vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: investitii

68 articole
Politică

Ciprian Ciucu, susținătorilor săi din sector: Multe investiții pregătite în Sectorul 6 depind de PMB

Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6 și unul dintre cei mai apreciați administratori ai Bucureștiului, le-a transmis recent locuitorilor sectorului un mesaj clar: decizia de a intra în cursa pentru Primăria Capitalei a fost motivată de încrederea oamenilor și de nevoia de a debloca marile proiecte ale orașului. Mulți cetățeni i-au spus direct, pe stradă, sau prin mesaje, că îl vor în continuare în Sectorul 6, tocmai pentru că au încredere în modul în care a gestionat administrația locală. Ciucu le răspunde cu recunoștință și subliniază că această încredere îl obligă să facă pasul următor: transformarea Bucureștiului în ansamblu, nu doar a unui sector. Proiecte blocate, oraș blocat În mesajul său, Ciprian Ciucu explică limpede un lucru pe care bucureștenii îl resimt zilnic: Capitala are nevoie de coordonare și decizie la nivel central pentru a debloca proiecte fundamentale. Sectorul 6 are deja investiții pregătite și planuri avansate, însă multe dintre ele depind de Primăria Generală. Printre aceste proiecte se numără:●    prelungirea Ghencea●    serele militare●    Parcul Grozăvești●    Parcul Liniei – faza 3●    amenajarea zonei Lacului Morii●    spitalul Sectorului 6, cel mai important proiect de sănătate al comunității Pentru ca toate acestea să avanseze în ritmul dorit, este esențial ca Primăria Capitalei să funcționeze eficient, printr-o administrație organizată, disciplinată și orientată către rezultate — modelul pe care Ciprian Ciucu l-a demonstrat deja în Sectorul 6. Clarificare importantă: mandatul din Sectorul 6 rămâne în siguranță În spațiul public a circulat și un narativ fals: acela că, dacă Ciucu pleacă spre Primăria Capitalei, în Sectorul 6 ar veni un primar PSD. Este un scenariu care nu are nicio bază legală. Conform Codului administrativ, conducerea este preluată de viceprimarul Paul Moldovan — nu de PSD. Așadar, continuitatea proiectelor din sector este garantată. Un pas înainte pentru București Mesajul lui Ciprian Ciucu este unul de responsabilitate: Bucureștiul are nevoie de același tip de administrație modernă, riguroasă și orientată spre oameni, pe care el a implementat-o deja în Sectorul 6. Experiența dovedită în teren, rezultatele vizibile și încrederea locuitorilor îl transformă într-un candidat solid pentru Primăria Capitalei. „Am nevoie de sprijinul dumneavoastră și vă rog să mă susțineți, pentru că Bucureștiul are nevoie de o transformare așa cum am reușit aici, în Sectorul 6”, spune Ciucu, rezumând esența candidaturii: extinderea unui model de bună guvernare la scara întregului oraș. MATERIAL PUBLICITAR POLITICPNL Filiala BucureștiAlegeri locale parțiale din 7 decembrie 2025CMF 51250002Notificare privind transparența, AICI  

Ciprian Ciucu: Multe investiții pregătite pentru Sectorul 6 depind de PMB (sursa: Facebook/Ciprian Ciucu)
Zona Mall Moldova atrage investitori importanți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Un mall crește suprafața celui mai mare oraș din estul României: atrage noi investiții în suburbii

Vasile Sârbu, cunoscut ca „regele stațiilor GPL” din Iași, scoate la vânzare două terenuri din comuna Valea Lupului, poziționate vizavi de viitorul Mall Moldova. Zona Mall Moldova atrage investitori importanți Proximitatea față de proiectul comercial major ar putea crește semnificativ valoarea acestor imobile și interesul investitorilor pentru dezvoltări comerciale și de servicii. Citește și: Băsescu: „Șmecherul” Georgescu s-a prins că Simion și Anca Alexandrescu vor să se folosească de el Cele două parcele însumează 5.630 mp, sunt situate în intravilan și au deschidere către trei străzi asfaltate, inclusiv 58 de metri la strada Europeană, conform anunțului de vânzare. Prețul solicitat este de 200 de euro/mp, ceea ce ridică valoarea totală a proprietăților la aproximativ 1,12 milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași

Estul României, abandonat de Guvern (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Estul României, abandonat de Guvern: investițiile în infrastructură rutieră, etern nefinanțate

Șoselele ocolitoare ale Iașului de la Podu Iloaiei și Uricani înregistrează creșteri constante de costuri, deși proiectele există doar pe hârtie. Decizii guvernamentale întârziate Varianta Uricani a ajuns să coste de 3,5 ori mai mult față de estimarea inițială din 2007, iar traseul de la Podu Iloaiei s-a scumpit după majorarea TVA. Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD În timp ce alte județe, precum Bihorul sau zona de sud, avansează rapid cu investițiile în infrastructură, Iașiul încă așteaptă adoptarea hotărârilor de guvern pentru cele două variante ocolitoare. Potrivit Ministerului Transporturilor, ambele proiecte se află în continuare în etapa de promovare la nivel guvernamental, aceeași stare raportată și în răspunsurile din lunile trecute. Continuarea, în Ziarul de Iași

Startup-ul românesc Digitail cucerește investitorii americani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Startup-ul românesc Digitail, finanțare de zeci de milioane de dolari de la investitori americani

Startup-ul Digitail, fondat de ieșenii Sebastian Gabor și Ruxandra Pui, a obținut o nouă finanțare de 23 de milioane de dolari, într-o rundă condusă de fondul american Five Elms Capital. Startup-ul românesc Digitail cucerește investitorii americani Astfel, investițiile totale atrase de companie depășesc 37 de milioane de dolari. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Cu sediul central la Toronto, Digitail dezvoltă o platformă digitală completă pentru cabinetele veterinare, care integrează programările, fișele medicale, facturarea și comunicarea cu clienții. Potrivit fondatorilor, soluția le permite medicilor veterinari să își optimizeze activitatea, dublând numărul de pacienți consultați și reducând semnificativ timpul alocat sarcinilor administrative. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor, arată un document privind execuția bugetară, consultat de Mediafax. Documentul mai arată că cheltuielile de personal au crescut cu 6% în primele nouă luni din 2025 față de perioada similară din 2024. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Cheltuielile cu investițiile au ajuns egale cu cele pentru plata dobânzilor Aceste date preliminare privind execuția bugetară arată că cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% în primele nouă luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 40 de miliarde de lei. Cheltuielile cu investițiile - așa numitele cheltuieli de capital - s-au redus cu 6% și au fost tot de 40 miliarde de lei.  Cheltuielile de personal, salariile bugetarilor, au consumat 127 de miliarde de lei, cu 6% mai mult față de perioada similară din 2024.  Pentru bunuri și servicii, statul a cheltuit 71 miliarde de lei (+7%), iar cu pensiile și asistența socială a cheltuit 188 miliarde de lei (+13%).  Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât în 2024 în termeni nominali, iar încasările la TVA sunt mult sub așteptări, arată surse de presă citate de Gândul. Potrivit acestor surse, deficitul a ajuns, la final de septembrie, la circa 103 miliarde de lei. În 2024, la final de septembrie, deficitul era de 96,2 miliarde de lei, respectiv 5,44% din PIB. În septembrie 2023, era numai 56,5 miliarde de lei.

Danemarca investește miliarde în apărare (sursa: Facebook/Troels Lund Poulsen)
Internațional

Danemarca investește miliarde de dolari pentru a-și consolida apărarea

Guvernul danez a anunțat o investiție impresionantă de 8,7 miliarde de dolari pentru a întări securitatea în regiunile arctice și atlantice, inclusiv în Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Potrivit BBC, această decizie vine într-un context geopolitic tensionat, în care Groenlanda a devenit un punct strategic disputat, dorit chiar și de președintele american Donald Trump. Acord cu Statele Unite pentru 16 avioane F-35 Pe lângă investiția de 4,2 miliarde de dolari anunțată anterior pentru consolidarea apărării regiunii, Danemarca a semnat un acord politic cu Statele Unite privind achiziția a 16 avioane de luptă F-35, în valoare de 4,5 miliarde de dolari (aproximativ 3,9 miliarde de euro). Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Astfel, flota daneză de F-35 ajunge la 43 de aparate. „Prin acest acord, consolidăm semnificativ capacitățile forțelor armate daneze din regiune. Sunt investiții necesare într-o perioadă dificilă, în care, din păcate, războiul a revenit pe continentul european”, a declarat Troels Lund Poulsen, ministrul danez al Apărării. Arctica, o zonă de interes strategic global Regiunea arctică, situată la intersecția dintre America de Nord, Rusia și Europa, are o importanță strategică majoră în actualul context geopolitic. Guvernul de la Copenhaga își propune să consolideze apărarea acestei zone în cadrul alianței NATO, în eventualitatea unei escaladări militare. Planul de investiții prevede achiziția a două nave arctice noi, dronelor militare, avionelor de patrulare și radarelor de avertizare timpurie. Totodată, Danemarca a colaborat cu Guvernele Groenlandei și Insulelor Feroe pentru a elabora un nou plan de apărare regională. Groenlanda caută sprijin în Uniunea Europeană Pentru prima dată în istorie, Guvernul Groenlandei s-a îndreptat către Uniunea Europeană, după ce părăsise blocul comunitar în 1985. Decizia a fost luată în contextul presiunilor crescânde exercitate de Statele Unite și Rusia. „Groenlanda are nevoie de Uniunea Europeană, iar Uniunea Europeană are nevoie de Groenlanda”, a declarat Jens Frederik Nielsen, premierul Groenlandei, în fața Parlamentului European. Cartier general militar la Nuuk Ca parte a noii strategii de apărare, Danemarca va înființa un cartier general militar la Nuuk, capitala Groenlandei. Tot acolo va fi creată o unitate militară subordonată Comandamentului Arctic Comun, responsabilă de coordonarea operațiunilor din regiune, conform BBC. Această amplă strategie marchează o nouă etapă în politica de securitate a Danemarcei, care își consolidează prezența militară într-una dintre cele mai sensibile și disputate regiuni ale lumii.

Fără autostrăzi, Moldova pierde investitori străini (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

În lipsa autostrăzilor A7 și A8, estul României rămâne mult în urma vestului la investiții străine

Fără autostrăzi, Moldova pierde investitori străini. Estul României rămâne semnificativ în urma vestului la atragerea de investiții străine, din cauza lipsei autostrăzilor A7 și A8. Fără autostrăzi, Moldova pierde investitori străini Deși Iașul s-a dezvoltat puternic în ultimul deceniu în domeniile IT și universitar, datele BNR arată că soldul investițiilor străine directe este de aproape patru ori mai mic decât în Cluj. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Experiența vestului arată că infrastructura rutieră solidă stimulează direct intrările de capital și dezvoltarea economică regională. Odată finalizate autostrăzile A7 și A8, Moldova ar putea cunoaște un adevărat boom economic, iar Iașul ar putea depăși pragul de 2–3 miliarde de euro în investiții străine, apropiindu-se de marile centre economice ale țării. Continuarea, în Ziarul de Iași

Compania Meta, investiții majore în Bulgaria (sursa: Facebook/Mark Zuckerberg)
Internațional

Bulgaria ia fața României în bătălia pentru investițiile Meta, companie care va investi la Sofia

Compania Meta, investiții majore în Bulgaria. Compania Meta, care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, și-a exprimat interesul de a investi în Bulgaria după anul 2028, potrivit premierului Rosen Zhelyazkov. Compania Meta, investiții majore în Bulgaria Declarația a fost făcută după o serie de discuții strategice privind dezvoltarea tehnologică a țării. Citește și: Zelenski, despre alegerile din Moldova: „Nu sunt o afacere internă, deoarece R. Moldova este un viitor membru al UE” Informația a apărut în urma unei întâlniri între oficialii bulgari și General Electric, axată pe proiectele de reactoare modulare mici (SMR) și pe necesitatea de a asigura o aprovizionare stabilă cu energie. Premierul a precizat că aceste discuții fac parte dintr-un plan mai amplu care include: crearea unei infrastructuri specializate; posibila înființare a unor fabrici AI; atragerea unor parteneri strategici globali, precum Meta. Declarațiile premierului Rosen Zhelyazkov „Meta ne-a prezentat intențiile privind investițiile în Europa. În 2025 și 2026, compania se va concentra pe alte țări, dar după 2028 este extrem de interesată de Bulgaria, datorită oportunităților regionale pe care le oferă țara”, a afirmat Zhelyazkov. Bulgaria vrea să devină hub tehnologic Premierul a subliniat că posibila intrare a Meta pe piața bulgară se înscrie într-o strategie de transformare a Bulgariei într-un hub pentru tehnologii avansate și inovație. Această viziune se bazează pe două direcții principale: resurse energetice fiabile, necesare pentru dezvoltări industriale și digitale de anvergură; parteneriate internaționale cu companii de top din domeniul tehnologiei.

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii Foto: Facebook MApN
Politică

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii, așa că ia de la investiții - presă

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii, așa că ia de la investiții , susțin surse citate de Digi 24. Totuși aceste investiții și achiziții de armament de la care sunt luați banii continuă, dar vor fi plătite în 2026.  Citește și: Ministrul Pîslaru desființează un program guvernamental: „Fără evaluări, fără controale” Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii Azi, coaliția majoritară a căzut de acord asupra rectificării bugetare, dar, potrivit unor surse politice, doar câteva ministere au primit bani în plus. Aceleași surse susțin că premierul Ilie Bolopjan a cerut imperativ ca ministerele să nu mai amâne plăți pentru 2026: „Vă furați singuri căciula”, ar fi spus acesta.  La rectificarea bugetară au primit bani în plus: ministerul de Finanțe - 18,3 miliarde de lei, din care 12,1 miliarde sunt pentru plata dobânzilor. Restul - buffer investiții PNRR 3,4 miliarde de lei pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătătate, bani pentru plata medicamentelor 2,5 miliarde de lei la ministerul Muncii, din care un miliard de lei pentru plata facturilor la consumatorii casnici  2,1 miliarde de lei la Transporturi, pentru plata facturilor la lucrări în curs 1,2 miliarde lei la ministerul Energiei, plăți pentru furnizori De la partide se taie 10% din finanțare. 

România, codașă la investițiile în cercetare (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

România, codașă UE la investiții în cercetare: 19 euro pe persoană. Media europeană e de 284 de euro

România, codașă la investițiile în cercetare. Potrivit datelor publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), România a înregistrat în 2024 cea mai scăzută alocare bugetară guvernamentală pentru cercetare și dezvoltare (R&D) din Uniunea Europeană. România, codașă la investițiile în cercetare La nivelul Uniunii Europene, alocările bugetare guvernamentale pentru R&D s-au situat anul trecut la 284,7 euro pe persoană, în creștere cu 57% comparativ cu 2014, când valoarea era de 181,3 euro pe persoană. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD În România, această alocare a fost de doar 19,1 euro pe persoană. Cele mai ridicate alocări per capita în 2024 s-au înregistrat în: Luxemburg – 759,2 euro/persoană Danemarca – 586,8 euro/persoană Țările de Jos – 542,7 euro/persoană Pe ultimele locuri, alături de România, s-au situat: Bulgaria – 38,3 euro/persoană Ungaria – 58,7 euro/persoană Bugetul țărilor UE pentru cercetare și dezvoltare În 2024, guvernele din Uniunea Europeană au alocat în total 127,9 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare, echivalentul a 0,71% din PIB-ul UE. Aceasta reprezintă o creștere de 3,4% față de 2023 (123,7 miliarde euro) și o creștere de 59,5% față de 2014 (80,2 miliarde euro) Investiții puternice: Letonia, Slovenia și Lituania Între 2014 și 2024, toate guvernele UE și-au majorat alocările bugetare pentru R&D pe cap de locuitor. Cele mai spectaculoase creșteri au fost: Letonia – +313% (de la 19,1 euro la 78,9 euro/persoană) Slovenia – +252% (de la 78,3 euro la 275 euro/persoană) Lituania – +197% (de la 42,7 euro la 123 euro/persoană) Cercetarea fundamentală, principala direcție de finanțare Potrivit Eurostat, 35,7% din bugetul total alocat R&D la nivelul UE a fost direcționat către progresul general al cunoștințelor, finanțat în principal prin așa-numitele fonduri generale universitare (GUF), utilizate de instituțiile de învățământ superior. Alte direcții de finanțare au vizat: 16,6% – progresul general al cunoștințelor din surse non-GUF 9,4% – tehnologie și producție industrială 7% – sănătate 6,1% – explorarea și exploatarea spațiului

Bolojan taie: mai puțini bugetari în primării, mai puțini bani pentru Saligny Foto: Facebook
Politică

Bolojan taie: mai puțini bugetari în primării, investițiile prin Saligny - doar cele „avansate”

Ilie Bolojan taie cheltuieli: vor fi mai puțini bugetari în primării, iar investițiile prin Saligny vor fi dimunate - doar cele „avansate” vor continua. În plus, ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla, a anunțat că vort fi folosite drone pentru a identifica proprietățile construite ilegal.  Citește și: Estul României va fi abandonat în eventualitatea unui conflict cu Rusia, arată o analiză a infrastructurii rutiere Bolojan taie: mai puțini bugetari în primării Ce a anunțat Bolojan, azi, la Palatul Victoria: Vom avea un număr maxim de angajaţi ai primăriilor din România, funcţie de mărimea localităţii şi un număr maxim de angajaţi ai Consiliilor judeţene limitarea numărului de poliţişi locali o grilă de salarizare unică pentru localităţile care nu-şi acoperă din veniturile proprii, nici măcar cheltuielile de personal Alocarea fondurilor guvernamentale, în funcţie de gradul de colectare al impozitelor: dacă nu se realizează indicatorii, sumele vor fi repartizate direct proporţional  un funcţionar public să aibă norma împărţită între două, trei primării. „Pe Anghel Saligny, proiectele care nu sunt într-un stadiu avansat nu le mai asigurăm, în lunile următoare, finanţarea”  Guvernul va propune un proiect de lege care să permită primăriilor să folosească drone pentru a depista construcțiile ilegale. Cseke Attila dorește ca, în urma controalelor realizate cu drone, persoanele care au ridicat construcții ilegale să fie obligate să plătească. Autorizațiile de construire vor putea fi date doar cetățenilor fără datorii Suspendarea permisului de conducere dacă amenzile nu sunt plătite în 90 de zile Cumpărătorul unei mașini va putea să o înscrie pe numele lui doar când are toate datoriile plătite  Tot azi, seful Cancelariei premierului Ilie Bolojan, Mihai Jurca, a anunțat într-o conferință de presă că se vor desființa 40% din posturile de la Guvern. Din cele 176 de posturi, vor rămâne aproximatic 105, rezultând într-o economie  de 850.000 de lei pe lună. 

Șefii din energie, donații din salarii (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Eveniment

Culmea ipocriziei: ministrul Energiei anunță donații din salarii în sectorul energetic de 40.000 lei

Șefii din energie, donații din salarii. Conducerile a trei dintre cele mai importante companii energetice de stat, Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Romgaz, au fost de acord să doneze o parte din salarii într-un fond gestionat de Ministerul Energiei. Anunțul a fost făcut luni seara de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, într-o emisiune difuzată de Antena 1. Șefii din energie, donații din salarii Ministrul a precizat că banii sunt virați într-un cont special, creat de Ministerul Energiei, și că până în prezent s-au strâns aproximativ 40.000 de lei. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Sumele urmează să fie direcționate fie către bugetul general consolidat, fie, în mod țintit, către proiecte strategice și sprijinirea tinerilor talentați din domeniul ingineriei. „Este nevoie de un act normativ sau o decizie guvernamentală pentru a stabili ca fondul să fie folosit în scopuri clare: investiții strategice în energie și sprijinirea tinerilor cu rezultate excelente în domenii tehnice, dar cu resurse materiale reduse”, a declarat Bogdan Ivan. Managerii, încurajați să urmeze exemplul Potrivit ministrului, deja patru manageri din companiile subordonate Ministerului Energiei au acceptat reducerea temporară a salariului cu 20%. Inițiativa a fost extinsă și către consiliile de administrație și consiliile de supraveghere. „E normal ca atunci când le ceri oamenilor un efort, să fii tu primul care îl face. De aceea, am propus colegilor să reducă salariile temporar. Este un gest de responsabilitate într-un context economic dificil”, a subliniat Ivan. Audit general în companiile de stat din energie În paralel, Ministerul Energiei a început un audit la toate companiile în care statul este acționar – fie unic, fie majoritar sau minoritar. Obiectivul este identificarea problemelor structurale și optimizarea cheltuielilor. „Unde statul este acționar majoritar, putem introduce limite pentru indemnizații, precum și reducerea numărului de membri în consiliile de administrație. Sunt companii care pot funcționa eficient și cu cinci membri, nu neapărat nouă”, a explicat ministrul. Trei cazuri suspecte Ministrul a anunțat că, în urma sesizărilor primite în ultimele două săptămâni, Corpul de control investighează deja trei situații din companiile din subordine, unele dintre acestea aflându-se pe pierdere. „Colaborez cu experți din minister, din companiile de consultanță Big Four, dar și cu specialiști care vin din mediul privat și au experiență reală în conducerea unor proiecte majore”, a adăugat el. Salarii competitive pentru specialiști Bogdan Ivan a susținut că statul trebuie să ofere salarii competitive specialiștilor din sectorul energetic, pentru a evita pierderea lor către sectorul privat. „Nu putem coordona proiecte de miliarde de euro, precum cele hidro-nucleare sau Neptun Deep, cu oameni plătiți cu 1.000 de euro. Este nerealist și ineficient. Trebuie să păstrăm și să atragem profesioniști în zone strategice”, a declarat ministrul.

Investițiile străine, taxate abuziv, acuză Bolojan (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Cum a încercat Bolojan să fie simpatic când a anunțat creșterea TVA: a pârât niște mici sinecuriști

Investițiile străine, taxate abuziv, acuză Bolojan. Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că a identificat existența unui comitet special care avizează investițiile străine în România, separat de cel cunoscut deja – CIFGA, de pe lângă EximBank. Acesta percepe o taxă considerabilă și oferă indemnizații generoase membrilor săi. Investițiile străine, taxate abuziv, acuză Bolojan Potrivit premierului, orice investiție străină în România este condiționată de un aviz emis de acest nou comitet, în schimbul unei taxe de 10.000 de euro. Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat Comisia, compusă din 11 persoane, analizează dosarele și decide dacă investiția este aprobată sau respinsă. Indemnizații consistente pentru fiecare ședință Membrii comitetului primesc 30% din salariul unui ministru pentru fiecare ședință la care participă. Astfel, dacă au trei ședințe pe lună, pot ajunge să încaseze echivalentul unui salariu întreg suplimentar. „Este o nedreptate ca astfel de practici să continue. Comitetul are 11 membri, iar remunerația este nejustificat de mare”, a spus Bolojan. Modificările se pot face doar prin Parlament Premierul a precizat că acest comitet și mecanismul de plată au fost instituite prin lege, iar schimbarea acestora necesită intervenția Parlamentului aflat în sesiune: „Ca să le impui o indemnizație zero sau să reduci numărul de membri, ai nevoie de vot în Parlament. Nu e ușor, dar e necesar”, a subliniat șeful Guvernului. Corectarea acestor abuzuri, inclusă în noile pachete fiscale Bolojan a anunțat că astfel de nereguli vor fi corectate în pachetele doi și trei de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Premierul promite că nicio formă de risipă bugetară nu va fi ignorată: „În fiecare zi analizăm și trimitem Corpul de control. Așa cum s-au trimis rapoarte la parchete în cazul Praid și la ministerele de resort pentru Apelor Române sau Salrom, vom proceda și în cazul EximBank și al acestui comitet”, a declarat Bolojan. „Sunt nedreptăți sfidătoare pentru cetățeni” Premierul a încheiat spunând că astfel de situații sunt „sfidătoare pentru cetățenii țării” și că statul trebuie să își recâștige credibilitatea prin eliminarea acestor privilegii ascunse în structuri birocratice: „Avem obligația de a corecta toate nedreptățile care s-au acumulat în timp”, a concluzionat Bolojan.

M Core, investiții uriașe în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Un nou mare jucător european pe piața de retail din România: M Core, investiții de amploare

M Core, investiții uriașe în România. Tranzacție de amploare în derulare la Iași: gigantul britanic M Core negociază preluarea centrului comercial Felicia și a unui teren de 4,5 hectare din vecinătate, aflat în patrimoniul Primăriei. M Core, investiții uriașe în România Aceasta ar putea deveni una dintre cele mai mari achiziții imobiliare din ultimii ani în oraș. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN M Core este un investitor puternic în sectorul imobiliar european, gestionând active de peste 7 miliarde de euro. Grupul a intrat pe piața din România în 2023, cu o investiție de 220 milioane euro în parcuri de retail din 24 de orașe, inclusiv Iași și Pașcani. Continuarea, în Ziarul de Iași

Stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor Foto: Captură Youtube
Politică

„Investițiile” statului: stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor

„Investițiile” statului: Compania Națională de Investiții (CNI) construiește stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor PSD-PNL. La negocierile privind reducerea deficitului bugetar, între PSD, PNL, UDMR și USR, s-a discutat despre oprirea acestui timp de investiții și se pregătea o listă a obiectivelor care pot fi stopate.  Citește și: La Praid, Apele Române și Salrom se ceartă, digurile au fost dărâmate, salinitatea a crescut Stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor Potrivit unei liste aflate pe site-ul CNI, care n-a mai fost actualizată din septembrie 2024, se aflau în diferite stadii de construcție sau cu proceduri de achiziție în derulare nu mai puțin de 12 stadioane. Cel mai scump este cel din Timișoara, care are o valoare avizată de circa 167 milioane de euro, de patru ori mai scump decât Arena Cluj, care are o capacitate aproximativ egală. În plus, la Arena Cluj, Consiliul Județean a acoperit aproape 69% din costuri, doar 31% provenind de la Guvern. Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a protestat public la propunerea de oprire a lucrărilor la acest stadion, dar acesta este blocat de o contestare în instanță a rezultatelor licitației. Echipa locală, Politehnica Timișoara, este în liga a III-a. În Alexandria a demarat în 2019, când Liviu Dragnea era încă la putere, construcția unui stadion de zece milioane de euro. Acesta nu este gata nici acum. Echipa din oraș este în liga a III-a. La Oradea, fieful lui Ilie Bolojan, CNI va construi un stadion de 472 de milioane de lei. Echipa locală nu a mai jucat în prima ligă din 2004. Întreaga finanțare vine de la Guvern, iar lucrările urmau să înceapă în a doua jumătate a acestui an.  Pentru Dinamo București, Guvernul construiește un stadion de 854 de milioane de lei. Lucrările nu au început încă. „Sper ca toate schimbările pe care le va aduce noul președinte să nu oprească construcția stadionului nostru”, cerea antrenorul Dinamo, Zeljko Kopic, acum câteva zile.  Alte „investiții” în stadioane mai sunt la Hunedoara (209 milioane de lei), Pitești (372 de milioane de lei), Constanța (490 milioane de lei), Bistrița (318 milioane de lei) sau Târgoviște (271 milioane de lei).   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră