vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

767 articole
Eveniment

Lukoil își vinde activele internaționale, deci și pe cele din România, confirmă Gunvor

Traderul global de materii prime Gunvor a anunțat că este pregătit să răspundă oricăror temeri privind o posibilă influență rusă asupra activelor achiziționate de la compania petrolieră Lukoil, aflată sub sancțiuni internaționale. Declarațiile au fost făcute marți de directorul general al Gunvor, Torbjorn Tornqvist, într-un interviu acordat Bloomberg. Tranzacție majoră între Gunvor și Lukoil Săptămâna trecută, Lukoil a anunțat că a acceptat oferta Gunvor pentru vânzarea activelor sale internaționale, ca urmare a sancțiunilor impuse recent de Statele Unite. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Gunvor, care are o istorie îndelungată de colaborare cu industria energetică rusă, a început deja discuțiile cu autoritățile de reglementare pentru aprobarea tranzacției. Tornqvist a declarat că achiziția va marca o „despărțire curată” de influența rusă și a exclus posibilitatea ca activele să fie revândute ulterior, în cazul ridicării sancțiunilor impuse Lukoil. Totuși, o parte dintre acestea ar putea fi cedate ulterior altor cumpărători, în funcție de strategia comercială a Gunvor. O tranzacție majoră în contextul sancțiunilor internaționale Vânzarea activelor internaționale ale Lukoil este considerată cea mai amplă acțiune de acest fel realizată de o companie rusă după sancțiunile impuse în urma invaziei din Ucraina, începută în februarie 2022. Pe 22 octombrie 2025, președintele Donald Trump a anunțat sancțiuni extinse împotriva celor mai mari companii petroliere ruse – Lukoil și Rosneft. Măsura a fost urmată, pe 15 octombrie, de decizia Mariii Britanii de a viza aceleași companii, dar și 44 de nave petroliere din „flota din umbră” a Rusiei – formată în mare parte din tancuri petroliere vechi și cu proprietari neclar identificați. Aceste măsuri vizează reducerea veniturilor energetice ale Kremlinului. Lukoil, una dintre cele mai internaționalizate companii petroliere ruse Lukoil este compania petrolieră rusă cu cea mai largă prezență internațională, având operațiuni upstream în Kazahstan, Uzbekistan și Azerbaidjan, dar și în Egipt, Emiratele Arabe Unite și mai multe state vest-africane, precum Ghana, Nigeria, Camerun și Congo. În toate aceste proiecte, Lukoil deține participații minoritare, iar contribuția lor la producția totală de țiței a companiei a fost de aproximativ 5% în 2024, conform raportului anual. Activele internaționale, un sfert din valoarea Lukoil Potrivit analistului Kirill Bakhtin de la BCS, activele internaționale ale Lukoil reprezintă aproape 25% din capitalizarea totală a companiei. Însă activitățile de trading internațional rămân chiar mai importante decât explorarea și producția de petrol. În 2024, Lukoil a tranzacționat 59,6 milioane de tone de țiței, echivalentul a 1,19 milioane de barili pe zi, prin intermediul filialei sale comerciale Litasco, deținută integral și cu sedii în Geneva și Dubai. Rețea globală de benzinării și rafinării Lukoil operează o rețea de peste 5.300 de stații de carburanți în 20 de țări și deține mai multe rafinării europene. În 2024, producția totală a acestora a ajuns la 13,5 milioane de tone, echivalentul a 270.000 de barili pe zi. În România, compania rusă controlează rafinăria Petrotel Ploiești și o rețea de 300 de stații de distribuție sub brandul Lukoil. Gunvor promite transparență Gunvor, una dintre cele mai mari companii globale de trading de energie, a transmis că va colabora strâns cu autoritățile pentru a garanta transparența totală a tranzacției și conformitatea cu regimul internațional de sancțiuni. Directorul Torbjorn Tornqvist a subliniat că achiziția marchează o nouă etapă strategică pentru Gunvor, prin extinderea portofoliului internațional, fără implicare rusească: „Această tranzacție va reprezenta o despărțire curată de controlul rusesc și o consolidare a principiilor de independență și transparență comercială”, a declarat acesta pentru Bloomberg.

Tranzacție majoră între Gunvor și Lukoil (sursa: X/Gunvor Group)
Simboluri legionare, pe vârfuri montane (sursa: Facebook/Bogdan Pacurar)
Eveniment

Simboluri legionare, pe cele mai înalte vârfuri montane din România, de ani de zile

Simboluri legionare interzise de lege sunt prezente pe vârfurile montane din România, inclusiv pe Moldoveanu, cel mai înalt din țară. Simboluri legionare, pe vârfuri montane Un montaniard arată că aceste simboluri au fost montate acum mai mulți ani, dar autoritățile nu le-au înlăturat. Citește și: Călin Georgescu torpilează candidatura propagandistei sale, Anca Alexandrescu: cere boicotarea alegerilor din Capitală „La fix a picat dezbaterea asta cu cântece legionar(oid)e cântate în Catedrala Neamului. Că de-o săptămână mă chinui și io să semnalez un fenomen și tot găsesc altceva de făcut. De-o săptămână, de când am fost în traseu pe Buila-Vânturarița, prima oară. Am pus atunci câteva poze, un traseu frumos toamna, nu cine știe ce solicitant, nici foarte lung, o plimbare lejeră într-o sâmbătă însorită de octombrie.” Gardul legionar de pe Vârful Buila „Dar un lucru l-am lăsat deoparte, pentru o postare separată: gardul legionar de pe Vârful Buila - foto 1. Pentru că, da, pe crucea care marchează Vf Buila (1.849 m) este atașat celebrul X și 0, sigla mișcării legionare. La baza crucii este și o plachetă în memoria unui tânăr care a murit în 2020 și care este numit „fratele, prietenul și camaradul nostru” (al autorilor plachetei), „un adevărat legionar al lui Hristos”. - foto 2 Pentru că, se știe, Iisus nu avea prozeliți, urmăritori, follower-i, avea legionari, iar cei 12 apostoli probabil erau șefi de cuib. Ca să nu mai zic că Lui Însuși nu-i spuneau „Învățătorule” când se mai duceau la El în audiență să le dezlege ceva pilde biblice, ci „Căpitane”. (EDIT. A punctat bine Eugenia Mihalcea, legat tot de plachetă, enunțul de sus: „Totul pentru Țară” este numele partidului fondat de Corneliu Zeea Codreanu în 1933. Nu ne ascundem, nu ne ferim.)" „Legionarului lui Hristos” "Sigla legionară și placheta dedicată „legionarului lui Hristos” stau bine mersi de câțiva ani acolo, pe unul dintre cele mai umblate și apreciate trasee montane din țara noastră (de curiozitate, dați o căutare pe Google după „traseu buila vanturarita”, să vedeți câte rezultate, poze și video primiți înapoi). Nu pare că vreo autoritate s-a sesizat, atfel n-ar mai fi acolo, mă gândesc, din moment ce arborarea însemnelor legionare este interzisă prin lege.” Poza lui Adolf „Și dacă tot am ajuns aici, să amintim și de surata ei mai mare, „crucea legionară” de pe Vârful Moldoveanu, cel mai înalt din România. Imaginați-vă că urcați pe Everst, cel mai înalt vârf din lume, și acolo dați peste o 7_vastică și poza lui Adolf. Este arborată la câțiva metri de monumentul care marchează vârful și e de nu știu când acolo, nederanjată de nimeni. Spre rușinea mea, când am urcat în 2019, n-am văzut-o, dar să zicem că eram prima dată pe Moldoveanu și adrenalina momentului m-a făcut mai puțin atent la detalii înconjurătoare. Aceeași rușine a pățit-o însă și Maia Sandu, președintă a Republicii Moldova și cunoscută iubitorare de natură și drumeții, care, când a vizitat România în 2021, a făcut și o urcare pe Moldoveanu, unde s-a pozat cu grătarul lui CZC în spate. - foto 5” „Autoritățile nu se uită în sus” „Dar în rest, da, statul și autorităile nu sunt de acord și nu tolerează. Doar nu se uită în sus, că le ia amețeala. (Discuția cu „nu știm, nu am fost sesizați” nici măcar nu o-ncep. Un singur indiciu las aici: în fiecare an, măcar de 1 Decembrie, zeci de vânători de munte și nu mai știu ce trupe urcă pe Moldoveanu să ducă tricolorul pe cel mai înalt vârf al țării etc., etc.. Și nu văd la 5 metri mai încolo tabla de X și 0 lăsată de fanii tot mai curajoși ai lui Corneliu.)"

România, record negativ la accidente cauzate de gaze (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Scurgerile de gaz omoară în România de 100 de ori mai mulți oameni decât în vestul Europei

În fiecare an, zeci de români își pierd viața în explozii și intoxicații cauzate de scurgeri de gaze, evenimente care ar putea fi evitate prin verificări periodice și respectarea normelor de siguranță. România, record negativ la accidente cauzate de gaze Asociația Energia Inteligentă (AEI) atrage atenția că, raportat la 50.000 km de conducte de distribuție, România înregistrează de 100 de ori mai multe decese decât țările din Europa de Vest. Citește și: Călin Georgescu torpilează candidatura propagandistei sale, Anca Alexandrescu: cere boicotarea alegerilor din Capitală În spatele acestor statistici se află tragedii cumplite: familii distruse, copii rămași orfani și locuințe transformate în ruine. Neglijență și improvizații Potrivit AEI, majoritatea accidentelor nu se datorează ghinionului, ci unui lanț de neglijențe: instalații improvizate, revizii tehnice amânate și mirosuri de gaz ignorate. În timp ce în Europa de Vest controalele sunt făcute regulat și riguros, în România acestea sunt percepute adesea ca o formalitate sau o cheltuială inutilă. Diferențe uriașe între România și Vestul Europei Conform raportului MARCOGAZ, în perioada 2017–2022, opt țări vest-europene au înregistrat între 12 și 32 de accidente pe an și maximum 13 decese, la o rețea de 1,235 milioane km de conducte. Prin contrast, analiza AEI arată că în România — unde rețeaua măsoară doar 0,049 milioane km — au loc 100–300 de accidente anual, soldate cu 10–30 de morți. Frecvența accidentelor este de 150 de ori mai mare, iar cea a deceselor de 100 de ori mai mare decât media europeană. Cauze și soluții propuse de AEI Asociația Energia Inteligentă subliniază că lipsa reviziilor periodice, neglijența consumatorilor și deficiențele companiilor autorizate sunt principalele cauze ale acestor tragedii. AEI recomandă schimbarea modului de realizare a verificărilor și reparațiilor, modernizarea urgentă a infrastructurii, implementarea mentenanței predictive bazate pe senzori și inteligență artificială, precum și campanii de educație publică privind siguranța gazelor. Totodată, organizația propune un registru public al incidentelor și digitalizarea completă a operatorilor pentru intervenții rapide. Siguranța începe cu fiecare dintre noi AEI transmite un mesaj clar: o simplă verificare tehnică poate salva vieți. România se află la o răscruce critică în ceea ce privește infrastructura de gaze, dar experiența Europei de Vest arată că, prin investiții și educație, riscurile pot fi reduse de peste 50 de ori în mai puțin de un deceniu.  Viața nu are preț, iar responsabilitatea de a preveni tragediile revine fiecărui cetățean, fiecărei familii și fiecărui operator din domeniu.

Elittude, brandul autohton care cucerește Parisul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Au construit un brand internațional de haine de lux cu o investiție de 2.000 de euro

Cu o investiție de doar 2.000 de euro, doi soți din Iași, Ramona și Alin Andruș, au creat brandul de modă Elittude, ajuns astăzi la nivel internațional. Elittude, brandul autohton care cucerește Parisul Ideea a apărut din dorința Ramonei de a purta un costum de damă elegant și personalizat la propria cununie civilă, într-un moment în care oferta locală era limitată. Citește și: Călin Georgescu torpilează candidatura propagandistei sale, Anca Alexandrescu: cere boicotarea alegerilor din Capitală Din această nevoie a luat naștere o casă de modă dedicată femeilor care apreciază calitatea, eleganța și croiul impecabil. Astăzi, Elittude îmbină lâna italiană cu rafinamentul parizian, conturând o poveste de succes pornită din pasiune și viziune. Continuarea, în Ziarul de Iași

Generalul Ben Hodges critică decizia Pentagonului (sursa: Inquam Photos/Adel Al-Haddad)
Eveniment

Generalul Hodges despre plecarea trupelor SUA: Nu are niciun sens din punct de vedere strategic

Fostul comandant al Forțelor Armate Americane din Europa, generalul în rezervă Ben Hodges, a declarat pentru TVR Info că decizia Pentagonului de a retrage trupele americane din România și din alte țări est-europene este una greșită din punct de vedere strategic. Generalul Ben Hodges critică decizia Pentagonului Deși plecarea celor 1.200 de militari de la baza Mihail Kogălniceanu nu reprezintă un dezastru militar, momentul ales este, în opinia sa, „foarte prost”, având în vedere contextul de securitate din regiunea Mării Negre. Citește și: George Simion și o firmă de sondaje apropiată PSD, CURS, relansează ideea suspendării lui Nicușor Dan În interviul acordat jurnalistului Adelin Petrișor, Ben Hodges a subliniat că Rusia desfășoară în prezent un război hibrid în Europa, inclusiv împotriva unor state membre NATO precum România. În acest context, el consideră că diminuarea prezenței americane în estul Europei este o decizie lipsită de sens. „Cred că este un moment foarte prost. Rusia duce un război în Europa, în prezent, în Marea Neagră, vis-a-vis de România, și conduce operațiuni în zona gri împotriva unor țări NATO. De ce am reduce prezența americană în estul Europei într-un astfel de moment? Nu are niciun sens din punct de vedere strategic pentru mine”, a declarat generalul. Hodges a explicat că această retragere ar putea fi influențată de refuzul administrației Trump de a recunoaște Rusia ca inamic și agresor. România, aliat de bază Fostul comandant al Forțelor Armate Americane din Europa a subliniat că România rămâne un partener strategic solid și că trebuie să continue investițiile în apărare și pregătirea societății civile pentru situații de criză. „România a fost un aliat de bază mulți ani și va trebui să continue să facă ceea ce face acum: să-și întărească apărarea. Nu este doar despre cumpărarea de echipamente noi, ci și despre societate, care trebuie să fie pregătită să facă față dezinformărilor, dar și să fie pregătită cu apă, baterii, lumânări, rații, dacă va fi cazul”, a afirmat Hodges. Generalul a adăugat că, deși din punct de vedere militar situația nu este critică, este esențial ca România și ceilalți aliați NATO să mențină o postură defensivă fermă și o capacitate de reacție rapidă. Critici în SUA privind decizia Pentagonului Retragerea unei brigăzi americane din România a fost contestată și în Statele Unite, unde organizația Veterans on Duty, formată din foști veterani americani, a criticat măsura și a cerut explicații oficiale. Veteranii au apreciat poziția republicanilor care conduc comisiile de apărare din Congres, aceștia solicitând Pentagonului o justificare detaliată pentru reducerea prezenței militare în Europa de Est. Congresul american ar putea bloca retragerea trupelor din Europa Potrivit publicației Kyiv Post, un grup de congresmeni americani intenționează să înainteze un proiect de lege care să blocheze retragerea trupelor americane din Europa. Inițiativa vine în contextul creșterii tensiunilor de securitate din regiune și al preocupărilor privind mesajul transmis aliaților est-europeni. 1.200 de militari americani urmează să părăsească România Decizia Pentagonului vizează retragerea a 1.200 de militari americani dislocați la baza Mihail Kogălniceanu, parte dintr-o reorganizare mai amplă care afectează și alte trei țări din estul Europei. Deși nu implică o diminuare semnificativă a capacităților de apărare ale NATO, momentul ales a generat îngrijorare la nivel diplomatic și militar, în special în rândul partenerilor din flancul estic al Alianței.

Lukoil, sancționată de SUA, nederanjată de autoritățile române (sursa: Facebook/LUKOIL Romania)
Eveniment

Lukoil, sancționată de SUA, nederanjată de autoritățile române. Posibila vânzare, neconfirmată

Consiliul Concurenței nu a primit nicio notificare din partea companiei petroliere Lukoil referitoare la o posibilă tranzacție privind activele sale din România, a declarat sâmbătă președintele instituției, Bogdan Chirițoiu. Lukoil nu a notificat autoritățile române „Nu am primit până în momentul de față nicio notificare. Zvonul acesta există de cel puțin doi ani, tot aud că Lukoil ar fi de vânzare, dar nu am primit nimic oficial”, a afirmat Chirițoiu. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Președintele Consiliului Concurenței a subliniat că instituția analizează doar tranzacțiile care depășesc anumite praguri financiare și implică părți cu activitate relevantă pe piața românească. Pragurile legale pentru raportarea tranzacțiilor Conform legislației, notificările se depun la Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) dacă valoarea tranzacției depășește 2 milioane de euro. În schimb, Consiliul Concurenței intervine doar în cazul în care fiecare parte implicată are o cifră de afaceri mai mare de 4 milioane de euro, iar împreună depășesc 10 milioane de euro în anul anterior. „La CEISD sunt mai multe cazuri, pentru că instituția analizează și investițiile, nu doar achizițiile. Dacă noi avem circa 100 de tranzacții pe an, CEISD a avut 500 anul trecut”, a explicat Chirițoiu. Lukoil confirmă discuțiile cu Gunvor privind activele internaționale Grupul petrolier rus Lukoil, vizat recent de sancțiunile impuse de Statele Unite, a anunțat pe 30 octombrie că a acceptat o ofertă de achiziție din partea traderului Gunvor pentru compania Lukoil International GmbH, filiala care deține activele internaționale ale grupului. La rândul său, Gunvor a confirmat discuțiile privind achiziționarea acestor active, fără a oferi detalii suplimentare despre țările vizate de tranzacție. Ministerul Energiei a anunțat că a luat act de comunicatul Lukoil și că va evalua tranzacția în cadrul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), conform legislației în vigoare. Instituția a precizat că o poziție oficială va fi exprimată doar după clarificarea structurii acționariatului și a provenienței capitalului investitorului care intenționează să preia activele companiei ruse. Sancțiunile americane afectează gigantul petrolier rus În 22 octombrie, președintele Donald Trump a impus sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere din Rusia – Lukoil și Rosneft. Măsura a amplificat presiunile asupra Lukoil, obligând compania să-și reconsidere portofoliul internațional de active. Activele Lukoil din România: rafinăria Petrotel și 320 de benzinării În România, grupul rus deține rafinăria Petrotel-Lukoil și rețeaua Lukoil România, care numără aproximativ 320 de stații de distribuție. Ambele entități sunt controlate de Litasco, o subsidiară cu sediul în Elveția. Ministerul Energiei a confirmat că funcționarea acestor unități continuă normal, fără modificări în structura actuală de conducere. Operațiuni globale și importanța activelor internaționale Lukoil este una dintre companiile petroliere ruse cu cea mai extinsă prezență globală. Are operațiuni de extracție în Kazahstan, Uzbekistan, Azerbaidjan, Egipt, Emiratele Arabe Unite și mai multe state din Africa de Vest, unde deține participații minoritare. Potrivit raportului anual al companiei, aceste proiecte contribuie cu aproximativ 5% la producția totală de țiței a grupului. Activele internaționale reprezintă circa 25% din capitalizarea Lukoil, estimează analistul Kirill Bakhtin de la BCS. Litasco, motorul comercial al grupului Lukoil Operațiunile de trading internațional sunt considerate mai importante pentru companie decât cele de producție. În 2023, Lukoil a comercializat 59,6 milioane de tone de produse petroliere, echivalentul a 1,19 milioane de barili pe zi. Aceste operațiuni sunt gestionate de Litasco, filiala comercială a grupului, cu sedii la Geneva și Dubai. Totodată, Lukoil operează peste 5.300 de benzinării în 20 de țări și mai multe rafinării europene, cu o producție combinată de 13,5 milioane de tone anual.

Numărul polițiștilor locali, distribuție inegală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Prea mulți polițiști locali în nord-est, deficit în Oltenia

Regiunea Nord-Est, cu centrul la Iași, are unul dintre cele mai mari contingente de polițiști locali din țară și ar fi printre primele vizate dacă Guvernul condus de Ilie Bolojan ar decide reducerea posturilor. Numărul polițiștilor locali, distribuție inegală Potrivit unui raport al ANFP, zona numără 1.786 de polițiști locali, fiind depășită doar de București-Ilfov, care are 2.222. Citește și: O companie românească bate Wizz Air la curse low cost internaționale: zboruri de la 23 de euro La nivel național, din cele 12.208 posturi existente, aproape 75% sunt ocupate, iar peste 2.800 rămân vacante, în special în regiunile cu deficit de personal. Sud-Vest Oltenia se află la polul opus, cu doar 963 de polițiști locali, aproape la jumătate față de Nord-Est, în timp ce restul regiunilor înregistrează valori apropiate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cine mai utilizează telefonul fix (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Statistică surprinzătoare: ieșenii vorbesc zilnic 150.000 de minute la telefonul fix

Deși pare un obicei uitat, ieșenii încă mai folosesc telefonul fix, însumând aproximativ 150.000 de minute de convorbiri pe zi. Cine mai utilizează telefonul fix Totuși, traficul telefonic a scăzut dramatic: de la peste 120 de milioane de minute în 2009, la doar 5,4 milioane în 2024, de 22 de ori mai puțin. Citește și: O companie românească bate Wizz Air la curse low cost internaționale: zboruri de la 23 de euro Fenomenul este general la nivel național, unde volumul total al convorbirilor fixe a scăzut de la aproape 4,9 miliarde de minute la doar 258 de milioane. Iașiul, odinioară în topul „vărbăreților” României, a coborât anul trecut pe locul 14, fiind devansat de județe precum Cluj și Timiș, unde se vorbește dublu. Continuarea, în Ziarul de Iași

SUA explică plecarea trupelor din România (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Armata SUA confirmă înjumătățirea trupelor din România, insistă că nu este o "retragere"

Armata Statelor Unite a anunțat miercuri că decizia de a nu înlocui trupele americane care părăsesc România nu reprezintă o retragere a SUA din Europa și nici o reducere a angajamentului față de NATO. SUA explică plecarea trupelor din România „Echipa de luptă a Brigăzii a 2-a Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată se va redesfășura, conform programului, în unitatea sa de origine din Kentucky, fără a fi înlocuită”, a precizat Armata SUA pentru Europa într-un comunicat oficial. Citește și: Ministrul PSD al Sănătății vorbește despre spargerea monopolului CNAS. Deputatul USR Claudiu Năsui, libertarian, îl laudă Comandamentul american a subliniat că această decizie reprezintă o ajustare temporară a posturii militare, nu o retragere strategică. „Aceasta nu este o retragere americană din Europa și nici semnalul unui angajament mai redus față de NATO și Articolul 5”, se arată în comunicat. Reprezentanții armatei au mai adăugat că „ajustarea posturii forțelor nu va schimba mediul de securitate din Europa”, subliniind că prezența militară americană pe continent rămâne consistentă. Ambasadorul SUA la NATO: „Rămânem angajați față de România” Ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, a reiterat sprijinul Washingtonului pentru România și aliații din Europa de Est. „Prezența noastră puternică și angajamentul nostru de durată față de Europa rămân de neclintit”, a declarat oficialul american, reafirmând caracterul solid al parteneriatului strategic dintre SUA și România. Reacția ministrului Moșteanu Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a confirmat miercuri că efectivele americane din bazele Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate, singura modificare urmând să aibă loc la baza Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată brigada rotațională. Ministrul a explicat că plecarea unității americane se înscrie într-un proces previzibil de redistribuire a resurselor militare ale SUA, fără impact asupra securității regionale. Anunțul SUA, după informațiile publicate de Kyiv Post Anunțul oficial al Armatei SUA și declarațiile ambasadorului Whitaker au venit după ce publicația ucraineană Kyiv Post a relatat, marți noapte, că administrația președintelui american Donald Trump ar fi pregătită să retraga mii de soldați americani din România, notificând deja aliații occidentali în legătură cu această intenție. Atât partea americană, cât și autoritățile române au subliniat însă că nu este vorba despre o retragere, ci despre o ajustare a dislocării trupelor în cadrul NATO, în contextul unei reevaluări strategice globale.  

SUA reduc trupele în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Armata obligatorie: Moșteanu vrea "mai mulți militari" după retragerea americanilor

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat miercuri că numărul militarilor americani din bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii va rămâne neschimbat, singura modificare urmând să aibă loc la baza Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată brigada rotațională. Moșteanu a declarat și că vrea "mai mulți militari" în România, dar a respins ipoteza revenirii armatei obligatorii. Totuși, un proiect de lege al Ministerului Apărării lasă deschis acest scenariu. SUA reduc trupele în România „Efectivele americane de la Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate. Singura modificare este la Mihail Kogălniceanu, unde acea brigadă rotațională, care venea, pleca, nu o să mai stea aici. Citește și: Ministrul PSD al Sănătății vorbește despre spargerea monopolului CNAS. Deputatul USR Claudiu Năsui, libertarian, îl laudă În prezent, nu este aici. De aproximativ o lună au plecat la exerciții. Erau între 1.200 și 1.500 de militari”, a precizat ministrul Apărării. Potrivit acestuia, la Kogălniceanu vor rămâne militarii din grupul de luptă aerian și alte trupe specializate. În total, circa 1.000 de militari americani vor continua să fie dislocați în România. Întrebat dacă retragerea unei părți a trupelor americane reprezintă un regres din punct de vedere al securității, ministrul Apărării a declarat: „Aș fi vrut să nu fie așa. Fiecare țară își stabilește propria strategie. Aliații americani au anunțat de la începutul anului că se vor concentra mai mult asupra regiunii Indo-Pacific. Europa a înțeles semnalul transmis de războiul din Ucraina și a început să investească în propriile armate. Europa a decis să-și ia soarta apărării în propriile mâini.” Moșteanu a precizat că Ministerul Apărării a fost informat luni despre decizia părții americane, dar a subliniat că România nu își va schimba strategia de apărare. Moșteanu vrea mai mulți militari Ministrul Apărării a reiterat faptul că România își menține angajamentele în cadrul NATO și că alianța nord-atlantică rămâne pilonul principal de securitate: "Alianțele sunt bune, avem o alianță solidă, NATO, este cea mai mare forță militară din lume, iar articolul 5 ne protejează pe toți. Strategia de apărare nu se schimbă, poate dacă ai 1.000 de militari… noi avem multe zeci de mii de militari în armata română, vreau să avem mai mulți militari în România, dar asta nu va schimba strategia. Cu armata... Armata României este una de profesioniști. Nu se discută despre armata obligatorie.” Reacția președintelui Nicușor Dan Președintele României, Nicușor Dan, a transmis miercuri, într-un mesaj, că redimensionarea forțelor americane în România readuce prezența militară la nivelul anterior invaziei ruse în Ucraina. „Securitatea României și a Flancului Estic nu va fi diminuată. Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite rămâne neschimbat. Infrastructura strategică de la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu va continua să funcționeze deplin, iar transferul de echipamente militare va continua”, a precizat șeful statului. MApN: aproximativ 1.000 de militari americani rămân în România Ministerul Apărării Naționale a confirmat miercuri că a fost informat oficial despre redimensionarea trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte a unui proces mai amplu de reevaluare globală a posturii militare a SUA. Conform comunicatului MApN, elemente ale brigăzii care efectuau rotații în Europa, inclusiv în România, vor înceta aceste misiuni, în timp ce aproximativ 1.000 de militari americani vor continua să fie dislocați pe teritoriul țării, contribuind la descurajarea amenințărilor regionale și la întărirea securității colective. NATO: „Este o ajustare, nu o retragere” Un oficial NATO a declarat că reducerea prezenței americane în Europa reprezintă o ajustare normală, nu o retragere propriu-zisă: „Chiar și cu această ajustare, prezența forțelor americane în Europa este mai mare decât a fost înainte de 2022, anul în care Rusia a invadat Ucraina.” Oficialul a precizat că NATO și SUA au fost în contact permanent privind postura forțelor aliate și că astfel de modificări „nu sunt neobișnuite”. „Ne asigurăm că NATO își menține capacitatea robustă de descurajare și apărare. Autoritățile americane au informat alianța în prealabil despre această ajustare”, a adăugat sursa. Washington reevaluează dislocările militare globale Publicația Kyiv Post a relatat că administrația președintelui american Donald Trump a notificat deja aliații occidentali în legătură cu intenția de a retrage mii de soldați americani din România, un anunț oficial fiind așteptat în zilele următoare. Această decizie se înscrie în politica de reechilibrare a resurselor militare și de concentrare strategică asupra regiunii Indo-Pacific, fără a diminua garanțiile de securitate oferite aliaților europeni.

Președintele României spune că instituțiile statului nu știu cine l-a finanțat pe Georgescu Foto: Facebook Nicușor Dan
Politică

Președintele României spune că instituțiile statului nu știu cine l-a finanțat pe Georgescu

Președintele României, Nicusor Dan, spune că instituțiile statului nu prea știu nici acum cine l-a finanțat pe Georgescu și cine i-a pregătit, din 2019, ascensiunea: „Ce nu ştim, în continuare, este cine este compania care a coordonat, care a făcut toată strategia. Nu ştim. Şi de asemenea ştim extrem de puţin despre fluxurile de bani”, a spus el, într-un interviu pentru Cotidianul.  Citește și: Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor: judecătorii nu dau „consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale” Șeful statului a mai spus că „lucrurile au început cu o scanare sociologică în 2019”, dar nu se știe ce companie a făcut această „scanare” și cine a plătit-o. Președintele României spune că instituțiile statului nu știu cine l-a finanțat pe Georgescu „Deci ceea ce ştim, ştim modul în care s-au influenţat reţele de socializare. Asta o ştim. (...)  Deci ştim cum s-a făcut. Ştim că pentru o parte din fire, fie pe conturi false, fie pe agenţii de publicitate care au plătit pentru publicitate online, care au plătit, avem dovada că ele se duc în Rusia. Ce nu ştim, în continuare, este cine este compania care a coordonat, care a făcut toată strategia. Nu ştim. Şi de asemenea ştim extrem de puţin despre fluxurile de bani. Adică mai puţin chestiune pe care sunt cunoscute publicul. Bogdan Peşchir şi toate astea”, a declarat preşedintele, precizând că aceste date se ştiu înainte de raportul procurorului general, adică cam de acum 8-9 luni. „Nu ştim foarte mult despre, pentru că ce ştim, şi din nou ne-a spus procurorul general, că lucrurile au început cu o scanare sociologică în 2019. Ştim compania care a făcut-o? Nu ştim cine a plătit-o şi cât a costat”, a completat Nicuşor Dan. El a afirmat că o parte dintre fire duc la Kremlin. „Ştim că o parte dintre ele se duc la Kremlin, da. Ştim mai mult. Adică e mult mai evident în Moldova decât în România. Dar pentru România sunt, aşa cum am zis, fie conturi, reţele de conturi care sunt acolo, fie firme de publicitate online care sunt acolo. E posibil că pe alegerile din România să fi fost şi cumva există suspiciuni pentru o reţea de români care să fi fost în spatele lui Călin Georgescu. Unele informaţii sunt mai cunoscute, altele sunt mai puţin cunoscute, altele sunt doar la momentul ăsta, doar la nivel de intuiţie”, a mai afirmat șeful statului. 

Creșteri de prețuri până la finalul anului (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Scumpiri în lanț la finalul lui 2025, estimează managerii de companii

Managerii companiilor din România anticipează o relativă stabilitate a activității economice în perioada octombrie - decembrie 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Creșteri de prețuri până la finalul anului Deși producția și numărul de salariați se vor menține aproape constante în majoritatea sectoarelor, se preconizează o creștere a prețurilor în toate domeniile economice. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Managerii din industria prelucrătoare estimează o perioadă de stabilitate pentru ultimele luni ale anului, cu un sold conjunctural de -0,9% pentru producție. Numărul de angajați ar urma să rămână constant (-4,7%), în timp ce prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească semnificativ, cu un sold conjunctural de +25,3%. Construcțiile, sub presiunea scăderii activității În sectorul construcțiilor, tendința este una descendentă: producția ar putea scădea cu un sold conjunctural de -20,2%, iar numărul angajaților cu -11,4%. Totuși, costurile lucrărilor vor continua să crească, fiind prognozată o majorare de +37,6%. Comerțul cu amănuntul: vânzări în ușoară scădere Managerii din comerțul cu amănuntul se așteaptă la o scădere moderată a cifrei de afaceri (-7,1%), însă anticipează o creștere ușoară a numărului de salariați (+9,7%). Peste 42% dintre respondenți estimează scumpiri în perioada următoare, soldul conjunctural pentru prețuri fiind de +37,7%. Serviciile, între stabilitate și creșteri de prețuri În sectorul serviciilor, activitatea rămâne stabilă, cu un sold conjunctural de -2,2% pentru cifra de afaceri și -2,0% pentru numărul de angajați. Totuși, prețurile serviciilor sunt așteptate să crească, cu un sold conjunctural de +22,1%, potrivit estimărilor INS. Datele INS reflectă percepțiile managerilor, nu indicatorii statistici Rezultatele provin din anchetele de conjunctură realizate în luna octombrie 2025 și exprimă percepțiile managerilor privind evoluția economică. INS subliniază că soldul conjunctural reprezintă diferența procentuală dintre răspunsurile pozitive („va crește”) și cele negative („va scădea”) și nu trebuie confundat cu ritmul real de creștere sau scădere al indicatorilor statistici.

Incident la Ambasada Rusiei, stomatolog exonerat (sursa: romania.mid.ru)
Eveniment

Stomatologul acuzat că a încercat să lovească poarta Ambasadei Rusiei, exonerat de procurori

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au dispus clasarea dosarului deschis împotriva medicului stomatolog care, săptămâna trecută, ar fi intenționat să lovească poarta de acces auto a Ambasadei Rusiei din București. Ancheta a stabilit că bărbatul nu a consumat droguri sau substanțe psihoactive și că avea drept de circulație, deși permisul său era suspendat. Procurorii: faptele nu sunt prevăzute de legea penală Potrivit ordonanței emise pe 27 octombrie 2025, procurorul a decis clasarea cauzei pentru acuzațiile de conducere fără permis și conducere sub influența substanțelor interzise, întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală. Citește și: AUR ar putea să o susțină pe Anca Alexandrescu, dar așteaptă ca aceasta să se decidă dacă va candida la primăria Capitalei „Din probele administrate a rezultat că suspectul nu avea suspendat dreptul de a conduce, întrucât i se eliberase o dovadă cu drept de circulație. De asemenea, analizele toxicologice au confirmat că în organismul său nu existau substanțe psihoactive”, a transmis Parchetul. Medicul a negat orice intenție de a pătrunde în ambasadă Procurorii au mai precizat că șoferul nu are alte infracțiuni reținute în sarcina sa, ceea ce înseamnă că a reușit să-i convingă pe anchetatori că nu a dorit să lovească intenționat poarta ambasadei. Medicul a explicat că, în momentul incidentului, încerca doar să întoarcă mașina în dreptul imobilului și că nu a avut nicio intenție de a pătrunde forțat în curtea ambasadei. Potrivit declarațiilor sale, un jandarm aflat la postul de pază ar fi interpretat greșit manevra ca pe un posibil incident de securitate, l-ar fi somaț să se oprească, iar stomatologul, speriat, a coborât din mașină, fiind ulterior imobilizat de forțele de ordine. Cum s-a desfășurat incidentul din 23 octombrie Potrivit Jandarmeriei Capitalei, incidentul a avut loc pe 23 octombrie, în jurul orei 3:15 dimineața, când un bărbat ar fi încercat să lovească poarta auto a Ambasadei Rusiei. „Jandarmul aflat în postul de pază l-a somat, reușind să-l oprească. A solicitat sprijin, iar în scurt timp au sosit două echipaje de jandarmerie și un echipaj antiterorist al SRI. La vederea acestora, bărbatul a încercat să fugă, dar a fost blocat și imobilizat”, au transmis reprezentanții Jandarmeriei. Ulterior, Poliția Rutieră a constatat că șoferul avea permisul suspendat, însă, conform Parchetului, deținea o dovadă valabilă de circulație. Astfel, ancheta s-a încheiat fără acuzații penale, iar dosarul a fost închis definitiv.

PNRR, risipit cât 23 de catedrale (sursa: Facebook/Agenția de știri Basilica)
Economie

Fost secretar de stat: România pierde doar din PNRR cât 23 de catedrale ale mântuirii

Într-o postare devenită rapid virală, fostul secretar de stat Marius Vasiliu ironizează comparațiile frecvente dintre banii investiți în Catedrala Mântuirii Neamului și lipsa investițiilor în infrastructură sau sănătate. Vasiliu explică – cu cifre concrete – că România a pierdut, doar în ultimii patru ani, fonduri din PNRR echivalente cu costul a 23 de astfel de catedrale. PNRR, risipit cât 23 de catedrale Mesajul său pune în perspectivă modul în care se irosesc oportunitățile de dezvoltare, arătând că problemele nu țin de construcția unui lăcaș de cult, ci de incapacitatea administrativă și politică de a valorifica resursele europene. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple „Care mă cunoașteți știți că nu-s un tip religios. Da, am o relație specială cu The Beardman (pentru care Îi mulțumesc și pe această cale), dar asta e între noi doi, nu e treaba voastră, ca s-o explic. Băi, da' nu mai pot cu voi ăștia care tot echivalați banii dați pe Catedrala Mântuirii/Națională cu jdespitale, jdekilometri de autostradă, jdeșcoligrădinițecreșe, jdedeetc. Mno, o spuneți de parcă cu banii dați se rezolva toată infrastructura Ro; sau mai rău, de parcă nu s-ar fi dat bani pentru problemele istorice ale Ro și în schimb s-au dus aici, la Catedrală și de aia nu avem ale jde ce vreți voi." Catedrala: 300 de milioane de euro "Hai cu banu' jos, pe hîrtie: Catedrala, 300 mil euro. Și punem și banii pierduți de Ro, doar în ultimii 4 ani, gratis unii alții aproape. Din PNRR -ul ăla mult hulit, dar și iubit, funcție de interese de propagandă: - Sănătate - de cinci ori mai mult - 1,5 miliarde de euro; doar spitale, policlinici, cabinete medicale. Știți că trebuia să avem 26 de spitale noi. Acum planul e de 8. - Transporturi - la fel, de 5 ori mai mult - 1,5 miliarde de euro, căi ferate și trenuri noi Fără Metroul de la Cluj - 300 de milioane de euro. N-a putut face Boc metroul din cauza la Catedrală? Mai vreți? - Uite, pierdem 230 de milioane de euro pentru că nu reușim o reformă de bun simț - magistrații să nu mai iasă la pensie la 45-48 de ani, cu pensii mai mari decât salariile. - O să mai pierdem alte vreo două catedrale (700 de milioane de euro) pentru că nu putem scăpa de blestemul de a numi niște conduceri profi la AMEPIP și la cîteva companii de stat decît prin șmecherii. Total PNRR 7 miliarde de euro! Cît de vreo 23 de catedrale." „Măcar ăștia au făcut o clădire” "Deci, o lăsăm mai moale cu ce făceam cu banii ăștia? Că parcă sîntem în bancul cu ăla care și-ar fi putut lua Ferrari dacă se lăsa de fumat. Băi, măcar ăștia au făcut ceva cu banii ăștia. O clădire; că smerenie (și nici aici nu mai înacape nimeni de cîtă critică se revarsă pe subiect), că nesmerenie, nu știu, măcar o să fie un pic de turism - da, știu, voi ăștia toți v-ați dus fierți de evlavie sau pe artă la Sagrada, la Nôtre Dame, la Domkirche St. Stephan ori la Vatican sau la Dom la Milano. Nu știu cum să vă zic, dar la cum s-au mișcat lucrurile în țara asta pînă acum w nevoie de mult "Doamne ajută!"."

Recesiune în România, semnalul dat de Carrefour (sursa: Pexels/SHOX art)
Economie

România, practic în recesiune, susține un consultant financiar care explică de ce pleacă Carrefour

Consultantul financiar Radu Georgescu a atras atenția, într-o analiză publicată recent, asupra datelor financiare comunicate de Carrefour, care indică o deteriorare semnificativă a consumului în România și posibila intenție a companiei de a se retrage de pe piața locală. Scădere accentuată a vânzărilor în trimestrul al treilea din 2025 Potrivit analizei, vânzările Carrefour România au scăzut cu 2,5% în trimestrul al treilea din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Deși procentul pare modest, efectul real este mult mai grav: în contextul unei inflații oficiale de aproximativ 10% și al deschiderii de noi magazine, volumul vânzărilor a înregistrat o scădere estimată de cel puțin 15%. „Este o scădere foarte mare”, subliniază Radu Georgescu, considerând că aceste date arată o contracție puternică a consumului intern. Consumul din România scade din cauza măsurilor de austeritate În raportul financiar recent, compania Carrefour explică scăderea vânzărilor prin diminuarea consumului pe fondul măsurilor de austeritate introduse de noul Guvern. Consultantul consideră că aceasta reprezintă „cel mai puternic mesaj de avertizare economică transmis de o companie multinațională în ultimii ani”. Documentul este unul oficial, destinat acționarilor și depus la Bursa din Paris, ceea ce conferă concluziilor sale un grad ridicat de credibilitate. Semnal de recesiune pentru economia românească Datele financiare prezentate de Carrefour confirmă, potrivit lui Radu Georgescu, ceea ce resimt deja companiile antreprenoriale: creșterea prețurilor, taxele suplimentare și inflația au dus la o scădere accentuată a puterii de cumpărare. „Economia României a intrat în recesiune în trimestrul al treilea din 2025”, afirmă el, explicând că marile companii internaționale oferă adesea primele semnale ale crizelor economice. De ce contează datele publicate de Carrefour Carrefour este singurul lanț internațional de retail care publică date detaliate despre activitatea sa în România: evoluția organică, volumele vândute și marjele comerciale. Alți retaileri importanți, precum Kaufland, Lidl sau Penny, nu sunt listați la bursă și, prin urmare, nu sunt obligați să prezinte situații financiare complete. Aceasta face ca raportările Carrefour să fie un barometru relevant pentru starea reală a economiei românești, mai ales în ceea ce privește consumul populației. „Urmează o perioadă economică foarte complicată” În concluzie, Radu Georgescu avertizează că România se află în fața unei perioade economice dificile, în care scăderea consumului, presiunea fiscală și incertitudinile guvernamentale ar putea duce la noi dezechilibre. „Pe scurt, Carrefour confirmă ceea ce simt deja firmele antreprenoriale din România. Urmează o perioadă foarte complicată din punct de vedere economic”, a transmis consultantul financiar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră