joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: românia

822 articole
Eveniment

Căsătoriile gay din alte țări UE trebuie recunoscute și în România, decide Curtea de Justiție a UE

Fiecare țară din Uniunea Europeană este obligată să recunoască mariajul dintre două persoane de același sex încheiat legal într-un alt stat membru, chiar dacă legislația națională nu permite astfel de căsătorii. Decizia a fost publicată marți de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Hotărârea vizează protejarea libertății de circulație și a dreptului la viață privată și de familie în cadrul UE. Cazul care a dus la decizie: doi cetățeni polonezi căsătoriți în Germania Litigiul a fost declanșat de doi cetățeni polonezi căsătoriți în Germania, care au cerut autorităților din Polonia înregistrarea certificatului lor de căsătorie. Citește și: Fostul președinte Băsescu, reacție dură după ce o dronă rusească s-a plimbat până la Vaslui, unde a căzut de bunăvoie și nesilită de nimeni Solicitarea le-a fost respinsă pe motiv că legea poloneză nu recunoaște căsătoriile între persoane de același sex. CJUE a stabilit că acest refuz reprezintă o încălcare a dreptului european. Refuzul recunoașterii: încălcarea libertății de circulație și a dreptului la viață de familie Potrivit Curții, refuzul recunoașterii mariajului împiedică exercitarea libertății de circulație în cadrul UE. Cetățenii nu trebuie să își piardă drepturile civile și de familie atunci când se mută într-un alt stat membru. Instanța europeană afirmă că o astfel de situație „încalcă libertatea de circulație, precum și dreptul la respectarea vieții private și de familie”. Statele membre trebuie să recunoască starea civilă dobândită legal în UE CJUE precizează că toate țările membre sunt obligate să recunoască starea civilă dobândită legal într-un alt stat membru, atunci când aceasta este necesară pentru exercitarea drepturilor conferite de legislația europeană. Astfel, chiar dacă un stat nu permite căsătoria între persoane de același sex, este obligat să recunoască efectele legale ale unei căsătorii încheiate într-o altă țară a Uniunii. Statele nu sunt obligate să modifice legislația națională CJUE subliniază însă că Polonia, la fel ca orice alt stat membru, nu este obligată să introducă în legislația sa căsătoria între persoane de același sex. Obligativitatea privește doar recunoașterea în scopuri legale și administrative, atunci când căsătoria a fost încheiată într-o altă țară a UE. Ce înseamnă decizia pentru cetățenii UE Hotărârea CJUE consolidează drepturile persoanelor căsătorite în alte state membre: Recunoașterea statutului marital în orice țară din UE Acces la drepturi administrative, civile și sociale (moștenire, sănătate, fiscalitate) Protejarea vieții private și de familie, indiferent de țara în care se stabilesc

Căsătoriile gay din UE trebuie recunoscute în România (sursa: Facebook/European Court of Justice)
Activele Lukoil din România, la un pas de vânzare (sursa: Facebook/LUKOIL Romania)
Eveniment

Trei companii, inclusiv din SUA și UE, interesate să preia activele Lukoil din România

Trei companii și-au exprimat oficial intenția de a achiziționa activele Lukoil din România, inclusiv rafinăria și rețeaua de benzinării, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în cadrul Romanian International Energy Conference (RIEC) 2025. Potrivit acestuia, negocierile sunt deja în desfășurare de câteva săptămâni, direct între investitori și concernul rus. Statul român a fost informat și monitorizează procesul, fără a interveni în tranzacția comercială privată. România aplică sancțiunile SUA și nu prelungește termenele Ministrul a subliniat că România nu a solicitat prelungirea termenelor privind aplicarea sancțiunilor impuse Rusiei, spre deosebire de alte state care depind de importurile de hidrocarburi. Citește și: Călin Georgescu, atac furios și suburban la Nicușor Dan, după ce acesta a vorbit despre biografia fostului candidat „Poziția noastră este foarte clară și fermă. Așteptăm aplicarea sancțiunilor, iar compania urmează să finalizeze tranzacția pentru a nu perturba activitatea economică”, a declarat Bogdan Ivan. România nu este dependentă de resursele energetice ale Federației Ruse, ceea ce permite o poziționare fermă în privința sancțiunilor internaționale. Ministerele elaborează un act normativ pentru supravegherea activelor Ministerul de Externe, împreună cu instituțiile de resort și cu aportul tehnic al Ministerului Energiei, pregătește un act normativ care să asigure un cadru legal pentru supravegherea activelor strategice Lukoil pe teritoriul României. Acesta va permite monitorizarea activităților economice și a transferurilor de proprietate, pentru a preveni riscuri privind securitatea energetică și interesele naționale. Negocieri internaționale pentru preluarea activelor Lukoil Potrivit ministrului, negocierile privind vânzarea activelor sunt în desfășurare la nivel internațional, fiind implicate companii din Statele Unite (care au depus mai multe oferte), din România, din state membre ale Uniunii Europene. Numele potențialilor cumpărători nu au fost încă dezvăluite, din motive de confidențialitate comercială. Procedură standard de supraveghere a tranzacției Întrebat dacă viitorul act normativ ar putea introduce un supraveghetor pentru tranzacție, ministrul a afirmat că este o procedură standard, similară celor aplicate încă din 2022 pentru companii cu capital rusesc. Modelul de supraveghere va fi adaptat legislației din 2025, pentru a se asigura transparența tranzacției și protejarea intereselor strategice ale României.

România susține integritatea teritorială a Ucrainei (sursa: Facebook/Mircea Abrudean)
Eveniment

România susține că Ucraina trebuie să-și recupereze toate teritoriile, inclusiv Crimeea

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat luni, la cea de-a patra ediție a Summitului Parlamentar al Platformei Internaționale Crimeea, desfășurat la Stockholm, că România își menține sprijinul ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în granițele sale recunoscute la nivel internațional. Acesta a subliniat că anexarea ilegală a Crimeei și războiul declanșat de Federația Rusă reprezintă încălcări grave ale dreptului internațional, ale democrației și ale valorilor fundamentale ale drepturilor omului. România susține aderarea Ucrainei la UE și NATO Mircea Abrudean a reiterat angajamentul deplin al României de a sprijini Ucraina „atât timp cât va fi nevoie” și susținerea acesteia pentru obținerea statutului de membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană și NATO. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale În contextul provocărilor de securitate actuale, oficialul român a cerut acțiune coordonată și solidară pe plan internațional. Lege adoptată în Senatul României împotriva eludării sancțiunilor Președintele Senatului a reamintit că, pe 10 noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat un proiect de lege care incriminează încălcarea și eludarea sancțiunilor internaționale impuse Rusiei. Astfel, persoanele sau companiile care sprijină entități aflate pe lista de sancțiuni vor răspunde penal, riscând pedepse cu închisoarea, nu doar amenzi contravenționale. Registrul Pagubelor și fondul de compensare pentru Ucraina În discursul rostit la Stockholm, Abrudean a salutat operaționalizarea, în 2024, a Registrului Pagubelor cauzate Ucrainei, considerându-l un pas esențial spre responsabilitate internațională. În plus, el a evidențiat importanța viitoarei Comisii Internaționale de Soluționare a Cererilor Ucrainei și a creării unui fond de compensare, destinat acordării despăgubirilor stabilite și gestionate de această comisie. Impactul uman al războiului: suferințe, pierderi și destabilizare regională Abrudean a descris efectele dramatice ale agresiunii ruse asupra populației ucrainene: familii dezrădăcinate, pierderi de vieți omenești, distrugeri și un sentiment puternic de insecuritate. Aceste consecințe, a subliniat el, depășesc granițele Ucrainei și afectează întregul spațiu regional, inclusiv România. România rămâne alături de Ucraina Președintele Senatului a subliniat rolul activ al României în gestionarea crizei umanitare, prin oferirea de protecție, ajutor financiar, adăpost și asistență refugiaților ucraineni. „Nu poți construi securitate regională dacă regulile sunt ignorate. România este alături de Ucraina. Continuăm să susținem independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Acest lucru include Crimeea. Slava Ukraini!”, a transmis Abrudean.

Guvernul raportează datorie publică record (sursa: Facebook/Ministerul Finanţelor)
Economie

Datoria publică depășește pragul de sustenabilitate: România trece de 1.070 miliarde de lei datorie

Datoria administrației publice a ajuns în iulie 2025 la 1.070,18 miliarde lei, în creștere față de 1.039,96 miliarde lei în luna anterioară, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Această evoluție marchează un nou vârf al datoriei guvernamentale. Ponderea datoriei în PIB urcă la 58,9% Raportată la Produsul Intern Brut, datoria guvernamentală a crescut la 58,9%, față de 57,3% în iunie 2025, conform datelor INS din 10 octombrie. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Nivelul se apropie de pragul de 60%, considerat limită de sustenabilitate în Uniunea Europeană. Creșteri atât în datoria pe termen lung, cât și pe termen scurt În luna iulie, datoria pe termen mediu și lung a urcat la 1.004,9 miliarde lei, de la 975,238 miliarde lei în iunie. Datoria pe termen scurt s-a majorat și ea, ajungând la 65,19 miliarde lei, față de 64,62 miliarde lei în luna precedentă. Titlurile de stat reprezintă cea mai mare parte a datoriei publice Cea mai mare componentă a datoriei guvernamentale este reprezentată de titlurile de stat, cu 884,026 miliarde lei. Împrumuturile contractate de stat au ajuns la 166,6 miliarde lei. Distribuția datoriei după monedă: lei, euro și dolari americani Datoria publică în moneda națională se ridică la 489,747 miliarde lei. Datoria denominată în euro este echivalentul a 465,49 miliarde lei, iar cea în dolari americani ajunge la echivalentul a 112,96 miliarde lei. Datoria administrației centrale și locale în creștere Administrația publică centrală înregistra în iulie o datorie de 1.046 miliarde lei, în creștere față de 1.015,85 miliarde lei în iunie. Din aceasta, 980,833 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Administrația publică locală a raportat o datorie de 24,175 miliarde lei, din care 24,156 miliarde lei pe termen mediu și lung. Datoria internă se menține la 28,8% din PIB Datoria internă a administrației publice a totalizat 523,116 miliarde lei, reprezentând 28,8% din PIB, nivel similar cu cel din luna anterioară. Din această sumă, 503,704 miliarde lei provin din datoria administrației centrale și 19,411 miliarde lei din cea a administrației locale. Datoria externă depășește 547 miliarde lei, ajungând la 30,1% din PIB Datoria externă a administrației publice a crescut la 547,063 miliarde lei, față de 517,668 miliarde lei în iunie. Aceasta reprezintă 30,1% din PIB, un avans față de 28,5% în luna precedentă. Datoria externă a administrației centrale totalizează 542,299 miliarde lei, iar cea a administrației locale 4,764 miliarde lei.

Intervenții Salvamont, opt persoane salvate (sursa: Facebook/Salvamont Romania-Dispeceratul National Salvamont)
Eveniment

Tot mai multe accidente pe munte: opt persoane salvate în doar 24 de ore

În ultimele 24 de ore, Dispeceratul Național Salvamont a primit 8 apeluri de urgență, prin care s-a solicitat intervenția salvatorilor montani în diverse zone ale țării. Cele mai multe apeluri au venit din județele Mureș și Caraș-Severin, câte două solicitări fiecare, urmate de intervenții punctuale în Gorj, Bran, Zărnești și Maramureș. Opt persoane salvate În urma acestor intervenții, opt persoane aflate în dificultate în zone montane au fost salvate, iar pentru trei dintre ele a fost necesar transportul de urgență la spital cu ambulanțele SAJ, SMURD sau Salvamont. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Pe lângă apelurile de urgență, dispeceratul a mai gestionat 16 apeluri pentru informare, prin care turiștii au cerut detalii despre starea traseelor, nivelul de dificultate sau condițiile meteo din masivele montane. Salvamont România: „Prudența vă poate salva viața” Salvamont reamintește turiștilor că muntele, oricât de spectaculos ar fi, rămâne un mediu imprevizibil, care necesită pregătire, echipament adecvat și atenție sporită. Salvatorii fac apel la responsabilitate și îi invită pe toți iubitorii muntelui să se alăture campaniei de reducere a numărului de accidente montane, prin respectarea recomandărilor și informarea corectă înainte de plecarea pe trasee.

România devine prioritate strategică americană (sursa: Facebook/Darryl Nirenberg for Alexandria City Council)
Eveniment

Viitorul ambasador SUA la București, Darryl Nirenberg: România nu a fost niciodată mai importantă

Relația dintre Statele Unite și România se află într-un moment strategic fără precedent, a declarat Darryl Nirenberg, nominalizat pentru funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al SUA la București. Declarațiile au fost făcute în timpul audierii sale în Comisia pentru Relații Externe a Senatului american. România, partener economic cu potențial energetic Nirenberg a subliniat rolul esențial al României în arhitectura de securitate a NATO, datorită poziționării geografice la Marea Neagră și vecinătății cu Ucraina. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Acesta a evidențiat și oportunitățile economice semnificative pe care România le oferă pentru companiile americane, inclusiv potențialul de a deveni un jucător decisiv în sectorul resurselor energetice. „Relația noastră cu România nu a fost niciodată mai importantă”, a afirmat diplomatul. Priorități: securitate, parteneriat militar și dezvoltare economică Dacă va fi confirmat în funcție, Nirenberg a anunțat că își va concentra activitatea pe întărirea securității cetățenilor americani din România și pe consolidarea parteneriatului militar și de securitate dintre cele două țări. De asemenea, va susține exporturile americane, va sprijini companiile din SUA și va încuraja investițiile care creează locuri de muncă pe teritoriul american. „Mă angajez să promovez agenda «America pe primul loc» a președintelui Donald Trump și să lucrez pentru o Americă mai puternică, mai sigură și mai prosperă”, a declarat Nirenberg. O nominalizare cu semnificație personală profundă Diplomatul a explicat că nominalizarea sa are o încărcătură emoțională și personală puternică, având în vedere originile familiei sale. Bunicii săi au emigrat în Statele Unite din Europa de Est, iar el însuși, în perioada în care a lucrat în Senat, a fost martor al căderii Zidului Berlinului și al eliberării poporului român de sub comunism. „Dacă voi fi confirmat, totul ar căpăta un sens deplin”, a mărturisit acesta. Un moment de recunoaștere și mulțumire Nirenberg a mulțumit președintelui Donald Trump și secretarului de stat Marco Rubio pentru încrederea acordată, afirmând că nominalizarea reprezintă „onoarea vieții sale”. A fost însoțit la audiere de soția sa, Lori, fost membru al personalului Senatului, unde s-au și cunoscut, precum și de copiii lor, Drew și Kelly. Procesul de confirmare urmează în Senatul SUA Nominalizat în luna mai de președintele Donald Trump, Darryl Nirenberg parcurge în prezent etapele procedurale necesare pentru validarea finală în Senatul SUA. Dacă va fi confirmat, el va prelua oficial funcția de ambasador al Statelor Unite în România, într-un context geopolitic de maximă importanță pentru ambele țări.

România, cea mai ridicată inflație din UE (sursa: Eurostat)
Economie

România, cea mai mare inflație din UE de departe: 8,4%, dublă față de țara de pe locul doi

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a coborât la 2,5% în octombrie, de la 2,6% în septembrie. Cu toate acestea, România continuă să aibă cea mai mare rată a inflației din blocul comunitar, cu un avans de 8,4% al prețurilor, potrivit datelor publicate de Eurostat. Țările cu cele mai mici și cele mai mari rate ale inflației În octombrie, cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în: Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Cipru – 0,2% Franța – 0,8% Italia – 1,3% La polul opus, țările cu cele mai ridicate niveluri ale inflației au fost: România – 8,4% Estonia – 4,5% Letonia – 4,3% Evoluția inflației în statele membre UE Comparativ cu luna septembrie, inflația anuală a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România, unde a coborât de la 8,6% la 8,4%. În trei țări a stagnat, iar în alte nouă state membre inflația a crescut. Inflația în zona euro: scădere ușoară, dar peste ținta BCE În zona euro, rata anuală a inflației a ajuns la 2,1% în octombrie, față de 2,2% în luna precedentă, situându-se ușor peste obiectivul de 2% stabilit de Banca Centrală Europeană. Cele mai mari contribuții la inflația din zona euro au provenit din: Servicii – 1,54 puncte procentuale Alimente, alcool și tutun – 0,48 puncte procentuale În același timp, energia a avut un impact deflaționist, cu -0,08 puncte procentuale. Inflația reală în România: datele INS arată un nivel chiar mai ridicat Conform Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în România a fost de 9,8% în octombrie 2025, depășind valoarea raportată prin indicele armonizat. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la: Mărfuri nealimentare – +10,96% Servicii – +10,52% Mărfuri alimentare – +7,57% În septembrie, rata anuală a inflației a fost 9,88%. Indicele prețurilor de consum și evoluția din ultimele 12 luni Potrivit INS: Indicele prețurilor de consum (IPC) în octombrie 2025 față de septembrie 2025 a fost 100,50% Inflația de la începutul anului (decembrie 2024 – octombrie 2025) a fost 9,0% Rata anuală a inflației (octombrie 2025 vs. octombrie 2024) – 9,8% Rata medie a inflației din ultimele 12 luni – 6,6% Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat (IAPC) a fost: 8,4% în octombrie 2025 comparativ cu octombrie 2024 6,2% media ultimelor 12 luni Ce arată aceste date? Deși inflația scade la nivelul Uniunii Europene, România continuă să se confrunte cu cele mai mari scumpiri, fiind peste media europeană și peste ținta de stabilitate a prețurilor. Diferențele între indicele armonizat și indicele național indică o presiune internă mai accentuată asupra costurilor de trai, în special la mărfurile nealimentare și la servicii.

Cresc cazurile de abuzuri sexuale asupra copiilor (sursa: Pexels/RDNE Stock project)
Eveniment

Minorii, afectați de o epidemie de abuzuri sexuale. Percheziții în mai multe județe

Statistica Direcției Generale de Asistență Socială și pentru Protecția Copilului (DGASPC) Neamț arată o dublare a cazurilor de abuz sexual asupra copiilor în primele zece luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. În total, au fost raportate 81 de situații de abuz sexual. Accesul necontrolat la internet, factor favorizant major Directorul DGASPC Neamț, Cristina Păvăluță, explică faptul că accesul necontrolat la internet și la materiale cu conținut sexual explicit contribuie semnificativ la creșterea riscurilor. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați De asemenea, deteriorarea relațiilor familiale, lipsa reperele morale, comercializarea intensă a conținutului erotic online și deficiențele educaționale amplifică vulnerabilitatea copiilor. „Abuzul sexual este cea mai degradantă formă de violență, iar cauzele care îl generează, mai ales când apare în mediul familial, reprezintă o provocare majoră”, a precizat aceasta pentru Agerpres. Consecințe psihologice grave și efecte pe termen lung Repetarea unor astfel de abuzuri generează traume profunde și stres sever, cu impact de durată asupra dezvoltării emoționale și mentale a copiilor. Potrivit DGASPC, abuzurile asupra minorilor reprezintă nu doar o problemă socială, ci și una de sănătate publică. Apel pentru intervenție instituțională și legislație întărită Cristina Păvăluță subliniază necesitatea unui cadru coerent de intervenție, care să includă: sisteme eficiente de colectare și analiză a datelor, programe de formare profesională, intervenții timpurii destinate părinților, revizuirea legislației penale, dezvoltarea și finanțarea serviciilor de protecție a victimelor. Abuzurile asupra copiilor, un semnal al vulnerabilității sociale În aceeași perioadă, DGASPC Neamț a raportat: 219 cazuri de neglijare, 58 de abuzuri fizice, 81 de abuzuri emoționale, 24 de situații de exploatare prin muncă. Instituția afirmă că reacționează prompt la orice semnal de suferință în rândul copiilor și rămâne partener al campaniilor anti-violență. Scade numărul copiilor dispăruți și al abuzurilor instituționale Un aspect pozitiv surprins în raport este reducerea numărului de copii dispăruți, de la 30 la 24, precum și diminuarea cazurilor de abuz instituțional, semn al unei monitorizări mai eficiente. De asemenea, pentru 78 de copii s-au instituit măsuri urgente de protecție, aceștia fiind plasați fie în centre rezidențiale, fie în grija asistenților maternali. Brașov: percheziții într-un caz de viol și pornografie infantilă Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Brașov și procurorii DIICOT au efectuat o percheziție domiciliară într-un dosar ce vizează infracțiuni grave: viol asupra unui minor, lipsire de libertate și pornografie infantilă. Anchetatorii susțin că un adult ar fi abuzat sexual o minoră, ar fi filmat actele cu telefonul mobil și, ulterior, ar fi amenințat-o cu publicarea imaginilor în mediul online. Craiova: rețea de exploatare sexuală a minorilor În județul Dolj, polițiștii BCCO Craiova și procurorii DIICOT investighează un bărbat suspectat de trafic de minori și pornografie infantilă. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi recrutat o minoră prin metoda lover boy, exploatat-o sexual în municipiul Pitești și ar fi determinat-o să atragă o altă minoră, rudă a sa, în activitatea de prostituție. Pentru a forța cooperarea, suspectul ar fi folosit amenințări, constrângere și filmări cu conținut explicit. Ziua Mondială de prevenire a abuzului și violenței împotriva copiilor Cazurile tragice și statistici alarmante marchează importanța zilei de 19 noiembrie. Această zi este dedicată la nivel global prevenirii abuzului și violenței asupra copiilor. 

Concedieri în marile companii IT din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Concedieri importante în marile companii IT din România, inclusiv Amazon și Microsoft

Concedierile din marile companii IT din România, inclusiv Amazon și Microsoft, au alimentat îngrijorările legate de impactul inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă, mai ales în contextul digitalizării accelerate a instituțiilor. Concedieri în marile companii IT din România În Iași, discuțiile despre disponibilizări masive au fost intensificate de cazul Amazon Development Center SRL, singura companie locală care a anunțat concedieri colective. Citește și: Pe Becali l-a prins Fiscul cu cheltuieli nejustificate uriașe. „E idiot softul”, susține ex-ciobanul La jumătatea acestui an, Amazon a renunțat la 504 angajați din divizia RBS (Retail Business Services), responsabili cu realizarea și verificarea catalogelor pentru marketplace-urile companiei, asigurând corectitudinea și completitudinea detaliilor produselor listate. Deși fenomenul a generat panică și speculații, în multe cazuri cifrele au fost supradimensionate, iar piața locală IT continuă să rămână activă și în căutare de specialiști. Continuarea, în Ziarul de Iași

România, serie de explozii cauzate de gaze (sursa: asociatiaenergiainteligenta.ro)
Eveniment

Val de explozii și incidente grave la instalațiile de gaz: România, în fața unei crize de siguranță

România a fost zguduită, în mai puțin de o lună, de o serie alarmantă de explozii și incidente majore legate de instalațiile de gaz, soldate cu victime, clădiri distruse și evacuări masive. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, avertizează că, în ciuda gravității situației, soluțiile întârzie. Potrivit acestuia, între 17 octombrie și 16 noiembrie au avut loc șapte incidente majore în București, Voluntari, Năvodari, Dej, Râmnicu Sărat și Balș. România, serie de explozii cauzate de gaze Chisăliță subliniază că, deși pompierii, poliția și distribuitorii de gaze au intervenit punctual la fiecare incident, autoritățile nu au formulat o reacție fermă la nivel național. Citește și: Băsescu: „Șmecherul” Georgescu s-a prins că Simion și Anca Alexandrescu vor să se folosească de el Nu există un răspuns coordonat care să explice cum este posibil ca într-o țară cu 3,5 milioane de locuințe conectate la gaze să nu existe un plan clar de prevenire a tragediilor. Verificări insuficiente și lipsa detectoarelor de gaz Președintele AEI acuză lipsa unor măsuri ample de prevenție. Printre lipsurile critice enumerate se numără: - absența unui program național de verificare a instalațiilor din blocurile vechi - lipsa discuțiilor privind obligativitatea detectoarelor automate de gaz - inexistența unui raport complet care să analizeze cauzele comune ale incidentelor Fără aceste acțiuni, reacția autorităților pare „fragmentată și lipsită de viziune”, afirmă specialistul. Comunicare oficială minimă Potrivit AEI, instituțiile statului nu au oferit cetățenilor o imagine de ansamblu asupra riscurilor reale. Informațiile publice au fost fragmentare, provenind în principal din relatări de presă. În lipsa unui mesaj coordonat, oamenii rămân cu impresia că siguranța lor depinde mai degrabă de noroc și prudență personală decât de un sistem de supraveghere eficient. Infrastructura învechită și lipsa profesionalismului Chisăliță avertizează că seria recentă de explozii nu reprezintă o coincidență, ci un simptom al unui sistem vulnerabil, afectat de infrastructură îmbătrânită și de lipsa de profesionalism în gestionarea rețelelor de gaze. Specialistul atrage atenția că aceste evenimente nu sunt accidente inevitabile, ci consecințe previzibile ale lipsei unei acțiuni sistemice. Președintele Asociației Energia Inteligentă concluzionează că adevărata problemă o reprezintă lipsa unei abordări naționale coerente între incidente. Sunt necesare măsuri structurale urgente, precum: - verificări obligatorii și extinse ale instalațiilor - reglementări aplicabile și control riguros - instalarea pe scară largă a detectoarelor de gaz - reprofesionalizarea instituțiilor - transparență în comunicarea publică Fără aceste schimbări, românii vor continua să trăiască cu sentimentul unui risc permanent și cu o protecție insuficientă.

Cod galben de ceață în 26 de județe (sursa: Pexels/KoolShooters)
Eveniment

Avertizări ANM în jumătate de țară: ceață densă și vizibilitate redusă duminică dimineața

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis duminică dimineața mai multe atenționări nowcasting Cod galben de ceață, valabile în zone extinse ale țării. Fenomenul reduce semnificativ vizibilitatea și poate afecta condițiile de trafic rutier. Atenționări valabile până la ora 10:00 în sud și centru Până la ora 9:00, ceața va afecta localități din județele Botoșani, Iași, Vaslui, Vâlcea, Mehedinți, Alba, Brașov, Mureș, Harghita, Sibiu, Galați, Suceava, Gorj, Dolj și Vrancea. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Vizibilitatea va scădea sub 200 de metri, iar izolat chiar sub 50 de metri. Între ora 9:00 și 10:00, fenomenul de ceață se va menține în județele Brăila, Ialomița, Argeș, Prahova, Călărași, Dâmbovița și Cluj. Ceață persistentă până la ora 11:00 în zona Moldovei Până la ora 11:00, ceața va continua să afecteze și zone din județele Bacău și Neamț, unde vizibilitatea rămâne redusă. Atenționările de tip nowcasting sunt emise pentru fenomene meteorologice periculoase imediate și au o valabilitate de maximum șase ore, fiind actualizate în funcție de evoluția vremii.

Cod galben de ceață în 13 județe (sursa: Pexels/Markus Spiske)
Eveniment

Avertizare: ceață densă în aproape jumătate din România sâmbătă

Administrația Națională de Meteorologie a emis sâmbătă avertizări nowcasting Cod galben de ceață, valabile în următoarea oră în mai multe localități din 13 județe. Potrivit ANM, vizibilitatea va scădea semnificativ în trafic, local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri. Atenționări pentru sudul și centrul țării În județele Ialomița, Argeș, Călărași, Giurgiu, Dâmbovița și Teleorman sunt afectate zeci de localități, unde ceața densă reduce vizibilitatea și îngreunează deplasarea. Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD Fenomenele sunt prognozate până la ora 11:00, conform meteorologilor. Ceață persistentă în Moldova Avertizări similare sunt în vigoare și în județele Bacău, Botoșani, Galați, Neamț, Vrancea și Vaslui, inclusiv în zonele joase, unde ceața se manifestă pe arii extinse. Numeroase localități se confruntă cu scăderi accentuate de vizibilitate, iar traficul rutier poate fi serios afectat. Avertizări nowcasting valabile cel mult șase ore ANM precizează că avertizările nowcasting sunt emise pentru fenomene imediate și au o durată maximă de șase ore. Meteorologii recomandă prudență sporită în trafic pe toată durata manifestării fenomenului.

Estul României, abandonat de Guvern (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Estul României, abandonat de Guvern: investițiile în infrastructură rutieră, etern nefinanțate

Șoselele ocolitoare ale Iașului de la Podu Iloaiei și Uricani înregistrează creșteri constante de costuri, deși proiectele există doar pe hârtie. Decizii guvernamentale întârziate Varianta Uricani a ajuns să coste de 3,5 ori mai mult față de estimarea inițială din 2007, iar traseul de la Podu Iloaiei s-a scumpit după majorarea TVA. Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD În timp ce alte județe, precum Bihorul sau zona de sud, avansează rapid cu investițiile în infrastructură, Iașiul încă așteaptă adoptarea hotărârilor de guvern pentru cele două variante ocolitoare. Potrivit Ministerului Transporturilor, ambele proiecte se află în continuare în etapa de promovare la nivel guvernamental, aceeași stare raportată și în răspunsurile din lunile trecute. Continuarea, în Ziarul de Iași

Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia

Salariul mediu anual din România este peste cel din Bulgaria, Grecia, Ungaria și Slovacia, arată Eurostat. În Bulgaria, salariul mediu anual era, în 2024, de doar 15.387 de euro, în timp ce în România ajunsese la 21.108 euro.  Citește și: ANALIZĂ Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport, inclusiv la Oradea. Costuri de aproape un miliard de euro Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia „În 2024, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din UE era de 39.800 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 5,2 % față de 37 800 EUR în 2023. Dintre țările UE, cel mai mare salariu mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă a fost înregistrat în Luxemburg (83 000 EUR), urmat de Danemarca (71 600 EUR) și Irlanda (61 100 EUR).  În schimb, cele mai mici salarii medii au fost înregistrate în Bulgaria (15 400 EUR), Grecia (18 000 EUR) și Ungaria (18 500 EUR)”, arată Eurostat.  Salariul mediu anual în România a crescut masiv: în 2022 era de doar 15.064, în 2023 - 18.093, iar în 2024 - 20.287. Creșterea este de circa 33% în doi ani și peste 10% într-un an. 

România trebuie să preia controlul Lukoil (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Eveniment

România trebuie să preia controlul Lukoil după ce SUA a sancționat compania, spune ministrul Ivan

Ministerul Energiei, împreună cu toate autoritățile relevante, pregătește un cadru legislativ care să asigure conformarea deplină cu sancțiunile impuse de Statele Unite companiei Lukoil, a anunțat ministrul Bogdan Ivan. Măsurile vizează și continuitatea activităților de rafinare ale Petrotel Ploiești, astfel încât aprovizionarea pieței interne de combustibili să nu fie afectată. „Nu vom cere prelungirea termenului de 21 noiembrie” „Protejăm securitatea energetică a României și aplicăm ferm sancțiunile internaționale ce vizează Lukoil”, a transmis Bogdan Ivan într-o postare pe Facebook. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Ministrul a precizat că nu va solicita prelungirea termenului de 21 noiembrie, stabilit de autoritățile americane, subliniind că România trebuie să se conformeze fără excepție regimului de sancțiuni impus de SUA. România ar putea prelua controlul asupra Petrotel Ploiești Bogdan Ivan a declarat că România trebuie să preia controlul asupra companiei Petrotel Ploiești, pentru a garanta aplicarea completă a sancțiunilor internaționale și pentru a proteja locurile de muncă ale celor 5.000 de angajați. Totodată, ministrul a accentuat importanța stabilității și a securității sistemului energetic național, într-un context geopolitic marcat de tensiuni și incertitudini. SUA au extins sancțiunile asupra Lukoil și Rosneft Pe 22 octombrie, Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite a anunțat noi sancțiuni împotriva Lukoil și Rosneft, ca reacție la refuzul președintelui Vladimir Putin de a pune capăt războiului din Ucraina. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că măsura vizează companiile „care finanțează mașinăria de război a Kremlinului”. Noile sancțiuni extind restricțiile și asupra filialelor și companiilor afiliate în care cele două grupuri petroliere dețin participații mai mari de 50%, direct sau indirect.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră