vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: investitii

68 articole
Politică

EXCLUSIV Cum îl împinge PSD pe Bolojan să crească taxele: refuză orice concedieri

Cum îl împinge PSD pe Ilie Bolojan să crească taxele: social-democrații refuză orice concedieri, iar tăierile de cheltuieli din salarii sau investiții sunt teoretice. În aceste condiții, Bolojan ar fi dispus să crească taxele, astfel încât prin această măsură să aducă zece miliarde de lei în plus la buget, afirmă surse politice.  Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Cum îl împinge PSD pe Bolojan să crească taxele Pe de altă parte, președintele Nicușor Dan a fost foarte ferm și a cerut să nu se ajungă la majorări de taxe și impozite. Cu ce mesaje a venit PSD la negocierile referitoare la reducerea deficitului: fără concedieri din aparatul bugetar tăierile de cheltuieli de personal (salariile bugetarilor) să fie limitate la 5% nu se taie nici o subvenție se taie de la investiții, în valoare totală de circa 150 de miliarde de lei, suma de zece miliarde de lei. Însă, concret, nu se știe la ce investiții s-ar putea renunța: multe sunt cofinanțate prin programe europene, sunt în stadiu avansat de finalizare sau sunt de interes militar.  PSD refuză să se taie subvențiile pentru partide, invocând „democrația”.  PSD este de acord să se taie din sumele alocate spitalelor pentru medicamente - ar urma să se constituie un grup care să identifice unde se pot face economii Potrivit unor surse politice, PSD vrea astfel să-l convingă pe Ilie Bolojan că este nevoie ca reducereaa cu 30 de miliarde de lei a deficitului trebuie făcută prin trei măsurii egale: a) zece miliarde de lei tăiați de la investiții, b) zece miliarde de lei tăiați de la cheltuielile de personal, c) zece miliarde colectați în plus prin majorarea fiscalității.  Asupra lui Ilie Bolojan există și presiunea că, dacă nu reduce rapid deficitul, România ajunge la categoria junk, în evaluările agențiilor de rating. 

Cum îl împinge PSD pe Bolojan să crească taxele (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investițiile străine în România, declin semnificativ (sursa: Pexels/Czapp Árpád)
Economie

Străinii au băgat semnificativ mai puțini bani în România după anularea alegerilor

Investițiile străine în România, declin semnificativ. Investițiile directe ale nerezidenților în România au înregistrat o scădere semnificativă în primul trimestru din 2025, ajungând la 1,672 miliarde de euro, comparativ cu 2,481 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). Investițiile străine în România, declin semnificativ Potrivit BNR, participațiile la capital – inclusiv profitul reinvestit estimat – au totalizat o valoare netă de 2,979 miliarde de euro. Citește și: George Simion a pompat nouă milioane de lei în firma familiei penalului Marcel Păcuraru, patronul Realității TV, pentru „propagandă” În schimb, creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă, de minus 1,307 miliarde de euro. Mai puține firme străine noi înregistrate în 2025 Datele centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) arată că, în perioada ianuarie–martie 2025, au fost înființate 1.565 de societăți cu participare străină la capitalul social, în scădere cu 6,57% față de primul trimestru din 2024. Capitalul social subscris de noile firme străine înmatriculate în T1 2025 s-a ridicat la 8,847 milioane de dolari, în scădere cu 14,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, când valoarea era de 10,228 milioane de dolari. Comerțul, IT-ul și serviciile tehnice, cele mai atractive domenii În luna martie 2025 au fost înregistrate 678 de firme cu capital străin, cu un capital social subscris de 3,68 milioane de dolari. Cele mai multe firme au activat în: Comerț cu ridicata și cu amănuntul, reparații auto și moto – 31,86% din total Activități profesionale, administrative, științifice și tehnice – 10,18% Tehnologia informației și comunicațiilor (IT&C) – 10,03% Peste 258.000 de firme străine active în România La finalul lunii martie 2025, în România funcționau 258.875 de societăți cu participare străină, cu un capital subscris total de 72,056 miliarde de dolari. Cele mai numeroase societăți cu capital străin proveneau din Italia – 54.027 firme, cu un capital subscris de 3,67 miliarde de dolari. În schimb, firmele cu capital olandez dețineau cea mai mare valoare a capitalului social: 13,2 miliarde de dolari, în doar 6.247 de companii.

BNR arată ce dezastru a lăsat Ciolacu Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Economie

BNR arată ce dezastru a lăsat Ciolacu: investițiile străine cad, datoria externă crește

BNR arată ce dezastru a lăsat Ciolacu: investițiile străine cad, datoria externă a administrației publice crește, deficitul de cont curent explodează. Potrivit datelor publicate azi de Banca Națională, datoria externă a administrației publice a crescut cu circa 2,63 miliarde de euro de la final de decembrie 2024 la 31 martie 2025.  Citește și: Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, va veni pe cal alb” BNR arată ce dezastru a lăsat Ciolacu Tot azi, cursul leu-euro a crescut din nou, iar un euro se cumpără cu peste 5,1 lei. Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a staționat la 7,2%. Însă el a urcat cu aproape 20% după ce George Simiona intrat în turul II al prezidențialelor.  Deficitul de cont curent a explodat, ajungând la peste 7,6 miliarde de euro, în perioada ianuarie-martie 2025, comparativ cu 4,2 miliarde de euro în perioada ianuarie-martie 2024.  În plus, investițiile străine continuă să cadă. În perioada ianuarie-martie 2025 ele au fost de doar 1,67 miliarde de euro, față de 2,48 miliarde de euro în primul trimestru din 2024.   

Primarul independent al Ploieștiului, Mihai Polițeanu, anunță că a eliminat arieratele Foto: Facebook
Politică

Primarul independent al Ploieștiului anunță că a eliminat arieratele și va ajunge la zero restanțe

Primarul independent al Ploieștiului, Mihai Polițeanu, anunță că a eliminat arieratele administrației locale și va ajunge la zero restanțe. Polițeanu a preluat mandatul de primar acum cinci luni și, arată el, erau „aproape zero lei în visterie”, iar arieratele (plăți restante mai vechi de 3 luni) se apropiau de 60 de milioane de lei. „Continuăm reducerea cheltuielilor de funcționare. De asemenea, de la începutul lui aprilie am redus salariile în Primărie”, a arătat el, într-o postare pe Facebook. Primarul independent al Ploieștiului anunță că a eliminat arieratele  „𝗔𝘀𝘁𝗮̆𝘇𝗶, 𝗮𝗺 𝗲𝗹𝗶𝗺𝗶𝗻𝗮𝘁 𝗰𝘂 𝘁𝗼𝘁𝘂𝗹 𝗮𝗿𝗶𝗲𝗿𝗮𝘁𝗲𝗹𝗲 𝗣𝗿𝗶𝗺𝗮̆𝗿𝗶𝗲𝗶 𝗣𝗹𝗼𝗶𝗲𝘀̗𝘁𝗶. 𝗜̂𝗻 𝗽𝗹𝘂𝘀, 𝗽𝗹𝗮̆𝘁̗𝗶𝗹𝗲 𝗿𝗲𝘀𝘁𝗮𝗻𝘁𝗲 𝗮𝘂 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗿𝗲𝗱𝘂𝘀𝗲 𝗰𝘂 𝗽𝗲𝘀𝘁𝗲 𝟯𝟯 𝗱𝗲 𝗺𝗶𝗹𝗶𝗼𝗮𝗻𝗲 𝗱𝗲 𝗹𝗲𝗶, 𝘂𝗿𝗺𝗮̂𝗻𝗱 𝗰𝗮 𝗹𝗮 𝗳𝗶𝗻𝗮𝗹𝘂𝗹 𝗹𝘂𝗻𝗶𝗶 𝗮𝗽𝗿𝗶𝗹𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟱 𝘀𝗮̆ 𝗮𝗷𝘂𝗻𝗴𝗲𝗺 𝗰𝘂 𝗮𝗽𝗿𝗼𝗮𝗽𝗲 𝟬 𝗹𝗲𝗶 𝗿𝗲𝘀𝘁𝗮𝗻𝘁̗𝗲. La preluarea mandatului, în urmă cu 5 luni, în condiții de aproape 0 lei în visterie, aveam plăți restante pe capitolul de funcționare în valoare de peste 80 de milioane de lei. Din această sumă, arieratele (plăți restante mai vechi de 3 luni) reprezentau aproape 60 de milioane de lei.   Am lucrat împreună cu colegii din Primărie în ultimele luni la îmbunătățirea situației financiare a Primăriei Ploiești. 𝗦̗𝗶 𝗮𝘇𝗶 𝗽𝗼𝘁 𝘀𝗮̆ 𝘀̗𝗶 𝗽𝗿𝗲𝘇𝗶𝗻𝘁 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰 𝗼 𝗶̂𝗺𝗯𝘂𝗻𝗮̆𝘁𝗮̆𝘁̗𝗶𝗿𝗲 𝘀𝗲𝗺𝗻𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝘃𝗮̆. 𝗜̂𝗻𝗰𝗲𝗽𝗲𝗺 𝘀𝗮̆ 𝗻𝗲 𝗮𝘀̗𝗲𝘇𝗮̆𝗺 𝗽𝗲 𝘂𝗻 𝗱𝗿𝘂𝗺 𝗯𝘂𝗻.   Mai avem de lucru foarte mult și orice urmă de iresponsabilitate ne poate aduce rapid în aceeași situație dramatică. Continuăm reducerea cheltuielilor de funcționare. De asemenea, de la începutul lui aprilie am redus salariile în Primărie.   𝗡𝘂 𝗽𝘂𝘁𝗲𝗺 𝗳𝗮𝗰𝗲 𝗶𝗻𝘃𝗲𝘀𝘁𝗶𝘁̗𝗶𝗶 𝗱𝗮𝗰𝗮̆ 𝘀𝘂𝗻𝘁𝗲𝗺 𝗶𝗿𝗲𝘀𝗽𝗼𝗻𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶 𝗰𝘂 𝗯𝗮𝗻𝘂𝗹 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰. În primul rând, fața orașului nu se schimbă dacă toți banii se duc pe salarii, subvenții, angajați pe pile și contracte păguboase. În al doilea rând, băncile nu vor să ne împrumute știind ce țepari am fost în trecut. Și încă tragem ponoasele după asta.   𝗧𝗼𝗮𝘁𝗲 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗲𝗳𝗼𝗿𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗻𝘂 𝘀𝗲 𝘃𝗮̆𝗱 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰 𝘀̗𝗶 𝗹𝗲 𝗺𝘂𝗹𝘁̗𝘂𝗺𝗲𝘀𝗰 𝗰𝗼𝗹𝗲𝗴𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗶𝗻 𝗣𝗿𝗶𝗺𝗮̆𝗿𝗶𝗲 𝗰𝗮̆ 𝘁𝗿𝗮𝗴 𝘁𝗮𝗿𝗲 𝘀̗𝗶 𝗿𝗲𝘇𝗶𝘀𝘁𝗮̆ 𝗽𝗿𝗲𝘀𝗶𝘂𝗻𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗽𝗼𝗹𝗶𝘁𝗶𝗰𝗲 𝗽𝗼𝗽𝘂𝗹𝗶𝘀𝘁𝗲. Dacă păstrăm drumul actual, într-un an vor începe să se vadă încet încet și schimbările pe teren”, a scris Polițeanu.   Primar al Ploieștiului a fost, din 2020 în 2024, Andrei Voloșevici, ales cu susținerea PSD și transferat, în 2024, la PSD. 

Salarii astronomice la compania-căpușă care „investește” banii statului. Șefa CNI, Manuela Pătrășcoiu, 14.300 euro/lună Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului

Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport: potrivit unui proiect de hotărâre de guvern, salariul mediu brut la Compania Națională de Investiții (CNI) va fi, în 2025, de 24.387 de lei.  Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Ministerul Dezvoltării a publicat, pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, hotărârea de guvern privind bugetul CNI pe 2025, deci proiectul este pe cale să fie adoptat.  Salarii astronomice în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului În 2021, salariul mediu la CNI era de circa 16.000 de lei, deci a crescut cu circa 50%, mult peste rata inflației.  Eterna șefă a CNI, Manuela Pătrășcoiu - fostă contabilă la revista Rebus, promovată la conducerea CNI de Liviu Dragnea - și-a secretizat salariul, dar presa a scris că ar câștiga 14.300 de euro pe lună, respectiv 170.000 de euro. „Aoleu...mult”, a spus ea, când presa a chestionat-o în legătură cu acest subiect.  Pătrășcoiu are o avere uriașă: patru case, două apartamente, un BMW X5, multiple terenuri în intravilan sau forestiere. Sora șefei CNI a ajuns parlamentar AUR, deși până în 2024 nu avea nici o legătură cu acest partid.  Daniela Orodel, directorul economic al CNI are un venit lunar de 13.100 de euro. Adrian Cefalan, director implementare investiții, câștigă 9.800 de euro pe lună, scria Libertatea, în martie 2025. Compania are 390 de angajați. Numărul angajaților era 150, în 2016.  Compania face astfel, pe spinarea statului, un profit brut uriaș, estimat la peste 200 de milioane de lei în 2025. Tehnic, CNI supraveghează investițiile statului și, pentru această activitate, primește 8% din valoarea lucrării. CNI a construit stadioanele din fieful lui Dragnea sau bazin de înot la Cornu, în condițiile în care David Popovici arată că nu are condiții adecvate de antrenament. Tot CNI cheltuie 11 milioane de leiu pentru consolidarea mănăstirii Sfântul Mercurie Plătărești, din județul Călărași.

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB Foto: Facebook FPG
Economie

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului din onshore înseamnă 5,8 miliarde euro în plus la PIB, arată un studiu Deloitte Consultanță pentru Federaţia Patronală a Energiei (FPE). Potrivit acestui studiu, o asemenea investiție ar genera 4,2 miliarde euro din impactul direct și indirect și 1,6 miliar de euro din „impactul indus”.  Citește și: Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie - presă Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB „În ceea ce priveşte impactul în ocuparea forţei de muncă, această investiţie creează pe o perioadă de un an de investiţie şi 10 ani de producţie aproximativ 43.500 de locuri de muncă, creează locuri de muncă noi sau menţine locuri de muncă existente, dintre care peste 27.000 de locuri de muncă ca urmare a impactului direct şi indirect pe lanţul valoric. Impactul la bugetul de stat este unul semnificativ, de 3,1 miliarde de euro, din care cea mai mare parte o reprezintă taxele şi impozitele plătite de actorii din sectorul de petrol şi gaze onshore, circa 2,9 miliarde euro contribuiţi pe o perioadă de 10 ani", a afirmat Ovidiu Popescu, partener coordonator al practicilor sustenabilitate şi de energie la Deloitte, în cadrul unei conferinţe de presă. Studiul menționează că: Dependența României de importul de gaze naturale a fost circa 5% în 2023, cea mai scăzută din UE, unde aproape 90% din consum a fost import România se numără printre țările UE cu cele mai mari rezerve de gaze naturale, estimate la 720 milioane bep conform Anuarului de statistici energetice 2022 al UN România se situa în topul producătorilor de petrol din UE în 2023, cu o producție internă de 20,8 milioane bep, dupăItalia (30,5milioane bep) și Danemarca (21,1milioane bep) În studiu se insistă că „investițiile sunt esențiale pentru a spori producția și a asigura securitatea energetică pe termen lung”, mai ales pentru că „majoritatea zăcămintelor de petrol din România au ajuns la maturitate”, iar producția este în scădere. 

Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile în economie au căzut cu 4,9%

Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Și sectorul construcțiilor de locuințe s-a prăbușit în 2024, cu peste 17%.  Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat „În anul 2024 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 193789,8 milioane lei, în scădere cu 4,9%, comparativ cu anul 2023.  În trimestrul IV 2024 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 63274,1 milioane lei, în scădere cu 16,7%, comparativ cu trimestrul IV 2023”, a anunțat, azi, INS.  În ceea ce privește construcția de locuințe, în 2024 au fost terminate 60787 locuinţe, în scădere cu 10667 locuinţe, faţă de anul 2023. În trimestrul IV 2024 au fost date în folosinţă 18475 locuinţe, în scădere cu 2986 locuinţe, faţă de trimestrul IV 2023.  Din fonduri publice s-au construit 653 de locuințe în trimestrul IV 2024, față de 735 în trimestrul IV din 2023. Totuși, la nivelul întregului an, au crescut locuințele finalizate din fonduri publice: „Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, faţă de anul 2023, în anul 2024, a scăzut numărul locuinţelor realizate din fonduri private (-10796 locuinţe), în schimb a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri publice (+129 locuinţe)”.  „Investițiile publice record ale Guvernului Ciolacu țin România în grupul select al țărilor europene cu creștere economică solidă”, anunța un articol publicitar plătit de PSD în septembrie 2024.  „Volumul total al investiţiilor asumate de către statul român este de 155 de miliarde de euro, jumătate din PIB”, se lăuda ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu.  „Investiţiile nete în economie sunt la un record istoric, depăşind în primul semestru 80 de miliarde lei (...) România a trecut la un model de dezvoltare bazat pe investiţii”, spunea și premierul Ciolacu, la 11 septembrie 2024. 

Iașiul e codaș la capitolul investiții (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Unul din oamenii de bază din echipa candidatului Crin Antonescu își conduce județul spre sărăcie

Iașiul e codaș la capitolul investiții. Tot mai multe județe prioritizează investițiile, iar cel puțin cinci Consilii Județene alocă peste 50% din buget pentru dezvoltare, însă Iașiul are un deficit semnificativ la acest capitol. Iașiul e codaș la capitolul investiții Bugetul Iașiului pentru 2025 rămâne printre cele mai mari din țară, fiind comparabil cu cel al județului Constanța, însă orașul a rămas în urmă în privința investițiilor. Citește și: Piedone se laudă cu gestul de eroism făcut în fața protestatarilor pro-Georgescu care devastau Centrul Vechi: comisarii s-au ascuns în restaurante Deși nu a mai crescut în același ritm ca în 2024, bugetul CJ Iași depășește două miliarde de lei și a fost pus recent în dezbatere publică, fără clarificări privind termenul legal de consultare. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus În paralel, județul Constanța a propus un buget de aproximativ 2,1 miliarde de lei, consolidându-și poziția printre cele mai bine finanțate administrații din România. Continuarea, în Ziarul de Iași

Salarii uriașe pentru angajați care căpușează investițiile Guvernului. Șefa CNI, Manuela Patrascoiu (foto) și-a secretizat salariul Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Salarii uriașe pentru angajați care căpușează investițiile Guvernului

Salarii uriașe pentru sutele de angajați ai companiei de stat care căpușează investițiile Guvernului: salariul mediu la Compania Națională de Investiții (CNI) este, în 2024, 24.663 lei, brut, lunar. CNI nu este decât un intermediar: subcontractează investițiile derulate de ministerul Dezvoltării în diverse unități administrativ-teritoriale ale României. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Salarii uriașe pentru angajați care căpușează investițiile Guvernului Așa numitele „investiții” ale CNI sunt finanțate în proporție de 99% de la buget: din totalul de 2,5 miliarde pentru 2025, 2,45 miliarde vin de la buget. Compania face astfel, pe spinarea statului, un profit brut uriaș, estimat la peste 200 de milioane de lei în 2025. Tehnic, CNI supraveghează investițiile statului și, pentru această activitate, primește 8% din valoarea lucrării. Șefa companiei, Manuela Pătrășcoiu, și-a secretizat salariul, fapt complet neobișnuit, dar Agenția Națională de Integritate nu s-a autosesizat. Sora ei, Daniela Ștefănescu, care era consilier la Secretariatul General al Guvernului, a ajuns senator AUR, deși nu avea nici o legătură cu politica. Pătrășcoiu, promovată de Liviu Dragnea, a fost contabilă la revista Rebus. Ea are o avere imensă: patru case, două apartamente, un BMW X5, multiple terenuri în intravilan sau forestiere. Numărul angajaților companiei de investiții a sărit de la 150 în 2016 la 390 în 2024. Cheltuielile de personal erau de 16,8 milioane de lei în 2016 și au ajuns la 120 de milioane de lei în 2024.

„N-o s-avem bani pentru investiții”, spune Nicușor Dan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

„N-o s-avem bani pentru investiții”, spune Nicușor Dan

„N-o s-avem bani pentru investiții, parcuri, pasaje, asfaltări”, spune Nicușor Dan, după ce Guvernul a tăiat din nou alocarea pentru Capitală. Potrivit primarului general al Bucureștiului, din cele 10 miliarde de lei colectate din impozitul pe venit de la bucureştieni, 3,8 miliarde de lei merg la Primăria Capitalei, 130 de milioane de lei la Consiliul Judeţean Ilfov, 4,8 miliarde lei la primările de sector şi 1,4 miliarde lei la bugetul de stat. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT „N-o s-avem bani pentru investiții”, spune Nicușor Dan „De ce, după ani de zile în care Primăria Capitalei a avut bani mai puțini decât sectoarele, ăsta a fost motivul după care s-a convocat referendumul, pentru care bucureștenii au înțeles și au votat DA la acest referendum, de ce dai și mai mulți bani la sectoare? E absurd, Primăria Capitalei are mai multe atribuții decât primăriile de sector. Și Primăria Capitalei avea până acum de trei ori mai puțini bani și acum are de cinci ori mai puțini bani decât primăriile de sector (...) Și toate celelalte lucruri pe care bucureștenii le așteaptă – investițiile în parcuri, locurile de joacă, pasajele care trebuie consolidate, străzile care trebuie asfaltate… Nu mai zis zic de investiții, cum ar fi banca de țesuturi sau Prelungirea Ghencea, pur și simplu n-o să avem bani pentru ele”, a spus Nicușor Dan la TVR Info. El a spus că proiectul legii bugetului ar putea fi amendat, la propunerea USR, dar a arătat că nu sunt mari șanse ca acesta amendament să fie votat de majoritate: „De obicei amendamentele Opoziției nu trec, că am fost și eu acolo patru ani, sau trec așa, câteva, pe chestiuni foarte punctuale și cu impact mic”.

Trump promite autorizări în regim accelerat celor care vor investi peste un miliard de dolari Foto: Twitter
Economie

Trump promite autorizări accelerat celor investi peste miliard dolari

Președintele ales al SUA, Donald Trump, promite autorizări în regim accelerat tuturor celor care vor investi peste un miliard de dolari în SUA. El a scris, marți, pe o rețea de socializare, că orice persoană sau companie care investește cel puțin 1 miliard de dolari în SUA „va primi accelerat aprobări și permise, inclusiv, dar în niciun caz limitate la, toate aprobările de mediu”. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Trump promite autorizări în regim accelerat celor care vor investi peste un miliard de dolari „GET READY TO ROCK!!!”, a scris Trump la finalul postării sale. Reuters scrie că surse familiare cu subiectul au declarat că echipa de tranziție a lui Trump lucrează la un pachet de măsuri care să fie lansat la câteva zile după preluarea mandatului de președinte, la 20 ianuarie, pentru a aproba permisele de export pentru proiectele de gaze naturale lichefiate și pentru a crește forajul petrolier pe terenurile federale și în largul coastelor SUA. Associated Press menționează că, deși Trump nu a specificat cine ar fi eligibil pentru aprobări accelerate, zeci de proiecte energetice propuse la nivel național, de la conducte de gaze naturale și terminale de export la ferme solare și turbine eoliene offshore, îndeplinesc criteriul investiției de peste un miliard de dolari. „Dacă doriți să aduceți bani, el va mișca cerul și pământul pentru a face ca banii să intre pe ușă și să fie investiți în Statele Unite”, a spus Jason Miller, un consilier al lui Trump.

Companiile germane anticipează o înrăutăţire a situaţiei Foto: Facebook PSD
Economie

Companiile germane anticipează o înrăutăţire a situaţiei

Companiile germane din România anticipează o înrăutăţire a situaţiei economice, vor să reducă investițiile și se pregătesc de concedieri, arată chestionarul de conjunctură al Camerei de Comerț şi Industrie Româno-Germană (AHK România), realizat în toamna acestui an. Citește și: Ciolacu are șanse teoretice în turul II doar dacă se confruntă cu Simion. Ciucă, Lasconi, Geoană îl bat la un scor zdrobitor Companiile germane anticipează o înrăutăţire a situaţiei Astfel, un procent de 43% dintre companiile germane din România estimează o înrăutăţire a situaţiei economice în următoarele 12 luni, în timp ce 44,8% consideră că aceasta va rămâne neschimbată. Aproximativ 60 de companii, majoritatea din industrie şi construcţii, şi-au exprimat opiniile cu privire la situaţia actuală a afacerilor lor, la evoluţia economică din România, la intenţiile de investiţii şi la competitivitate. În plus, disponibilitatea pentru investiţii s-a redus în comparaţie cu sondajul din primăvară. Multe companii intenţionează să-şi reducă cheltuielile (24,1%), iar peste 10% declară că nu vor face investiţii deloc. Totodată, intenţiile de angajare s-au redus vizibil, un sfert dintre respondenţi anticipând o scădere a numărului de angajaţi în următoarele 12 luni. Principalele riscuri pentru evoluţia economică, identificate de companiile germane din România sunt: creşterea costurilor cu forţa de muncă (32%), condiţiile-cadru politico-economice (31%) şi cererea scăzută pentru produse şi servicii (31%). „Un cadru economic previzibil este esenţial pentru ca firmele să investească şi să poată planifica pe termen lung. După alegeri, este crucial să se recâştige încrederea companiilor în condiţii stabile de afaceri", a declarat Sebastian Metz, director general al AHK România.

Moldova cumpără sisteme pentru distrugerea dronelor (sursa: Facebook/Anatolie Nosatîi)
Internațional

Moldova cumpără sisteme pentru distrugerea dronelor

Moldova cumpără sisteme pentru distrugerea dronelor. Republica Moldova plănuiește achiziționarea a două sisteme avansate pentru detectarea și distrugerea dronelor, în contextul încălcării repetate a spațiului său aerian de către drone rusești, a declarat miercuri ministrul apărării, Anatolie Nosatîi. Moldova cumpără sisteme pentru distrugerea dronelor „Examinăm posibilitatea achiziționării unor sisteme care să ne permită identificarea rapidă a dronelor și avertizarea populației în timp util”, a spus ministrul Nosatîi. Citește și: Cum și-a sabotat statul român programul „Casa Verde”: a cheltuit 500 de milioane de euro și are nevoie de încă atât să-l repare Republica Moldova a alocat deja fonduri pentru aceste achiziții, iar procesul este în desfășurare. Cele două sisteme vizate includ unul pentru supravegherea aeriană și altul pentru distrugerea dronelor, menite să răspundă provocărilor tehnologice moderne. Nosatîi a precizat că, deși detaliile exacte nu pot fi dezvăluite din motive strategice, acestea reprezintă un pas esențial în securizarea spațiului aerian al țării. Radare noi pentru o apărare eficientă Ministrul a subliniat și necesitatea modernizării echipamentelor actuale: „Pentru a proteja eficient spațiul aerian, avem nevoie de trei radare autopropulsate cu rază medie și lungă, plus alte două sau trei radare capabile să detecteze ținte balistice.” În prezent, cele 20 de radare din dotarea armatei moldovenești, fabricate în anii ’60-’80, nu pot detecta dronele moderne utilizate de Rusia. Drone rusești deviate și prăbușite pe teritoriul Moldovei Anul acesta, mai multe drone rusești lansate spre Ucraina au deviat de la traiectorie și s-au prăbușit în Republica Moldova, inclusiv în apropierea capitalei Chișinău. Recent, o dronă a fost găsită în incinta unui centru comercial, iar alte două au fost descoperite în regiuni rurale. Moldova a protestat oficial împotriva Rusiei pentru aceste incidente. Strategii moderne pentru contracararea dronelor În timp ce Ucraina folosește tot mai frecvent sisteme de război electronic pentru a perturba semnalele dronelor, Moldova încearcă să-și consolideze capacitățile defensive prin investiții în tehnologii moderne. Aceste măsuri vizează nu doar protecția împotriva dronelor, ci și adaptarea la noile tactici de război, în care dispozitivele aeriene joase joacă un rol semnificativ. Rusia intensifică atacurile cu drone asupra Ucrainei Din octombrie, Rusia a lansat peste 2.000 de drone împotriva Ucrainei, dintre care multe au fost doborâte sau deviate de la țintă de armata ucraineană. Acest context subliniază urgența măsurilor luate de Moldova pentru a-și întări apărarea aeriană și a preveni eventualele pericole pentru populație.

Rețeaua electrică are nevoie de investiții (sursa: Facebook/Transelectrica)
Eveniment

Rețeaua electrică are nevoie de investiții

Rețeaua electrică are nevoie de investiții. În fiecare zi, aproximativ 300 de prosumatori sunt conectați la rețeaua de energie electrică din România, dar cererea în creștere depășește capacitatea actuală a companiilor de utilități. Daniela Dărăban, director executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), a evidențiat necesitatea unor investiții semnificative și a unui cadru de reglementare adecvat pentru a susține această expansiune. Rețeaua electrică are nevoie de investiții Daniela Dărăban a subliniat dinamica actuală: Citește și: Cum și-a sabotat statul român programul „Casa Verde”: a cheltuit 500 de milioane de euro și are nevoie de încă atât să-l repare „Conectăm cam 300 de prosumatori pe zi. Este o creștere remarcabilă, dar cererea nu poate fi satisfăcută în totalitate. E nevoie de mai multe eforturi pentru adaptarea la tendințele pieței.” În ultimii cinci ani, companiile de utilități au investit anual aproximativ 500 de milioane de euro în rețelele de distribuție. Cu toate acestea, analiza ACUE indică faptul că pentru a valorifica investițiile în producția de energie până în 2030-2035, investițiile în distribuție ar trebui triplate, ajungând la 1,5 miliarde de euro pe an. Cadrul de reglementare, o barieră pentru finanțare Actualul cadru de reglementare aprobat de ANRE nu este suficient pentru atragerea finanțărilor private necesare. Daniela Dărăban a atras atenția asupra blocajelor din sistem: „Tot ce vine din producție se va gâtui pe partea de transport și distribuție. Este nevoie de o decizie fermă pentru ajustarea reglementărilor și stabilirea soluțiilor de finanțare pentru a acoperi diferențele necesare.” Soluții și priorități pentru viitor Daniela Dărăban a propus o discuție bazată pe cifre concrete pentru a identifica soluțiile necesare: Stabilirea investițiilor prioritare până în 2030, având în vedere nevoile de producție și consum. Ajustarea așteptărilor utilizatorilor la realitățile economice și reglementative. Crearea unui plan clar pentru atragerea finanțărilor private. Necesitatea unui efort comun pentru tranziția energetică Creșterea numărului de prosumatori și dezvoltarea producției de energie regenerabilă trebuie susținute de investiții masive în infrastructura de distribuție și transport. Un cadru de reglementare flexibil și finanțări adecvate vor fi esențiale pentru atingerea obiectivelor până în 2035.

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025 Foto: ZF
Economie

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic. Informațiile apar în „Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară”, după ședința de azi a consiliului de administrație al BNR. Comunicatul BNR arată că inflația va crește „peste așteptări”, iar anul 2025 va fi plin de „incertitudini” în ceea ce privește fiscalitatea sau prețurile la energie și alimente. Citește și: BREAKING Marcel Ciolacu spune că nu divorțează fiindcă „rămâne pe drumuri”. „Păi, eu îs prost să divorțez?”, a spus liderul PSD Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025 Ce se arată în comunicatul BNR: „Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp” BNR vorbește despre „incertitudini și riscuri” în ceea ce privește viitoarea politică fiscală „având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare” Alte „incertitudini și riscuri” sunt „asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor”. „Formarea brută de capital fix și-a încetinit însă semnificativ creșterea față de perioada similară a anului trecut, iar evoluția exportului net și-a mărit substanțial influența contracționistă, în condițiile în care volumul importurilor de bunuri și servicii și-a accelerat ascensiunea, în timp ce volumul exporturilor și-a prelungit declinul în termeni anuali. Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o amplă creștere de dinamică în trimestrul II, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea substanțială a soldului balanței veniturilor secundare, sub influența evoluției fondurilor europene de natura contului curent”. Ce vrea să spună, dar nu are curaj, șeful BNR De fapt, în acest ultim pasaj, BNR vrea să spună că, de fapt, exporturile au scăzut, importurile au crescut, iar fondurile europene așteptate la buget nu au venit. „Formarea brută de capital fix și-a încetinit însă semnificativ creșterea” înseamnă, de fapt, o încetinire a ritmului investițiilor. Citește și: VIDEO „Golanii” Nordis: un antreprenor a luat mai multe apartamente dotate impecabil. Ce a găsit la preluarea efectivă Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, dar şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră