vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: românia

767 articole
Eveniment

Stagiul militar obligatoriu - reintroducerea acestuia, refuzată de un român din doi

Aproape jumătate dintre români (48%) consideră că reintroducerea stagiului militar obligatoriu nu ar fi o idee bună, potrivit sondajului „Percepţii asupra capacităţilor Armatei Române”, realizat de Avangarde. În schimb, 43% dintre respondenți susțin această măsură, iar 9% nu au o opinie clară. Încredere scăzută în capacitatea de apărare a Armatei Române Unul dintre cele mai îngrijorătoare rezultate ale sondajului arată că 49% dintre români nu cred că Armata Română ar putea rezista 48 de ore în cazul unui atac, așa cum prevede regulamentul NATO. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Doar 35% sunt de părere că armata ar face față unei agresiuni, în timp ce 16% nu știu sau nu răspund. Majoritatea românilor susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare În contextul tensiunilor geopolitice și al politicii comune NATO, 58% dintre români sunt de acord cu majorarea cheltuielilor pentru înarmare, inclusiv pentru România. În schimb, 30% se opun unei astfel de măsuri, iar 12% sunt nehotărâți. Dronele neidentificate: între reacție imediată și prudență Întrebați despre cum ar trebui gestionate dronele fără pilot care ar intra în spațiul aerian românesc, 44% dintre respondenți consideră că acestea ar trebui doborâte imediat, în timp ce 41% preferă o abordare „în funcție de situație”. Doar 8% s-au declarat „mai degrabă împotrivă”, 2% „cu siguranță nu”, iar 5% nu au oferit un răspuns. Românii nu se tem de un atac rusesc direct 58% dintre români consideră că riscul unui atac intenționat al Rusiei asupra României este mic, foarte mic sau inexistent. 33% percep acest pericol ca fiind mare sau foarte mare. 9% dintre participanți nu au o opinie clară în această privință. Guvernul, criticat pentru modul de gestionare a apărării La capitolul percepției asupra modului în care Guvernul gestionează Apărarea Națională, 58% dintre respondenți evaluează performanța executivului ca „proastă”. Doar 22% cred că este gestionată „bine”, iar 20% nu s-au pronunțat. Dacă Federația Rusă ar ataca Republica Moldova, 55% dintre români nu ar susține trimiterea de trupe românești, 28% ar fi de acord, iar 17% nu știu sau nu răspund. Cine ar trebui să conducă Ministerul Apărării? În contextul actualei situații geo-militare, 75% dintre respondenți cred că Ministerul Apărării Naționale ar trebui condus de un ofițer superior în retragere, cu calități profesionale recunoscute. Doar 11% preferă un civil, iar 14% nu au o opinie formată. Detalii metodologice ale sondajului Sondajul Avangarde a fost realizat telefonic, în perioada 6 – 10 octombrie 2025, pe un eşantion probabilistic de 920 de persoane adulte din România. Marja de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%.

Serviciul militar obligatoriu, respins de români (sursa: Facebook/MApN)
Numărul firmelor dizolvate în România a crescut (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Afacerile mici se închid pe bandă rulantă: cu 33% mai multe dizolvări de firme decât acum un an

Numărul firmelor dizolvate în primele opt luni din 2025 a ajuns la 36.171, în creștere cu 33,85% față de aceeași perioadă din 2024, când au fost înregistrate 27.023 de dizolvări, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Bucureștiul, pe primul loc la dizolvări de firme Capitala rămâne lider detașat, cu 7.083 de firme dizolvate între ianuarie și august 2025, o creștere de 24,77% față de anul precedent. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția După București, cele mai multe dizolvări s-au înregistrat în: Cluj – 2.017 firme (+42,14%) Ilfov – 1.867 firme (+24,47%) Constanța – 1.812 firme (+22,37%) Timiș – 1.508 firme (+25,23%) Brașov – 1.363 firme (+52,63%) Iași – 1.308 firme (+26,99%) Prahova – 1.236 firme (+51,84%) Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai puține firme desființate au fost înregistrate în: Ialomița – 181 firme (+31,16%) Covasna – 214 firme (+58,52%) Călărași – 241 firme (+17,56%) Mehedinți – 250 firme (+41,24%) Harghita – 269 firme (+8,91%) Creșteri record în Olt, Maramureș și Alba Cele mai mari creșteri procentuale s-au consemnat în: Olt – +91,09% Maramureș – +75,29% Alba – +73,99% Singurul județ care a raportat o scădere ușoară a numărului de dizolvări este Dâmbovița, cu un minus de 0,21% față de 2024. Comerțul, domeniul cel mai afectat Cel mai mare număr de firme dizolvate s-a înregistrat în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 8.265 de dizolvări la nivel național – o creștere de 12,19% comparativ cu anul trecut. Pe locurile următoare se află: Construcțiile – 3.074 firme dizolvate (+11,7%) Activitățile profesionale, științifice și tehnice – 3.030 firme (+14,25%) Industria prelucrătoare – 2.579 firme (+14,01%) Luna august, una dintre cele mai active din an Doar în luna august 2025, ONRC a raportat 4.635 de dizolvări de firme, cele mai multe fiind în: București – 877 firme Constanța – 263 firme Cluj – 252 firme Ilfov – 234 firme Brașov – 183 firme Creșterea accentuată a dizolvărilor indică o dinamică economică fragilă, marcată de incertitudine și de provocări financiare tot mai mari pentru mediul de afaceri românesc în 2025.

Legea bugetului, decisivă pentru credibilitatea României (sursa: Facebook/Ludovic Orban)
Eveniment

Legea bugetului pe 2026, decisivă pentru credibilitatea României în fața Comisiei Europene

Consilierul prezidențial Ludovic Orban a declarat sâmbătă, la Digi 24, că modul în care va fi construită Legea bugetului de stat pentru anul 2026 va reprezenta un test crucial pentru România în evaluările Comisiei Europene și ale agențiilor de rating. Legea bugetului, decisivă pentru credibilitatea României „Ştim foarte clar că suntem sub monitorizare la nivelul Comisiei Europene, că România este în procedură de deficit excesiv. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Agenţiile de rating care dau, cât de cât, un certificat de bonitate, urmăresc evoluţiile. Şi unul din elementele cele mai importante de care se va ţine cont în evaluarea conduitei României este Legea bugetului de stat”, a explicat Ludovic Orban. Orban a subliniat că bugetul trebuie deja elaborat, conform legii finanțelor publice, pentru a fi depus în Parlament în luna octombrie, atrăgând atenția că acest lucru este imposibil fără „măsuri reale de reformă, restructurare și reducere a cheltuielilor de personal și a altor cheltuieli nenecesare”. „Este nevoie de un semnal clar de restructurare și eficientizare” Consilierul prezidențial a apreciat că actuala guvernare a luat unele măsuri necesare, dar a insistat că este nevoie de o schimbare de atitudine în administrație. „Trebuie dat semnalul unei restructurări în administraţie, unei eficientizări a instituţiilor publice, unei debirocratizări şi unei orientări a instituţiilor publice către cetăţean”, a spus Orban. Acesta a criticat faptul că, de două luni, coaliția de guvernare nu reușește să ajungă la o decizie privind reducerea aparatului bugetar: „Fiecare formaţiune politică vine cu propria idee şi, de fapt, nu vine cu nicio idee. Este vital să se ajungă la o decizie cât mai repede.” „E mult mai greu să faci restructurări acum” Întrebat dacă premierul Ilie Bolojan este responsabil pentru întârzierea reformei din administrație, consilierul prezidențial a răspuns că vina nu poate fi pusă exclusiv pe umerii acestuia. „Ilie Bolojan a venit cu nişte propuneri, dar acestea nu au fost aprobate aşa cum le-a formulat. Au apărut alte variante, unele fără consistență. Eu vă spun o părere personală: e mult mai greu să faci restructurări acum decât dacă le-ai fi făcut din prima zi a guvernării”, a afirmat Orban. El a explicat că, la începutul mandatului, o ordonanță de urgență care să prevadă trecerea temporară a unei părți din angajați în șomaj tehnic ar fi întâmpinat o rezistență mult mai mică. În schimb, măsurile luate ulterior, precum reducerea unor sporuri, nu au dus la o reală redimensionare a administrației. „Nu e suficient să tai bugetele, trebuie restructurate instituțiile” Orban a insistat că simpla reducere a bugetelor instituțiilor nu poate fi considerată o reformă reală. „Trebuie să faci o restructurare a agenţiilor, a autorităţilor, inclusiv în administraţia locală. Inițial, pachetul al treilea de reforme a fost botezat drept reformă a administraţiei locale, iar unele partide care nu au fost de acord cu propunerile premierului Bolojan au justificat opoziția prin ideea că este nevoie și de restructurări la nivel central. Dar unde sunt aceste propuneri?”, a întrebat retoric Orban. „Joaca de-a pasarea responsabilității nu va ține” Consilierul prezidențial a avertizat că tergiversarea deciziilor și încercarea partidelor de a se distanța de măsurile nepopulare vor fi sancționate de electorat. „Toată joaca asta de a arunca pisica în spinarea altuia nu va ţine. Oamenii vor judeca guvernarea în ansamblu și nu vor face o diferenţă între partidele politice. Chiar dacă unii îşi imaginează că se pot detaşa de răspunderea politică pentru măsurile impopulare, nu vor scăpa de pierderile de încredere şi de votanţi”, a conchis Ludovic Orban.

România nu importă țiței din Rusia (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Eveniment

România neagă acuzațiile Reuters privind creșterea importurilor energetice din Rusia

Ministrul Energiei, Bogdan Gruia Ivan, a transmis că România respectă integral toate sancțiunile impuse Federației Ruse la nivelul Uniunii Europene. România nu importă țiței din Rusia Țara noastră nu a mai importat țiței din Rusia din 5 decembrie 2022 și nici produse petroliere din 5 februarie 2023, iar aceste interdicții vor rămâne în vigoare și pe viitor. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Declarația vine după ce agenția Reuters a publicat un articol potrivit căruia România ar fi crescut cu 57% valoarea importurilor energetice rusești. Ministrul Energiei: „România nu face compromisuri” Bogdan Gruia Ivan a calificat informațiile drept eronate și a cerut un drept la replică, solicitând actualizarea articolului publicat de Reuters. „România nu va importa nici în viitor produse petroliere sau țiței din Federația Rusă și respectă integral sancțiunile UE”, a subliniat ministrul. Acesta a adăugat că țara noastră nu face compromisuri în privința obligațiilor asumate ca stat membru al Uniunii Europene și a protejării securității energetice. Încălcarea sancțiunilor europene Ministrul Energiei a avertizat că orice încălcare a regimului de sancțiuni va fi penalizată sever. „Încălcarea regimului de sancțiuni stabilite la nivel european constituie infracțiune și se pedepsește cu până la cinci ani de închisoare, iar în cazuri grave se poate ajunge la pedepse de până la 12 ani”, a precizat Bogdan Ivan. El a făcut apel ca orice informație despre operatori economici care încalcă sancțiunile să fie sesizată autorităților competente. Analiza Reuters Analiza Reuters, bazată pe datele Centrului pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA), arată că mai multe state europene și-au majorat valoarea importurilor de energie din Rusia în primele opt luni ale anului 2025, în pofida sancțiunilor. Franța, Olanda, Belgia, Croația, Portugalia și Ungaria se numără printre țările cu creșteri semnificative. În total, Uniunea Europeană ar fi importat energie rusească în valoare de peste 11 miliarde de euro, deși dependența de resursele rusești s-a redus cu 90% față de 2022.

Viktor Orban, la congresul UDMR: „Suntem interesați de succesul guvernării Bolojan” Foto: Facebook
Politică

Viktor Orban, la congresul UDMR: „Suntem interesați de succesul guvernării Bolojan”

„Suntem interesați de dezvoltarea României și de succesul guvernului Bolojan”, a spus premierul Ungariei, Viktor Orban, la congresul UDMR care se desfășoară la Cluj Napoca, potrivit site-ului Transtelex. El și-a susținut afirmația amintind că Ungaria a sprijinit România să fie primită în spațiul Schengen. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Site-ul consemnează faptul că Orban a avut un discurs electoral, fiind interesat de susținerea maghiarilor din România la alegerile de anul viitor din Ungaria.  Viktor Orban, la congresul UDMR: „Suntem interesați de succesul guvernării Bolojan” „Adresându-se lui Hunor Kelemen, el a spus că guvernul maghiar a reunit națiunea în 2010, dar această realizare ar putea fi pierdută. «Anul viitor, vom decide nu numai despre guvernul maghiar, ci și despre suveranitatea Ungariei. Patria va avea nevoie de maghiarii din Transilvania», a spus el. Potrivit lui (Nota Redacției: Viktor Orban), UDMR este un «factor strategic național» la București, un partener de încredere la Budapesta și «un factor de stabilitate și bun simț»”, relatează Transtelex.  La congres, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, i-a transmis premierului Ilie Bolojan, felicitări pentru ”curajul de a începe reforma statului” şi a anunțat susţinerea parlamentarilor şi miniştrilor UDMR. „Vreau să te felicit pentru curajul de a începe reforma statului. Nu este un lucru uşor, este un lucru chiar foarte greu, văd în fiecare zi, în fiecare săptămână. Dacă-mi permiţi, vreau să te încurajez să o faci până la capăt. O reformă reală, sistemică, la capătul căreia să simţim cu toţii că instituţiile statului servesc cetăţenii şi nu invers”, i-a spus Kelemen Hunor lui Ilie Bolojan. 

Avertizare meteo: ploi abundente și vânt (sursa: Pexels/Yaroslav Shuraev)
Eveniment

Ploi abundente și vânturi puternice în jumătate de țară în intervalul 6-9 octombrie

Avertizare meteo: ploi abundente și vânt. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o atenționare Cod galben de ploi abundente și intensificări ale vântului, valabilă de luni, ora 21:00, până marți, ora 21:00. Vizate sunt Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, jumătatea de sud a Moldovei și Carpații de Curbură. Avertizare meteo: ploi abundente și vânt Meteorologii anunță că, în regiunile afectate, se vor acumula 25–30 l/mp, iar izolat 40–50 l/mp. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Pe parcursul zilei de marți, vântul va sufla cu rafale de 50–70 km/h în județele Vrancea, Buzău, Brăila, Ialomița, Călărași și pe litoral. Informare meteo la nivel național până pe 9 octombrie Întreaga țară se află, de asemenea, sub o informare meteo generală, valabilă până în 9 octombrie, care vizează ploi importante cantitativ, intensificări ale vântului, ninsori la munte și temperaturi scăzute. În sudul, estul și centrul țării, cantitățile de apă pot ajunge la 25–50 l/mp, iar în Muntenia, Dobrogea și Moldova, local, chiar la 70–100 l/mp. Ninsori și viscol la altitudini de peste 1.700 m În Carpații Meridionali, la peste 1.700 de metri altitudine, sunt prognozate ninsori și viscol în noaptea de marți spre miercuri (7/8 octombrie), cu depunerea unui strat consistent de zăpadă. Vântul va sufla moderat spre tare, cu viteze de 45–55 km/h în sud și est, iar local, în zonele montane și de câmpie, va atinge 60–70 km/h. Vreme rece în toată țara ANM avertizează că temperaturile vor scădea semnificativ în toată țara. Maximele se vor situa între 12 și 18 grade Celsius, iar minimele între 3 și 14 grade, semn al instalării unei perioade de vreme rece și instabilă la început de octombrie.

Retailer ucrainean, succes surprinzător în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Poate surprinzător, cea mai nouă rețea de retail din România vine din Ucraina

Retailer ucrainean, succes surprinzător în România. Retailerul ucrainean Aurora Multimarket are planuri ambițioase de extindere în România, vizând atingerea pragului de 1.000 de magazine la nivel național. Retailer ucrainean, succes surprinzător în România În prezent, compania figurează oficial cu aproximativ 60 de unități, dintre care șase în Iași, însă numărul real ar putea fi mai mare. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Strategia sa se bazează pe deschideri discrete și testarea piețelor locale, renunțând la locațiile neprofitabile și revenind ulterior acolo unde potențialul crește. Această expansiune atent controlată oferă retailerului imaginea unei rețele solide, sporindu-i puterea de negociere și influența pe piața românească. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fără autostrăzi, Moldova pierde investitori străini (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

În lipsa autostrăzilor A7 și A8, estul României rămâne mult în urma vestului la investiții străine

Fără autostrăzi, Moldova pierde investitori străini. Estul României rămâne semnificativ în urma vestului la atragerea de investiții străine, din cauza lipsei autostrăzilor A7 și A8. Fără autostrăzi, Moldova pierde investitori străini Deși Iașul s-a dezvoltat puternic în ultimul deceniu în domeniile IT și universitar, datele BNR arată că soldul investițiilor străine directe este de aproape patru ori mai mic decât în Cluj. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Experiența vestului arată că infrastructura rutieră solidă stimulează direct intrările de capital și dezvoltarea economică regională. Odată finalizate autostrăzile A7 și A8, Moldova ar putea cunoaște un adevărat boom economic, iar Iașul ar putea depăși pragul de 2–3 miliarde de euro în investiții străine, apropiindu-se de marile centre economice ale țării. Continuarea, în Ziarul de Iași

Păcănelele, o afacere profitabilă în România (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Păcănelele, una din cele mai profitabile industrii din România, chiar și cu taxare crescută

Păcănelele, o afacere profitabilă în România. Industria păcănelelor rămâne una dintre cele mai profitabile din România, chiar și după creșterea taxelor și aplicarea celor mai stricte reglementări fiscale din ultimul deceniu. Păcănelele, o afacere profitabilă în România La Iași, „regii” jocurilor de noroc continuă să învârtă milioane, cu marje de profit ce depășesc 40% și afaceri de peste 10 milioane de euro. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Nici ploile, nici controalele nu par să le afecteze câștigurile, semn că domeniul rezistă oricăror presiuni. Datele vizează companiile cu sediul social în Iași, fără a include filialele altor operatori din județ. Continuarea, în Ziarul de Iași

Producția de țiței, în declin accentuat (sursa: Pexels/Michael Pointner)
Eveniment

Producția de țiței a României, în scădere cu 7,6% în primele șapte luni din 2025. Cresc importurile

Producția de țiței, în declin accentuat. România a produs, în primele șapte luni ale acestui an, o cantitate de 1,46 milioane tone echivalent petrol (tep), potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Producția de țiței, în declin accentuat Rezultatul reprezintă o scădere de 7,6% (echivalentul a 119.600 tep) față de perioada similară din 2024, confirmând tendința descendentă a producției interne de țiței. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă În contrast cu declinul producției interne, importurile de țiței au înregistrat o creștere semnificativă. În perioada ianuarie–iulie 2025, România a importat 5,143 milioane tep, cu 906.500 tep mai mult decât în primele șapte luni din 2024, adică un plus de 21,4%. Această evoluție arată o dependență tot mai mare de sursele externe de petrol, pe fondul scăderii producției naționale și al necesității de a acoperi consumul intern. Producția va continua să scadă până în 2027 Potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de țiței a României este estimată să scadă în următorii ani cu un ritm mediu anual de 2,5%. Pentru 2025, se estimează o producție de 2,74 milioane tep, în scădere cu 2,8% față de anul anterior; În 2026, volumul ar urma să ajungă la 2,68 milioane tep (-2,2%); Iar în 2027, producția ar putea coborî la 2,63 milioane tep, marcând o nouă reducere de 1,9%. CNSP explică această evoluție prin declinul natural al zăcămintelor și menținerea infrastructurii de producție existente, fără investiții majore în noi exploatări. Importurile de țiței vor atinge 7,8 milioane tep în 2027 În paralel cu scăderea producției interne, importurile de țiței sunt prognozate să crească constant în următorii ani. Conform estimărilor CNSP, România ar putea ajunge la 7,8 milioane tep importate în 2027, ceea ce ar reprezenta o creștere medie anuală de 1,5%. Pe termen scurt, importurile sunt prognozate astfel: 2025: 7 milioane tep (+10,4%); 2026: 7,52 milioane tep (+7,4%); 2027: 7,8 milioane tep (+7,8%). Această tendință confirmă faptul că România va deveni tot mai dependentă de piața externă, în lipsa unor noi investiții în explorare și producție.

Datoria guvernamentală, 57,2% din PIB-ul României (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

Datoria guvernamentală a ajuns la 57,2% din PIB și continuă să crească

Datoria guvernamentală, 57,2% din PIB-ul României. Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a urcat, în luna iunie 2025, la 1.040,62 miliarde de lei, față de 1.034,71 miliarde de lei în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria guvernamentală, 57,2% din PIB-ul României Ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), datoria guvernamentală a crescut la 57,2%, față de 56,8% în mai, conform estimărilor bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS) publicate la 5 septembrie 2025. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă În iunie 2025, datoria pe termen mediu și lung a crescut la 976,36 miliarde de lei, de la 961,00 miliarde de lei în luna mai. În schimb, datoria pe termen scurt a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 64,26 miliarde de lei, comparativ cu 73,71 miliarde de lei în luna anterioară. Titlurile de stat, principala componentă a datoriei Cea mai mare parte a datoriei publice – 856,53 miliarde de lei – este reprezentată de titluri de stat, în timp ce împrumuturile directe totalizau 163,31 miliarde de lei. La finalul lunii iunie 2025, datoria în moneda națională se ridica la 486,82 miliarde de lei, cea în euro la 457,81 miliarde de lei (echivalent), iar datoria în dolari americani la 93,99 miliarde de lei (echivalent). Datoria administrației publice centrale, în creștere Datoria administrației publice centrale a ajuns la 1.016,59 miliarde de lei, în creștere față de 1.010,82 miliarde de lei în mai 2025. Din acest total, 952,35 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei centrale este contractată în lei (468,04 miliarde de lei) și în euro (452,56 miliarde de lei, echivalent). Administrațiile locale, datorii de peste 24 miliarde de lei Datoria administrației publice locale a urcat la 24,03 miliarde de lei, comparativ cu 23,88 miliarde de lei în luna anterioară. Aproape întreaga sumă (24,01 miliarde de lei) reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Datoria internă, aproape 29% din PIB În iunie 2025, datoria internă a administrației publice s-a cifrat la 522,95 miliarde de lei, față de 524,16 miliarde de lei în luna mai, echivalentul a 28,7% din PIB. Din această sumă, 504,07 miliarde de lei aparțin administrației centrale, iar 18,88 miliarde de lei administrațiilor locale. Datoria externă depășește 517 miliarde de lei Potrivit Ministerului Finanțelor, datoria externă a administrației publice a ajuns la 517,66 miliarde de lei, față de 510,55 miliarde de lei în luna precedentă, ceea ce reprezintă 28,4% din PIB. Din total, 512,52 miliarde de lei sunt aferente datoriei externe a administrației publice centrale, iar 5,14 miliarde de lei revin administrațiilor locale.

Consilierul prezidențial Burnete, răspuns către cei care susțin că „România nu mai produce nimic” Foto: Facebook
Politică

Consilierul prezidențial Burnete, răspuns către cei care susțin că „România nu mai produce nimic”

Consilierul prezidențial Burnete, răspuns către cei care susțin că „România nu mai produce nimic”: „România exportă astăzi în 3 săptămâni cât a exportat în tot anul 1989”. Burnete, care este consilier prezidențial pe probleme economice, a postat acest mesaj pe Facebook, după o vizită la Timișoara. Citește și: România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget Însă el a arătat că, după discuțiile cu antreprenorii din zonă, a primit și mesaje despre „avize care durează cu anii, birocrație prea stufoasă, legislație neclară, un dialog fracturat cu statul”. „M-au rugat ca statul să nu-i mai zăpăcească de cap pentru că le este din ce în ce mai greu să aducă investiții în România”, a mai scris el, după întâlnirile cu companiile de tehnologie.  Burnete, răspuns către cei care susțin că „România nu mai produce nimic” „Am făcut ieri un tur de forță prin mediul de afaceri timișorean pe lângă vizitele și discuțiile alături de președintele Nicușor Dan. Am început cu agricultura și procesarea de mâncare. Am discutat cu mai mulți fermieri despre problemele pe care le au cu fragmentarea terenurilor care trebuie comasate sau cu accesul la apă pentru irigații. Am vorbit despre investițiile pe care le fac în procesarea materiilor prime pentru a-și crește valoarea adăugată. Da, am gustat și un mic înainte de ora nouă. Nu mă judecați. Am vizitat apoi companii de tehnologie care mi-au spus că se simt încă excelent la Timișoara și în România în ciuda lipsei de predictibilitate din ultimii ani. M-au rugat ca statul să nu-i mai zăpăcească de cap pentru că le este din ce în ce mai greu să aducă investiții în România. Am discutat despre R&D și cum facem mai mult, despre AI și dacă putem construi un Gigafactory în România (scump și greu, dar ar fi o mare realizare).   Alături de domnul președinte am vizitat un start-up românesc care diagnostichează cancer pulmonar cu ajutorul AI și o altă companie de tehnologie care folosește camere cu AI pentru o sumedenie de aplicații. Apoi am stat de vorbă alături de președinte și primarul Dominic Fritz cu câteva zeci de oameni de afaceri din Timișoara despre cum îi ajutăm să inoveze mai mult. Am încheiat vizitele într-o fabrică unde precizia extrem de înaltă și procesele industriale sofisticate sunt la ele acasă.   Mi s-a demonstrat din nou cât de deprins de realitate este discursul fals care spune că România nu mai produce nimic spre deosebire de acum zeci de ani. România exportă astăzi în 3 săptămâni cât a exportat în tot anul 1989. Despre ce vorbim.   Asta nu înseamnă că am fost surd la lucrurile mai puțin plăcute pe care le-am auzit și de care eram conștient: avize care durează cu anii, birocrație prea stufoasă, legislație neclară, un dialog fracturat cu statul. Vom încerca să rezolvăm cât mai multe din neajunsurile care ne-au fost semnalate”, a scris Burnete, pe Facebook.     

O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea Foto: Portul Internațional Liber Giurgiulești
Politică

O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea

O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea: acest fond a atacat în instanță intenția Administrației Portului Constanța de a achiziționa Portul Liber Giurgiulești, singurul port din Republica Moldova la care au acces nave maritime.  Citește și: Georgescu îl ia părintește, de sus, pe Simion: „Mai are multe de făcut, mai ales cu el însuși” Inițial, Fondul Proprietatea a vrut și să suspende tranzacția până la finalizarea procesului, dar instanța a respins această cerere. O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea Fondul Proprietatea deține 20% din acțiunile la Portul Constanța, acționar majoritar fiind statul român.  De ce este important acest port, Giurgiulești? Situat pe Dunăre, aproape de Galați și de confluența cu Prut, oferă Republicii Moldova acces la apele internaționale. Portul are statut de zonă liberă până în 2030 și joacă un rol major pentru exporturile ucrainene de grâu și importurile de combustibil.  Ce planuri are Portul Constanța? Să cumpere acest port, la licitația organizată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), unicul acționar al Danube Logistics, care este concesionarul portului. Oferta românească: circa 80 de milioane de euro, din care aproximativ 60 de milioane de euro pentru procurarea pachetului majoritar de acțiuni al firmei Danube Logistics SRL, care administrează portul Giurgiulești, și investiții de 28 de milioane de euro. La 16 septembrie, premierul Bolojan a discutat această achiziție cu o delegație a BERD.  Ce susține Fondul Proprietatea? Că interesale, de acționar minoritar la Portul Constanța, sunt afectate de o achizție care nu se justifică din punct de vedere economic. „Reclamantul (FP – n.r.) a solicitat instanței să rețină că valoarea de 62 milioane USD este bazată pe scenariul optimist livrat chiar de către conducerea ICS Danube Logistics, conform ipotezelor din planul de afaceri, fără ajustări semnificative sau o opinie furnizată de catre PWC (consultantul contractat de APM pentru achiziție – n.r.) asupra fezabilității planului de afaceri și prezumțiilor în baza căruia planul de afaceri a fost întocmit de vânzător. Cu titlu de exemplu, acest plan de afaceri prezumă că volumele procesate de catre compania țintă vor crește cu 80% până în 2030, bazată în primul rând pe dublarea volumelor de cereale, deși, chiar în anul precedent, volumele porturilor dunărene aflate în proprietatea Ministerului Transporturilor, cât și chiar ale Portului Giurgiulești, au suferit scăderi importante, din cauza diminuării fluxurilor de marfuri în relația cu Ucraina”, arată Fondul Proprietatea în documentele depuse la instanță, prezentate de site-ul Profit.  Pe de altă parte, chiar în aceste documente, Fondul Proprietatea arată că portul ar putea juca un rol major în reconstrucția Ucrainei.  Preluare ostilă a Fondului Proprietatea?  Ieri, presa a anunțat că Fondul Proprietatea „se află într-o perioadă de turbulență fără precedent, după ce un grup de investitori sloveni, sprijiniți de acționari de retail români, a reușit să preia controlul de facto al fondului printr-o preluare ostilă”.  „Acţionarii Fondului Proprietatea (FP) - în principal investitori de retail, au decis, prin vot secret, revocarea imediată a Ilincăi von Derenthal din funcţia de membru şi de preşedinte al Comitetului Reprezentanţilor. Propunerea a venit din partea unui grup de acţionari – al unor fonduri slovene - care deţine peste 5% din capitalul social al fondului şi a fost aprobată de majoritate: aproape 61%, la punctul 10 de pe ordinea de zi a AGOA. Revocarea lasă Fondul Proprietatea fără conducerea Comitetului Reprezentanţilor, într-un moment de tensiune maximă privind administrarea fondului (...)   Tot în cadrul aceleiaşi şedinţe, acţionarii l-au ales în Comitetul Reprezentanţilor pe Istvan Sarkany, candidat sprijinit de fondurile slovene Axor Holding şi Equinox DD, în detrimentul lui Tănase Stamule, propus de Ministerul Finanţelor – cel mai mare acţionar individual al FP”, arată Ziarul Financiar.    Fondul Proprietatea este administrat din 2010 de americanii de la Franklin Templeton, care însă nu au mai candidat pentru un nou mandat. Totuşi, mandatul lor a fost reînnoit ieri, iar acum americanii trebuie să organizeze o nouă adunare a acţionarilor pentru alegerea membrilor Comitetului Reprezentanţilor. FP deţine participaţii în companii de importanţă strategică precum Aeroporturi Bucureşti, Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Salrom sau Alro, având o evaluare bursieră de circa 1,4 miliarde lei.

Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit Foto: Business Magazin
Politică

Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit, condamnările se răresc

Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit, condamnările se răresc, se arată într-un raport al Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din România. Citește și: Georgescu îl ia părintește, de sus, pe Simion: „Mai are multe de făcut, mai ales cu el însuși” Mesajul autorităților americane vine în contextul în care noul președinte, Nicușor Dan, a criticat în repetate rânduri DNA-ul și a spus că ar dori schimbarea conducerii: „Sunt mari dosare de corupție care s-au prescris (...) E o problemă de management, câte resurse alocăm pentru niște chestiuni importante pentru societate. Eu am fost printre cei care am criticat tot timpul managementul Parchetului general și al parchetelor speciale, cum ar fi DNA”.  Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit Acum, raportul Departamentului de stat prezintă numărul uriaș al dosarelor închise prin prescrierea faptelor: „Modificările anterioare ale legilor din domeniul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit eforturile de combatere a corupției. Condamnările pentru corupție continuă să fie dificil de obținut, în parte din cauza problemelor legate de termenul de prescripție a răspunderii penale. Între 2022 și 2025, 9.635 de dosare penale au fost închise din cauza intervenției termenului de prescripție a răspunderii penale” „Investitorii americani s-au plâns atât de corupția din cadrul guvernului, cât și din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale. Conform Eurobarometrului din iulie 2024 privind atitudinea întreprinderilor față de corupție, 94% dintre oamenii de afaceri români consideră că corupția este răspândită în țara lor, ceea ce este peste media UE de 64%. De asemenea, 59% dintre oamenii de afaceri români consideră că funcționarii publici favorizează membrii propriilor familii sau prietenii” „Studiul economic al OCDE din 2024 a avertizat că practicile corupte în anumite sectoare rămân răspândite și că progresul în dezvoltarea mecanismelor care descurajează corupția este lent” „Sistemul judiciar rămâne în mare parte bazat pe hârtie și ineficient, deși digitalizarea a înregistrat unele progrese în timpul pandemiei. În 2024, România a pierdut 62 de cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza duratei excesive a proceselor. România a avut 137 de cauze depuse la CEDO în 2024, ceea ce o plasează printre primele cinci state europene în ceea ce privește numărul de cauze în fața CEDO” „ANAF are mandatul de a asigura colectarea tuturor impozitelor și de a preveni fraudele fiscale și vamale. Există legi privind confiscarea bunurilor, dar un regim funcțional este încă în curs de elaborare” „Guvernele din România au permis în repetate rânduri ca interesele politice sau imperativele bugetare să prevaleze asupra practicilor comerciale acceptate, în detrimentul intereselor investitorilor. Sectorul energetic este deosebit de vulnerabil la modificările frecvente și neprevăzute ale legislației, inclusiv în materie de impozite, care pot schimba peisajul în mod imprevizibil. Investițiile care implică autorități publice pot fi mai complicate decât investițiile sau asocierile în participațiune cu companii private românești. Tranzacțiile mari care implică guvernul, în special parteneriatele public-privat, pot fi blocate de interese politice și economice sau întârziate de lipsa de coordonare între ministerele guvernamentale”, se mai arată in document.

România, 6.000 tone mâncare aruncate zilnic (sursa: Pexels/Plato Terentev)
Eveniment

România, campioană europeană la risipă alimentară. Peste 6.000 de tone de hrană aruncate zilnic

România, 6.000 tone mâncare aruncate zilnic. Românii aruncă zilnic peste 6.000 de tone de produse alimentare, echivalentul unui camion plin cu hrană în fiecare minut. Datele au fost prezentate luni de Romuald Bulai, președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), cu ocazia Zilei Internaționale de Conștientizare a Risipei Alimentare. România, 6.000 tone mâncare aruncate zilnic „Trăim o realitate dură în România. Noi, ca popor, aruncăm zilnic peste 6.000 de tone de produse alimentare. Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii În același timp, foarte multe familii se confruntă cu insecuritate alimentară”, a declarat Bulai. Evenimentul de la București a inclus expoziția „Arta de a nu risipi nimic”, găzduită de Art Safari, cu sprijinul Edenred România și Lidl România. Este pentru prima dată când tema risipei alimentare devine subiect central al unei expoziții de artă, transformată într-un instrument de educație și conștientizare. Expoziția reunește lucrări semnate de artiști precum Nicolae Dărăscu, Samuel Mutzner, Mihai Mureșan și Adrian Ghenie, alături de instalații care ilustrează modul în care hrana se transformă în deșeuri. Risipa alimentară, „un flagel contemporan” Președintele FBAR a descris risipa alimentară drept „un flagel contemporan” și a lansat un apel la solidaritate: „Să ne unim cu toții forțele pentru a nu mai risipi, să fim atenți la nevoile semenilor noștri și să donăm surplusul de produse celor care au mai multă nevoie de ele.” Cine aruncă mai mult: populația sau companiile? Întrebat de jurnaliști despre evoluția fenomenului, Romuald Bulai a explicat că băncile pentru alimente colectează tot mai multe produse, în timp ce retailerii devin mai atenți la stocuri. Totuși, risipa cea mai mare are loc la nivelul consumatorilor, populația fiind responsabilă pentru mai mult de jumătate din alimentele aruncate. România, printre campionii risipei din UE Datele Eurostat arată că, la nivelul Uniunii Europene, se risipesc anual peste 59 de milioane de tone de alimente – aproximativ 132 kg pentru fiecare persoană. În România, cifrele sunt alarmante: peste 6.000 de tone de hrană aruncate zilnic; fiecare român risipește acasă, în medie, 72 de kilograme de alimente pe an, suficient pentru a hrăni un copil timp de o lună. 37.000 de tone de alimente salvate din 2017 Federația și cele 9 Bănci Regionale pentru Alimente (București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați) formează o rețea națională de solidaritate. Din 2017, aproape 37.000 de tone de alimente au fost recuperate și transformate în peste 74 de milioane de porții de hrană, distribuite prin 863 de ONG-uri către 325.000 de persoane aflate în dificultate. Pe lângă recuperarea de hrană, FBAR desfășoară constant programe de educație și conștientizare în școli, companii și organizații partenere.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră