sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

498 articole
Politică

Maia Sandu îl desființează pe Georgescu

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, anunță că va vota la alegerile din România, la 1 și 8 decembrie, pentru „o Românie europeană”, și îl desființează pe Călin Georgescu, fără să-i spună numele: „Nu dați crezare celor care spun că apropierea de Kremlin aduce pace și bunăstare”. Citește și: Rețeta TikTok a lui Călin Georgescu, inventată acum 100 de ani. Cu același efect devastator Mesajul ei a devenit viral: doar pe Facebook, avea peste 2.600 de redistribuiri, la o oră de la postare. Președintele Republicii Moldova are și cetățenie română. Maia Sandu îl desființează pe Georgescu „Dragi români, pe 1 și 8 decembrie mergem din nou la vot. Alegem Parlamentul României și Președintele României. Și eu voi merge la vot. Pentru că vreau o Românie care să trăiască în pace, cu o voce puternică în lume și cu un nivel de trai înalt pentru toți cetățenii săi. Bunicii mei, care s-au născut în România, sigur ar fi mers la vot. Poporul român are puterea și înțelepciunea de a-și apăra locul în lume, iar soarta și această putere stă doar în vot. Poporul român este liber! Vă îndemn să votăm pentru o Românie puternică, europeană, pentru o țară liberă”, a scris ea. „Cei care cred că România ar fi mai puternică și mai prosperă fără Uniunea Europeană, priviți spre Republica Moldova. Vedeți cât de mult a avansat România în ultimele două decenii și cu cât s-a descurcat Republica Moldova (...) Nu dați crezare celor care spun că apropierea de Kremlin aduce pace și bunăstare. Vedeți ce face Kremlinul cu vecinii săi: îi șantajează, îi bombardează, îi ucide. Vedeți ce face cu proprii cetățeni: îi pune la închisoare doar pentru că sunt împotriva războiului sau pentru că critică autoritățile (...) Revenirea la un regim care este de partea agresorului este un pas înapoi către izolare, sărăcie, dictatură. Nu vrem ca Kremlinul să dicteze din nou relațiile României cu Chișinăul”, a spus ea, în mesajul video.

Maia Sandu îl desființează pe Călin Georgescu Foto: Facebook
Ciolacu votează pentru România „puternică economic” (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Ciolacu votează pentru România „puternică economic”

Ciolacu votează pentru România „puternică economic”. Președintele PSD și candidat la alegerile prezidențiale, Marcel Ciolacu, și-a exercitat dreptul la vot duminică dimineață, declarând că a votat „pentru o Românie puternică economic, o Românie cu o voce puternică în lume”. Ciolacu votează pentru România „puternică economic” După ce a votat, Marcel Ciolacu a declarat: Citește și: Incredibila șmecherie a diurnelor magistraților: până la 30.000 de euro pe an, chiar dacă locuiești în același oraș în care ești judecător/procuror „Am votat pentru o Românie puternică economic, o Românie cu o voce puternică în lume. Am votat pentru o Românie în care românii să aibă un trai decent și, nu în ultimul rând, am votat pentru o Românie al cărei președinte să muncească pentru țară și pentru poporul său”. Prioritățile premierului Marcel Ciolacu a subliniat că votul său reflectă dorința de stabilitate, echitate socială și pace: „Am votat pentru stabilitate, pentru un echilibru și o echitate socială și, de asemenea, nu în ultimul rând, pentru pace. Cu toții ne dorim un trai mai bun și cu toții ne dorim să fim cum suntem noi, românii, și sunt ferm convins că după această campanie electorală așa vom fi.” Aderarea completă la Schengen Ciolacu a făcut referire și la reușitele recente ale țării, inclusiv aderarea completă la spațiul Schengen: „Am votat pentru cât mai multe victorii ale românilor și României, cum a fost ultima victorie, de acum câteva zile, aderarea completă la spațiul Schengen.” Marcel Ciolacu a votat la o secție din București, subliniind importanța implicării tuturor cetățenilor în modelarea viitorului țării.

Primele zăpezi pe drumurile din România (sursa: Meteo & Radar România)
Eveniment

Primele zăpezi pe drumurile din România

Primele zăpezi pe drumurile din România. Centrul Infotrafic al Poliției Române a raportat sâmbătă, la ora 7:00, condiții de ninsoare și carosabil acoperit cu zăpadă pe drumurile din județele Alba, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Neamț și Suceava. Primele zăpezi pe drumurile din România În ciuda condițiilor de ninsoare, nu există restricții de trafic, iar utilajele acționează pentru curățarea drumurilor și aplicarea de material antiderapant. Citește și: Țeapa Nordis, explicată de un avocat specializat în dreptul proprietății: a cerut insolvența pentru ca Statul să îl protejeze de păgubiți În județele unde plouă, se circulă pe un carosabil umed, cu risc de formare a poleiului. Autostrăzile A1 (București-Pitești), A2 (București-Constanța) și A3 (București-Brașov) au carosabil uscat, fără precipitații. Ninsoarea a oprit circulația trenurilor pe Magistrala CF 502, între stațiile Ilva Mare și Grădinița, afectând traficul feroviar pe o distanță de aproximativ 26 de kilometri. Recomandări pentru siguranța în trafic Centrul Infotrafic recomandă adaptarea vitezei la condițiile de drum și mărirea distanței de siguranță între vehicule. Asigurarea vizibilității prin curățarea geamurilor și evitați manevrele bruște. Autovehiculele trebuie echipate cu anvelope de iarnă pe drumurile acoperite de zăpadă, gheață sau polei. Centrul Infotrafic reamintește că respectarea acestor măsuri este esențială pentru prevenirea accidentelor în condițiile meteorologice nefavorabile.

Senatul votează proiectul achiziției avioanelor F-35 (sursa: lockheedmartin.com)
Eveniment

Senatul votează proiectul achiziției avioanelor F-35

Senatul votează proiectul achiziției avioanelor F-35. Senatul României se va reuni miercuri, începând cu ora 14:00, pentru a dezbate și vota proiectul de lege privind achiziția a 32 de avioane de luptă F-35, într-o ședință plenară în calitate de for decizional. Această decizie a fost adoptată de Biroul permanent al Senatului. Senatul votează proiectul achiziției avioanelor F-35 Proiectul de lege a fost aprobat marți de Camera Deputaților și vizează realizarea unei capabilități avansate de apărare aeriană cu avioane multirol de generația a V-a, prin programul „Avion multirol de generația a V-a, F-35” – Faza I. Citește și: Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă” Acesta include măsuri specifice derulării contractelor de tip Guvern-Guvern în cadrul programului Foreign Military Sales al SUA. Achiziția și dotările avioanelor F-35 Conform proiectului de lege, Guvernul României va încheia cu Guvernul Statelor Unite contracte de tip Letter of Offer and Acceptance (LOA) pentru achiziția a 32 de avioane F-35. Acestea includ motoare, muniții, suport logistic inițial, acces la lanțul global de suport al F-35, echipamente și servicii de instruire pentru piloți și personalul tehnic, echipamente criptografice speciale și asistență de specialitate. Fonduri pentru finanțarea achiziției Fondurile necesare pentru achiziție vor fi asigurate prin bugetul de stat al Ministerului Apărării Naționale, sau prin împrumuturi și garanții oferite de Guvernul Statelor Unite, ori printr-o combinație a acestor metode. Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului vor colabora pentru a încheia acorduri cu producătorul avionului F-35 în vederea realizării unor proiecte de cooperare industrială. Aceste proiecte vor include transferul de tehnologie și produse, contribuind la dezvoltarea industriei naționale de apărare.

Tren nou, după 20 de ani (sursa: Facebook/ARF - Autoritatea pentru Reformă Feroviară)
Eveniment

Tren nou, după 20 de ani

Tren nou, după 20 de ani. Trenul Coradia Stream, prima garnitură achiziționată de România după mai bine de 20 de ani, a început testele de anduranță și este programat să transporte călători începând cu 20 noiembrie. Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a confirmat că trenul a efectuat prima cursă fără pasageri între București și Brașov pentru verificarea capacității de operare în condiții comerciale. Programul de testare și traseele vizate Probele au continuat pe ruta București - Brașov, duminică, sub prima zăpadă a anului, cu scopul de a asigura performanța trenului în condiții meteo variate. Citește și: Ciolacu, ultimul pas înainte de divorț: a făcut „partaj voluntar” al bunurilor din Buzău. Motivația sa: „apropierea campaniei” În următoarele 10 zile, testele vor avea loc pe două dintre cele mai importante trasee de călătorie din România: București - Brașov și București - Constanța. Luni și marți, trenul va efectua teste pe ruta București - Brașov, iar începând de miercuri, 13 noiembrie, până la finalul săptămânii, va fi testat pe ruta București - Constanța. După aceste teste, trenul va reveni pe traseul București - Brașov pentru ultimele verificări. Tren nou, după 20 de ani Contractul pentru achiziția acestui tren electric Alstom Coradia Stream face parte dintr-o comandă mai amplă de 37 de unități electrice de la Alstom Ferroviaria SpA, semnat în martie 2022. Primul tren a ajuns în România pe 4 decembrie 2023 și a intrat în faza de testare, în timp ce livrarea celorlalte unități s-a decalat față de termenul inițial. Valoarea proiectului Valoarea totală a contractului pentru achiziționarea celor 37 de trenuri și a serviciilor de mentenanță aferente pentru o perioadă de 15 ani se ridică la 2,42 miliarde de lei, fără TVA. Aceste trenuri, produse în Polonia, reprezintă o investiție semnificativă în modernizarea infrastructurii feroviare din România, urmând să fie operate de CFR Călători pe rute intens frecventate, oferind condiții de călătorie îmbunătățite pentru pasageri. Președintele ARF, Ștefan Roșeanu, a declarat că, dacă testele se desfășoară conform planului, trenul va începe cursele cu pasageri pe 20 noiembrie, iar biletele vor fi disponibile la vânzare începând din această săptămână.

Dovada că Ciolacu minte prin omisiune: datele Eurostat Foto: Facebook
Politică

Dovada că Ciolacu minte prin omisiune

Dovada că președintele PSD Marcel Ciolacu minte prin omisiune când declară că „la salarizare am ajuns ca în alte ţări europene”: suntem pe locul IV de la coada UE, a arătat, joi, Eurostat. Citește și: Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic Dovada că Ciolacu minte prin omisiune Datele Eurostat se referă la anul 2023. Pentru acest an Eurostat arată că salariul mediu anual în România a fost de 17.739 euro. Salarii mai mici sunt în Bulgaria, Ungaria și Grecia, dar în Slovenia - fostă țară comunistă, desprinsă din fosta Iugoslavie - salariul mediu net anual a fost aproape dublu, de 33.081. Slovenia este pe locul zece în clasamentul Eurostat. În Lituania, țară care s-a eliberat în 1990 de sub ocupația URSS, salariul mediu a fost de 27.178 de euro, în Estonia - 24.899, iar în Letonia - 22.293 de euro. „În 2023, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din UE a fost de 37 900 EUR, reflectând o creștere de 6,5% față de 35 600 EUR în 2022. Dintre țările UE, cel mai mare salariu mediu anual ajustat, cu normă întreagă, a fost înregistrat în Luxemburg (81 100 EUR), urmat de Danemarca (67 600 EUR) și Irlanda (58 700 EUR). În schimb, cele mai mici salarii medii anuale ajustate cu normă întreagă au fost înregistrate în Bulgaria (13 500 EUR), Ungaria (16 900 EUR) și Grecia (17 000 EUR)”, arată Eurostat. M-am întâlnit cu angajaţi care au revenit în ţară după 10-12 ani de zile, fiindcă în acest moment, cel puţin la salarizare am ajuns ca şi salariile plătite în alte ţări europene. Încercăm acum şi cu dezvoltarea infrastructurii rutiere, în educaţie şi sănătate, să venim şi cu serviciile exact cum sunt în ţările respective", a declarat azi Marcel Ciolacu.

Salariul mediu din România, peste cel al Greciei, Ungariei și Bulgariei Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Salariul mediu din România, peste cel al Greciei

În 2023, salariul mediu din România a fost peste cel al Greciei, Ungariei și Bulgariei, dar mult sub Slovenia sau Lituania, arată Eurostat. În urmă cu un an, România era sub Grecia. Citește și: ANALIZĂ DEUTSCHE WELLE Ciucă va profita, politic, de victoria lui Trump. Legătura, prin think tank-ul Heritage Foundation Salariul mediu din România, peste cel al Greciei, Ungariei și Bulgariei „În 2023, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din UE a fost de 37 900 EUR, reflectând o creștere de 6,5% față de 35 600 EUR în 2022. Dintre țările UE, cel mai mare salariu mediu anual ajustat, cu normă întreagă, a fost înregistrat în Luxemburg (81 100 EUR), urmat de Danemarca (67 600 EUR) și Irlanda (58 700 EUR). În schimb, cele mai mici salarii medii anuale ajustate cu normă întreagă au fost înregistrate în Bulgaria (13 500 EUR), Ungaria (16 900 EUR) și Grecia (17 000 EUR)”, arată Eurostat. Datele Eurostat arată că salariul mediu a sărit în România de la 15.064 euro, anual, la 17.739. Însă în Lituania, o țară ocupată de URSS timp de aproape 50 de ani, salariul mediu era de 27.178 de euro în 2023, iar în Estonia - 24.899 euro. Dintre fostele state din blocul comunist, Slovenia are cel mai mare salariu mediu, 33.081 euro.

România va evita recesiunea, spune Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

România va evita recesiunea, spune Ciolacu

România va evita recesiunea, spune Ciolacu. Premierul Marcel Ciolacu a declarat sâmbătă, la Arad, că deși România este deja afectată de criza economică din Europa, nu va intra în recesiune. Germania, principalul partener economic al României, se confruntă cu dificultăți economice semnificative, însă premierul este optimist în privința stabilității economice a țării noastre. România va evita recesiunea, spune Ciolacu În timpul vizitei sale la Astra Vagoane Călători Arad, Ciolacu a fost întrebat de jurnaliști despre efectele crizei economice europene asupra României. Citește și: BLAT AUR-PSD Sora uneia dintre cele mai bogate șefe ale unei companii de stat, prima pe lista lui Simion la Senat, în Bacău Premierul a explicat că, deși Germania - principalul partener comercial al României - este în recesiune, România va reuși să evite acest scenariu. Potrivit premierului, efectele economice negative pot fi ținute sub control prin investiții și reforme constante. Investiții și reforme Ciolacu a subliniat că menținerea stabilității economice depinde de investiții continue și de reforme sustenabile. "Este esențial să ne implicăm în reindustrializarea României și să sprijinim oamenii care contribuie activ la dezvoltarea economică," a declarat premierul, evidențiind importanța reformelor pentru viitorul economiei românești. Industria de apărare, prioritară Referindu-se și la industria de apărare, Ciolacu a menționat că România urmează recomandările Comisiei Europene, care îndeamnă țările membre să dezvolte acest sector. Premierul a dezvăluit că în județul Dâmbovița se lucrează în patru schimburi, un lucru fără precedent, și că există încă două fabrici care colaborează în acest domeniu strategic. Planuri ambițioase În finalul discursului său, premierul Ciolacu a anunțat un proiect de anvergură pentru industria de apărare: construirea celei mai mari fabrici de pulberi din Europa. Acest proiect va contribui semnificativ la dezvoltarea capacităților de producție naționale, susținând atât economia, cât și securitatea regiunii.

România, cele mai mici prețuri UE (sursa: Facebook/Consiliul Concurenței)
Economie

România, cele mai mici prețuri UE

România, cele mai mici prețuri UE. România continuă să aibă cele mai scăzute prețuri din Uniunea Europeană, în special la alimente, în ciuda unei perioade de inflație accentuată, a declarat miercuri Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, în cadrul conferinței "Concurența în sectoare cheie - 2024". România, cele mai mici prețuri UE Potrivit lui Chirițoiu, inflația în România este acum în scădere, iar țara revine treptat la rate anuale de aproximativ 4-5%, similare cu cele dinaintea pandemiei. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat „România a trecut, ca toată Europa, printr-o perioadă inflaționistă. Cauzele sunt multiple, inclusiv criza declanșată de războiul din Ucraina, care a generat creșterea prețului la energie, dar și cheltuielile mari din perioada Covid”, a explicat Chirițoiu. Concurența în piață și absorbția șocurilor inflaționiste Bogdan Chirițoiu a subliniat că piețele din România rămân funcționale, iar concurența din piață contribuie la menținerea prețurilor la un nivel scăzut. „Piețele în România au rămas funcționale și există concurență, ceea ce ne ajută să absorbim șocul inflaționist”, a adăugat Chirițoiu. Investigațiile Consiliului Concurenței Cu toate acestea, Chirițoiu a atras atenția că există și zone în care prețurile sunt mai ridicate decât în alte țări din jur. În mod special, prețurile alimentare au înregistrat creșteri care au atras atenția Consiliului Concurenței. „Vom continua investigațiile pe produsele alimentare, unde avem genul acesta de creșteri mai mari. Este un semnal de alarmă, dar nu neapărat o dovadă de încălcare a legii”, a precizat Chirițoiu. Consiliul Concurenței se află la capacitate maximă în ceea ce privește investigațiile pe piață, având deja 60 de investigații derulate în prezent. Chirițoiu a subliniat că instituția urmărește să identifice și să combată posibile comportamente anticoncurențiale, pentru a asigura un mediu economic sănătos: „Consiliul merge la turația lui maximă, nu cred că putem să mai creștem volumul de activitate, dar putem face o activitate mai inteligentă”, a declarat Chirițoiu.

Ungaria susține România pentru Schengen total (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria susține România pentru Schengen total

Ungaria susține România pentru Schengen total. Peter Szijjarto, ministrul de externe al Ungariei, a declarat luni că aderarea României la spaţiul Schengen este o prioritate pentru Ungaria. Ungaria susține România pentru Schengen total Într-un discurs adresat comisiei pentru coeziune naţională a parlamentului, Szijjarto a subliniat că integrarea României în Schengen ar fi benefică pentru interesele naţionale ale Ungariei, exprimându-şi speranţa că acest pas va fi realizat înainte de încheierea preşedinţiei ungare a Consiliului UE, la 31 decembrie. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Ministrul ungar a evidenţiat eforturile făcute de România pentru a îndeplini condiţiile necesare aderării, sprijinul aproape unanim al statelor membre UE, precum şi evaluările pozitive din partea experţilor de la Bruxelles, care confirmă că România este pregătită pentru integrarea deplină în spaţiul Schengen. Austria şi problema standardelor duble Referindu-se la opoziţia Austriei faţă de aderarea României la Schengen, Szijjarto a criticat dubla măsură aplicată în UE. El a remarcat că atunci când Ungaria respinge o propunere, este adesea văzută ca o încălcare a idealurilor europene, în timp ce opoziţia unei ţări din Europa de Vest este considerată un drept legitim. Dialog continuu între Ungaria şi Austria Szijjarto a menţionat că Ungaria continuă consultările cu Austria pe acest subiect, deşi instabilitatea politică din Austria după ultimele alegeri complică situaţia. El a adăugat că guvernul ungar îşi menţine sprijinul pentru integrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, considerând această extindere benefică şi pentru comunitatea etnică maghiară din România.

România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze Foto: Facebook
Economie

România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze

România a avut una din cele mai mari majorări ale prețului la gaze, în primul semestru din 2024, arată Eurostat. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a reamintit, azi, că prețurile la gaze și energie electrică vor continua să fie subvenționate până la 1 aprilie. Citește și: O tânără pe care Antenele și Kanal D au „ucis-o” la știri va primi daune de mii de euro România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze „Prețurile gazelor (în moneda națională) au scăzut cel mai mult în Lituania (-60%), Grecia (-39%) și Estonia (-37%). În schimb, printre țările care au înregistrat o creștere, prețul a crescut cel mai mult în Italia (+16%), Franța (+13%) și România (+7%), în timp ce prețul a rămas neschimbat în Slovenia”, arată Eurostat. Evoluția prețului la gaze Între prima jumătate a anului 2023 și prima jumătate a anului 2024, prețurile la gaze pentru gospodării, inclusiv taxele, au scăzut în 15 din cele 24 de țări ale UE care raportează prețurile la gaze. „Preţurile (la facturi - n. r.) nu vor fi mai mari decât iarna trecută. Schema de compensare-plafonare este în vigoare până la 1 aprilie. A fost important şi este important să-i protejăm pe români, pentru că, aşa cum ştiţi, preţul la gaz, dar şi la energie electrică, depinde de lucruri care nu sunt doar la îndemâna României. Depinde de situaţia din Orientul Mijlociu, depinde de situaţia din Ucraina, depinde de decizia Ucrainei de a continua sau nu tranzitul de gaze ruseşti ş.a.m.d. Deci, în contextul acestor evenimente excepţionale, schema de compensare-plafonare şi-a făcut treaba şi şi-o va face şi în iarna aceasta”, a declarat, azi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja (PNL).

FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024 Foto: Facebook
Economie

FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024

Eșec major al guvernării Ciolacu: FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024, față de 2,8% cât prognozase în aprilie. Noua prognoză apare în World Economic Outlook. Citește și: Un judecător cu pensie specială de ex-polițist va primi pensie integrală de magistrat, a decis instanța supremă FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024 Conform noilor prognoze ale FMI, după o creştere de 2,1% anul trecut, avansul economiei româneşti va încetini la 1,9% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,3% în 2025. În primăvară, FMI estima un avans de 2,8% al PIB-ului României în 2024, cifre revizuite de asemenea în scădere, faţă de un avans de 3,8% prognozat în toamna anului trecut. De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României, până la 7,5% din PIB în 2024, de la un nivel de 7,1% din PIB, prognozat în aprilie. În plus. FMI previzionează o reducere uşoară a deficitului de cont curent, până la 7% din PIB în 2025, faţă de o scădere până la 6,8% cât estima în primăvară. Potrivit prognozelor FMI, deficitului de cont curent al României va rămâne la un nivel ridicat inclusiv în 2029, când se va situa la 5,9% din PIB. În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală a preţurilor de 5,3%, urmată de una de 3,6% în 2025, după un avans al preţurilor de 10,4% în 2023. Comparativ, în aprilie, FMI estima o creştere medie anuală a inflaţiei de 6% în 2024 şi una de 4% în 2025. În privinţa ratei şomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,6% în 2024, urmând a se reduce uşor la 5,4% în 2025.

O dronă apare pe radare, dar avioanele nu descoperă nimic Foto: Ministerul Apărării
Eveniment

O dronă apare pe radare, dar avioanele nu descoperă nimic

Încă o dronă care apare pe radare intrând în România, dar avioanele de vânătoare nu descoperă nimic: acesta ar putea fi un posibil atac cibernetic rusesc asupra sistemelor românești de apărare antiaeriană. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Ultimul incident s-a produs în noaptea de vineri spre sâmbătă. O dronă apare pe radare, dar avioanele nu descoperă nimic „Sâmbătă, 19 octombrie, în jurul orei 2.30, sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat o țintă aeriană de mici dimensiuni într-o zonă în largul Mării Negre, la aproximativ 45 km est de localitatea Sfântu Gheorghe, județul Tulcea. Ca urmare a faptului că ținta detectată evolua pe un traseu îndreptat către frontiera de stat a României, au fost activate, conform procedurilor, structurile aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană Extinsă sub comandă NATO, iar ulterior, Poliție Aeriană sub comandă națională. Astfel, pentru monitorizarea situației au fost decolate succesiv două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Spaniole, de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, respectiv două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, de pe Baza 86 Aeriană Borcea. Semnalul radar a indicat traversarea frontierei terestre a României în jurul orei 4.00, în zona Gura Portiței, oră la care Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din zona de nord-est a județului Constanța. Ciolacu invocă un posibil atac cibernetic Radarele de supraveghere aeriană au urmărit în permanență traseul țintei, care a evoluat către localitatea Cogealac, jud. Constanța, adâncimea maximă de pătrundere pe teritoriul național fiind de 19 km. Aeronavele de luptă nu au avut contact vizual cu aceasta în niciun punct de pe traseul de evoluție”, a arătat ministerul Apărării. Un incident aproape identic a avut loc joi seara: radarele au depistat ceea ce părea a fi o dronă, dar avioanele nu au văzut nimic. „Haideţi să vedem toată analiza celor de la Ministerul Apărării, dacă a fost o provocare cibernetică, fiindcă contactul vizual al piloţilor nu a existat cu drona în cauză”, a spus premierul Ciolacu, vineri. „E o problemă pentru că înseamnă că nu a mai avut capacitatea radarul să identifice obiectul respectiv, dacă a zburat la o înălțime foarte mică trebuie să fie adaptată legislația care să permită nimicirea dronelor care sunt încărcate cu explozibil, fie că survolează neautorizat spațiul aerian al României, chiar dacă din traiectorie n-ar rezulta o intenție ostilă”, a declarat la Pro TV generalul înrezervă Virgil Bălăceanu, fost șef al brigăzii multinaționale din sud-estul Europei.

Verile vor deveni insuportabile în România (sursa: Facebook/Primăria Municipiului București)
Mediu

Verile vor deveni insuportabile în România

Verile vor deveni insuportabile în România. Durata și frecvența valurilor de căldură din România au crescut semnificativ în ultimii ani, afectând tot mai multe regiuni. Până în 2040, temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populația urbană, în special în orașe mari precum București și Craiova, potrivit raportului "Starea Climei - România 2024". Creșterea temperaturii globale Criza climatică globală a atins un punct critic, cu o creștere a temperaturii medii globale de 1,48 grade Celsius față de perioada preindustrială, conform datelor din 2023. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Aproape jumătate din zilele anului au depășit pragul de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris, semnalând o direcție alarmantă pentru climatul global și impactul său asupra ecosistemelor și societății. România resimte deja aceste schimbări, cu intensificarea valurilor de căldură în ultimele șapte decenii. Între 1950 și 2023, durata și frecvența acestor valuri au crescut, mai ales în sud-vestul și estul țării, unde prelungirile au depășit 25-30 de zile. Verile vor deveni insuportabile în România Pe lângă valurile de căldură, seceta a devenit o altă provocare majoră pentru România. Suprafețele afectate de secetă moderată, severă și extremă au crescut, cu maxime în perioadele 2018-2020 și 2021-2023. Seceta din 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având un impact devastator asupra agriculturii și securității alimentare. Tendința de aridizare continuă, afectând profund ecosistemele și producția agricolă. Intensificarea fenomenelor meteorologice extreme Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi furtunile severe, au devenit mai frecvente în România. Între 1940 și 2023, s-a observat o creștere a condițiilor favorabile pentru astfel de evenimente, mai ales în estul și nordul țării. Proiecțiile pentru 2025-2050 și sfârșitul secolului sugerează o intensificare a acestor fenomene, cu efecte negative asupra agriculturii și infrastructurii. Insule de căldură urbană Procesul de urbanizare agravează efectele schimbărilor climatice, orașele devenind mai calde și mai uscate decât zonele rurale, un fenomen cunoscut sub numele de Insula de Căldură Urbană. Diferențele de temperatură dintre orașe și zonele rurale pot ajunge până la 7-8 grade Celsius. În acest context, până în 2040, valurile de căldură vor afecta semnificativ zonele urbane, iar adaptarea devine esențială prin politici urbane integrate și soluții bazate pe natură. Necesitatea reducerii emisiilor Raportul subliniază necesitatea anticipării schimbărilor climatice prin avertizare timpurie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Slăbirea circulației meridionale din Atlantic poate duce la scăderea precipitațiilor și la intensificarea secetelor în România, afectând agricultura și securitatea alimentară. Tranziția energetică a României Politicile climatice devin tot mai importante în contextul schimbărilor climatice accelerate. Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei stabilesc obiective pentru neutralitatea climatică până în 2050. România a implementat măsuri pentru eficiența energetică și promovarea energiei regenerabile, însă lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară subliniază necesitatea unei strategii integrate. Tranziția energetică a țării se bazează pe planuri de creștere a capacităților regenerabile și nucleare, precum și pe electrificarea economiei. Ce cred oamenii Percepțiile publicului român față de schimbările climatice sunt mixte. Deși acestea sunt recunoscute ca fiind o problemă, doar 4% dintre români le consideră o prioritate națională, în timp ce preocupările economice rămân dominante. Raportul "Starea Climei - România 2024" prezintă date și proiecții climatice actualizate, analizează fenomenele meteorologice extreme și oferă o imagine clară asupra evoluției politicilor de climă, mediu și energie în România.

România, partenerul Ucrainei în reconstrucția post-război (sursa: Facebook/Cătălin Predoiu)
Eveniment

România, partenerul Ucrainei în reconstrucția post-război

România, partenerul Ucrainei în reconstrucția post-război. După încheierea războiului, România este pregătită și capabilă să joace un rol important în reconstrucția Ucrainei, a afirmat ministrul Afacerilor Interne în cadrul unei întâlniri cu omologul său ucrainean, Ihor Klymenko. România, partenerul Ucrainei în reconstrucția post-război Reconstrucția Ucrainei va necesita investiții semnificative și organizarea de centre de suport logistic în apropierea frontierelor. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Poziția geografică a României oferă un avantaj strategic în această privință, a subliniat ministrul român, conform declarațiilor Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Relațiile bilaterale Vizita ministrului ucrainean de interne în România a fost prima de acest fel după mai mult de 20 de ani. Aceasta a coincis cu aniversarea unui an de la prima ședință comună a guvernelor din România și Ucraina, un alt moment semnificativ în relația dintre cele două țări. Cooperare în combaterea criminalității Discuțiile dintre cei doi oficiali au abordat întărirea colaborării în domenii de interes comun, precum combaterea traficului de persoane, droguri, arme, migrația ilegală și cooperarea polițienească. S-a pus accent pe schimbul de informații și pe colaborarea pentru îmbunătățirea siguranței publice în contextul războiului din Ucraina, precum și pe intervenția în situații de urgență și gestionarea fluxului de persoane la frontieră. Ministrul Klymenko a mulțumit României pentru sprijinul acordat încă de la începutul războiului și a apreciat eforturile MAI de a oferi asistență umanitară refugiaților ucraineni. Acord pentru cooperare în situații de urgență La finalul discuțiilor, cei doi miniștri au semnat un Acord important privind cooperarea în domeniul situațiilor de urgență. Acest document stabilește cadrul juridic necesar pentru ca România și Ucraina să colaboreze în cazul unor situații de urgență, permițând trimiterea de echipe și echipamente de ajutor, desfășurarea de operațiuni de salvare și schimbul de expertiză. Sprijin pentru refugiați România a fost un sprijin important pentru refugiații ucraineni, asigurând ajutor imediat celor peste 10 milioane de cetățeni ucraineni care au tranzitat țara de la începutul conflictului. Dintre aceștia, peste 82.000 au rămas pe teritoriul României, iar 146 au solicitat azil. Ministrul Afacerilor Interne a subliniat necesitatea unei politici pe termen lung pentru integrarea refugiaților ucraineni în societatea românească, care să depășească ajutorul acordat în perioada de război. Aceasta va implica măsuri coerente de integrare socială, economică și culturală, pentru a asigura o tranziție reușită și pentru a consolida comunitatea ucraineană din România.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră