luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: investitii

76 articole
Internațional

Bulgaria ia fața României în bătălia pentru investițiile Meta, companie care va investi la Sofia

Compania Meta, investiții majore în Bulgaria. Compania Meta, care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, și-a exprimat interesul de a investi în Bulgaria după anul 2028, potrivit premierului Rosen Zhelyazkov. Compania Meta, investiții majore în Bulgaria Declarația a fost făcută după o serie de discuții strategice privind dezvoltarea tehnologică a țării. Citește și: Zelenski, despre alegerile din Moldova: „Nu sunt o afacere internă, deoarece R. Moldova este un viitor membru al UE” Informația a apărut în urma unei întâlniri între oficialii bulgari și General Electric, axată pe proiectele de reactoare modulare mici (SMR) și pe necesitatea de a asigura o aprovizionare stabilă cu energie. Premierul a precizat că aceste discuții fac parte dintr-un plan mai amplu care include: crearea unei infrastructuri specializate; posibila înființare a unor fabrici AI; atragerea unor parteneri strategici globali, precum Meta. Declarațiile premierului Rosen Zhelyazkov „Meta ne-a prezentat intențiile privind investițiile în Europa. În 2025 și 2026, compania se va concentra pe alte țări, dar după 2028 este extrem de interesată de Bulgaria, datorită oportunităților regionale pe care le oferă țara”, a afirmat Zhelyazkov. Bulgaria vrea să devină hub tehnologic Premierul a subliniat că posibila intrare a Meta pe piața bulgară se înscrie într-o strategie de transformare a Bulgariei într-un hub pentru tehnologii avansate și inovație. Această viziune se bazează pe două direcții principale: resurse energetice fiabile, necesare pentru dezvoltări industriale și digitale de anvergură; parteneriate internaționale cu companii de top din domeniul tehnologiei.

Compania Meta, investiții majore în Bulgaria (sursa: Facebook/Mark Zuckerberg)
Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii Foto: Facebook MApN
Politică

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii, așa că ia de la investiții - presă

Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii, așa că ia de la investiții , susțin surse citate de Digi 24. Totuși aceste investiții și achiziții de armament de la care sunt luați banii continuă, dar vor fi plătite în 2026.  Citește și: Ministrul Pîslaru desființează un program guvernamental: „Fără evaluări, fără controale” Ministerul Apărării ar fi rămas fără bani de salarii și pensii Azi, coaliția majoritară a căzut de acord asupra rectificării bugetare, dar, potrivit unor surse politice, doar câteva ministere au primit bani în plus. Aceleași surse susțin că premierul Ilie Bolopjan a cerut imperativ ca ministerele să nu mai amâne plăți pentru 2026: „Vă furați singuri căciula”, ar fi spus acesta.  La rectificarea bugetară au primit bani în plus: ministerul de Finanțe - 18,3 miliarde de lei, din care 12,1 miliarde sunt pentru plata dobânzilor. Restul - buffer investiții PNRR 3,4 miliarde de lei pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătătate, bani pentru plata medicamentelor 2,5 miliarde de lei la ministerul Muncii, din care un miliard de lei pentru plata facturilor la consumatorii casnici  2,1 miliarde de lei la Transporturi, pentru plata facturilor la lucrări în curs 1,2 miliarde lei la ministerul Energiei, plăți pentru furnizori De la partide se taie 10% din finanțare. 

România, codașă la investițiile în cercetare (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

România, codașă UE la investiții în cercetare: 19 euro pe persoană. Media europeană e de 284 de euro

România, codașă la investițiile în cercetare. Potrivit datelor publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), România a înregistrat în 2024 cea mai scăzută alocare bugetară guvernamentală pentru cercetare și dezvoltare (R&D) din Uniunea Europeană. România, codașă la investițiile în cercetare La nivelul Uniunii Europene, alocările bugetare guvernamentale pentru R&D s-au situat anul trecut la 284,7 euro pe persoană, în creștere cu 57% comparativ cu 2014, când valoarea era de 181,3 euro pe persoană. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD În România, această alocare a fost de doar 19,1 euro pe persoană. Cele mai ridicate alocări per capita în 2024 s-au înregistrat în: Luxemburg – 759,2 euro/persoană Danemarca – 586,8 euro/persoană Țările de Jos – 542,7 euro/persoană Pe ultimele locuri, alături de România, s-au situat: Bulgaria – 38,3 euro/persoană Ungaria – 58,7 euro/persoană Bugetul țărilor UE pentru cercetare și dezvoltare În 2024, guvernele din Uniunea Europeană au alocat în total 127,9 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare, echivalentul a 0,71% din PIB-ul UE. Aceasta reprezintă o creștere de 3,4% față de 2023 (123,7 miliarde euro) și o creștere de 59,5% față de 2014 (80,2 miliarde euro) Investiții puternice: Letonia, Slovenia și Lituania Între 2014 și 2024, toate guvernele UE și-au majorat alocările bugetare pentru R&D pe cap de locuitor. Cele mai spectaculoase creșteri au fost: Letonia – +313% (de la 19,1 euro la 78,9 euro/persoană) Slovenia – +252% (de la 78,3 euro la 275 euro/persoană) Lituania – +197% (de la 42,7 euro la 123 euro/persoană) Cercetarea fundamentală, principala direcție de finanțare Potrivit Eurostat, 35,7% din bugetul total alocat R&D la nivelul UE a fost direcționat către progresul general al cunoștințelor, finanțat în principal prin așa-numitele fonduri generale universitare (GUF), utilizate de instituțiile de învățământ superior. Alte direcții de finanțare au vizat: 16,6% – progresul general al cunoștințelor din surse non-GUF 9,4% – tehnologie și producție industrială 7% – sănătate 6,1% – explorarea și exploatarea spațiului

Bolojan taie: mai puțini bugetari în primării, mai puțini bani pentru Saligny Foto: Facebook
Politică

Bolojan taie: mai puțini bugetari în primării, investițiile prin Saligny - doar cele „avansate”

Ilie Bolojan taie cheltuieli: vor fi mai puțini bugetari în primării, iar investițiile prin Saligny vor fi dimunate - doar cele „avansate” vor continua. În plus, ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla, a anunțat că vort fi folosite drone pentru a identifica proprietățile construite ilegal.  Citește și: Estul României va fi abandonat în eventualitatea unui conflict cu Rusia, arată o analiză a infrastructurii rutiere Bolojan taie: mai puțini bugetari în primării Ce a anunțat Bolojan, azi, la Palatul Victoria: Vom avea un număr maxim de angajaţi ai primăriilor din România, funcţie de mărimea localităţii şi un număr maxim de angajaţi ai Consiliilor judeţene limitarea numărului de poliţişi locali o grilă de salarizare unică pentru localităţile care nu-şi acoperă din veniturile proprii, nici măcar cheltuielile de personal Alocarea fondurilor guvernamentale, în funcţie de gradul de colectare al impozitelor: dacă nu se realizează indicatorii, sumele vor fi repartizate direct proporţional  un funcţionar public să aibă norma împărţită între două, trei primării. „Pe Anghel Saligny, proiectele care nu sunt într-un stadiu avansat nu le mai asigurăm, în lunile următoare, finanţarea”  Guvernul va propune un proiect de lege care să permită primăriilor să folosească drone pentru a depista construcțiile ilegale. Cseke Attila dorește ca, în urma controalelor realizate cu drone, persoanele care au ridicat construcții ilegale să fie obligate să plătească. Autorizațiile de construire vor putea fi date doar cetățenilor fără datorii Suspendarea permisului de conducere dacă amenzile nu sunt plătite în 90 de zile Cumpărătorul unei mașini va putea să o înscrie pe numele lui doar când are toate datoriile plătite  Tot azi, seful Cancelariei premierului Ilie Bolojan, Mihai Jurca, a anunțat într-o conferință de presă că se vor desființa 40% din posturile de la Guvern. Din cele 176 de posturi, vor rămâne aproximatic 105, rezultând într-o economie  de 850.000 de lei pe lună. 

Șefii din energie, donații din salarii (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Eveniment

Culmea ipocriziei: ministrul Energiei anunță donații din salarii în sectorul energetic de 40.000 lei

Șefii din energie, donații din salarii. Conducerile a trei dintre cele mai importante companii energetice de stat, Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Romgaz, au fost de acord să doneze o parte din salarii într-un fond gestionat de Ministerul Energiei. Anunțul a fost făcut luni seara de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, într-o emisiune difuzată de Antena 1. Șefii din energie, donații din salarii Ministrul a precizat că banii sunt virați într-un cont special, creat de Ministerul Energiei, și că până în prezent s-au strâns aproximativ 40.000 de lei. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Sumele urmează să fie direcționate fie către bugetul general consolidat, fie, în mod țintit, către proiecte strategice și sprijinirea tinerilor talentați din domeniul ingineriei. „Este nevoie de un act normativ sau o decizie guvernamentală pentru a stabili ca fondul să fie folosit în scopuri clare: investiții strategice în energie și sprijinirea tinerilor cu rezultate excelente în domenii tehnice, dar cu resurse materiale reduse”, a declarat Bogdan Ivan. Managerii, încurajați să urmeze exemplul Potrivit ministrului, deja patru manageri din companiile subordonate Ministerului Energiei au acceptat reducerea temporară a salariului cu 20%. Inițiativa a fost extinsă și către consiliile de administrație și consiliile de supraveghere. „E normal ca atunci când le ceri oamenilor un efort, să fii tu primul care îl face. De aceea, am propus colegilor să reducă salariile temporar. Este un gest de responsabilitate într-un context economic dificil”, a subliniat Ivan. Audit general în companiile de stat din energie În paralel, Ministerul Energiei a început un audit la toate companiile în care statul este acționar – fie unic, fie majoritar sau minoritar. Obiectivul este identificarea problemelor structurale și optimizarea cheltuielilor. „Unde statul este acționar majoritar, putem introduce limite pentru indemnizații, precum și reducerea numărului de membri în consiliile de administrație. Sunt companii care pot funcționa eficient și cu cinci membri, nu neapărat nouă”, a explicat ministrul. Trei cazuri suspecte Ministrul a anunțat că, în urma sesizărilor primite în ultimele două săptămâni, Corpul de control investighează deja trei situații din companiile din subordine, unele dintre acestea aflându-se pe pierdere. „Colaborez cu experți din minister, din companiile de consultanță Big Four, dar și cu specialiști care vin din mediul privat și au experiență reală în conducerea unor proiecte majore”, a adăugat el. Salarii competitive pentru specialiști Bogdan Ivan a susținut că statul trebuie să ofere salarii competitive specialiștilor din sectorul energetic, pentru a evita pierderea lor către sectorul privat. „Nu putem coordona proiecte de miliarde de euro, precum cele hidro-nucleare sau Neptun Deep, cu oameni plătiți cu 1.000 de euro. Este nerealist și ineficient. Trebuie să păstrăm și să atragem profesioniști în zone strategice”, a declarat ministrul.

Investițiile străine, taxate abuziv, acuză Bolojan (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Cum a încercat Bolojan să fie simpatic când a anunțat creșterea TVA: a pârât niște mici sinecuriști

Investițiile străine, taxate abuziv, acuză Bolojan. Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că a identificat existența unui comitet special care avizează investițiile străine în România, separat de cel cunoscut deja – CIFGA, de pe lângă EximBank. Acesta percepe o taxă considerabilă și oferă indemnizații generoase membrilor săi. Investițiile străine, taxate abuziv, acuză Bolojan Potrivit premierului, orice investiție străină în România este condiționată de un aviz emis de acest nou comitet, în schimbul unei taxe de 10.000 de euro. Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat Comisia, compusă din 11 persoane, analizează dosarele și decide dacă investiția este aprobată sau respinsă. Indemnizații consistente pentru fiecare ședință Membrii comitetului primesc 30% din salariul unui ministru pentru fiecare ședință la care participă. Astfel, dacă au trei ședințe pe lună, pot ajunge să încaseze echivalentul unui salariu întreg suplimentar. „Este o nedreptate ca astfel de practici să continue. Comitetul are 11 membri, iar remunerația este nejustificat de mare”, a spus Bolojan. Modificările se pot face doar prin Parlament Premierul a precizat că acest comitet și mecanismul de plată au fost instituite prin lege, iar schimbarea acestora necesită intervenția Parlamentului aflat în sesiune: „Ca să le impui o indemnizație zero sau să reduci numărul de membri, ai nevoie de vot în Parlament. Nu e ușor, dar e necesar”, a subliniat șeful Guvernului. Corectarea acestor abuzuri, inclusă în noile pachete fiscale Bolojan a anunțat că astfel de nereguli vor fi corectate în pachetele doi și trei de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Premierul promite că nicio formă de risipă bugetară nu va fi ignorată: „În fiecare zi analizăm și trimitem Corpul de control. Așa cum s-au trimis rapoarte la parchete în cazul Praid și la ministerele de resort pentru Apelor Române sau Salrom, vom proceda și în cazul EximBank și al acestui comitet”, a declarat Bolojan. „Sunt nedreptăți sfidătoare pentru cetățeni” Premierul a încheiat spunând că astfel de situații sunt „sfidătoare pentru cetățenii țării” și că statul trebuie să își recâștige credibilitatea prin eliminarea acestor privilegii ascunse în structuri birocratice: „Avem obligația de a corecta toate nedreptățile care s-au acumulat în timp”, a concluzionat Bolojan.

M Core, investiții uriașe în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Un nou mare jucător european pe piața de retail din România: M Core, investiții de amploare

M Core, investiții uriașe în România. Tranzacție de amploare în derulare la Iași: gigantul britanic M Core negociază preluarea centrului comercial Felicia și a unui teren de 4,5 hectare din vecinătate, aflat în patrimoniul Primăriei. M Core, investiții uriașe în România Aceasta ar putea deveni una dintre cele mai mari achiziții imobiliare din ultimii ani în oraș. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN M Core este un investitor puternic în sectorul imobiliar european, gestionând active de peste 7 miliarde de euro. Grupul a intrat pe piața din România în 2023, cu o investiție de 220 milioane euro în parcuri de retail din 24 de orașe, inclusiv Iași și Pașcani. Continuarea, în Ziarul de Iași

Stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor Foto: Captură Youtube
Politică

„Investițiile” statului: stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor

„Investițiile” statului: Compania Națională de Investiții (CNI) construiește stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor PSD-PNL. La negocierile privind reducerea deficitului bugetar, între PSD, PNL, UDMR și USR, s-a discutat despre oprirea acestui timp de investiții și se pregătea o listă a obiectivelor care pot fi stopate.  Citește și: La Praid, Apele Române și Salrom se ceartă, digurile au fost dărâmate, salinitatea a crescut Stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor Potrivit unei liste aflate pe site-ul CNI, care n-a mai fost actualizată din septembrie 2024, se aflau în diferite stadii de construcție sau cu proceduri de achiziție în derulare nu mai puțin de 12 stadioane. Cel mai scump este cel din Timișoara, care are o valoare avizată de circa 167 milioane de euro, de patru ori mai scump decât Arena Cluj, care are o capacitate aproximativ egală. În plus, la Arena Cluj, Consiliul Județean a acoperit aproape 69% din costuri, doar 31% provenind de la Guvern. Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a protestat public la propunerea de oprire a lucrărilor la acest stadion, dar acesta este blocat de o contestare în instanță a rezultatelor licitației. Echipa locală, Politehnica Timișoara, este în liga a III-a. În Alexandria a demarat în 2019, când Liviu Dragnea era încă la putere, construcția unui stadion de zece milioane de euro. Acesta nu este gata nici acum. Echipa din oraș este în liga a III-a. La Oradea, fieful lui Ilie Bolojan, CNI va construi un stadion de 472 de milioane de lei. Echipa locală nu a mai jucat în prima ligă din 2004. Întreaga finanțare vine de la Guvern, iar lucrările urmau să înceapă în a doua jumătate a acestui an.  Pentru Dinamo București, Guvernul construiește un stadion de 854 de milioane de lei. Lucrările nu au început încă. „Sper ca toate schimbările pe care le va aduce noul președinte să nu oprească construcția stadionului nostru”, cerea antrenorul Dinamo, Zeljko Kopic, acum câteva zile.  Alte „investiții” în stadioane mai sunt la Hunedoara (209 milioane de lei), Pitești (372 de milioane de lei), Constanța (490 milioane de lei), Bistrița (318 milioane de lei) sau Târgoviște (271 milioane de lei).   

Cum îl împinge PSD pe Bolojan să crească taxele (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

EXCLUSIV Cum îl împinge PSD pe Bolojan să crească taxele: refuză orice concedieri

Cum îl împinge PSD pe Ilie Bolojan să crească taxele: social-democrații refuză orice concedieri, iar tăierile de cheltuieli din salarii sau investiții sunt teoretice. În aceste condiții, Bolojan ar fi dispus să crească taxele, astfel încât prin această măsură să aducă zece miliarde de lei în plus la buget, afirmă surse politice.  Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Cum îl împinge PSD pe Bolojan să crească taxele Pe de altă parte, președintele Nicușor Dan a fost foarte ferm și a cerut să nu se ajungă la majorări de taxe și impozite. Cu ce mesaje a venit PSD la negocierile referitoare la reducerea deficitului: fără concedieri din aparatul bugetar tăierile de cheltuieli de personal (salariile bugetarilor) să fie limitate la 5% nu se taie nici o subvenție se taie de la investiții, în valoare totală de circa 150 de miliarde de lei, suma de zece miliarde de lei. Însă, concret, nu se știe la ce investiții s-ar putea renunța: multe sunt cofinanțate prin programe europene, sunt în stadiu avansat de finalizare sau sunt de interes militar.  PSD refuză să se taie subvențiile pentru partide, invocând „democrația”.  PSD este de acord să se taie din sumele alocate spitalelor pentru medicamente - ar urma să se constituie un grup care să identifice unde se pot face economii Potrivit unor surse politice, PSD vrea astfel să-l convingă pe Ilie Bolojan că este nevoie ca reducereaa cu 30 de miliarde de lei a deficitului trebuie făcută prin trei măsurii egale: a) zece miliarde de lei tăiați de la investiții, b) zece miliarde de lei tăiați de la cheltuielile de personal, c) zece miliarde colectați în plus prin majorarea fiscalității.  Asupra lui Ilie Bolojan există și presiunea că, dacă nu reduce rapid deficitul, România ajunge la categoria junk, în evaluările agențiilor de rating. 

Investițiile străine în România, declin semnificativ (sursa: Pexels/Czapp Árpád)
Economie

Străinii au băgat semnificativ mai puțini bani în România după anularea alegerilor

Investițiile străine în România, declin semnificativ. Investițiile directe ale nerezidenților în România au înregistrat o scădere semnificativă în primul trimestru din 2025, ajungând la 1,672 miliarde de euro, comparativ cu 2,481 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). Investițiile străine în România, declin semnificativ Potrivit BNR, participațiile la capital – inclusiv profitul reinvestit estimat – au totalizat o valoare netă de 2,979 miliarde de euro. Citește și: George Simion a pompat nouă milioane de lei în firma familiei penalului Marcel Păcuraru, patronul Realității TV, pentru „propagandă” În schimb, creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă, de minus 1,307 miliarde de euro. Mai puține firme străine noi înregistrate în 2025 Datele centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) arată că, în perioada ianuarie–martie 2025, au fost înființate 1.565 de societăți cu participare străină la capitalul social, în scădere cu 6,57% față de primul trimestru din 2024. Capitalul social subscris de noile firme străine înmatriculate în T1 2025 s-a ridicat la 8,847 milioane de dolari, în scădere cu 14,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, când valoarea era de 10,228 milioane de dolari. Comerțul, IT-ul și serviciile tehnice, cele mai atractive domenii În luna martie 2025 au fost înregistrate 678 de firme cu capital străin, cu un capital social subscris de 3,68 milioane de dolari. Cele mai multe firme au activat în: Comerț cu ridicata și cu amănuntul, reparații auto și moto – 31,86% din total Activități profesionale, administrative, științifice și tehnice – 10,18% Tehnologia informației și comunicațiilor (IT&C) – 10,03% Peste 258.000 de firme străine active în România La finalul lunii martie 2025, în România funcționau 258.875 de societăți cu participare străină, cu un capital subscris total de 72,056 miliarde de dolari. Cele mai numeroase societăți cu capital străin proveneau din Italia – 54.027 firme, cu un capital subscris de 3,67 miliarde de dolari. În schimb, firmele cu capital olandez dețineau cea mai mare valoare a capitalului social: 13,2 miliarde de dolari, în doar 6.247 de companii.

BNR arată ce dezastru a lăsat Ciolacu Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Economie

BNR arată ce dezastru a lăsat Ciolacu: investițiile străine cad, datoria externă crește

BNR arată ce dezastru a lăsat Ciolacu: investițiile străine cad, datoria externă a administrației publice crește, deficitul de cont curent explodează. Potrivit datelor publicate azi de Banca Națională, datoria externă a administrației publice a crescut cu circa 2,63 miliarde de euro de la final de decembrie 2024 la 31 martie 2025.  Citește și: Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, va veni pe cal alb” BNR arată ce dezastru a lăsat Ciolacu Tot azi, cursul leu-euro a crescut din nou, iar un euro se cumpără cu peste 5,1 lei. Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a staționat la 7,2%. Însă el a urcat cu aproape 20% după ce George Simiona intrat în turul II al prezidențialelor.  Deficitul de cont curent a explodat, ajungând la peste 7,6 miliarde de euro, în perioada ianuarie-martie 2025, comparativ cu 4,2 miliarde de euro în perioada ianuarie-martie 2024.  În plus, investițiile străine continuă să cadă. În perioada ianuarie-martie 2025 ele au fost de doar 1,67 miliarde de euro, față de 2,48 miliarde de euro în primul trimestru din 2024.   

Primarul independent al Ploieștiului, Mihai Polițeanu, anunță că a eliminat arieratele Foto: Facebook
Politică

Primarul independent al Ploieștiului anunță că a eliminat arieratele și va ajunge la zero restanțe

Primarul independent al Ploieștiului, Mihai Polițeanu, anunță că a eliminat arieratele administrației locale și va ajunge la zero restanțe. Polițeanu a preluat mandatul de primar acum cinci luni și, arată el, erau „aproape zero lei în visterie”, iar arieratele (plăți restante mai vechi de 3 luni) se apropiau de 60 de milioane de lei. „Continuăm reducerea cheltuielilor de funcționare. De asemenea, de la începutul lui aprilie am redus salariile în Primărie”, a arătat el, într-o postare pe Facebook. Primarul independent al Ploieștiului anunță că a eliminat arieratele  „𝗔𝘀𝘁𝗮̆𝘇𝗶, 𝗮𝗺 𝗲𝗹𝗶𝗺𝗶𝗻𝗮𝘁 𝗰𝘂 𝘁𝗼𝘁𝘂𝗹 𝗮𝗿𝗶𝗲𝗿𝗮𝘁𝗲𝗹𝗲 𝗣𝗿𝗶𝗺𝗮̆𝗿𝗶𝗲𝗶 𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶. 𝗜̂𝗻 𝗽𝗹𝘂𝘀, 𝗽𝗹𝗮̆𝘁̗𝗶𝗹𝗲 𝗿𝗲𝘀𝘁𝗮𝗻𝘁𝗲 𝗮𝘂 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗿𝗲𝗱𝘂𝘀𝗲 𝗰𝘂 𝗽𝗲𝘀𝘁𝗲 𝟯𝟯 𝗱𝗲 𝗺𝗶𝗹𝗶𝗼𝗮𝗻𝗲 𝗱𝗲 𝗹𝗲𝗶, 𝘂𝗿𝗺𝗮̂𝗻𝗱 𝗰𝗮 𝗹𝗮 𝗳𝗶𝗻𝗮𝗹𝘂𝗹 𝗹𝘂𝗻𝗶𝗶 𝗮𝗽𝗿𝗶𝗹𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟱 𝘀𝗮̆ 𝗮𝗷𝘂𝗻𝗴𝗲𝗺 𝗰𝘂 𝗮𝗽𝗿𝗼𝗮𝗽𝗲 𝟬 𝗹𝗲𝗶 𝗿𝗲𝘀𝘁𝗮𝗻𝘁̗𝗲. La preluarea mandatului, în urmă cu 5 luni, în condiții de aproape 0 lei în visterie, aveam plăți restante pe capitolul de funcționare în valoare de peste 80 de milioane de lei. Din această sumă, arieratele (plăți restante mai vechi de 3 luni) reprezentau aproape 60 de milioane de lei.   Am lucrat împreună cu colegii din Primărie în ultimele luni la îmbunătățirea situației financiare a Primăriei Ploiești. 𝗦̗𝗶 𝗮𝘇𝗶 𝗽𝗼𝘁 𝘀𝗮̆ 𝘀̗𝗶 𝗽𝗿𝗲𝘇𝗶𝗻𝘁 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰 𝗼 𝗶̂𝗺𝗯𝘂𝗻𝗮̆𝘁𝗮̆𝘁̗𝗶𝗿𝗲 𝘀𝗲𝗺𝗻𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝘃𝗮̆. 𝗜̂𝗻𝗰𝗲𝗽𝗲𝗺 𝘀𝗮̆ 𝗻𝗲 𝗮𝘀̗𝗲𝘇𝗮̆𝗺 𝗽𝗲 𝘂𝗻 𝗱𝗿𝘂𝗺 𝗯𝘂𝗻.   Mai avem de lucru foarte mult și orice urmă de iresponsabilitate ne poate aduce rapid în aceeași situație dramatică. Continuăm reducerea cheltuielilor de funcționare. De asemenea, de la începutul lui aprilie am redus salariile în Primărie.   𝗡𝘂 𝗽𝘂𝘁𝗲𝗺 𝗳𝗮𝗰𝗲 𝗶𝗻𝘃𝗲𝘀𝘁𝗶𝘁̗𝗶𝗶 𝗱𝗮𝗰𝗮̆ 𝘀𝘂𝗻𝘁𝗲𝗺 𝗶𝗿𝗲𝘀𝗽𝗼𝗻𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶 𝗰𝘂 𝗯𝗮𝗻𝘂𝗹 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰. În primul rând, fața orașului nu se schimbă dacă toți banii se duc pe salarii, subvenții, angajați pe pile și contracte păguboase. În al doilea rând, băncile nu vor să ne împrumute știind ce țepari am fost în trecut. Și încă tragem ponoasele după asta.   𝗧𝗼𝗮𝘁𝗲 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗲𝗳𝗼𝗿𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗻𝘂 𝘀𝗲 𝘃𝗮̆𝗱 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰 𝘀̗𝗶 𝗹𝗲 𝗺𝘂𝗹𝘁̗𝘂𝗺𝗲𝘀𝗰 𝗰𝗼𝗹𝗲𝗴𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗶𝗻 𝗣𝗿𝗶𝗺𝗮̆𝗿𝗶𝗲 𝗰𝗮̆ 𝘁𝗿𝗮𝗴 𝘁𝗮𝗿𝗲 𝘀̗𝗶 𝗿𝗲𝘇𝗶𝘀𝘁𝗮̆ 𝗽𝗿𝗲𝘀𝗶𝘂𝗻𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗽𝗼𝗹𝗶𝘁𝗶𝗰𝗲 𝗽𝗼𝗽𝘂𝗹𝗶𝘀𝘁𝗲. Dacă păstrăm drumul actual, într-un an vor începe să se vadă încet încet și schimbările pe teren”, a scris Polițeanu.   Primar al Ploieștiului a fost, din 2020 în 2024, Andrei Voloșevici, ales cu susținerea PSD și transferat, în 2024, la PSD. 

Salarii astronomice la compania-căpușă care „investește” banii statului. Șefa CNI, Manuela Pătrășcoiu, 14.300 euro/lună Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului

Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport: potrivit unui proiect de hotărâre de guvern, salariul mediu brut la Compania Națională de Investiții (CNI) va fi, în 2025, de 24.387 de lei.  Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Ministerul Dezvoltării a publicat, pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, hotărârea de guvern privind bugetul CNI pe 2025, deci proiectul este pe cale să fie adoptat.  Salarii astronomice în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului În 2021, salariul mediu la CNI era de circa 16.000 de lei, deci a crescut cu circa 50%, mult peste rata inflației.  Eterna șefă a CNI, Manuela Pătrășcoiu - fostă contabilă la revista Rebus, promovată la conducerea CNI de Liviu Dragnea - și-a secretizat salariul, dar presa a scris că ar câștiga 14.300 de euro pe lună, respectiv 170.000 de euro. „Aoleu...mult”, a spus ea, când presa a chestionat-o în legătură cu acest subiect.  Pătrășcoiu are o avere uriașă: patru case, două apartamente, un BMW X5, multiple terenuri în intravilan sau forestiere. Sora șefei CNI a ajuns parlamentar AUR, deși până în 2024 nu avea nici o legătură cu acest partid.  Daniela Orodel, directorul economic al CNI are un venit lunar de 13.100 de euro. Adrian Cefalan, director implementare investiții, câștigă 9.800 de euro pe lună, scria Libertatea, în martie 2025. Compania are 390 de angajați. Numărul angajaților era 150, în 2016.  Compania face astfel, pe spinarea statului, un profit brut uriaș, estimat la peste 200 de milioane de lei în 2025. Tehnic, CNI supraveghează investițiile statului și, pentru această activitate, primește 8% din valoarea lucrării. CNI a construit stadioanele din fieful lui Dragnea sau bazin de înot la Cornu, în condițiile în care David Popovici arată că nu are condiții adecvate de antrenament. Tot CNI cheltuie 11 milioane de leiu pentru consolidarea mănăstirii Sfântul Mercurie Plătărești, din județul Călărași.

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB Foto: Facebook FPG
Economie

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului din onshore înseamnă 5,8 miliarde euro în plus la PIB, arată un studiu Deloitte Consultanță pentru Federaţia Patronală a Energiei (FPE). Potrivit acestui studiu, o asemenea investiție ar genera 4,2 miliarde euro din impactul direct și indirect și 1,6 miliar de euro din „impactul indus”.  Citește și: Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie - presă Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB „În ceea ce priveşte impactul în ocuparea forţei de muncă, această investiţie creează pe o perioadă de un an de investiţie şi 10 ani de producţie aproximativ 43.500 de locuri de muncă, creează locuri de muncă noi sau menţine locuri de muncă existente, dintre care peste 27.000 de locuri de muncă ca urmare a impactului direct şi indirect pe lanţul valoric. Impactul la bugetul de stat este unul semnificativ, de 3,1 miliarde de euro, din care cea mai mare parte o reprezintă taxele şi impozitele plătite de actorii din sectorul de petrol şi gaze onshore, circa 2,9 miliarde euro contribuiţi pe o perioadă de 10 ani", a afirmat Ovidiu Popescu, partener coordonator al practicilor sustenabilitate şi de energie la Deloitte, în cadrul unei conferinţe de presă. Studiul menționează că: Dependența României de importul de gaze naturale a fost circa 5% în 2023, cea mai scăzută din UE, unde aproape 90% din consum a fost import România se numără printre țările UE cu cele mai mari rezerve de gaze naturale, estimate la 720 milioane bep conform Anuarului de statistici energetice 2022 al UN România se situa în topul producătorilor de petrol din UE în 2023, cu o producție internă de 20,8 milioane bep, dupăItalia (30,5milioane bep) și Danemarca (21,1milioane bep) În studiu se insistă că „investițiile sunt esențiale pentru a spori producția și a asigura securitatea energetică pe termen lung”, mai ales pentru că „majoritatea zăcămintelor de petrol din România au ajuns la maturitate”, iar producția este în scădere. 

Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile în economie au căzut cu 4,9%

Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Și sectorul construcțiilor de locuințe s-a prăbușit în 2024, cu peste 17%.  Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat „În anul 2024 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 193789,8 milioane lei, în scădere cu 4,9%, comparativ cu anul 2023.  În trimestrul IV 2024 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 63274,1 milioane lei, în scădere cu 16,7%, comparativ cu trimestrul IV 2023”, a anunțat, azi, INS.  În ceea ce privește construcția de locuințe, în 2024 au fost terminate 60787 locuinţe, în scădere cu 10667 locuinţe, faţă de anul 2023. În trimestrul IV 2024 au fost date în folosinţă 18475 locuinţe, în scădere cu 2986 locuinţe, faţă de trimestrul IV 2023.  Din fonduri publice s-au construit 653 de locuințe în trimestrul IV 2024, față de 735 în trimestrul IV din 2023. Totuși, la nivelul întregului an, au crescut locuințele finalizate din fonduri publice: „Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, faţă de anul 2023, în anul 2024, a scăzut numărul locuinţelor realizate din fonduri private (-10796 locuinţe), în schimb a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri publice (+129 locuinţe)”.  „Investițiile publice record ale Guvernului Ciolacu țin România în grupul select al țărilor europene cu creștere economică solidă”, anunța un articol publicitar plătit de PSD în septembrie 2024.  „Volumul total al investiţiilor asumate de către statul român este de 155 de miliarde de euro, jumătate din PIB”, se lăuda ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu.  „Investiţiile nete în economie sunt la un record istoric, depăşind în primul semestru 80 de miliarde lei (...) România a trecut la un model de dezvoltare bazat pe investiţii”, spunea și premierul Ciolacu, la 11 septembrie 2024. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră