vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: investitii

68 articole
Politică

Bătaie de joc cu banii PNRR

Bătaie de joc cu banii PNRR: suma de un milion de lei a fost cheltuită pe o pistă de biciclete într-o comună din Botoșani fără drumuri asfaltate. Este vorba de satul Lupăria, din comuna Prăjeni. Citește și: Ce înseamnă victoria lui Trump pentru România: suntem obligați să consolidăm armata. Ciolacu nu a făcut-o, a dat banii pe pomeni Bătaie de joc cu banii PNRR Dar acesta nu este singurul caz de acest fel, situații asemănătoare fiind la Șelimbăr, în Sibiu, și în două comune din Constanța, Ștefan cel Mare și 1 Mai. La Prăjeni, în Botoșani, localnicii care au mai rămas în satul parțial abandonat folosesc pista de biciclete ca să meargă pe trotuar până la biserică. Pista trebuia să aibă trei kilometri, dar „investiția” a fost abandonată după ce s-a asfaltat pe o distanță de doar 1,5 kilometri. „Nu era în cererea de finanțare că trebuie să faci pe stradă care este asfaltată. Cererea de finanțare puteai să pui… deci am plecat de la biserică, de la Lupăria, am trecut pe la școală și am ajuns la un spațiu de joacă, la un after school. Conform contractului semnat de finanțare și conform contractului… ele vor fi piste de biciclete, dar acum nu avem posibilitatea să avem și trotuar și pistă”, a explicat primarul PSD, Mihăiță Iftodi, pentru Monitorul de Botoșani. În martie 2024, Turnul Sfatului semnala o situație asemănătoare la Șelimbăr. „A stârnit discuții faptul că pe marginea drumului de pământ care leagă DN1 de pădurea Șopa a fost amenajată o pistă de biciclete: una cu asfalt vopsit cu verde, cu stâlpi de demarcație față de zona aferentă circulației auto și cu stâlpi de iluminat”, arăta această publicație. În 2022, Adevărul scria: „Mai multe sate izolate din județul Hunedoara, cu drumuri rudimentare, vor avea piste de biciclete de biciclete moderne. Investițiile sunt finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență”.

Bătaie de joc cu banii PNRR Foto: captură video Monitorul de Botoșani
Finanțare guvernamentală pentru trei baze sportive (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Finanțare guvernamentală pentru trei baze sportive

Finanțare guvernamentală pentru trei baze sportive. Guvernul va continua să investească în sport şi în infrastructura sportivă şi va veni cu programe pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos pentru toţi tinerii din România, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, luni, cu prilejul semnării contractelor de finanţare a stadioanelor "Gheorghe Hagi" şi "Nicolae Dobrin" şi a unui patinoar artificial. Finanțare guvernamentală pentru trei baze sportive Potrivit unui comunicat transmis de Executiv, cele trei obiective de infrastructură sportivă au o valoare totală de peste un miliard de lei şi sunt finanţate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii (CNI). Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu. Aceasta se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii "Aceste investiţii subliniază angajamentul ferm al Guvernului pe care îl conduc de a sprijini dezvoltarea infrastructurii sportive şi a sportului de masă. Noile baze sportive vor reprezenta locul din care se va putea construi din nou excelenţa sportivă în România. La nivelul Guvernului vom continua să investim în sport şi în infrastructura sportivă, dar vom veni şi cu programe pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos pentru toţi tinerii din România", a afirmat premierul Marcel Ciolacu. Ministerul Dezvoltării încurajează sportul Ministrul Dezvoltării, Adrian-Ioan Veştea, a declarat, cu acest prilej, că aceste obiective de investiţii vizează "dezvoltarea, modernizarea şi alinierea infrastructurii sportive la standarde europene, cu impact major asupra locuitorilor, sportivilor şi suporterilor cluburilor din Constanţa, Piteşti şi Sfântu Gheorghe, dar nu numai". "Sportul înseamnă sănătate, disciplină şi echilibru, iar noi încurajăm practicarea sportului şi performanţa. Astfel, Ministerul Dezvoltării, prin Compania Naţională de Investiţii, sprijină infrastructura sportivă în toate regiunile României şi în toate ramurile sportive", a adăugat Veştea. Investițiile în stadioane O investiţie vizează construirea stadionului "Gheorghe Hagi" în municipiul Constanţa, cu o capacitate de 18.000 locuri, o suprafaţă desfăşurată de circa 64.000 mp şi va cuprinde un teren de antrenament pentru fotbal şi atletism (pista cu 6 culoare), cu o tribună de circa 1.000 locuri, o clădire de vestiare pentru antrenament şi amenajări exterioare, precizează Guvernul. Valoarea contractului este de peste 490 de milioane lei şi are o durată de proiectare şi execuţie de 28 de luni. Stadionul "Nicolae Dobrin" va fi construit în Piteşti, judeţul Argeş, şi va avea capacitatea de 15.200 de locuri şi suprafaţă desfăşurată de peste 71.000 mp, menţionează sursa citată. Pe lângă stadion, va fi realizat şi Centrul de copii şi juniori FC Argeş şi vor fi construite spaţii de antrenament pentru sporturi conexe precum lupte, box, judo, karate, spaţii de birouri, de parcare, comerciale şi de expunere, dar şi zone de alimentaţie publică. Valoarea contractului este de circa 372 de milioane lei, cu o durată de proiectare şi execuţie de 43 de luni. Potrivit Guvernului, ambele stadioane vor fi realizate pentru asigurarea cerinţelor de clasificare UEFA 4. Patinoar în Covasna Cel de-al treilea obiectiv de investiţii este un patinoar artificial, care va fi construit în Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna. Patinoarul va avea o suprafaţă desfăşurată de peste 12.000 mp şi o capacitate de peste 2.100 de locuri în tribune. Acesta va fi dotat cu un centru medical şi de metodologie sportivă şi va putea găzdui competiţii naţionale şi internaţionale la standardele cele mai moderne, promovând astfel atât sportul de performanţă, cât şi cel de masă, mai arată Executivul în comunicat. Valoarea acestui contract este de circa 245 milioane lei, cu o durată de proiectare şi execuţie de 40 de luni. La ceremonia de semnare a contractelor au participat, alături de premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Dezvoltării Adrian Veştea, vicepremierul Marian Neacşu, şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, preşedintele Companiei Naţionale de Investiţii, Manuela Pătraşcoiu, consilierul onorific al premierului Gheorghe Popescu, fostul internaţional Gheorghe Hagi, liderul UDMR, Kelemen Hunor, primarul municipiului Piteşti, Cristian Gentea, primarul municipiului Constanţa, Virgil Chiţac, primarul oraşului Sfântul Gheorghe, Arpad-Andras Antal, reprezentanţii firmelor de construcţii care au semnat contractele de realizare a investiţiilor, mai menţionează sursa citată.

Șeful investițiilor de la Metrou, fost muncitor necalificat (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Șeful investițiilor de la Metrou, fost muncitor necalificat

Șeful investițiilor de la Metrou, Denis Gabriel Panait, este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical. El a fost numit recent în funcția de „Director Strategie, Dezvoltare, Pregătire și Urmărire Proiecte Investiții”. Și soția sa, Genovica, lucrează la Metrorex. Citește și: Siegfried Mureșan: „Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene” Metroul București construiește acum Magistrala 6, spre aeroportul Otopeni, o investiție evaluată la circa 10 miliarde de lei. Citește și: Pe cine a pus Grindeanu șef peste metrou: o doamnă care a reparat semafoarele dintre stații. Plus: Ministrul PSD fusese avertizat că metroul nu are bani de revizii cruciale Șeful investițiilor de la Metrou, fost muncitor necalificat Potrivit CV-ului depus pe site-ul Metrorex, acesta a terminat liceul în 1997 și apoi a lucrat la metrou ca muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, până în 2001. Ulterior a fost promovat „revizor tunel” și subinginer, până în 2004. În 2012, Panait a terminat facultatea de ingineri, la Universitatea Ecologică. Tot în 2012 a ajuns șef de proiect, iar din 2023 este director de investiții. În septembrie 2024, funcția a fost redenumită „Director Strategie, Dezvoltare, Pregătire și Urmărire Proiecte Investiții”. „Este nepotul lui Ghiță Nichifor, fost vicepreședinte al Unitatea – Sindicatul Liber Metrou”, scrie Adevărul, care mai menționează că toți cei promovați recent la conducerea Metrorex sunt „apropiații” lui Marian Artimon, președintele Unitatea – Sindicatul Liber Metrou și consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Artimon a fost nelipsit în campania Gabrielei Firea din 2024, pentru funcția de primar general al Capitalei.

Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile Inquam Photos / George Călin
Economie

Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile

La rectificarea bugetară, Guvernul a tăiat peste 16 miliarde lei din cheltuielile cu fonduri PNRR nerambursabile și a crescut cu aproape 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor, arată datele Consiliului Fiscal. Citește și: Un bugetar de la Garda de Mediu, cu salariu ridicol de mic, prins de ANI cu peste 50.000 de euro care nu pot fi justificați „Cheltuieli de personal: +18 mld. lei (...) CF a semnalat în opinia asupra bugetului faptul că majorările discreționare de salarii din 2023 implică riscuri sporite în sensul unor presiuni suplimentare din partea altor sectoare publice în anul 2024. Execuția la șapte luni indică o creștere cu 23,9% a cheltuielilor de personal, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, în condițiile în care ținta proiectată în bugetul inițial era de numai 10,2%”, arată Consiliul Fiscal. Guvernul a tăiat cheltuielile cu PNRR și a crescut salariile „În comparație cu bugetul inițial, principalele modificări se regăsesc la nivelul indicatorului privind proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă și împrumut aferentă PNRR (-14,7 mld. lei, reprezentând o scădere de 35,5% față de nivelul avut în vedere în proiectul de buget). Această scădere este acomodată parțial de creșterea cu 11,7 mld. lei a sumelor destinate investițiilor din fonduri proprii și împrumutate (acestea sunt compuse din cheltuielile de capital adresate investițiilor, cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă și din alte transferuri de natura investițiilor) și de majorarea cu 2,4 mld. lei a fondurilor pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă postaderare”, se mai explică în așa-numita „Opinie a Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, fost ministru PNL al Finanțelor, arată că absorbția fondurilor de coeziune oferite României în exercițiul bugetar 2021-2027 era zero, până la final de august. „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, arată Consiliul Fiscal.

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, avertizează Consiliul Fiscal
Economie

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009

Consiliul Fiscal, cel mai dur avertisment către Ciolacu: România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, se arată în „Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009 Întreaga opinie este marcată de critici neobișnuit de dure către Executiv: se sugerează că declarațiile lui Ciolacu, care susține că deficitul se datorează „investițiilor”, este o minciună și se arată că absorbția fondurilor europene este catastrofală. „Piețele financiare pot «îngheța» din nou, din varii motive, iar țările care sunt prinse pe picior greșit (deficite mari) plătesc scump. România a mai trecut printr-un episod amar ca urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009”, arată Consiliul Fiscal (CF). Instituția, condusă de Daniel Dăianu (PNL), sugerează că premierul Ciolacu minte că deficitul uriaș se datorează investițiilor. „Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile; efectele investițiilor depind de compoziție, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri (așa numite tradables). În plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri. Raportul Draghi subliniază nevoia de investiții de calitate în UE, orientate către viitor”, arată CF. Instituția apreciază că există riscul ca deficitul să ajungă la final de 2024 la 8% sau chiar mai mult: „Pe baza noilor date, CF evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024, fiind în linie cu analiza din raportul său anual (...) O subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB”. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Dezastru la absorbția fondurilor europene „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, mai arată instituția condusă de Daniel Dăianu.

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, avertizează Consiliul Fiscal
Economie

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009

Consiliul Fiscal, cel mai dur avertisment către Ciolacu: România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, se arată în „Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009 Întreaga opinie este marcată de critici neobișnuit de dure către Executiv: se sugerează că declarațiile lui Ciolacu, care susține că deficitul se datorează „investițiilor”, este o minciună și se arată că absorbția fondurilor europene este catastrofală. „Piețele financiare pot «îngheța» din nou, din varii motive, iar țările care sunt prinse pe picior greșit (deficite mari) plătesc scump. România a mai trecut printr-un episod amar ca urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009”, arată Consiliul Fiscal (CF). Instituția, condusă de Daniel Dăianu (PNL), sugerează că premierul Ciolacu minte că deficitul uriaș se datorează investițiilor. „Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile; efectele investițiilor depind de compoziție, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri (așa numite tradables). În plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri. Raportul Draghi subliniază nevoia de investiții de calitate în UE, orientate către viitor”, arată CF. Instituția apreciază că există riscul ca deficitul să ajungă la final de 2024 la 8% sau chiar mai mult: „Pe baza noilor date, CF evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024, fiind în linie cu analiza din raportul său anual (...) O subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB”. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Dezastru la absorbția fondurilor europene „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, mai arată instituția condusă de Daniel Dăianu.

Fechet cere finanțare pentru repararea barajelor (sursa: Facebook/Ministerul Mediului)
Eveniment

Fechet cere finanțare pentru repararea barajelor

Fechet cere finanțare pentru repararea barajelor. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că în şedinţa de guvern de miercuri va propune o listă întreagă de investiţii care să fie demarate în regim de urgenţă în judeţele Galaţi şi Vaslui, în principal proiecte privind amenajări hidrotehnice cu caracter nepermanent, cu rolul de a proteja comunele, printre acestea numărându-se şi finalizarea barajului de la Suhurlui. Fechet cere finanțare pentru repararea barajelor Ministrul a făcut precizările înainte de reuniunea guvernamentală, la solicitarea presei. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene "Dacă vorbim doar de despre barajul de la Suhurlui, pot să vă spun că există o amenajare hidrotehnică începută în perioada comunistă şi abandonată în anul 1989. Acea amenajare hidrotehnică nu a fost vreodată terminată, ea avea rol principal acela de a asigura apă pentru irigarea terenurilor agricole din zona respectivă, avea o capacitate de 200 de milioane de metri cubi. Şi, doar ca să vă faceţi o idee, Vidraru, barajul, înmagazinează 320 de milioane de metri cubi. Deci, în niciun caz nu avem nevoie de un volum atât de mare acolo. Şi propunerea pe care am să o fac este aceea de a transforma, dintr-o amenajare cu funcţia principală de irigaţii, într-o acumulare nepermanentă de o capacitate mai mică, dar specialiştii vor decide volumul necesar pentru acea amenajare cu rolul de a proteja comunele, localităţile din aval, dacă-mi amintesc bine, e vorba de localităţile Suhurlui, Slobozia Conachi şi Slobozia Pechea", a declarat Mircea Fechet, miercuri, înainte de şedinţa de Guvern. Listă de investiții El a adăugat că, pe lângă proiectul de la Suhurlui, ministerul va propune "o listă întreagă de investiţii pe care să le demareze în regim de urgenţă în judeţele Galaţi şi Vaslui". "Vorbim, în principal, de amenajări hidrotehnice cu caracter nepermanent. Specialiştii vor decide câţi bani urmează fie alocaţi. Ca să vă faceţi o idee, amenajarea de la Tecuci, pe râul Tecucel, pe care o terminăm în decembrie anul acesta, care e mai mică decât cea de la Suhurlui, a costat 30 de milioane de euro", a declarat Fechet. Legat de situaţia din judeţul Galaţi, ministrul Mediului a precizat că şi miercuri a fost emis un Cod galben în zonă, adăugând că "asta nu înseamnă că neapărat există un risc suplimentar de inundaţii, la această oră". În acelaşi context, el a fost întrebat dacă există riscuri de viituri pe Dunăre, în sectorul românesc, având în vedere debitele mari înregistrate de fluviu în această perioadă. "Voi face o comunicare şi pe acest subiect. În acest moment vă spun că nu există niciun risc în legătură cu Dunărea. Vom avea, cel mai probabil, un maxim care se va apropia de 10 metri cubi pe secundă, dar asta nu este o situaţie de negestionat. Vă reamintesc că în 2006 am avut la Baziaş 15.800 de metri cubi pe secundă şi autorităţile române s-au descurcat foarte bine", a mai declarat Mircea Fechet.

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României. România ar trebui să ia rapid măsuri pentru a limita creşterea deficitului bugetar, care devine cel mai mare din Uniunea Europeană, pentru a evita să-şi piardă ratingul din categoria investment-grade ("recomandat pentru investiţii"), conform analiştilor de la agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings, transmite Bloomberg. Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României Statul de la Marea Neagră, care are cel mai scăzut calificativ din categoria investment-grade" de la toate marile agenţii de evaluare financiară, ar putea fi nevoit să îngheţe cheltuielile şi să crească veniturile pentru a-şi reduce din 2027 deficitul spre limita UE de 3% din PIB, se arată într-un raport publicat marţi de analiştii Federico Barriga Salazar şi Gergely Kiss de la Fitch. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Deficitul bugetar este în grafic pentru a se diminua la 5,8% din PIB, de la un nivel estimat de 7% din PIB anul acesta, fără un efort semnificativ de austeritate fiscală. Procesul mai lent va declanşa o creştere a datoriei publice spre 80% din PIB în 2037, un nivel "extrem de ridicat pentru România", care ar depăşi media din ţările cu un rating similar, avertizează Fitch. "Presiunile negative asupra ratingului ar putea creşte, în special dacă există efecte adverse de contagiune de pe urma slăbiciunii fiscale la adresa credibilităţii politice", au apreciat Salazar şi Kiss, adăugând că România ar putea avea nevoie de mai mult de patru ani pentru reducerea datoriei publice. Dificultățile Guvernului Guvernul României are dificultăţi cu ţinerea sub control a datoriei care depăşeşte anul acesta 50% din PIB, cu cheltuielile pentru programe, inclusiv majorarea pensiilor. Cu câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din 24 noiembrie, ambele partide mari - care formează coaliţia aflată la guvernare în Bucureşti - se bazează pe majorarea pensiilor, într-o ţară cu 19 milioane de locuitori. România, care este în procedura de deficit excesiv din 2020, a cerut Comisiei Europene să-i permită o perioadă de şapte ani, începând din 2024, pentru reducerea deficitului spre limita de 3% din PIB, dar încă nu a prezentat un plan clar pentru atingerea acestui obiectiv. Confruntată cu riscul unui deficit peste aşteptări în acest an, coaliţia a luat unele măsuri de limitare a cheltuielilor şi a acordat o amnistie cetăţenilor pentru a achita taxele restante. Mai multe schimbări sunt aşteptate după alegeri. Agenţia de rating Fitch a reconfirmat pe 30 august ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă. Decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută, în opinia agenţiei, de statutul de membru al Uniunii Europene şi de intrările de capital de la Uniunea Europeană care susţin convergenţa reală a veniturilor, finanţele externe şi stabilitatea macroeconomică a ţării, precum şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicatorilor de guvernanţă şi dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare faţă de ţările din aceeaşi categorie de rating ("BBB"). Estimările agenției Fitch În opinia agenţiei, economia României va înregistra o creştere de 2,5% în anul 2024, fluxurile considerabile de fonduri europene, inclusiv fondurile de coeziune din Cadrul Financiar Multianual (2021-2027) şi fondurile de redresare şi rezilienţă vor continua să susţină creşterea şi investiţiile pe termen mediu. "Agenţia Fitch estimează că datoria publică raportată la PIB va înregistra o creştere, dar în limitele suveranilor cu un rating similar, şi cu nivelul medianei actuale "BBB", care se situează la 58,3%", se subliniază în comunicat. Principalii factori care pot conduce individual sau colectiv la îmbunătăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt reducerea susţinută a deficitului bugetar, care ar influenţa şi o scădere pe termen mediu a datoriei publice exprimată ca procent din produsul intern brut, precum şi îmbunătăţirea structurală a poziţiei contului curent prin reducerea îndatorării externe şi a riscurilor privind finanţarea externă.

Investiții UE pentru consolidarea apărării aeriene (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Investiții UE pentru consolidarea apărării aeriene

Investiții UE pentru consolidarea apărării aeriene. Uniunea Europeană ar trebui să se gândească la emiterea de datorii comune pentru a finanţa investiţiile considerabile în apărarea aeriană, în ideea de a-şi proteja mai bine spaţiul aerian de posibilele atacuri ruseşti, potrivit unui nou raport al centrului de reflexie Bruegel, transmite Bloomberg. Investiții UE pentru consolidarea apărării aeriene Subiectul apărării aeriene a devenit unul important în ultimele luni după ce mai multe drone iraniene lansate de Rusia au violat spaţiul aerian al UE, inclusiv una care s-a prăbuşit recent în Letonia. Citește și: EXCLUSIV Aflat în vizorul DNA pentru relația cu generalul Dumitru Dumbravă (ex-SRI), afaceristul Tufan vinde terenuri de 4,8 milioane de euro și sponsorizează un partid cu 750.000 lei În 2022, Germania a lansat ''European Skyshield Initiative'' (ESSI), o iniţiativă care avea drept obiectiv reducerea vulnerabilităţii continentului la atacurile aeriene într-o perioadă de tensiuni geopolitice crescute. Însă finanţarea acestei iniţiative rămâne incertă, în special în contextul în care Berlinul se opune în continuare ideii emiterii de datorii comune la nivelul UE, un punct de vedere pe care Berlinul l-a repetat şi după publicarea recentului raport al lui Mario Draghi cu privire la competitivitatea blocului comunitar. "Acest subiect este o prioritate pentru Germania. Ei vor ca acest dosar să fie lansat", a declarat Guntram Wolff, autorul raportului, într-un interviu pentru Bloomberg. Inițiativa ESSI Potrivit acestuia, un număr de aproximativ 21 de ţări, inclusiv Marea Britanie şi Turcia, au aderat la iniţiativa ESSI, dar "acum urmează partea mai dificilă de a-i convinge să cheltuie bani". Concentrarea pe un subiect concret, precum apărarea aeriană, ar putea ajuta la convingerea unor state membre mai reticente să accepte ideea emiterii de datorii comune la nivelul UE, a adăugat Guntram Wolff. "Apărarea aeriană este foarte importantă pentru că este extrem de vizibil că este vorba de un bun public european: ceea ce furnizezi în orice ţară individuală oferă beneficii vecinilor", a spus Wolff. Proiectele din domeniul apărării aeriene cer investiţii mari de capital în avans. O singură baterie de rachete Patriot costă aproximativ un miliard de dolari iar raportul Bruegel estimează că investiţiile totale ale blocului comunitar ar putea să fie de ordinul "sutelor de miliarde". În ultimele săptămâni, Letonia şi România au raportat incidente în care drone ruseşti au violat spaţiu lor aerian, un semn al ameninţărilor crescute la adresa vecinilor Moscovei.

Investiții în titluri de stat Tezaur (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Eveniment

Investiții în titluri de stat Tezaur

Investiții în titluri de stat Tezaur. Românii pot investi, începând de luni, în noi titluri de stat Tezaur, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale neimpozabile de 5,8%, 6,6% şi, respectiv, 7%, a anunţat Ministerul Finanţelor (MF). Investiții în titluri de stat Tezaur De la începutul acestui an, în cele 9 emisiuni, peste 242.000 de persoane au ales să investească mai mult de 10,5 miliarde lei. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor Potrivit unui comunicat al MF, titlurile de stat pot fi cumpărate între 9 septembrie şi 3 octombrie 2024 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităţilor Trezoreriei Statului. Operaţiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat Tezaur, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar, un alt cont de subscriere, sau un cont Junior. Achiziționarea titlurilor De asemenea, între 9 septembrie 2024 şi 4 octombrie 2024, titlurile pot fi achiziţionate de la sediul unităţilor Trezoreriei Statului, iar între 9 septembrie 2024 şi 3 octombrie 2024 în mediul urban şi 9 septembrie - 02 octombrie 2024 în mediul rural, prin subunităţile poştale ale CN Poşta Română SA. "Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri", se arată în comunicatul MF. Potrivit sursei citate, sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. "Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice. Prospectul de emisiune şi eventualele modificări ale acestuia sunt publicate la secţiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro", a mai transmis MF în comunicat

Primarul respinge acuzațiile de pasarea responsabilității (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Primarul respinge acuzațiile de pasarea responsabilității

Primarul respinge acuzațiile de pasarea responsabilității. În urma declarațiilor lui David Popovici, că și-ar dori mai multe investiţii în săli de sport, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat că, pentru mai multe investiţii în infrastructura sportivă, e nevoie de o coordonare între autorităţile guvernamentale şi cele locale. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară Nicuşor Dan a menţionat că, deşi are un "dialog permanent" cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, în ultimele zile nu a vorbit cu acesta despre infrastructura sportivă a Capitalei. Declarațiile primarului Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a afirmat că proiectul de extindere a Complexului sportiv "Lia Manoliu", de lângă Arena Naţională, a fost abandonat, pentru că orice eveniment care se desfăşoară acolo blochează traficul în Sectorul 2. Însă a declarat că un nou mare complex sportiv va fi inclus în Planul Urbanistic General al Capitalei, a cărui primă variantă va fi finalizată în toamnă. Nicușor Dan a declarat, că, în ceea ce priveşte Sala Polivalentă, Primăria a avut pe masă un proiect care viza construirea unei săli polivalente în Complexul de la Lia Manoliu, pe o bucată pe care statul o lăsase autorităților locale. „Nu am mers înainte cu el pentru că deja acolo este şi stadionul. E foarte bine că noi avem în Bucureşti un stadion, Arena Naţională, numai că el a fost pus greşit. De câte ori are loc un meci sau un eveniment acolo, se blochează tot Sectorul 2 şi nu e normal să se întâmple asta. De aia, n-am insistat cu ideea unei săli polivalente pe acea locaţie. Acum noi lucrăm la Planul Urbanistic General. Probabil că în această toamnă o să avem prima sa variantă şi acolo ne gândim la un mare complex sportiv, inclusiv o sală polivalentă (...) În acel plan pentru o mare bază sportivă intră şi o sală polivalentă, un mare bazin de înot şi un complex de tenis care lipseşte, de asemenea, în Bucureşti", a declarat Nicușor Dan. Primarul respinge acuzațiile de pasarea responsabilității Acuzat de "pasarea responsabilităţii" în privinţa Sălii Polivalente de la Lia Manoliu, Nicuşor Dan a subliniat că nu se regăseşte "în această sintagmă". "Cum adică pasarea responsabilităţii? Dacă cineva are o atribuţie, să şi-o exercite, dacă vrea să ne-o dea nouă, să ne-o dea şi atunci ne ocupăm noi", a spus Nicuşor Dan, care a menţionat că trebuie să primească şi mai mulţi bani. El a menţionat că Primăria Capitalei ar trebui să primească mai mulţi bani dacă trebuie să se implice în dezvoltarea infrastructurii sportive a Bucureştiului. "Despre infrastructura sportivă din Bucureşti sunt mai multe lucruri de spus. În primul rând, există două mari baze sportive din Bucureşti, cea de la Lia Manoliu şi cea de la Ştrandul Tineretului, din spatele Stadionului de Rugby de la Arcul de Triumf nu sunt gestionate de Primăria Capitalei, ci sunt gestionate de statul român, prin Agenţia Naţională pentru Sport." Nicușor Dan a adăugat: "Dacă vrem să investim în sport în Bucureşti şi dacă vrem ca Primăria Capitalei să investească, atunci trebuie să schimbăm raportul între banii pe care îi primesc primăriile din Bucureşti - Primăria Capitalei faţă de primăriile de sector, pentru că noi suntem o instituţie care plătim subvenţia şi mai reparăm nişte şine de tramvai şi mi se duc toţi banii. Pe scurt, asta e Primăria Capitalei azi".

David Popovici, provocare pentru politicienii români (sursa: Inquam Photos/Colette Rochefort)
Eveniment

David Popovici, provocare pentru politicienii români

David Popovici, provocare pentru politicienii români: înotătorul român medaliat cu aur și bronz la Jocurile Olimpice de la Paris a revenit în România și a făcut noi declarații tăioase. David Popovici, provocare pentru politicienii români "Nu m-a sunat niciun politician pentru că foarte puțini oameni au numărul meu de telefon. Folosesc WhatsApp-ul numai pentru cunoscuți și apropiați, însă sunt convins că, dacă vor să își întrețină imaginea și să își respecte promisiunile, vor face ceva în legătura cu asta. Citește și: Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, paradisul rural al baronilor PSD, în timp ce David Popovici se chinuie sub un balon unde se sufocă După ce mă întorc din vacanță sunt convins că ne vom ocupa și mai bine de asta. Iar până atunci, cei din echipa mea, antrenorul, părinții vor putea ține legătura cu oricine își dorește să discute", a spus Popovici pe aeroportul Otopeni. "Am tendința să mă complic când ar trebui să răspund scurt și la obiect. Așa că vă mulțumesc, le mulțumesc tuturor românilor care m-au urmărit lipiți de TV, care au venit în tribună, care au crezut în mine. Nu ai cum să faci performanță fără o echipă extraordinar de bună și dedicată", a adăugat sportivul român. "Astea sunt medaliile, două bucăți de metal foarte grele" "Astea sunt medaliile, două bucăți de metal foarte grele, doar atât sunt, dar pentru ele unii muncim o viață, eu am muncit ani de zile, alții le câștigă după o viață întreagă, iar alții, niciodată. E foarte important să-i susțineți în continuare pe cei care sunt încă în concurs la Jocurile Olimpice", a spus David Popovici. "Despre condiții și bazine a vorbit antrenorul meu, am vorbit și eu imediat dupa curse. Sunt interviuri pe care mulți dintre cei din fruntea țării ar trebui să le asculte de mai multe ori. Este vorba despre bani investiți în sport, bani investiți cu cap", a spus Popovici la revenirea în țară.

Popovici, critici dure la adresa guvernărilor României Foto: Comitetul Olimpic Român
Eveniment

Popovici, critici dure

David Popivici a lansat critici neobișnuit de dure împotriva guvernărilor României, după ce a luat medalia de bronz la 100 de metri liber, la Jocurile Olimpice: „La «Lia Manoliu» se pune un balon în care în 3 minute te sufoci (...) Avem destule stadioane, dar bazine, mai greu”. Citește și: De ce îl protejează premierul Ciolacu pe sociologul Pieleanu, acuzat de hărțuire sexuală: instituțiile pesedizate au pompat sute de mii de euro în firmele acestuia El a spus că trebuie investit mai mult în sport. Popovici, critici dure „Aceste medalii aş vrea să însemne mai multă atenţie pentru sport, nu neapărat pentru înot, ci către sport în general. Pentru că fără sport nu prea avem cum să evoluăm atât de mult. Sunt destul de multe probleme la noi în ţară, dar faptul că se investeşte atât de puţin în sport este una dintre ele. Sportul poate fi unul dintre cei mai buni ambasadori ai ţării. Şi nu este de ajuns doar să vorbesc despre asta, pentru că sunt în lumina reflectoarelor şi toată lumea mă ascultă, pentru că oamenii de la conducere ştiu treaba asta, ci trebuie să punem şi presiune. OK, e campion olimpic, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice, dar eu în timpul iernii, când e frig, la «Lia Manoliu» se pune un balon în care în trei minute te sufoci. Eh, noi acolo ne antrenăm, pentru că acela e bazinul din interior de la «Lia Manoliu»... Sunt promisiuni de atâta timp, de atâţia ani, cum e şi cu patinoarul acela, cum sunt şi alte bazine, şi alte arene. Avem destule stadioane, dar bazine, săli pentru sporturi mai greu", a menţionat el. Popovici a spus că se va implica mai mult pentru ca România să aibă mai mulți olimpic. „Trebuie să facem ceva” „Şi mi-ar plăcea să avem mai mulţi calificaţi la Jocurile Olimpice în primul rând. Să avem mai mulţi sportivi, după care finalişti olimpici, medaliaţi, cine ştie. Acum am venit trei oameni calificaţi la Jocurile Olimpice cu înotul. Mă uit şi sunt cumva invidios pe delegaţiile ţărilor care au mai puţin locuitori decât noi şi sunt o tonă de inşi. Mi-ar plăcea şi mie, ne-ar plăcea tuturor. De ce să nu avem mai mulţi olimpici? Ar trebui investit mai mult în sport şi investit cu cap, chiar trebuie să facem ceva şi eu îmi voi face partea. Nu ştiu în momentul ăsta ce înseamnă asta, dar voi avea tot timpul să mă gândesc şi asta este o misiune mult mai importantă pentru mine şi pentru sport, decât să înot patru lungimi de bazin şi să bag mâna în faţă şi să iau aur. Da, e impresionant, tare, ne-am distrat, ne-am bucurat, dar nu e vorba despre asta. Este vorba despre a face o diferenţă şi eu voi face tot posibilul”, a precizat Popovici.

Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu

Ministerul lui Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu: cheltuielile cu investițiile finanțate din fonduri externe nerambursabile au scăzut în primele șase luni. Informația apare într-un grafic din nota privind execuția bugetului general consolidat. Nota nu explică această situație. Citează și: Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu Potrivit datelor ministerului de Finanțe, în total, cheltuielile cu investițiile - care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe - “au fost în valoare de 46,27 mld lei, în creștere cu 41,07% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 32,80 mld lei“. Însă cheltuielile cu investițiile finanțate din fonduri UE au scăzut de la 19,3 miliarde de lei la 16,88 miliarde de lei. Scăderea este de 13%. În consecinţă, şi cofinanţarea de la bugetul naţional scade. Investiţiile din fonduri europene nu afectează cheltuielile bugetului de stat, însă cheltuielile din fonduri naţionale cu cofinanţarea intră în contul deficitului bugetar. “Creșterea economică a României se bazează pe investiții“, susținea Marcel Ciolacu la o întâlnire cu FMI. “Cred că până acum vreo 2,65 din 3 și 6 parcă suntem cu deficitul sunt băgați direct vreo 58 de miliarde de lei, respectiv peste 11 miliarde de euro, numai direct prin investiții“, afirma el și acum patru zile. În realitate, toate cheltuielile cu incvestițiile - inclusiv cele din fonduri UE - sunt la 46 de miliarde de lei, mult sub ceea ce spunea Ciolacu. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 mld lei, respectiv 3,60% din PIB față de deficitul de 37,21 mld lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 23% în aceste șase luni.

Școala privată Ioanid, investiții de milioane (sursa: Facebook/Ioanid)
Economie

Școala privată Ioanid, investiții de milioane

Școala privată Ioanid, investiții de milioane. Școala privată Ioanid, care oferă tot traseul educațional preuniversitar (grădiniță, ciclu primar, ciclu gimnazial, liceu internațional - bilingv), a investit masiv în infrastructură și logistică. Școala privată Ioanid, investiții de milioane "Investițiile au ajuns la un total de aproape patru milioane de euro, asta pentru că se investește constant în modernizarea tuturor spațiilor de învățare, fiind nevoie constant de updatarea mobilierului astfel încât toate clasele să beneficieze de mobilier ergonomic, updatarea a tot ce înseamnă echipamente tehnologice de ultima generație, motiv pentru care am făcut trecerea de la display-urile interactive în toate spațiile noastre. Toate spațiile comune au fost constant updatate și design-ul, refăcut de fiecare dată, pentru a le pune la dispoziție spații pentru a se destinde, dar și spații de învățare cu practica care să îi pregătească pentru viitorul lor profesional. Peste 500.000 de euro au fost direcționați pentru adaptarea și respectarea tuturor cerințelor pe care le-am primit în avizele ISU, scopul final fiind obținerea autorizațiilor de funcționare pentru locațiile Ioanid, un lucru care este foarte greu de obținut mai ales pentru instituțiile private. Peste un milion de euro au fost investiți în burse de studiu care au ajutat mulți copii", au arătat oficiali ai Ioanid.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră