sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: investitii

45 articole
Eveniment

Salarii uriașe pentru angajați care căpușează investițiile Guvernului

Salarii uriașe pentru sutele de angajați ai companiei de stat care căpușează investițiile Guvernului: salariul mediu la Compania Națională de Investiții (CNI) este, în 2024, 24.663 lei, brut, lunar. CNI nu este decât un intermediar: subcontractează investițiile derulate de ministerul Dezvoltării în diverse unități administrativ-teritoriale ale României. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Salarii uriașe pentru angajați care căpușează investițiile Guvernului Așa numitele „investiții” ale CNI sunt finanțate în proporție de 99% de la buget: din totalul de 2,5 miliarde pentru 2025, 2,45 miliarde vin de la buget. Compania face astfel, pe spinarea statului, un profit brut uriaș, estimat la peste 200 de milioane de lei în 2025. Tehnic, CNI supraveghează investițiile statului și, pentru această activitate, primește 8% din valoarea lucrării. Șefa companiei, Manuela Pătrășcoiu, și-a secretizat salariul, fapt complet neobișnuit, dar Agenția Națională de Integritate nu s-a autosesizat. Sora ei, Daniela Ștefănescu, care era consilier la Secretariatul General al Guvernului, a ajuns senator AUR, deși nu avea nici o legătură cu politica. Pătrășcoiu, promovată de Liviu Dragnea, a fost contabilă la revista Rebus. Ea are o avere imensă: patru case, două apartamente, un BMW X5, multiple terenuri în intravilan sau forestiere. Numărul angajaților companiei de investiții a sărit de la 150 în 2016 la 390 în 2024. Cheltuielile de personal erau de 16,8 milioane de lei în 2016 și au ajuns la 120 de milioane de lei în 2024.

Salarii uriașe pentru angajați care căpușează investițiile Guvernului. Șefa CNI, Manuela Patrascoiu (foto) și-a secretizat salariul Foto: Inquam/Octav Ganea
„N-o s-avem bani pentru investiții”, spune Nicușor Dan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

„N-o s-avem bani pentru investiții”, spune Nicușor Dan

„N-o s-avem bani pentru investiții, parcuri, pasaje, asfaltări”, spune Nicușor Dan, după ce Guvernul a tăiat din nou alocarea pentru Capitală. Potrivit primarului general al Bucureștiului, din cele 10 miliarde de lei colectate din impozitul pe venit de la bucureştieni, 3,8 miliarde de lei merg la Primăria Capitalei, 130 de milioane de lei la Consiliul Judeţean Ilfov, 4,8 miliarde lei la primările de sector şi 1,4 miliarde lei la bugetul de stat. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT „N-o s-avem bani pentru investiții”, spune Nicușor Dan „De ce, după ani de zile în care Primăria Capitalei a avut bani mai puțini decât sectoarele, ăsta a fost motivul după care s-a convocat referendumul, pentru care bucureștenii au înțeles și au votat DA la acest referendum, de ce dai și mai mulți bani la sectoare? E absurd, Primăria Capitalei are mai multe atribuții decât primăriile de sector. Și Primăria Capitalei avea până acum de trei ori mai puțini bani și acum are de cinci ori mai puțini bani decât primăriile de sector (...) Și toate celelalte lucruri pe care bucureștenii le așteaptă – investițiile în parcuri, locurile de joacă, pasajele care trebuie consolidate, străzile care trebuie asfaltate… Nu mai zis zic de investiții, cum ar fi banca de țesuturi sau Prelungirea Ghencea, pur și simplu n-o să avem bani pentru ele”, a spus Nicușor Dan la TVR Info. El a spus că proiectul legii bugetului ar putea fi amendat, la propunerea USR, dar a arătat că nu sunt mari șanse ca acesta amendament să fie votat de majoritate: „De obicei amendamentele Opoziției nu trec, că am fost și eu acolo patru ani, sau trec așa, câteva, pe chestiuni foarte punctuale și cu impact mic”.

Trump promite autorizări în regim accelerat celor care vor investi peste un miliard de dolari Foto: Twitter
Economie

Trump promite autorizări accelerat celor investi peste miliard dolari

Președintele ales al SUA, Donald Trump, promite autorizări în regim accelerat tuturor celor care vor investi peste un miliard de dolari în SUA. El a scris, marți, pe o rețea de socializare, că orice persoană sau companie care investește cel puțin 1 miliard de dolari în SUA „va primi accelerat aprobări și permise, inclusiv, dar în niciun caz limitate la, toate aprobările de mediu”. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Trump promite autorizări în regim accelerat celor care vor investi peste un miliard de dolari „GET READY TO ROCK!!!”, a scris Trump la finalul postării sale. Reuters scrie că surse familiare cu subiectul au declarat că echipa de tranziție a lui Trump lucrează la un pachet de măsuri care să fie lansat la câteva zile după preluarea mandatului de președinte, la 20 ianuarie, pentru a aproba permisele de export pentru proiectele de gaze naturale lichefiate și pentru a crește forajul petrolier pe terenurile federale și în largul coastelor SUA. Associated Press menționează că, deși Trump nu a specificat cine ar fi eligibil pentru aprobări accelerate, zeci de proiecte energetice propuse la nivel național, de la conducte de gaze naturale și terminale de export la ferme solare și turbine eoliene offshore, îndeplinesc criteriul investiției de peste un miliard de dolari. „Dacă doriți să aduceți bani, el va mișca cerul și pământul pentru a face ca banii să intre pe ușă și să fie investiți în Statele Unite”, a spus Jason Miller, un consilier al lui Trump.

Companiile germane anticipează o înrăutăţire a situaţiei  Foto: Facebook PSD
Economie

Companiile germane anticipează o înrăutăţire a situaţiei

Companiile germane din România anticipează o înrăutăţire a situaţiei economice, vor să reducă investițiile și se pregătesc de concedieri, arată chestionarul de conjunctură al Camerei de Comerț şi Industrie Româno-Germană (AHK România), realizat în toamna acestui an. Citește și: Ciolacu are șanse teoretice în turul II doar dacă se confruntă cu Simion. Ciucă, Lasconi, Geoană îl bat la un scor zdrobitor Companiile germane anticipează o înrăutăţire a situaţiei Astfel, un procent de 43% dintre companiile germane din România estimează o înrăutăţire a situaţiei economice în următoarele 12 luni, în timp ce 44,8% consideră că aceasta va rămâne neschimbată. Aproximativ 60 de companii, majoritatea din industrie şi construcţii, şi-au exprimat opiniile cu privire la situaţia actuală a afacerilor lor, la evoluţia economică din România, la intenţiile de investiţii şi la competitivitate. În plus, disponibilitatea pentru investiţii s-a redus în comparaţie cu sondajul din primăvară. Multe companii intenţionează să-şi reducă cheltuielile (24,1%), iar peste 10% declară că nu vor face investiţii deloc. Totodată, intenţiile de angajare s-au redus vizibil, un sfert dintre respondenţi anticipând o scădere a numărului de angajaţi în următoarele 12 luni. Principalele riscuri pentru evoluţia economică, identificate de companiile germane din România sunt: creşterea costurilor cu forţa de muncă (32%), condiţiile-cadru politico-economice (31%) şi cererea scăzută pentru produse şi servicii (31%). „Un cadru economic previzibil este esenţial pentru ca firmele să investească şi să poată planifica pe termen lung. După alegeri, este crucial să se recâştige încrederea companiilor în condiţii stabile de afaceri", a declarat Sebastian Metz, director general al AHK România.

Moldova cumpără sisteme pentru distrugerea dronelor (sursa: Facebook/Anatolie Nosatîi)
Internațional

Moldova cumpără sisteme pentru distrugerea dronelor

Moldova cumpără sisteme pentru distrugerea dronelor. Republica Moldova plănuiește achiziționarea a două sisteme avansate pentru detectarea și distrugerea dronelor, în contextul încălcării repetate a spațiului său aerian de către drone rusești, a declarat miercuri ministrul apărării, Anatolie Nosatîi. Moldova cumpără sisteme pentru distrugerea dronelor „Examinăm posibilitatea achiziționării unor sisteme care să ne permită identificarea rapidă a dronelor și avertizarea populației în timp util”, a spus ministrul Nosatîi. Citește și: Cum și-a sabotat statul român programul „Casa Verde”: a cheltuit 500 de milioane de euro și are nevoie de încă atât să-l repare Republica Moldova a alocat deja fonduri pentru aceste achiziții, iar procesul este în desfășurare. Cele două sisteme vizate includ unul pentru supravegherea aeriană și altul pentru distrugerea dronelor, menite să răspundă provocărilor tehnologice moderne. Nosatîi a precizat că, deși detaliile exacte nu pot fi dezvăluite din motive strategice, acestea reprezintă un pas esențial în securizarea spațiului aerian al țării. Radare noi pentru o apărare eficientă Ministrul a subliniat și necesitatea modernizării echipamentelor actuale: „Pentru a proteja eficient spațiul aerian, avem nevoie de trei radare autopropulsate cu rază medie și lungă, plus alte două sau trei radare capabile să detecteze ținte balistice.” În prezent, cele 20 de radare din dotarea armatei moldovenești, fabricate în anii ’60-’80, nu pot detecta dronele moderne utilizate de Rusia. Drone rusești deviate și prăbușite pe teritoriul Moldovei Anul acesta, mai multe drone rusești lansate spre Ucraina au deviat de la traiectorie și s-au prăbușit în Republica Moldova, inclusiv în apropierea capitalei Chișinău. Recent, o dronă a fost găsită în incinta unui centru comercial, iar alte două au fost descoperite în regiuni rurale. Moldova a protestat oficial împotriva Rusiei pentru aceste incidente. Strategii moderne pentru contracararea dronelor În timp ce Ucraina folosește tot mai frecvent sisteme de război electronic pentru a perturba semnalele dronelor, Moldova încearcă să-și consolideze capacitățile defensive prin investiții în tehnologii moderne. Aceste măsuri vizează nu doar protecția împotriva dronelor, ci și adaptarea la noile tactici de război, în care dispozitivele aeriene joase joacă un rol semnificativ. Rusia intensifică atacurile cu drone asupra Ucrainei Din octombrie, Rusia a lansat peste 2.000 de drone împotriva Ucrainei, dintre care multe au fost doborâte sau deviate de la țintă de armata ucraineană. Acest context subliniază urgența măsurilor luate de Moldova pentru a-și întări apărarea aeriană și a preveni eventualele pericole pentru populație.

Rețeaua electrică are nevoie de investiții (sursa: Facebook/Transelectrica)
Eveniment

Rețeaua electrică are nevoie de investiții

Rețeaua electrică are nevoie de investiții. În fiecare zi, aproximativ 300 de prosumatori sunt conectați la rețeaua de energie electrică din România, dar cererea în creștere depășește capacitatea actuală a companiilor de utilități. Daniela Dărăban, director executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), a evidențiat necesitatea unor investiții semnificative și a unui cadru de reglementare adecvat pentru a susține această expansiune. Rețeaua electrică are nevoie de investiții Daniela Dărăban a subliniat dinamica actuală: Citește și: Cum și-a sabotat statul român programul „Casa Verde”: a cheltuit 500 de milioane de euro și are nevoie de încă atât să-l repare „Conectăm cam 300 de prosumatori pe zi. Este o creștere remarcabilă, dar cererea nu poate fi satisfăcută în totalitate. E nevoie de mai multe eforturi pentru adaptarea la tendințele pieței.” În ultimii cinci ani, companiile de utilități au investit anual aproximativ 500 de milioane de euro în rețelele de distribuție. Cu toate acestea, analiza ACUE indică faptul că pentru a valorifica investițiile în producția de energie până în 2030-2035, investițiile în distribuție ar trebui triplate, ajungând la 1,5 miliarde de euro pe an. Cadrul de reglementare, o barieră pentru finanțare Actualul cadru de reglementare aprobat de ANRE nu este suficient pentru atragerea finanțărilor private necesare. Daniela Dărăban a atras atenția asupra blocajelor din sistem: „Tot ce vine din producție se va gâtui pe partea de transport și distribuție. Este nevoie de o decizie fermă pentru ajustarea reglementărilor și stabilirea soluțiilor de finanțare pentru a acoperi diferențele necesare.” Soluții și priorități pentru viitor Daniela Dărăban a propus o discuție bazată pe cifre concrete pentru a identifica soluțiile necesare: Stabilirea investițiilor prioritare până în 2030, având în vedere nevoile de producție și consum. Ajustarea așteptărilor utilizatorilor la realitățile economice și reglementative. Crearea unui plan clar pentru atragerea finanțărilor private. Necesitatea unui efort comun pentru tranziția energetică Creșterea numărului de prosumatori și dezvoltarea producției de energie regenerabilă trebuie susținute de investiții masive în infrastructura de distribuție și transport. Un cadru de reglementare flexibil și finanțări adecvate vor fi esențiale pentru atingerea obiectivelor până în 2035.

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025 Foto: ZF
Economie

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic. Informațiile apar în „Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară”, după ședința de azi a consiliului de administrație al BNR. Comunicatul BNR arată că inflația va crește „peste așteptări”, iar anul 2025 va fi plin de „incertitudini” în ceea ce privește fiscalitatea sau prețurile la energie și alimente. Citește și: BREAKING Marcel Ciolacu spune că nu divorțează fiindcă „rămâne pe drumuri”. „Păi, eu îs prost să divorțez?”, a spus liderul PSD Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025 Ce se arată în comunicatul BNR: „Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp” BNR vorbește despre „incertitudini și riscuri” în ceea ce privește viitoarea politică fiscală „având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare” Alte „incertitudini și riscuri” sunt „asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor”. „Formarea brută de capital fix și-a încetinit însă semnificativ creșterea față de perioada similară a anului trecut, iar evoluția exportului net și-a mărit substanțial influența contracționistă, în condițiile în care volumul importurilor de bunuri și servicii și-a accelerat ascensiunea, în timp ce volumul exporturilor și-a prelungit declinul în termeni anuali. Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o amplă creștere de dinamică în trimestrul II, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea substanțială a soldului balanței veniturilor secundare, sub influența evoluției fondurilor europene de natura contului curent”. Ce vrea să spună, dar nu are curaj, șeful BNR De fapt, în acest ultim pasaj, BNR vrea să spună că, de fapt, exporturile au scăzut, importurile au crescut, iar fondurile europene așteptate la buget nu au venit. „Formarea brută de capital fix și-a încetinit însă semnificativ creșterea” înseamnă, de fapt, o încetinire a ritmului investițiilor. Citește și: VIDEO „Golanii” Nordis: un antreprenor a luat mai multe apartamente dotate impecabil. Ce a găsit la preluarea efectivă Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, dar şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

Bătaie de joc cu banii PNRR Foto: captură video Monitorul de Botoșani
Politică

Bătaie de joc cu banii PNRR

Bătaie de joc cu banii PNRR: suma de un milion de lei a fost cheltuită pe o pistă de biciclete într-o comună din Botoșani fără drumuri asfaltate. Este vorba de satul Lupăria, din comuna Prăjeni. Citește și: Ce înseamnă victoria lui Trump pentru România: suntem obligați să consolidăm armata. Ciolacu nu a făcut-o, a dat banii pe pomeni Bătaie de joc cu banii PNRR Dar acesta nu este singurul caz de acest fel, situații asemănătoare fiind la Șelimbăr, în Sibiu, și în două comune din Constanța, Ștefan cel Mare și 1 Mai. La Prăjeni, în Botoșani, localnicii care au mai rămas în satul parțial abandonat folosesc pista de biciclete ca să meargă pe trotuar până la biserică. Pista trebuia să aibă trei kilometri, dar „investiția” a fost abandonată după ce s-a asfaltat pe o distanță de doar 1,5 kilometri. „Nu era în cererea de finanțare că trebuie să faci pe stradă care este asfaltată. Cererea de finanțare puteai să pui… deci am plecat de la biserică, de la Lupăria, am trecut pe la școală și am ajuns la un spațiu de joacă, la un after school. Conform contractului semnat de finanțare și conform contractului… ele vor fi piste de biciclete, dar acum nu avem posibilitatea să avem și trotuar și pistă”, a explicat primarul PSD, Mihăiță Iftodi, pentru Monitorul de Botoșani. În martie 2024, Turnul Sfatului semnala o situație asemănătoare la Șelimbăr. „A stârnit discuții faptul că pe marginea drumului de pământ care leagă DN1 de pădurea Șopa a fost amenajată o pistă de biciclete: una cu asfalt vopsit cu verde, cu stâlpi de demarcație față de zona aferentă circulației auto și cu stâlpi de iluminat”, arăta această publicație. În 2022, Adevărul scria: „Mai multe sate izolate din județul Hunedoara, cu drumuri rudimentare, vor avea piste de biciclete de biciclete moderne. Investițiile sunt finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență”.

Finanțare guvernamentală pentru trei baze sportive (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Finanțare guvernamentală pentru trei baze sportive

Finanțare guvernamentală pentru trei baze sportive. Guvernul va continua să investească în sport şi în infrastructura sportivă şi va veni cu programe pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos pentru toţi tinerii din România, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, luni, cu prilejul semnării contractelor de finanţare a stadioanelor "Gheorghe Hagi" şi "Nicolae Dobrin" şi a unui patinoar artificial. Finanțare guvernamentală pentru trei baze sportive Potrivit unui comunicat transmis de Executiv, cele trei obiective de infrastructură sportivă au o valoare totală de peste un miliard de lei şi sunt finanţate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii (CNI). Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu. Aceasta se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii "Aceste investiţii subliniază angajamentul ferm al Guvernului pe care îl conduc de a sprijini dezvoltarea infrastructurii sportive şi a sportului de masă. Noile baze sportive vor reprezenta locul din care se va putea construi din nou excelenţa sportivă în România. La nivelul Guvernului vom continua să investim în sport şi în infrastructura sportivă, dar vom veni şi cu programe pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos pentru toţi tinerii din România", a afirmat premierul Marcel Ciolacu. Ministerul Dezvoltării încurajează sportul Ministrul Dezvoltării, Adrian-Ioan Veştea, a declarat, cu acest prilej, că aceste obiective de investiţii vizează "dezvoltarea, modernizarea şi alinierea infrastructurii sportive la standarde europene, cu impact major asupra locuitorilor, sportivilor şi suporterilor cluburilor din Constanţa, Piteşti şi Sfântu Gheorghe, dar nu numai". "Sportul înseamnă sănătate, disciplină şi echilibru, iar noi încurajăm practicarea sportului şi performanţa. Astfel, Ministerul Dezvoltării, prin Compania Naţională de Investiţii, sprijină infrastructura sportivă în toate regiunile României şi în toate ramurile sportive", a adăugat Veştea. Investițiile în stadioane O investiţie vizează construirea stadionului "Gheorghe Hagi" în municipiul Constanţa, cu o capacitate de 18.000 locuri, o suprafaţă desfăşurată de circa 64.000 mp şi va cuprinde un teren de antrenament pentru fotbal şi atletism (pista cu 6 culoare), cu o tribună de circa 1.000 locuri, o clădire de vestiare pentru antrenament şi amenajări exterioare, precizează Guvernul. Valoarea contractului este de peste 490 de milioane lei şi are o durată de proiectare şi execuţie de 28 de luni. Stadionul "Nicolae Dobrin" va fi construit în Piteşti, judeţul Argeş, şi va avea capacitatea de 15.200 de locuri şi suprafaţă desfăşurată de peste 71.000 mp, menţionează sursa citată. Pe lângă stadion, va fi realizat şi Centrul de copii şi juniori FC Argeş şi vor fi construite spaţii de antrenament pentru sporturi conexe precum lupte, box, judo, karate, spaţii de birouri, de parcare, comerciale şi de expunere, dar şi zone de alimentaţie publică. Valoarea contractului este de circa 372 de milioane lei, cu o durată de proiectare şi execuţie de 43 de luni. Potrivit Guvernului, ambele stadioane vor fi realizate pentru asigurarea cerinţelor de clasificare UEFA 4. Patinoar în Covasna Cel de-al treilea obiectiv de investiţii este un patinoar artificial, care va fi construit în Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna. Patinoarul va avea o suprafaţă desfăşurată de peste 12.000 mp şi o capacitate de peste 2.100 de locuri în tribune. Acesta va fi dotat cu un centru medical şi de metodologie sportivă şi va putea găzdui competiţii naţionale şi internaţionale la standardele cele mai moderne, promovând astfel atât sportul de performanţă, cât şi cel de masă, mai arată Executivul în comunicat. Valoarea acestui contract este de circa 245 milioane lei, cu o durată de proiectare şi execuţie de 40 de luni. La ceremonia de semnare a contractelor au participat, alături de premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Dezvoltării Adrian Veştea, vicepremierul Marian Neacşu, şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, preşedintele Companiei Naţionale de Investiţii, Manuela Pătraşcoiu, consilierul onorific al premierului Gheorghe Popescu, fostul internaţional Gheorghe Hagi, liderul UDMR, Kelemen Hunor, primarul municipiului Piteşti, Cristian Gentea, primarul municipiului Constanţa, Virgil Chiţac, primarul oraşului Sfântul Gheorghe, Arpad-Andras Antal, reprezentanţii firmelor de construcţii care au semnat contractele de realizare a investiţiilor, mai menţionează sursa citată.

Șeful investițiilor de la Metrou, fost muncitor necalificat (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Șeful investițiilor de la Metrou, fost muncitor necalificat

Șeful investițiilor de la Metrou, Denis Gabriel Panait, este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical. El a fost numit recent în funcția de „Director Strategie, Dezvoltare, Pregătire și Urmărire Proiecte Investiții”. Și soția sa, Genovica, lucrează la Metrorex. Citește și: Siegfried Mureșan: „Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene” Metroul București construiește acum Magistrala 6, spre aeroportul Otopeni, o investiție evaluată la circa 10 miliarde de lei. Citește și: Pe cine a pus Grindeanu șef peste metrou: o doamnă care a reparat semafoarele dintre stații. Plus: Ministrul PSD fusese avertizat că metroul nu are bani de revizii cruciale Șeful investițiilor de la Metrou, fost muncitor necalificat Potrivit CV-ului depus pe site-ul Metrorex, acesta a terminat liceul în 1997 și apoi a lucrat la metrou ca muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, până în 2001. Ulterior a fost promovat „revizor tunel” și subinginer, până în 2004. În 2012, Panait a terminat facultatea de ingineri, la Universitatea Ecologică. Tot în 2012 a ajuns șef de proiect, iar din 2023 este director de investiții. În septembrie 2024, funcția a fost redenumită „Director Strategie, Dezvoltare, Pregătire și Urmărire Proiecte Investiții”. „Este nepotul lui Ghiță Nichifor, fost vicepreședinte al Unitatea – Sindicatul Liber Metrou”, scrie Adevărul, care mai menționează că toți cei promovați recent la conducerea Metrorex sunt „apropiații” lui Marian Artimon, președintele Unitatea – Sindicatul Liber Metrou și consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Artimon a fost nelipsit în campania Gabrielei Firea din 2024, pentru funcția de primar general al Capitalei.

Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile Inquam Photos / George Călin
Economie

Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile

La rectificarea bugetară, Guvernul a tăiat peste 16 miliarde lei din cheltuielile cu fonduri PNRR nerambursabile și a crescut cu aproape 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor, arată datele Consiliului Fiscal. Citește și: Un bugetar de la Garda de Mediu, cu salariu ridicol de mic, prins de ANI cu peste 50.000 de euro care nu pot fi justificați „Cheltuieli de personal: +18 mld. lei (...) CF a semnalat în opinia asupra bugetului faptul că majorările discreționare de salarii din 2023 implică riscuri sporite în sensul unor presiuni suplimentare din partea altor sectoare publice în anul 2024. Execuția la șapte luni indică o creștere cu 23,9% a cheltuielilor de personal, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, în condițiile în care ținta proiectată în bugetul inițial era de numai 10,2%”, arată Consiliul Fiscal. Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile „În comparație cu bugetul inițial, principalele modificări se regăsesc la nivelul indicatorului privind proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă și împrumut aferentă PNRR (-14,7 mld. lei, reprezentând o scădere de 35,5% față de nivelul avut în vedere în proiectul de buget). Această scădere este acomodată parțial de creșterea cu 11,7 mld. lei a sumelor destinate investițiilor din fonduri proprii și împrumutate (acestea sunt compuse din cheltuielile de capital adresate investițiilor, cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă și din alte transferuri de natura investițiilor) și de majorarea cu 2,4 mld. lei a fondurilor pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă postaderare”, se mai explică în așa-numita „Opinie a Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, fost ministru PNL al Finanțelor, arată că absorbția fondurilor de coeziune oferite României în exercițiul bugetar 2021-2027 era zero, până la final de august. „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, arată Consiliul Fiscal.

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, avertizează Consiliul Fiscal
Economie

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009

Consiliul Fiscal, cel mai dur avertisment către Ciolacu: România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, se arată în „Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009 Întreaga opinie este marcată de critici neobișnuit de dure către Executiv: se sugerează că declarațiile lui Ciolacu, care susține că deficitul se datorează „investițiilor”, este o minciună și se arată că absorbția fondurilor europene este catastrofală. „Piețele financiare pot «îngheța» din nou, din varii motive, iar țările care sunt prinse pe picior greșit (deficite mari) plătesc scump. România a mai trecut printr-un episod amar ca urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009”, arată Consiliul Fiscal (CF). Instituția, condusă de Daniel Dăianu (PNL), sugerează că premierul Ciolacu minte că deficitul uriaș se datorează investițiilor. „Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile; efectele investițiilor depind de compoziție, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri (așa numite tradables). În plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri. Raportul Draghi subliniază nevoia de investiții de calitate în UE, orientate către viitor”, arată CF. Instituția apreciază că există riscul ca deficitul să ajungă la final de 2024 la 8% sau chiar mai mult: „Pe baza noilor date, CF evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024, fiind în linie cu analiza din raportul său anual (...) O subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB”. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Dezastru la absorbția fondurilor europene „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, mai arată instituția condusă de Daniel Dăianu.

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, avertizează Consiliul Fiscal
Economie

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009

Consiliul Fiscal, cel mai dur avertisment către Ciolacu: România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, se arată în „Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009 Întreaga opinie este marcată de critici neobișnuit de dure către Executiv: se sugerează că declarațiile lui Ciolacu, care susține că deficitul se datorează „investițiilor”, este o minciună și se arată că absorbția fondurilor europene este catastrofală. „Piețele financiare pot «îngheța» din nou, din varii motive, iar țările care sunt prinse pe picior greșit (deficite mari) plătesc scump. România a mai trecut printr-un episod amar ca urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009”, arată Consiliul Fiscal (CF). Instituția, condusă de Daniel Dăianu (PNL), sugerează că premierul Ciolacu minte că deficitul uriaș se datorează investițiilor. „Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile; efectele investițiilor depind de compoziție, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri (așa numite tradables). În plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri. Raportul Draghi subliniază nevoia de investiții de calitate în UE, orientate către viitor”, arată CF. Instituția apreciază că există riscul ca deficitul să ajungă la final de 2024 la 8% sau chiar mai mult: „Pe baza noilor date, CF evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024, fiind în linie cu analiza din raportul său anual (...) O subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB”. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Dezastru la absorbția fondurilor europene „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, mai arată instituția condusă de Daniel Dăianu.

Fechet cere finanțare pentru repararea barajelor (sursa: Facebook/Ministerul Mediului)
Eveniment

Fechet cere finanțare pentru repararea barajelor

Fechet cere finanțare pentru repararea barajelor. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că în şedinţa de guvern de miercuri va propune o listă întreagă de investiţii care să fie demarate în regim de urgenţă în judeţele Galaţi şi Vaslui, în principal proiecte privind amenajări hidrotehnice cu caracter nepermanent, cu rolul de a proteja comunele, printre acestea numărându-se şi finalizarea barajului de la Suhurlui. Fechet cere finanțare pentru repararea barajelor Ministrul a făcut precizările înainte de reuniunea guvernamentală, la solicitarea presei. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene "Dacă vorbim doar de despre barajul de la Suhurlui, pot să vă spun că există o amenajare hidrotehnică începută în perioada comunistă şi abandonată în anul 1989. Acea amenajare hidrotehnică nu a fost vreodată terminată, ea avea rol principal acela de a asigura apă pentru irigarea terenurilor agricole din zona respectivă, avea o capacitate de 200 de milioane de metri cubi. Şi, doar ca să vă faceţi o idee, Vidraru, barajul, înmagazinează 320 de milioane de metri cubi. Deci, în niciun caz nu avem nevoie de un volum atât de mare acolo. Şi propunerea pe care am să o fac este aceea de a transforma, dintr-o amenajare cu funcţia principală de irigaţii, într-o acumulare nepermanentă de o capacitate mai mică, dar specialiştii vor decide volumul necesar pentru acea amenajare cu rolul de a proteja comunele, localităţile din aval, dacă-mi amintesc bine, e vorba de localităţile Suhurlui, Slobozia Conachi şi Slobozia Pechea", a declarat Mircea Fechet, miercuri, înainte de şedinţa de Guvern. Listă de investiții El a adăugat că, pe lângă proiectul de la Suhurlui, ministerul va propune "o listă întreagă de investiţii pe care să le demareze în regim de urgenţă în judeţele Galaţi şi Vaslui". "Vorbim, în principal, de amenajări hidrotehnice cu caracter nepermanent. Specialiştii vor decide câţi bani urmează fie alocaţi. Ca să vă faceţi o idee, amenajarea de la Tecuci, pe râul Tecucel, pe care o terminăm în decembrie anul acesta, care e mai mică decât cea de la Suhurlui, a costat 30 de milioane de euro", a declarat Fechet. Legat de situaţia din judeţul Galaţi, ministrul Mediului a precizat că şi miercuri a fost emis un Cod galben în zonă, adăugând că "asta nu înseamnă că neapărat există un risc suplimentar de inundaţii, la această oră". În acelaşi context, el a fost întrebat dacă există riscuri de viituri pe Dunăre, în sectorul românesc, având în vedere debitele mari înregistrate de fluviu în această perioadă. "Voi face o comunicare şi pe acest subiect. În acest moment vă spun că nu există niciun risc în legătură cu Dunărea. Vom avea, cel mai probabil, un maxim care se va apropia de 10 metri cubi pe secundă, dar asta nu este o situaţie de negestionat. Vă reamintesc că în 2006 am avut la Baziaş 15.800 de metri cubi pe secundă şi autorităţile române s-au descurcat foarte bine", a mai declarat Mircea Fechet.

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României. România ar trebui să ia rapid măsuri pentru a limita creşterea deficitului bugetar, care devine cel mai mare din Uniunea Europeană, pentru a evita să-şi piardă ratingul din categoria investment-grade ("recomandat pentru investiţii"), conform analiştilor de la agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings, transmite Bloomberg. Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României Statul de la Marea Neagră, care are cel mai scăzut calificativ din categoria investment-grade" de la toate marile agenţii de evaluare financiară, ar putea fi nevoit să îngheţe cheltuielile şi să crească veniturile pentru a-şi reduce din 2027 deficitul spre limita UE de 3% din PIB, se arată într-un raport publicat marţi de analiştii Federico Barriga Salazar şi Gergely Kiss de la Fitch. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Deficitul bugetar este în grafic pentru a se diminua la 5,8% din PIB, de la un nivel estimat de 7% din PIB anul acesta, fără un efort semnificativ de austeritate fiscală. Procesul mai lent va declanşa o creştere a datoriei publice spre 80% din PIB în 2037, un nivel "extrem de ridicat pentru România", care ar depăşi media din ţările cu un rating similar, avertizează Fitch. "Presiunile negative asupra ratingului ar putea creşte, în special dacă există efecte adverse de contagiune de pe urma slăbiciunii fiscale la adresa credibilităţii politice", au apreciat Salazar şi Kiss, adăugând că România ar putea avea nevoie de mai mult de patru ani pentru reducerea datoriei publice. Dificultățile Guvernului Guvernul României are dificultăţi cu ţinerea sub control a datoriei care depăşeşte anul acesta 50% din PIB, cu cheltuielile pentru programe, inclusiv majorarea pensiilor. Cu câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din 24 noiembrie, ambele partide mari - care formează coaliţia aflată la guvernare în Bucureşti - se bazează pe majorarea pensiilor, într-o ţară cu 19 milioane de locuitori. România, care este în procedura de deficit excesiv din 2020, a cerut Comisiei Europene să-i permită o perioadă de şapte ani, începând din 2024, pentru reducerea deficitului spre limita de 3% din PIB, dar încă nu a prezentat un plan clar pentru atingerea acestui obiectiv. Confruntată cu riscul unui deficit peste aşteptări în acest an, coaliţia a luat unele măsuri de limitare a cheltuielilor şi a acordat o amnistie cetăţenilor pentru a achita taxele restante. Mai multe schimbări sunt aşteptate după alegeri. Agenţia de rating Fitch a reconfirmat pe 30 august ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă. Decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută, în opinia agenţiei, de statutul de membru al Uniunii Europene şi de intrările de capital de la Uniunea Europeană care susţin convergenţa reală a veniturilor, finanţele externe şi stabilitatea macroeconomică a ţării, precum şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicatorilor de guvernanţă şi dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare faţă de ţările din aceeaşi categorie de rating ("BBB"). Estimările agenției Fitch În opinia agenţiei, economia României va înregistra o creştere de 2,5% în anul 2024, fluxurile considerabile de fonduri europene, inclusiv fondurile de coeziune din Cadrul Financiar Multianual (2021-2027) şi fondurile de redresare şi rezilienţă vor continua să susţină creşterea şi investiţiile pe termen mediu. "Agenţia Fitch estimează că datoria publică raportată la PIB va înregistra o creştere, dar în limitele suveranilor cu un rating similar, şi cu nivelul medianei actuale "BBB", care se situează la 58,3%", se subliniază în comunicat. Principalii factori care pot conduce individual sau colectiv la îmbunătăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt reducerea susţinută a deficitului bugetar, care ar influenţa şi o scădere pe termen mediu a datoriei publice exprimată ca procent din produsul intern brut, precum şi îmbunătăţirea structurală a poziţiei contului curent prin reducerea îndatorării externe şi a riscurilor privind finanţarea externă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră