miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: investitii

74 articole
Eveniment

Furnizorul de apă plătește sute de mii de euro să-și spele imaginea după avarii

Furnizorul de apă ApaVital a alocat sute de mii de lei pentru servicii de comunicare, în încercarea de a-și reface imaginea afectată de avarii și controverse publice. ApaVital investește în comunicare, pentru spălarea imaginii Cel mai recent contract, în valoare de 215.000 de lei, a fost atribuit direct firmei Beepublic SRL din Ilfov, într-un interval de doar două minute, într-o procedură descrisă drept „ping-pong”. Citește și: Primarul Ciucu: numărul șefilor din STB este aproximativ egal cu toți angajații Administrației Prezidențiale Anunțul de achiziție a fost publicat la ora 14:12, oferta a fost depusă la 14:13, iar acceptarea și finalizarea contractului au avut loc la 14:14, în aceeași zi. Este al patrulea contract de comunicare încheiat de ApaVital într-o perioadă scurtă, investiția fiind justificată oficial prin necesitatea combaterii știrilor false și a crizei de imagine. Continuarea, în Ziarul de Iași

ApaVital investește în comunicare, pentru spălarea imaginii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației

Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare, inclusiv pentru digitalizare: un proiect de orodonanță de urgență pus în dezbatere publică de Cancelaria prim-ministrului are în vedere, printre altele, termene mai scurte pentru obținerea autorizațiilor și condiții de mediu simplificate. În plus, dacă această ordonanță va fi adoptată, valoarea investițiilor care trebuie să treacă prin aprobarea Comisiei de Examinare a Investiţiilor Străine Directe (CEISD) crește de la două milioane de euro la cinci milioane de euro. Taxa de examinare se înjumătățește, de la 10.000 de euro la 5.000 de euro, iar numărul membrilor CEISD se reduce la 11 la 7.  Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier Și valoarea indemnizațiilor acordate membrilor CEISD scade, de la 15% din indemnizția de ministru, la 12%. Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației În ceea ce privește procedurile de mediu, ministerul Mediului propune, prin această ordonanță: „Îmbunătățirea cu 40 de zile a termenelor de răspuns a autorităților de mediu cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (termene scurtate discutate inclusiv cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a ne alinia cu directivele europene aplicabile)”, scrie ministru Mediului, Diana Buzoianu, pe Facebook.  Buzoianu: „În 6 luni de zile va fi unificată raportarea datelor de mediu către toate autoritățile de mediu astfel încât să nu mai trebuiască să fie date 100 de formulare cu 100 de informații similare, dar în alt format de către firme” Buzoianu: „Asumarea ca în 6 luni să fie digitalizate zeci de servicii ale Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate” Proiectul introduce o serie de termene pentru pașii administrativi parcurși de autoritatea competentă pentru protecția mediului în etapele procedurale, arată Cancelaria prim-ministrului: Termenul de maxim 15 zile pentru parcurgerea etapei de analiză inițială se reduce la 10 zile; Termenul de 20 de zile pentru autoritățile care fac parte din Comsia de Analiză Tehnică pentru analiza  memoriului de prezentare, transmis de titular în vederea parcurgerii etapei de încadrare, pentru formularea unui punct de vedere, se reduce 15 zile; Termenul de maximum 90 de zile pentru luarea unei decizii în etapa de încadrare se reduce la 60 de zile. Ce mai propune Cancelaria prim-ministrului:  Procedura de depunere a cererilor de examinare de către investitori va fi complet digitalizată, fiind pusă la dispoziție o platformă digitală dedicată, dezvoltată de STS. Dacă în prezent durata totală a analizei și a emiterii documentelor de autorizare către investitor este de 125 de zile, acest termen se va reduce la mai mult de jumătate, respectiv la 60 de zile calendaristice, iar termenul de analiză va fi micșorat de la 60 de zile calendaristice la 45 de zile calendaristice. În privința procedurilor de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu, se propune ca termenul de soluționare a avizelor să scadă de la maxim 21 zile la maxim 15 zile, iar în cazul investițiilor din fonduri UE sau a revenirii la documentații, termenul să fie de maxim 5 zile lucrătoare. Dacă autorizația nu este emisă în termen și documentația este completă, se eliberează un acord provizoriu pe 60 de zile, pe baza unei declarații pe proprie răspundere și se va face verificare obligatorie în teren.

Oradea depășește un miliard de lei în investiții (sursa: Facebook/Primăria Oradea)
Economie

Buget uluitor la Oradea: peste un miliard de lei în investiții, 98% din taxe - achitate (2025)

Municipiul Oradea a depăşit, în anul 2025, pragul de un miliard de lei al investiţiilor, potrivit datelor prezentate marţi într-o conferinţă de presă de directorul executiv al Direcţiei Economice din Primăria Oradea, Eduard Florea, cu ocazia publicării raportului anual. Grad ridicat de colectare a taxelor, în ciuda unui an dificil Reprezentanţii administraţiei locale au subliniat că 2025 a fost un an marcat de provocări financiare şi legislative, însă municipiul a reuşit să înregistreze un grad de colectare de 98% a taxelor şi impozitelor locale. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan Eduard Florea a precizat că, pe lângă nivelul ridicat de încasare, s-a înregistrat şi o scădere a numărului de restanţieri, ceea ce reflectă responsabilitatea fiscală a comunităţii locale. Investiţii record şi creştere semnificativă faţă de anul precedent Potrivit Direcţiei Economice, anul 2025 a fost unul dintre cei mai buni ani în materie de investiţii, datorită demarării accelerate a proiectelor finanţate prin PNRR, bugetul naţional şi fonduri europene, inclusiv în parteneriat cu Spitalul Judeţean. Valoarea cumulată a investiţiilor plătite într-un singur an a depăşit un miliard de lei, înregistrând o creştere de peste 37% faţă de anul anterior. Stabilitate financiară confirmată de Fitch Ratings Municipiul Oradea îşi menţine stabilitatea financiară, fapt confirmat în luna aprilie de agenţia Fitch Ratings, care a reconfirmat calificativele de rating şi perspectiva negativă, în linie cu ratingul de ţară al României. Evaluarea reflectă performanţele financiare solide ale municipiului şi capacitatea administraţiei locale de a susţine dezvoltarea economică. Profilul individual de împrumut (Standalone Credit Profile) a fost evaluat la nivelul A-. Datorie publică sub plafonul legal şi excedent bugetar În ceea ce priveşte datoria publică, administraţia locală a contractat două noi împrumuturi, menţinând însă gradul de îndatorare la 18,94%, sub limita legală. Execuţia bugetară s-a încheiat cu un excedent cumulat de 63,7 milioane de lei, din care 6,2 milioane de lei reprezintă excedentul aferent anului 2025. Politică fiscală predictibilă şi digitalizare accelerată Politica fiscală a municipiului a rămas predictibilă, cu menţinerea cotelor de impozitare şi ajustarea acestora exclusiv prin indexarea cu rata inflaţiei, de 10,4%. În paralel, Direcţia Economică a continuat digitalizarea serviciilor, campania „Online câştigi (mai mult decât) Dublu” contribuind la: o creştere de 22% a sumelor încasate online; o majorare de 15% a numărului de plăţi online. Totodată, municipalitatea a aplicat o reducere de 75% a majorărilor de întârziere pentru contribuabilii care şi-au achitat integral debitele restante. Scăderea restanţelor şi sprijin pentru educaţie şi comunitate Rezultatele politicilor fiscale s-au reflectat în cel mai ridicat nivel de colectare a debitelor fiscale, concomitent cu o scădere semnificativă a restanţelor la persoane fizice: minus 6,2% ca valoare şi minus 2% ca număr de contribuabili. Administraţia locală a continuat să susţină educaţia şi comunitatea prin aşa-numitele „proiecte de suflet”, care includ: premierea elevilor olimpici; sprijinirea învăţământului dual; implementarea programului Make IT in Oradea; finanţarea ONG-urilor şi a proiectelor din bugetarea participativă.

Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble Foto: Facebook
Eveniment

Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble

Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble față de 2024, a arătat, azi, Mihai Polițeanu, primarul independent al acestui municipiu. El a arătat că a diminuat cu 12 milioane de lei cheltuielile cu salariile angajaților, iar gradul de îndatorare a Ploieștiului este extrem de scăzut, „ceea ce deschide calea pentru împrumuturi pentru dezvoltare”.  Citește și: DOCUMENTE Amica lui Sebastian Burduja, Corina Tarniță, profesoară la Princeton, apare în e-mail-urile lui Epstein Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble „Anul 2025 a fost un an al responsabilității și al deciziilor dificile, concentrat pe stabilizarea bugetului, stingerea unei părți semnificative din datorii, recuperarea credibilității și deblocarea proiectelor europene. Deopotrivă ploieștenii, funcționarii Primăriei și majoritatea consilierilor locali au contribuit la decizii grele, dar responsabile. Le mulțumesc! - Bugetul Ploieștiului a crescut cu 18,2% de la 815 milioane la 963 de milioane   - Am început 2025 cu o datorie exigibilă (plătibilă imediat) catastrofală de 331 de milioane. Până astăzi am stins mai bine de 2/3 din această sumă   - Am dublat bugetul de investiții față de 2024: de la 63 de milioane la 134 de milioane   - Am redus cheltuielile de personal cu aproape 12 milioane de lei   - În 2025 am avut obligații de plată uriașe pentru subvenții termoficare de 362 de milioane de lei, aproape toți fiind datorii neplătite din trecut. Astăzi nu mai avem nicio datorie față de Termo, dar am rămas cu 119 milioane eșalonate pentru următorii 3 ani   - Republica de sub Castani, cu un impact major pentru viața socială a orașului, a reprezentat doar 0,15% din buget, o sumă minusculă, dar bine cheltuită   - Gradul de îndatorare a Ploieștiului este extrem de scăzut, ceea ce deschide calea pentru împrumuturi pentru dezvoltare”, a arătat edilul Ploieștiului, pe Facebook. 

Aeroport în care guvernarea PSD a „investit” 70 de milioane euro a avut zero pasageri în noiembrie Foto: Aeroportul Tulcea
Eveniment

Aeroportul în care guvernarea PSD a „investit” 70 de milioane euro a avut zero pasageri în noiembrie

Un aeroport în care guvernarea PSD a „investit” 70 de milioane euro a avut zero pasageri în noiembrie. Este vorba de aeroportul din Tulcea care, oficial, este în subordinea Consiliului Județean Tulcea, dar, de facto, este controlat de președintele CJ din acest județ, Horia Teodorescu (PSD). Citește și: Misterioasa doamnă Fulger din Voluntari, care conduce trei aeroporturi și oferă consultanță aeroporturilor statului Aeroport în care guvernarea PSD a „investit” 70 de milioane euro a avut zero pasageri în noiembrie Stoian Vâlcu, un pensionar care joacă la Loto și care, profesional, nu are nici o legătură cu managementul aeroportuar, conduce aeroportul Tulcea.  Vâlcu era, în 2019, vicepreședinte al organizației județene a PSD Tulcea. Și în martie, aeroportul a înregistrat zero pasageri. Angajații aeroportului sunt în număr de 50, dar, pe lângă aceștia, mai sunt și angajați ai Vămii, poliției de frontieră și ai controlului anti-terorist.  În septembrie 2025, Antena 3 a anunțat că DNA a deschis un dosar penal privind modernizarea Aeroportului Tulcea, un proiect de peste 70 de milioane de euro. Potrivit acestui post, membrii Consiliului de Administrație și-au triplat indemnizațiile în 2025, ajungând la 69.828 de lei brut anual, iar cheltuielile cu personalul au crescut la 4,1 milioane de lei în 2024, aproape dublu față de 2022.  Aeroportul Tulcea, deși are o capacitate de 400 de pasageri pe oră, a avut un trafic de doar 47 de pasageri în primele cinci luni ale anului 2025.

Autostrăzile A7 și A8, investiții masive în Moldova (sursa: Facebook/Compania Națională de Investiții Rutiere)
Eveniment

Autostrăzile A7 și A8 vor transforma regiunea Moldovei într-un magnet pentru afaceri (PwC)

Iașiul și Moldova se poziționează pentru un boom al investițiilor, chiar dacă autostrăzile A7 și A8 nu sunt încă finalizate, antreprenorii locali derulând deja afaceri de miliarde de lei. Autostrăzile A7 și A8, investiții masive în Moldova Viitoarele rute rapide vor conecta regiunea de București și Europa de Vest, însă mediul de business din Nord-Est a accelerat independent, cu 318 firme românești în Top 5.000 național. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Aceste companii, concentrate mai ales în județele Iași și Bacău, cumulează afaceri de 75,9 miliarde de lei și aproape 69.400 de angajați, potrivit unei analize realizate de PwC România. În timp ce Moldova, Dobrogea și Oltenia sunt dominate de firme locale (peste 75%), București-Ilfov rămâne terenul companiilor străine, iar Transilvania păstrează un echilibru între capitalul românesc și cel extern. Continuarea, în Ziarul de Iași

Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam” Foto: Captură video
Politică

Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”

Premierul Ilie Bolojan a lansat, azi, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă de fapt „bani aruncați pe geam”: „Să nu mai facem stadioane în orașe care nu au echipă de fotbal”, a spus el, la Radio România Actualități. Citește și: Județul în care 40% din dosarele de handicap verificate au fost anulate Premierul nu a spus la ce orașe se referă, dar iată câteva exemple publice:  Brașov nu are echipă în primele două eșaloane, dar va beneficia de un stadion de 30 milioane de euro. „Timișoara va avea curând un stadion ultramodern, însă orașul nu are o echipă de fotbal care să evolueze la nivelul primelor două ligi din România. Politehnica Timișoara ocupă locul secund în seria 7 din Liga a 3-a, cu 41 de puncte, două sub liderul Unirea Alba Iulia”, scria GSP la început de ianuarie. Tot GSP relata la 1 octombrie 2025: „Orașul Târgoviște urmează să beneficieze de cel de-al doilea stadion (...)  deși dâmbovițenii au deja o arenă modernizată, inaugurată pe 11 mai 2023. Costurile lucrărilor (...) se ridică la 55 de milioane de euro, în timp ce modernizarea stadionului „Eugen Popescu” a costat 15 milioane de euro. Noul stadion din Târgoviște ar urma să fie inaugurat în iulie 2026, odată cu startul noului sezon de Liga 1, potrivit paginii DB-sport.ro. O condiție de bază? Chindia Târgoviște, în prezent pe locul 3 în Liga 2, să fie în prima ligă”. Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam” Premierul Bolojan pare însă decis să oprească astfel de situații. „În același timp, pentru a putea avea investiții în anii următori în administrația locală în continuare, trebuie să corectăm lucrurile care au fost făcute prost în acești ani, în așa fel încât să nu mai avem rețele de canalizare în localitățile în care doar 20% din case se racordează la ele, pentru că înseamnă că 80% din bani sunt aruncați pe geam, să nu mai avem școli reabilitate în zona de rural unde nu mai avem copii și școlile în bună regulă, izolate, cu panouri fotovoltaice, cu tot, tot, tot rămân fără copii, trebuie să te uiți la rata natalității și doar acolo unde, într-adevăr, am suficienți copii investesc, să nu mai facem stadioane în orașe care nu au echipă de fotbal sau să avem două stadioane într-un oraș care are o echipă într-o ligă inferioară. Aceste tipuri de abordări ne consumă resursele. Şi banii pe care îi are această țară, din impozite pe care le plătesc românii, trebuie direcționați către investiții care sau rezolvă probleme locale corect sau generează dezvoltare, pentru că, dacă ne facem o analiză bugetară, vedem că și în 2024, și în 2025 am avut niște investiții enorme, deci am pompat foarte multe investiții care, dacă ar fi avut un efect de multiplicare bun, ar fi generat o creștere economică. Dar s-a văzut că creșterea noastră economică a început să scadă, deși investițiile erau printre cele mai mari, pentru că, în mod evident, o parte din aceste investiții nu mai au un efect de antrenare mare”, a declarat Ilie Bolojan. 

Zona Mall Moldova atrage investitori importanți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Un mall crește suprafața celui mai mare oraș din estul României: atrage noi investiții în suburbii

Vasile Sârbu, cunoscut ca „regele stațiilor GPL” din Iași, scoate la vânzare două terenuri din comuna Valea Lupului, poziționate vizavi de viitorul Mall Moldova. Zona Mall Moldova atrage investitori importanți Proximitatea față de proiectul comercial major ar putea crește semnificativ valoarea acestor imobile și interesul investitorilor pentru dezvoltări comerciale și de servicii. Citește și: Băsescu: „Șmecherul” Georgescu s-a prins că Simion și Anca Alexandrescu vor să se folosească de el Cele două parcele însumează 5.630 mp, sunt situate în intravilan și au deschidere către trei străzi asfaltate, inclusiv 58 de metri la strada Europeană, conform anunțului de vânzare. Prețul solicitat este de 200 de euro/mp, ceea ce ridică valoarea totală a proprietăților la aproximativ 1,12 milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași

Estul României, abandonat de Guvern (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Estul României, abandonat de Guvern: investițiile în infrastructură rutieră, etern nefinanțate

Șoselele ocolitoare ale Iașului de la Podu Iloaiei și Uricani înregistrează creșteri constante de costuri, deși proiectele există doar pe hârtie. Decizii guvernamentale întârziate Varianta Uricani a ajuns să coste de 3,5 ori mai mult față de estimarea inițială din 2007, iar traseul de la Podu Iloaiei s-a scumpit după majorarea TVA. Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD În timp ce alte județe, precum Bihorul sau zona de sud, avansează rapid cu investițiile în infrastructură, Iașiul încă așteaptă adoptarea hotărârilor de guvern pentru cele două variante ocolitoare. Potrivit Ministerului Transporturilor, ambele proiecte se află în continuare în etapa de promovare la nivel guvernamental, aceeași stare raportată și în răspunsurile din lunile trecute. Continuarea, în Ziarul de Iași

Startup-ul românesc Digitail cucerește investitorii americani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Startup-ul românesc Digitail, finanțare de zeci de milioane de dolari de la investitori americani

Startup-ul Digitail, fondat de ieșenii Sebastian Gabor și Ruxandra Pui, a obținut o nouă finanțare de 23 de milioane de dolari, într-o rundă condusă de fondul american Five Elms Capital. Startup-ul românesc Digitail cucerește investitorii americani Astfel, investițiile totale atrase de companie depășesc 37 de milioane de dolari. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Cu sediul central la Toronto, Digitail dezvoltă o platformă digitală completă pentru cabinetele veterinare, care integrează programările, fișele medicale, facturarea și comunicarea cu clienții. Potrivit fondatorilor, soluția le permite medicilor veterinari să își optimizeze activitatea, dublând numărul de pacienți consultați și reducând semnificativ timpul alocat sarcinilor administrative. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor, arată un document privind execuția bugetară, consultat de Mediafax. Documentul mai arată că cheltuielile de personal au crescut cu 6% în primele nouă luni din 2025 față de perioada similară din 2024. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Cheltuielile cu investițiile au ajuns egale cu cele pentru plata dobânzilor Aceste date preliminare privind execuția bugetară arată că cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% în primele nouă luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 40 de miliarde de lei. Cheltuielile cu investițiile - așa numitele cheltuieli de capital - s-au redus cu 6% și au fost tot de 40 miliarde de lei.  Cheltuielile de personal, salariile bugetarilor, au consumat 127 de miliarde de lei, cu 6% mai mult față de perioada similară din 2024.  Pentru bunuri și servicii, statul a cheltuit 71 miliarde de lei (+7%), iar cu pensiile și asistența socială a cheltuit 188 miliarde de lei (+13%).  Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât în 2024 în termeni nominali, iar încasările la TVA sunt mult sub așteptări, arată surse de presă citate de Gândul. Potrivit acestor surse, deficitul a ajuns, la final de septembrie, la circa 103 miliarde de lei. În 2024, la final de septembrie, deficitul era de 96,2 miliarde de lei, respectiv 5,44% din PIB. În septembrie 2023, era numai 56,5 miliarde de lei.

Danemarca investește miliarde în apărare (sursa: Facebook/Troels Lund Poulsen)
Internațional

Danemarca investește miliarde de dolari pentru a-și consolida apărarea

Guvernul danez a anunțat o investiție impresionantă de 8,7 miliarde de dolari pentru a întări securitatea în regiunile arctice și atlantice, inclusiv în Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Potrivit BBC, această decizie vine într-un context geopolitic tensionat, în care Groenlanda a devenit un punct strategic disputat, dorit chiar și de președintele american Donald Trump. Acord cu Statele Unite pentru 16 avioane F-35 Pe lângă investiția de 4,2 miliarde de dolari anunțată anterior pentru consolidarea apărării regiunii, Danemarca a semnat un acord politic cu Statele Unite privind achiziția a 16 avioane de luptă F-35, în valoare de 4,5 miliarde de dolari (aproximativ 3,9 miliarde de euro). Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Astfel, flota daneză de F-35 ajunge la 43 de aparate. „Prin acest acord, consolidăm semnificativ capacitățile forțelor armate daneze din regiune. Sunt investiții necesare într-o perioadă dificilă, în care, din păcate, războiul a revenit pe continentul european”, a declarat Troels Lund Poulsen, ministrul danez al Apărării. Arctica, o zonă de interes strategic global Regiunea arctică, situată la intersecția dintre America de Nord, Rusia și Europa, are o importanță strategică majoră în actualul context geopolitic. Guvernul de la Copenhaga își propune să consolideze apărarea acestei zone în cadrul alianței NATO, în eventualitatea unei escaladări militare. Planul de investiții prevede achiziția a două nave arctice noi, dronelor militare, avionelor de patrulare și radarelor de avertizare timpurie. Totodată, Danemarca a colaborat cu Guvernele Groenlandei și Insulelor Feroe pentru a elabora un nou plan de apărare regională. Groenlanda caută sprijin în Uniunea Europeană Pentru prima dată în istorie, Guvernul Groenlandei s-a îndreptat către Uniunea Europeană, după ce părăsise blocul comunitar în 1985. Decizia a fost luată în contextul presiunilor crescânde exercitate de Statele Unite și Rusia. „Groenlanda are nevoie de Uniunea Europeană, iar Uniunea Europeană are nevoie de Groenlanda”, a declarat Jens Frederik Nielsen, premierul Groenlandei, în fața Parlamentului European. Cartier general militar la Nuuk Ca parte a noii strategii de apărare, Danemarca va înființa un cartier general militar la Nuuk, capitala Groenlandei. Tot acolo va fi creată o unitate militară subordonată Comandamentului Arctic Comun, responsabilă de coordonarea operațiunilor din regiune, conform BBC. Această amplă strategie marchează o nouă etapă în politica de securitate a Danemarcei, care își consolidează prezența militară într-una dintre cele mai sensibile și disputate regiuni ale lumii.

Fără autostrăzi, Moldova pierde investitori străini (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

În lipsa autostrăzilor A7 și A8, estul României rămâne mult în urma vestului la investiții străine

Fără autostrăzi, Moldova pierde investitori străini. Estul României rămâne semnificativ în urma vestului la atragerea de investiții străine, din cauza lipsei autostrăzilor A7 și A8. Fără autostrăzi, Moldova pierde investitori străini Deși Iașul s-a dezvoltat puternic în ultimul deceniu în domeniile IT și universitar, datele BNR arată că soldul investițiilor străine directe este de aproape patru ori mai mic decât în Cluj. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Experiența vestului arată că infrastructura rutieră solidă stimulează direct intrările de capital și dezvoltarea economică regională. Odată finalizate autostrăzile A7 și A8, Moldova ar putea cunoaște un adevărat boom economic, iar Iașul ar putea depăși pragul de 2–3 miliarde de euro în investiții străine, apropiindu-se de marile centre economice ale țării. Continuarea, în Ziarul de Iași

Compania Meta, investiții majore în Bulgaria (sursa: Facebook/Mark Zuckerberg)
Internațional

Bulgaria ia fața României în bătălia pentru investițiile Meta, companie care va investi la Sofia

Compania Meta, investiții majore în Bulgaria. Compania Meta, care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, și-a exprimat interesul de a investi în Bulgaria după anul 2028, potrivit premierului Rosen Zhelyazkov. Compania Meta, investiții majore în Bulgaria Declarația a fost făcută după o serie de discuții strategice privind dezvoltarea tehnologică a țării. Citește și: Zelenski, despre alegerile din Moldova: „Nu sunt o afacere internă, deoarece R. Moldova este un viitor membru al UE” Informația a apărut în urma unei întâlniri între oficialii bulgari și General Electric, axată pe proiectele de reactoare modulare mici (SMR) și pe necesitatea de a asigura o aprovizionare stabilă cu energie. Premierul a precizat că aceste discuții fac parte dintr-un plan mai amplu care include: crearea unei infrastructuri specializate; posibila înființare a unor fabrici AI; atragerea unor parteneri strategici globali, precum Meta. Declarațiile premierului Rosen Zhelyazkov „Meta ne-a prezentat intențiile privind investițiile în Europa. În 2025 și 2026, compania se va concentra pe alte țări, dar după 2028 este extrem de interesată de Bulgaria, datorită oportunităților regionale pe care le oferă țara”, a afirmat Zhelyazkov. Bulgaria vrea să devină hub tehnologic Premierul a subliniat că posibila intrare a Meta pe piața bulgară se înscrie într-o strategie de transformare a Bulgariei într-un hub pentru tehnologii avansate și inovație. Această viziune se bazează pe două direcții principale: resurse energetice fiabile, necesare pentru dezvoltări industriale și digitale de anvergură; parteneriate internaționale cu companii de top din domeniul tehnologiei.

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii Foto: Facebook MApN
Politică

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii, așa că ia de la investiții - presă

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii, așa că ia de la investiții , susțin surse citate de Digi 24. Totuși aceste investiții și achiziții de armament de la care sunt luați banii continuă, dar vor fi plătite în 2026.  Citește și: Ministrul Pîslaru desființează un program guvernamental: „Fără evaluări, fără controale” Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii Azi, coaliția majoritară a căzut de acord asupra rectificării bugetare, dar, potrivit unor surse politice, doar câteva ministere au primit bani în plus. Aceleași surse susțin că premierul Ilie Bolopjan a cerut imperativ ca ministerele să nu mai amâne plăți pentru 2026: „Vă furați singuri căciula”, ar fi spus acesta.  La rectificarea bugetară au primit bani în plus: ministerul de Finanțe - 18,3 miliarde de lei, din care 12,1 miliarde sunt pentru plata dobânzilor. Restul - buffer investiții PNRR 3,4 miliarde de lei pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătătate, bani pentru plata medicamentelor 2,5 miliarde de lei la ministerul Muncii, din care un miliard de lei pentru plata facturilor la consumatorii casnici  2,1 miliarde de lei la Transporturi, pentru plata facturilor la lucrări în curs 1,2 miliarde lei la ministerul Energiei, plăți pentru furnizori De la partide se taie 10% din finanțare. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră