitate în cealaltă țară. Și programele Work and Travel pot conta, dar nu automat Studenții români care au lucrat legal în Statele Unite prin programe de tip Work and Travel se pot întreba dacă lunile respective vor conta la pensie. Răspunsul depinde de modul în care a fost tratat venitul în sistemul american. Dacă persoana a fost exceptată de la contribuțiile Social Security și Medicare, perioada nu generează trimestre de acoperire și nu poate fi folosită prin acord. Faptul că a existat un contract, un număr de securitate socială sau impozit federal reținut nu demonstrează automat plata contribuțiilor pentru pensia americană. Impozitul pe venit și contribuția la Social Security sunt obligații diferite. Persoana trebuie să își verifice istoricul veniturilor și al creditelor de asigurare în evidențele Social Security Administration. Pentru pensia americană sunt necesare cel puțin șase trimestre În sistemul american, dreptul obișnuit la pensia de retragere presupune, în general, acumularea a 40 de „quarters of coverage”, denumite frecvent credite sau trimestre de asigurare. Acordurile de totalizare permit folosirea perioadelor din celălalt stat dacă persoana nu are suficiente credite americane. Social Security Administration precizează însă că trebuie să existe cel puțin șase trimestre de acoperire în SUA pentru ca perioadele din celălalt stat să fie folosite la deschiderea dreptului american. Șase trimestre înseamnă aproximativ un an și jumătate de acoperire, dar nu trebuie confundate mecanic cu șase trimestre calendaristice consecutive. Creditele americane se acordă în funcție de veniturile asigurate realizate într-un an și de regulile valabile în perioada respectivă. Dacă persoana nu are nici măcar cele șase trimestre americane, anii lucrați în România nu vor crea singuri o pensie plătită de SUA. România nu plătește pentru perioade mai mici de un an Acordul conține și o regulă pentru perioadele foarte scurte. Dacă totalul perioadelor de asigurare realizate în România este mai mic de un an și acea perioadă nu generează singură un drept potrivit legislației române, instituția română nu va plăti o prestație separată pentru ea. Perioada nu dispare însă neapărat. Ea poate fi luată în considerare de instituția americană la stabilirea dreptului potrivit regulilor acordului. În sens invers, pentru ca SUA să acorde o prestație totalizată, persoana trebuie să aibă minimum cele șase trimestre de asigurare americană. Dacă îndeplinești condițiile fără totalizare, pensia se calculează după regulile naționale Dacă o persoană are suficient stagiu în România pentru a primi pensie fără anii americani, Casa de Pensii stabilește dreptul pe baza legislației române și a perioadelor realizate în România. În mod similar, dacă persoana are cele 40 de trimestre necesare în Statele Unite, SSA poate acorda prestația americană fără să folosească anii din România. Totalizarea intervine atunci când perioadele proprii unui sistem nu sunt suficiente. Ea este o punte pentru deschiderea dreptului, nu un bonus care dublează anii și nici un mecanism prin care aceeași perioadă este plătită de două ori. Acordul acoperă și pensiile de invaliditate și de urmaș Documentul nu se limitează la pensia pentru limită de vârstă. El se aplică sistemului public de pensii din România și programului federal american pentru bătrânețe, urmași, dizabilitate. Pot beneficia atât persoanele care au fost asigurate în unul sau în ambele state, cât și cele ale căror drepturi derivă de la ele, cum sunt soțul supraviețuitor sau copiii îndreptățiți la prestații de urmaș. Fiecare stat va verifica separat condițiile privind vârsta, invaliditatea, relația de familie, durata căsătoriei sau celelalte criterii prevăzute de propria legislație. Acordul coordonează perioadele de asigurare, dar nu uniformizează condițiile de pensionare din cele două țări. Ajutorul de deces are reguli speciale Pentru România, acordul se aplică și ajutorului de deces din sistemul public de pensii. Dacă dreptul la o prestație forfetară de deces ar exista potrivit legislațiilor ambelor state, acordul stabilește reguli pentru a evita plata dublă pentru același eveniment. Există însă o limitare importantă: drepturile la prestațiile forfetare de deces în baza acordului apar numai pentru decese produse după intrarea sa în vigoare. Acordul nu creează un nou ajutor pentru un deces survenit înainte de 1 septembrie 2026. Cererea se depune într-un singur stat Aici se află una dintre cele mai importante simplificări birocratice. Persoana nu va trebui, în principiu, să deschidă singură două proceduri complet separate și să călătorească între România și Statele Unite pentru a obține confirmarea perioadelor. Solicitantul poate depune cererea la instituția competentă din statul în care locuiește: - în România, la casa teritorială de pensii competentă; - în Statele Unite, la Social Security Administration. Instituția care primește cererea transmite informațiile și documentele necesare instituției din celălalt stat. Autoritățile vor comunica direct pentru confirmarea perioadelor de asigurare și soluționarea drepturilor. SSA arată că o cerere întemeiată pe un acord de totalizare poate fi depusă la un oficiu de securitate socială din SUA sau la instituția competentă din statul partener. Astfel, un român care locuiește în SUA nu trebuie să vină în România doar pentru a începe procedura. Cererea nu trebuie depusă de toată lumea la 1 septembrie Intrarea în vigoare a acordului nu înseamnă că toate persoanele care au lucrat în cele două țări trebuie să se prezinte imediat la Casa de Pensii. Cei care nu au ajuns încă la vârsta sau în situația în care pot solicita o prestație trebuie, în primul rând, să își verifice și să își păstreze documentele. Demersul imediat este important mai ales pentru: - persoanele cărora le-a fost respinsă anterior pensia din cauza stagiului insuficient; - pensionarii care primesc o prestație numai dintr-un stat și cred că pot deschide acum un drept și în celălalt; - urmașii care pot avea drepturi derivate; - persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare începând cu 1 septembrie 2026. Pentru o pensie deja stabilită, acordul nu produce automat o recalculare. Pensionarul trebuie să solicite instituției competente analizarea situației sale în baza noului acord. Activitatea trebuie identificată cât mai exact Instituțiile vor face schimb de date, dar solicitantul trebuie să ofere suficiente informații pentru găsirea perioadelor lucrate. Este util să pregătească: - actele de identitate românești și americane; - codul numeric personal; - numărul american de securitate socială; - perioadele aproximative în care a lucrat în fiecare țară; - denumirea și adresa angajatorilor; - carnetul de muncă și adeverințele românești; - formularele fiscale americane, cum sunt W-2, dacă le mai deține; - extrase sau informații din evidența Social Security Administration; - actele de stare civilă, pentru pensia de urmaș; - deciziile de pensionare sau de respingere emise anterior. Lipsa unui vechi contract american nu înseamnă automat că perioada este pierdută, dacă veniturile și creditele se regăsesc în evidențele SSA. Documentele păstrate de solicitant pot însă ajuta la identificarea și corectarea eventualelor erori. Dubla contribuție socială Acordul rezolvă și problema dublei contribuții sociale. Regula de bază este că o persoană trebuie să fie supusă unui singur sistem de securitate socială pentru aceeași activitate. În lipsa unui acord, un angajat trimis să lucreze în cealaltă țară putea ajunge, în anumite situații, sub incidența obligațiilor sociale din ambele state. Costul afecta atât salariatul, cât și angajatorul, fără să garanteze neapărat un drept suplimentar la pensie. De la 1 septembrie, acordul va stabili care legislație se aplică, astfel încât contribuțiile să fie datorate, în principiu, într-un singur sistem. Această parte a documentului este deosebit de importantă pentru companiile românești cu angajați trimiși în SUA, companiile americane care detașează personal în România și lucrătorii independenți cu activități transfrontaliere. Detașarea temporară și certificatul de acoperire Un angajat trimis temporar de un angajator dintr-un stat să lucreze în celălalt poate rămâne, în condițiile acordului, asigurat numai în sistemul țării de origine. Pentru dovedirea situației este necesar un certificat de acoperire. Acesta arată autorităților din statul gazdă că lucrătorul și angajatorul contribuie în celălalt sistem și sunt exceptați de la contribuțiile sociale acoperite de acord. Certificatul nu trebuie confundat cu: - un permis de muncă; - o viză; - un certificat fiscal general; - un document care scutește persoana de impozitul pe venit. Acordul privește securitatea socială. Nu elimină impozitele, obligațiile de imigrare, regulile de ședere sau toate contribuțiile și asigurările care pot exista în cele două state. Acordul nu acoperă automat asistența medicală Expresia „securitate socială” este mai largă decât pensia, dar acordul România–SUA are un domeniu precis. El vizează sistemul public românesc de pensii și programul federal american pentru bătrânețe, urmași și dizabilitate, precum și regulile de contribuție aferente. Documentul nu creează un sistem comun de asigurări medicale și nu oferă automat unui pensionar român acces gratuit la serviciile medicale din Statele Unite. De asemenea, nu trebuie confundat cu Medicare, Medicaid, asigurarea privată de sănătate, indemnizațiile de șomaj sau pensiile private. Pensia poate fi plătită în celălalt stat Un alt obiectiv al acordurilor de totalizare este protejarea plății prestațiilor atunci când beneficiarul locuiește în cealaltă țară. În principiu, mutarea din România în Statele Unite sau din SUA în România nu trebuie să anuleze pensia contributivă dobândită. Fiecare instituție își va plăti propria prestație potrivit acordului și legislației aplicabile. Există însă excepții. Anumite prestații românești necontributive, legate de domiciliu și de protecția socială internă, nu devin exportabile numai pentru că a intrat în vigoare acordul. În plus, plata unei prestații americane unui beneficiar care nu este cetățean sau rezident fiscal american poate avea reguli fiscale proprii. Acordul de securitate socială nu înlocuiește convențiile și legislația privind impozitarea veniturilor. Este acordul cu adevărat o rezolvare a birocrației? Acordul rezolvă patru obstacole majore: - permite instituțiilor să totalizeze perioadele de asigurare; - creează o procedură oficială de schimb al informațiilor; - permite depunerea cererii la instituția din statul de reședință; - elimină, în situațiile reglementate, dubla contribuție socială. Până acum, lipsa acordului nu era doar o problemă de hârtii. Era un gol juridic: Casa de Pensii din România nu putea folosi anii americani pentru completarea stagiului, iar SSA nu putea folosi perioadele românești pentru acordarea unei prestații totalizate. De la 1 septembrie 2026, cele două sisteme nu devin identice, dar încep oficial să comunice. Ce trebuie să facă persoanele care au lucrat în SUA Primul pas este verificarea istoricului de asigurare din ambele state. Persoana trebuie să afle: - câți ani contributivi are în România; - câte trimestre de acoperire are în Statele Unite; - dacă îndeplinește deja condițiile într-unul dintre sisteme; - dacă totalizarea este necesară pentru deschiderea unui drept; - dacă a primit anterior o decizie de respingere pentru stagiu insuficient. După 1 septembrie 2026, cei care locuiesc în România se pot adresa casei teritoriale de pensii. Cei stabiliți în America pot iniția procedura prin Social Security Administration. Este recomandabil ca solicitantul să menționeze expres că cere analizarea dreptului în baza Acordului în domeniul securității sociale dintre România și Statele Unite ale Americii, nu doar informații generale despre o pensie din străinătate. Anii nu mai rămân captivi între două sisteme Acordul nu oferă o pensie comună româno-americană și nu permite încasarea de două ori a banilor pentru aceeași perioadă. Importanța sa este mai simplă și mai concretă: munca legală desfășurată în cele două state poate forma o singură carieră pentru îndeplinirea condițiilor de pensionare, chiar dacă fiecare țară își calculează și își plătește separat partea. Pentru un român cu zece ani de contribuții în țară și opt ani în America, diferența poate fi uriașă: înainte de acord putea avea două perioade insuficiente; după 1 septembrie 2026, aceleași perioade pot deschide dreptul la prestații din ambele sisteme. Adevărata schimbare nu este că anii se mută dintr-o țară în alta, ci că nu mai rămân pierduți între două administrații care, până acum, nu aveau baza legală să îi pună împreună.

Constructorii români care au impresionat Germania: 30 de șantiere, afaceri de milioane și planuri mari în România
Eveniment

Constructorii români care au impresionat Germania: 30 de șantiere, afaceri de milioane și planuri mari în România

Radu Balan și Codrin Botezat au transformat o firmă înființată în 2018 într-unul dintre cei mai mari constructori din județul Iași, relatează Ziarul de Iași. RC Beton BAU a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 177,7 milioane de lei, ocupând locul al patrulea în clasamentul local de profil. Aproximativ 30 de șantiere în Germania Cei doi antreprenori, foști colegi de școală și absolvenți ai Facultății de Construcții din Iași, s-au specializat în realizarea structurilor de rezistență pentru proiecte de mari dimensiuni. Citește și: Financial Times arată că PSD a blocat reformele din PNRR, inclusiv legea salarizării bugetarilor. Reformele loveau în clientela PSD, scrie FT Compania lucrează pe aproximativ 30 de șantiere din Germania, printre care un spital regional din Baden-Württemberg, construcții într-o bază militară NATO, Universitatea din Bochum și două poduri. La Bayreuth, firma participă la înlocuirea unui pod de autostradă. Următorul obiectiv: proiecte în România RC Beton BAU a pornit cu o cifră de afaceri de numai 10.400 de lei, dar a depășit 120 de milioane de lei în 2022. În România, compania a colaborat cu dezvoltatori precum Prime Kapital și BuildCorp. Următorul pas este participarea la licitații și preluarea unor proiecte în calitate de antreprenor general. Fondatorii vor să folosească experiența acumulată în Germania pentru investiții realizate integral în România.

Pepenii românești cuceresc piețele externe: aproape 4.000 de tone ajung în Polonia și Slovacia
Eveniment

Pepenii românești cuceresc piețele externe: aproape 4.000 de tone ajung în Polonia și Slovacia

România își extinde exporturile de pepeni către Europa Centrală. Aproape 4.000 de tone de pepeni românești ajung anul acesta în Polonia și Slovacia, dublu față de anul trecut, potrivit datelor comunicate de Lidl, citate de Ziarul de Iași. Pepeni românești pe piețele externe Retailerul colaborează cu aproximativ 20 de furnizori locali din mai multe județe, inclusiv Iași. Citește și: Ce funcție îi pregătește PSD fostului inginer din Caracal Florin Iordache, pentru că l-a hărțuit cu succes pe Bolojan Sortimentul cuprinde pepene verde, pepene cu puțini sâmburi, pepenoaică, pepene cu miez galben și pepene galben Galia. Furnizorii de fructe și legume dețin certificarea GLOBAL G.A.P., iar produsele sunt verificate periodic în privința calității, siguranței alimentare și reziduurilor de pesticide. Peste 51 de hectare cultivate în Iași În județul Iași sunt înregistrați nouă cultivatori mai mari de pepeni, care lucrează împreună peste 51 de hectare. Cea mai mare suprafață aparține Agricola 96 SA Țigănași, cu 27,26 hectare. Urmează Agro Ceres din Plugari, cu 12,72 hectare, și Boga Trifești, cu 4,35 hectare. Producția comercială este concentrată în special în nordul și estul județului.

România nu mai are nici o universitate în Top 1000, ARWU, Shanghai Ranking. Bulgaria și Ungaria au
Eveniment

România nu mai are nici o universitate în Top 1000, ARWU, Shanghai Ranking. Bulgaria și Ungaria au

Nici o universitate din România nu apare în clasamentul Shanghai Ranking 2026 (Academic Ranking of World Universities - ARWU), publicat azi. Bulgaria are o universitate, Sofia University "St. Kliment Ohridski", pe pozițiile 901-1000, Ungaria are nu mai puțin de patru, din care două - Eotvos Lorand și Szeged - pe locurile 501-600, iar Polonia are șapte, din care una, Universitatea din Varșovia, pe pozițiile 401-500.  Citește și: Ea - judecătoare la 27 de ani, el - fiu de comisar-șef și afacerist incert. Nunta se anunță bogată Estonia și Lituania, foarte bine plasate Universitatea Tartu, din Estonia, este pe pozițille 501-600, în creștere în ultimii trei ani. Universitatea din Vilnius, locurile 401-500, a crescut din 2022, când era pe locurile 701-800.  Israelul are două universități în Top 100.  Universitatea Harvard rămâne pe primul loc în lume, urmată de Universitatea Stanford și de Institutul de Tehnologie din Massachusetts. Universitatea din Cambridge ocupă locul al patrulea, în timp ce Universitatea din California, Berkeley, completează topul mondial al primelor cinci. Universitatea Princeton urcă pe locul al șaselea, devansând Universitatea din Oxford, care se află pe locul al șaptelea. Universitatea Columbia ocupă locul al optulea, Universitatea din Chicago pe locul al nouălea, iar Institutul de Tehnologie din California pe locul al zecelea. Universitățile din Statele Unite continuă să domine primele locuri, ocupând opt dintre primele 10 locuri la nivel mondial și 14 dintre primele 20. Regatul Unit are două universități în top 10 — Cambridge și Oxford — și trei în top 20, University College London ocupând locul 17. Europa continentală este condusă de Universitatea Paris-Saclay, pe locul 13, urmată de ETH Zurich, pe locul 19. Universitatea Tehnică din München, clasată pe locul 45, este instituția germană cu cea mai bună clasare. Universitatea din Copenhaga conduce clasamentul danez, pe locul 34, în timp ce Institutul Karolinska urcă nouă locuri, ajungând pe locul 41 (la egalitate), și devine universitatea suedeză cu cea mai bună clasare. Topul mondial al celor mai bune 100 de universități din 2026 include universități din 18 țări și regiuni. Statele Unite ale Americii au 37 de instituții în clasament, în timp ce China continentală are 16, iar Regatul Unit opt.  ARWU utilizează șase indicatori obiectivi pentru a evalua instituțiile: Absolvenți și membri ai personalului care au câștigat Premiul Nobel și Medalia Fields (10% și 20%) Numărul de cercetători cu un număr ridicat de citări, selectați de Clarivate (20%) Articole publicate în revistele „Nature” și „Science” (20%) Articole indexate în principalele indexuri de citare din domeniul științelor exacte și al științelor sociale (20%) Performanța academică per capita a universității (10%) EduPedu scrie, azi, că România lipsește pentru al patrulea an consecutiv din top 1.000 mondial.

Harta celor mai scumpe locuințe din România: cât costă metrul pătrat în marile orașe
Eveniment

Harta celor mai scumpe locuințe din România: cât costă metrul pătrat în marile orașe

Prețurile locuințelor din centrul Iașiului se apropie de pragul de 3.000 de euro/mp, iar zona premium a orașului a ajuns să depășească piețe precum Constanța și Timișoara. Iașiul rămâne însă la distanță de Cluj-Napoca, Brașov și, mai ales, București. Ultracentralul, cea mai scumpă zonă din Iași Potrivit Ziarul de Iași, în proximitatea Palatului Culturii, prețul mediu solicitat pentru apartamente este de 2.958 euro/mp, cel mai ridicat din oraș. Citește și: Sociologul Palada, plătit de AUR în 2025, anunță scoruri zdrobitoare pentru partidul lui Simion. La prezidențialele din 2025, prognozele sale, complet greșite Urmează Copoul, cu 2.500 euro/mp, Gara – 2.313 euro/mp, Moara de Vânt – 2.269 euro/mp și Podul de Fier – 2.260 euro/mp. Iașiul depășește Constanța și Timișoara Deși prețul mediu la nivelul întregului oraș era în iulie de aproximativ 2.000 euro/mp, ușor sub Constanța, zona ultracentrală a Iașiului este mai scumpă decât Faleza Nord. Iașiul depășește și Piața Unirii din Timișoara, unde media ajunge la 2.722 euro/mp. Bucureștiul rămâne mult mai scump În Cluj-Napoca, ultracentralul ajunge la 4.022 euro/mp, iar Drumul Poienii din Brașov la 3.978 euro/mp. În București, Primăverii, Kiseleff și Aviatorilor depășesc 5.500 euro/mp, aproape dublu față de centrul Iașiului.

Elevă româncă, medaliată la Olimpiada Internațională de Lingvistică: își va continua studiile în Spania
Eveniment

Elevă româncă, medaliată la Olimpiada Internațională de Lingvistică: își va continua studiile în Spania

Proaspăt absolventă a Colegiului Național Iași, Luiza-Teodora Mihai a obținut medalia de argint la Olimpiada Internațională de Lingvistică 2026, desfășurată la București. Este a treia sa medalie internațională, după aurul câștigat în clasa a X-a și bronzul din clasa a XI-a. „Este olimpiada mea preferată” Pentru Luiza, participarea din acest an a fost ultima din perioada liceului și a venit într-un an solicitant, în care s-a pregătit simultan pentru Bacalaureat și admiterea la Arhitectură în Spania. Citește și: EXCLUSIV Scandalul armei de asalt prin SAFE: Predoiu și Cotroceniul insistă pentru Sig Sauer, deși România are oferte clare de la Heckler & Koch și FN Herstal „Este a treia medalie pe care o obțin la Olimpiada Internațională de Lingvistică. Este olimpiada mea preferată!”, a declarat tânăra pentru Ziarul de Iași. Șase ore pentru cinci probleme La proba individuală, concurenții au avut șase ore pentru a rezolva cinci probleme de lingvistică. Participanții trebuie să descopere regulile unor limbi necunoscute, folosindu-și logica și capacitatea de a identifica tipare. Luiza s-a pregătit în liceu sub îndrumarea profesoarei Antonina Bliorț. Continuarea studiilor, în Spania Absolventa a fost admisă la o facultate de Arhitectură din Spania, domeniu care, spune ea, îmbină latura tehnică și creativitatea. Lingvistica va rămâne însă una dintre pasiunile sale.

România plătește anii de consum, datorii și improvizație: avertismentul dur al unui economist
Economie

România plătește anii de consum, datorii și improvizație: avertismentul dur al unui economist

România riscă să rămână captivă într-un model economic bazat pe consum și împrumuturi, în timp ce instabilitatea politică slăbește încrederea investitorilor. Este avertismentul profesorului Ion Pohoață, într-o analiză realizată pentru Ziarul de Iași. Deficitul și ratingul de țară, marile vulnerabilități Economistul avertizează că România are probleme la capitole esențiale precum datoria, deficitul bugetar și balanța de cont curent. Citește și: Președintele Nicușor Dan salvează relația Ciolacu-Docuz: atacă la CCR legea prin care concubinele își declarau averea O deteriorare a ratingului de țară ar putea scumpi împrumuturile și afecta investițiile, într-o economie care continuă să depindă de finanțarea externă. „Traiul bun” prin consum, o iluzie Ion Pohoață contestă ideea că bunăstarea poate fi susținută prin stimularea continuă a consumului. În interpretarea sa, dezvoltarea durabilă presupune investiții, creșterea productivității și consolidarea producției interne. Reformele economice nu produc rezultate imediat Profesorul subliniază că reducerea deficitului și restructurarea economiei pot diminua temporar puterea de cumpărare, însă efectele pozitive apar în timp. În opinia sa, România are nevoie de stabilitate politică, instituții funcționale și reforme consecvente, nu de improvizație și provizorat.

Rolls-Royce și Lamborghini pe străzile Iașiului. Cum s-a schimbat piața auto în România în 2026
Eveniment

Rolls-Royce și Lamborghini pe străzile Iașiului. Cum s-a schimbat piața auto în România în 2026

Un Rolls-Royce Ghost Black Badge și un Lamborghini Huracan au fost înmatriculate în Iași în iulie 2026, într-o lună în care piața auto locală a continuat să fie dominată de mașinile second-hand. Peste 1.300 de autoturisme înmatriculate Potrivit Ziarul de Iași, în total, în județ au fost înmatriculate 1.303 autoturisme, dintre care 914 uzate. Citește și: „Întrebarea” lipsită de etică profesională a angajatei Gândul către premierul Bolojan, după ședința de guvern. Ce a răspuns prim-ministrul Benzina a rămas relativ stabilă, cu 429 de mașini, în timp ce motorina a înregistrat 539 de înmatriculări, cu 22% mai puține decât în iulie 2025. Doar 19 dieseluri au fost noi, față de 520 second-hand. Electricele cresc, hibridele pierd teren Au fost înmatriculate 58 de mașini electrice, cu 81% mai multe față de anul trecut. Hibridul a coborât însă la 277 de unități, cu 31% sub nivelul din iulie 2025. Dacia rămâne liderul pieței, urmată de Volkswagen, BMW și Audi. Per total, înmatriculările au fost cu 5% peste media primului semestru, dar cu 17% sub iulie 2025, semn al unei piețe auto aflate în reconfigurare.

Marfă suspectată de posibil uz militar, blocată în România: firmele cer milioane de euro despăgubiri
Eveniment

Marfă suspectată de posibil uz militar, blocată în România: firmele cer milioane de euro despăgubiri

Zece TIR-uri cu țesătură din fibră de sticlă, oprite în 2024 în vămile Albița și Sculeni, se află încă în centrul unui amplu litigiu. Potrivit Ziarul de Iași, transporturile plecaseră din Belarus și aveau ca destinație uzina Moldavizolit din Tiraspol, suspectată de legături cu industria militară rusă. Autoritățile române au blocat marfa, considerând că materialele ar putea avea dublă utilizare, inclusiv în producția de drone. Valoarea litigiului depășește trei milioane de euro. Amenzile au rămas, confiscarea a fost anulată În martie 2026, Tribunalul Vaslui a menținut amenzile de câte 10.000 de lei aplicate transportatorilor Trans Eugilion și Dimarco Trans, dar a anulat confiscarea a peste 33 de tone de fibră de sticlă. Citește și: Date proaste din economie: consumul populației și turismul au căzut, ING estimează o scădere a PIB, în 2026. Nazare e optimist Judecătorii au analizat și implicarea unor bănci sancționate internațional, printre care Sberbank și Priobank. Compania cehă cere deblocarea transporturilor Firma cehă Labara SRO a deschis un nou proces la Curtea de Apel București, solicitând anularea deciziilor vamale și recuperarea mărfii. Avocatul companiei susține că fibra de sticlă nu este produs cu dublă utilizare și anunță posibile cereri de despăgubire. Disputa privind destinația finală și utilizarea materialelor rămâne însă nesoluționată definitiv.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră