sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cercetare

12 articole
Politică

Ex-tablagiu, consilier al ministrului al Cercetării

Un ex-tablagiu - denumirea populară a subofițerilor de miliție și poliție - care a terminat o facultate privată la 34 de ani a ajuns consilier al ministrului PSD al Cercetării și Digitalizării și a fost plasat în CA-ul Radiocom, companie de stat subordonată acestui minister. Citește și: Șoșoacă vă invită la Școala de vară, unde veți putea învăța, de la un „invitat surpriză”, despre „Marea Resetare Planetară” Este foarte posibil ca el să fie pensionar special din 2024, dar în ultima sa declarație de avere, din acest an, care se referă la anul fiscal 2023, nu sunt trecute venituri din pensii. În 2023, el a câștigat un salariu net anual de 120.000 de lei, de la Poliția București, plus 16.277 de lei de la ministerul Cercetării. Ex-tablagiu, consilier al ministrului al Cercetării Ștefan R. Anton este de la începutul anului 2024, potrivit unui CV postat pe site-ul societății Radiocom, „consilier al Ministrului Cercetării și Digitalizării”. Absolvent în 1991 al unui liceu din București, Anton a finalizat în 1995 Școala Militară de Poliție Vasile Lascăr - Câmpina, unde erau pregătiți subofițerii de poliție. Din 1995 în 2023 a fost polițist. În 2007, a ajuns „licențiat al Facultății de Administrație Publică” din cadrul Universității „Athenaeum" București - Specializarea Administrație Publică. Dacă el a terminat liceul în 1991, înseamnă că avea 34 de ani la absolvirea facultății. În octombrie 2023 el a ajuns șef al corpului de control și anticorupție din cadrul ministerului Cercetării, iar ulterior consilier al acestuia. Din mai 2024, a fost plasat în consiliul de administrație al Radiocom. Ministru al Cercetării și Digitalizării este pesedistul Bogdan Ivan. În octombrie 2023, presa a scris că titlul de doctor al ministrului cercetării, Bogdan-Gruia Ivan, cel mai tânăr ministru din cabinetul Ciolacu, a fost invalidat de CNATDCU, teza fiind coordonată de senatorul PSD Vasile Dîncu.

Un ex-tablagiu este consilier al ministrului PSD al Cercetării, Bogdan Ivan (în fotografie, alături de Marcel Ciolacu) Foto: Facebook
Curaj, acolitul lui Cîmpeanu, șmecherie catastrofală (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Curaj, acolitul lui Cîmpeanu, șmecherie catastrofală

Curaj, acolitul lui Cîmpeanu, șmecherie catastrofală. Cea mai mare investiție făcută vreodată în România în domeniul cercetării, 320 de milioane de euro, viciată de procedura de înscriere a proiectelor, susțin mai mulți cercetători. Citește și: Scandal uriaș la Digitalizare: suspiciuni că de la împărțirea a 320 de milioane EUR pentru cercetare au fost excluse marile universități din România printr-o șmecherie birocratică Potrivit acestora, platforma de înscriere a proiectelor a fost prost concepută, astfel încât apar erori grave de gestionare a procesului de depunere a proiectelor. Dar autoritățile susțin că solicitanții n-au respectat regulile de înscriere. Centre de Excelență de 320 de milioane de euro Cei mai buni cercetători români, atât din țară, cât și din diaspora vor primi milioane de euro pentru proiectele lor de cercetare", promitea anul trecut Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID). Ministrul anunța competiția denumită Centre de Excelență (CoEx). Competiția are ca scop consolidarea unor poli de excelență în dezvoltarea mai multor domenii, precum digitalizare, industrie, mediu, resurse naturale, sănătate sau cultură Fiecare propunere de proiect urma să fie evaluată din punct de vedere al calităţii ştiinţifice. Programul CoEx a fost lansat în luna ianuarie de MCID. Organizatorul este UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării), instituție care se ocupă și de selectarea proiectelor depuse. Bugetul anunțat: 1,6 miliarde de lei. Însă, în luna iulie, aproape 20% dintre aplicații au fost excluse din competiție. motivul excluderii nu a fost calitatea proiectelor, ci o eroare depistată la procedura de depunere: aceiași cercetători au fost nominalizați drept "persoane-cheie" în două sau mai multe aplicații. 400 de universitari protestează Ca urmare a numărului mare de proiecte respinse din această cauză, peste 400 de cercetători, cadre didactice și universitare au semnat o scrisoare deschisă către ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, și directorul general al UEFISCDI, Adrian Curaj. Potrivit acestora, competiția a fost grav afectată de vicii de organizare: au fost excluse proiecte, nu din cauza calității, ci a unor motive procedurale "eronat formulate și implementate". Erorile ar aparține exclusiv organizatorului competiției, UEFISCDI, iar nominalizarea aceluiași cercetător ca specialist-cheie în două sau mai multe proiecte a fost neintenționată, susțin semnatarii scrisorii. Cauza acestei erori: directorii propunerilor de proiecte nu au avut nici un instrument obiectiv pentru a putea verifica prezența acelorași membri-cheie în mai mult de o aplicație. Curaj, acolitul lui Cîmpeanu, șmecherie catastrofală Acest instrument ar fi trebuit pus la dispoziția directorilor de către UEFISCDI prin însăși platforma de depunere a proiectelor, susțin cei care protestează acum. Platforma ar fi trebuit să poată detecta automat prezența multiplă a unui specialist-cheie în mai multe aplicații (de exemplu, pe baza codului BrainMap introdus în platformă) și să nu permită validarea/finalizarea încărcării unei aplicații în condițiile detectării vreunui conflict de acest fel, mai arată semnatarii scrisorii deschise. "Faptul că există un număr consistent de aplicații care au fost identificate în această situație la prima evaluare a eligibilității (aproximativ 18%) denotă că nu este vorba de o eroare punctuală, evitabilă, a unui anumit consorţiu, ci mai degrabă ne aflăm în faţa unui viciu de procedură", se arată în scrisoare. De asemenea, semnatarii scrisorii au solicitat posibilitatea de a corecta eroarea, putând opta astfel pentru participarea într-o singură propunere de proiect a unui specialist. Curaj se face că nu înțelege Singura reacție de până acum a venit din partea directorului UEFISCDI, Adrian Curaj, și doar la solicitarea edupedu. Curaj a insistat asupra Pachetului de reguli. "Atunci când convenim asupra unor reguli, iar acestea sunt puține, clare și publice, cred că trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a le respecta", a declarat Curaj. Potrivit acestuia, UEFISCDI, ca agenție de finanțare, respectă toți participanții la competițiile organizate, însă în primul rând trebuie respectate regulile competiției. "Ca finanțatori, noi respectăm regulile, iar asta face ca sistemul de cercetare și inovare să aibă încredere in noi. Nu suntem în măsură, ca agenție care organizează competiția, să schimbăm regulile sau să ne facem că nu le aplicăm – în asemenea caz responsabilitatea noastră ar intra în cu totul altă dimensiune. Tot ce facem este transparent, vizibil public, iar deciziile de finanțare sunt doar bazate pe evaluări independente realizate de evaluatori, de regulă străini", a mai declarat Adrian Curaj. Reguli fără instrumente de aplicare Însă regulile nu au venit la pachet cu instrumentele necesare aplicării lor, susțin cadrele universitare. Potrivit Cătălinei Iticescu, prof. univ. dr. la Facultatea de Stiințe și Mediu, Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați, aplicarea regulii a fost imposibil de controlat. "Nu am avut nici o posibilitatea să gestionăm și să evităm o astfel de situație. Suntem în situația în care practic se aplică o «pedeapsă colectivă». S-a muncit mult la elaborarea aplicațiilor, iar eliminarea din competiție pe baza unui criteriu care nu putea fi controlat de către noi este total incorectă", a spus Iticescu. De ce s-a eliminat verificarea automată? Liviu Chelcea, prof. dr. la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, București, a confirmat: "Metodologia nu a prevăzut un sistem de verificare automată a unor astfel de situatii, iar instituțiile coordonatoare nu aveau cum să verifice componența echipelor din alte instituții". "Lipsa de eligibilitate din cauza prezenței unei persoane-cheie în mai multe proiecte este un aspect minor ce putea fi controlat automat", a afirmat și Gabriela Ioana Toroimac, Lector Univ. Dr., la Facultatea de Geografie, București. "Acest aspect nu are legatură cu valoarea științifică a unui proiect și/sau cu munca membrilor echipei de pregătire a propunerii de proiect. Proiectele afectate de această situație sunt cu siguranță din același domeniu științific fundamental. În aceste condiții, se destructurează un întreg domeniu pe o durată semnificativă, cu consecințe asupra soluționării problemelor societății asociate acelui domeniu", a adăugat Toroimac.

Fonduri pentru cercetare, "vămuite" de UEFISCDI prin Adrian Curaj și ministrul Bogdan Ivan (dreapta) (sursa: gov.ro)
Eveniment

Fonduri pentru cercetare, "vămuite" de UEFISCDI

Fonduri pentru cercetare, "vămuite" de UEFISCDI. Mai mulți profesori și cercetători au semnat o scrisoare deschisă care sugerează că, printr-un artificiu birocratic, s-a trucat acordarea de fonduri de cercetare de 320 de milioane de euro. Buget uriaș: 1,6 miliarde de lei Fondurile sunt alocate prin programul Centre de excelență (CoEx) al UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării), instituție care se ocupă și de selectarea proiectelor depuse. Citește și: RetuRO SGR, tupeu nesimțit – nu comunică unde sunt automatele de colectare și nici ce face cu zecile de milioane de euro încasate lunar: Nu ni se aplică legea informațiilor de interes public Fondurile provin de la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, care a și anunțat la începutul acestui an deschiderea acestui program (CoEx) uriaș de cercetare de 1,6 miliarde de lei. Din punctul de vedere al unor profesori și cercetători de la mari universități din România, însă, CoEx este viciat grav de procedura de selecție a câștigătorilor. Proiecte declarate neeligibile Potrivit scrisorii deschise (care poate fi consultată integral aici), "Semnatarii prezentei scrisori protestează cu privire la decizia Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) de a declara neeligibile propunerile de proiecte depuse în cadrul competiției CoEx-2024, în care unii colegi cercetători au fost nominalizați neintenționat ca persoane-cheie în două sau mai multe propuneri, și solicităm identificarea și aplicarea unei soluții echitabile pentru a remedia această situație gravă, care afectează integritatea procesului de selecție, cu impact negativ asupra evoluției sistemului de cercetare din România. Solicităm ferm ca propunerile de proiecte, a căror eligibilitate este afectată din cauza prezenței aceluiași specialist-cheie în echipele de implementare a două sau mai multe propuneri, să fie declarate eligibile, iar persoanele care au încălcat condițiile de eligibilitate să aibă posibilitatea de a reveni spre a corecta această eroare, putând opta astfel pentru participarea într-o singură propunere de proiect." Fonduri pentru cercetare, "vămuite" de UEFISCDI Semnatarii scrisorii deschise susțin că "directorii propunerilor de proiecte nu au avut niciun instrument obiectiv pentru a putea verifica prezența unui membru-cheie în mai mult de o aplicație, instrument care ar fi trebuit să fie pus la dispoziția directorilor chiar de către UEFISCDI prin platforma de depunere a proiectelor. Platforma ar fi trebuit să poată detecta automat prezența multiplă a unei persoane-cheie în mai multe aplicații (de exemplu, pe baza codului BrainMap introdus în platformă) și să nu permită validarea/finalizarea încărcării unei aplicații în condițiile detectării acestui conflict. Faptul că există un număr consistent de aplicații care au fost identificate în această situație la prima evaluare a eligibilității (aproximativ 18%) denotă că nu este vorba de o eroare punctuală, evitabilă, a unui anumit consorţiu, ci mai degrabă ne aflăm în faţa unui viciu de procedură.". Prevedere introdusă fără dezbatere Mai mult, se arată în documentul citat, "în cadrul etapei de dezbatere publică a Pachetului de informații (august-septembrie 2023) această prevedere nu exista, astfel încât ea să poată fi semnalată finanțatorului de către cercetători, ci a fost introdusă ulterior, în varianta finală a Pachetului de informații. În aceste condiţii, ne aflăm într-o situație extrem de gravă, generată exclusiv de către organizatorul competiției (UEFISCDI), care a inclus o cerință eliminatorie în Pachetul de informaţii final al competiţiei fără să asigure și condițiile tehnice pentru a putea fi implementată, respectiv respectată. Subliniem că în cazul precedentelor competiții naționale organizate de UEFISCDI, criteriile de eligibilitate au fost gestionate automat de platforma de depunere. Astfel, pe baza experienței anterioare, directorii de proiect nu au anticipat o potențială problemă de eligibilitate care să nu poată fi detectată și semnalizată la momentul încărcării aplicației.". "Viciu de organizare a competiției" "Având în vedere numeroasele sesizări adresate în ultimele săptămâni UEFISCDI şi Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării de către diverse instituții de învățământ superior și/sau cercetare din România și de către directorii proiectelor afectate direct, și nesoluționarea rezonabilă a acestora (rămase practic fără răspuns), vă solicităm să acționați spre rezolvarea echitabilă a acestei situații generate de un viciu de organizare a competiției. Considerăm că eliminarea acestor proiecte în etapa de eligibilitate, contravine obiectivelor programului CoEx-2024 referitoare la atingerea gradului de excelență în știință, prin faptul că se exclud din competiție proiecte cu potențial de a contribui substanțial la progresul științific la nivel național conform liniilor de acțiune ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, fără a se da șansa de a remedia o problemă organizatorică nepredictibilă. În vederea asigurării unei competiții echitabile și transparente, precum și pentru protejarea intereselor cercetării românești și a integrității competiției, considerăm esențială revizuirea eligibilității acestor propuneri și acceptarea lor în competiție după realizarea corecțiilor necesare.", se menționează în finalul scrisorii deschise. Până la 20 de milioane de euro pe proiect CoEx 2024 este cea mai mare competiție de cercetare din România din toate timpurile, dedicată construirii clusterelor de cercetare pe domenii prioritare (24 de astfel de domenii), cu bugete maxime pe proiect de 20 milioane euro. Potrivit scrisorii deschise pomenite anterior, această competiție este afectată grav de vicii de organizare care au dus la excluderea nejustificată din competiție a circa 20% dintre aplicații, pe motive procedurale eronat formulate și implementate care țin exclusiv de organizatorul competiției, UEFISCDI. Aceasta din urmă nu a pus la dispoziția aplicanților (directorii de proiecte) instrumentul de verificare a prezenței unei persoane-cheie în mai mult de o aplicație, făcând imposibil de verificat această condiție. Suspiciune: politehnicile, privilegiate de politehnistul Curaj Mai mult, întrucât fiecare proiect este, de fapt, un consorțiu cu numeroși parteneri (zeci de persoane-cheie în fiecare aplicație, în unele cazuri sunt și 80-100 de persoane-cheie), eventuala prezență multiplă a unor persoane-cheie nu putea fi controlată. Ciudat este că în prezent, toate proiectele rămase neeligibile sunt coordonate doar de universități și institute de cercetare, nu și de universități politehnice, care au, în mod tradițional, o mare apropiere de corpul managerial al UEFISCDI, respectiv de directorul Adrian Curaj, el însuși profesor la Politehnica București.

Românii luptători în Ucraina, specialiștii informațiilor (sursa: Romanian Battle Group Getica)
Eveniment

Românii luptători în Ucraina, specialiștii informațiilor

Români din România și Republica Moldova luptă în Ucraina, integrați în forțele armate ucrainene, împotriva forțelor rusești invadatoare. Citește și: Mașina lui Radu Hossu, care se îndrepta spre Ucraina, a sărit în aer în România și a fost distrusă total de un incendiu devastator. Suspiciune de atentat. Hossu, susținător fervent al Kievului Aflați cel mai adesea în linia întâi, românii sunt un grup de luptă specializat în cercetare, tehnologie și informații militare. VIDEO de pe linia frontului ucrainean Cum se coordonează românii cu superiorii ucraineni? În ce limbă comunică? Cine și cu cât îi plătește? Și de ce au ales să lupte în Ucraina, expunându-se pericolului de a fi uciși? Citește și: EXCLUSIV Cele mai scumpe elicoptere din dotarea Ministerului Apărării tocmai au fost achiziționate: două aparate H215M Airbus pentru 150 de milioane de euro Răspunsurile vin de la cel care se intitulează public "Getotac", comandantul operațional al Romanian Battle Group "Getica" de pe linia ucraineană a frontului. Întrebările și răspunsurile din interviul de mai jos au fost adresate, respectiv primite, în scris. Intertitlurile aparțin redacției. Motivația luptei: rușii nu se vor opri în Ucraina dacă vor învinge De ce aleg românii să lupte în Ucraina? Romanian Battlegroup Getica este un grup de luptă format din vorbitori de limbă română în Ucraina. Grupul a fost înființat în septembrie anul trecut și a început prin a uni români combatanți care se aflau deja în diferite unități și structuri militare din Ucraina. Am creat o pagină de Facebook și apoi am asistat uimiți la creșterea exponențială a sprijinului pe care ni l-au oferit românii, prin interacțiuni în pagină, comentarii, urări și gânduri de bine, rugăciuni și prin sentimentul sublim de solidaritate. Un mare aport la cresterea audienței și a celor care ne susțin l-a avut și Radu Hossu, care de la început și din primele discuții avute cu el (ne cunoșteam dinainte de crearea grupului) ne-a asigurat de spirjinul lui necondiționat pentru dezvoltarea acestei mișcări de rezistență române impotriva agresiunii Federației "Duse" (membrii Getica nu folosesc în comunicarea publică sintagma "Federația Rusă" - n.r.). Românii aleg să lupte în Ucraina având ca motivație principală ura față de un agresor și o agresiune neprovocată asupra unui stat independent, cu granițele recunoscute la ONU, cu granițele recunoscute, culmea, chiar de către acel agresor. Uităm adeseori că, oricare ar fi motivațiile politice și oricât de mult ar încerca propaganda rusă să acceptăm o legitimitate pe care doar ei o văd pentru acest război, aici mor oameni nevinovați, aici sunt mulți oameni care au pierdut totul, multe mame și tați care și-au pierdut copiii, mult, mult prea mult doliu. În altă ordine de idei, românii de aici luptă pentru că sunt convinși că agresiunea Federației "Duse" nu se va opri în Ucraina, în cazul în care deznodământul de aici s-ar dovedi a le fi favorabil. Moldova e următorul obiectiv al inamicului și apoi va rămâne de văzut dacă Putin ar putea da dovadă de nebunia extremă de a îndrăzni să agreseze direct un membru al NATO, noi credem că există șanse și, din păcate, istoria modernă ne-a dovedit acest lucru. "Nu suntem aici pentru bani" Care sunt sumele pe care le primește un luptător român în Ucraina? Există o sumă care se plătește familiei în caz deces? Sumele pe care luptătorii le primesc aici sunt mai mici decât veniturile pe care oricare dintre noi le-ar putea avea în țară. Plata se face în funcție de nivelul de implicare în conflict și variază între câteva sute și un maxim în jur de 3.000 de euro, pentru implicare continuă în linia întâi. S-a întâmplat ca unii luptători internaționali să nu apuce plata primului salariu. Am spus-o și o mai repetăm o dată: nici unul dintre noi nu suntem aici pentru bani. Cine asigură finanțarea luptătorilor români în Ucraina? Finanțarea principala o asigură statul ucrainean, prin solda despre care răspundeam în întrebarea anterioară. Apoi, spre surprinderea noastră, a luptătorilor din Romanian Battlegroup Getica, de la înființarea paginii de Facebook, în luna septembrie, un număr însemnat de români au început să ne sprijine direct sau indirect, fapt care ne umple de mândrie și bucuria de a fi înțeleși de către marea majoritate a populației pentru ceea ce facem aici. Deoarece cheltuielile unei grupări de luptă sunt destul de însemnate și deoarece statul ucrainean are probleme economice care nu cred că mai sunt un secret pentru nimeni, am fost oarecum nevoiți să cerem sprijinul românilor. Radu Hossu s-a oferit să ne ajute cu lansarea unei campanii de donații și îi suntem extrem de recunoscători, atât lui Radu pentru acest efort și pentru tot ce a făcut pentru Ucraina de la începutul războiului, cât și românilor care ne sprijină financiar prin intermediul acestei campanii. Este o onoare să apărăm indirect țara și pe compatrioții noștri și toți suntem dedicați drumului pe care am pornit. Deci, mulțumim, România! IT-iștii și experții în electronică și comunicații pot intra în grup fără experiență militară Cum sunt selectați românii care vor să lupte în Ucraina? Trebuie să aibă o formă de instruire, experiență de luptă etc.? Contrar a ceea ce probabil că se crede în rândul celor care au auzit de Getica, noi nu suntem oficial recruiteri pentru forțele armate din Ucraina. Inițial, eram un grup de români din România și Republica Moldova care s-au unit aici din diferite unități în ideea de a lupta uniți pentru un ideal comun. De asemenea, intenția inițială era să adunăm românii care erau deja contractați aici sub un singur grup de luptă, pentru a facilita comunicația verbală în luptă și pentru a ne apăra mai bine drepturile pe care le avem. După lansarea paginii, am primit cereri din partea unor conaționali de a se alătura grupului și am decis să extindem echipa. Primim doar persoane care au experiență militară și facem excepție de la această regulă doar cu persoane care au cunoștințe în domenii care ne ajută să luptăm mai eficient, în special domeniul IT, electronică și comunicații. Toți cei ce se alătură, inclusiv cei cu o oarecare experiență militară, urmează un curs de instruire tactică înainte de a intra în luptă. Luptători români în Ucraina (sursa: Romanian Battle Group Getica) Structură de tip NATO, dar mai sunt și ofițeri școliți sovietic Cum decurge relația de integrare cu trupele ucrainene, în ce limbă se vorbește, cum arată structura de comandă? Ca în orice relație de munca, există relații bune sau dificile cu structurile de comandă. Armata ucraineană este în prezent în cadrul unei tranziții dintr-un sistem ex-sovietic într-un sistem NATO și credem noi că această tranziție se realizează încet, dar sigur. Bineînțeles că există mulți ofițeri care au urmat academii militare în structuri sovietice și cărora le este mai greu să se aclimatizeze la această tranziție și modernizare. Dar, în general, ucrainenii sunt recunoscători că luptam alături de ei și ne asistă în integrarea cu structurile specifice operative. Comunicăm în engleză și avem cadre militare de legătură cu structurile superioare. între noi cei din Getica, comunicația se face, bineînțeles, în limba maternă. Nu putem să dăm detalii despre structura de comandă, dar este o structură de comandă asemănătoare cu structurile de comandă din sistemul NATO. Câți români au murit și câți au fost răniți în Ucraina? Din cunoștințele noastre, comunicatele oficiale de până acum și din relatările media, avem cunoștință despre un singur român din România care a căzut la datorie aici, Robert Wittmann. Odihnească-se în pace! Avem frați de etnie română cu cetățenie ucraineană care au căzut la datorie, dar Robert a fost singurul român din România căzut aici. Ne rugăm la Dumnezeu ca situația să rămână la fel și să nu mai asistăm la astfel de evenimente. Cercetare, tehnologie și informații militare Ce arme acoperă românii care luptă în Ucraina? Getica este un grup de luptă specializat în cercetare, tehnologie și informații militare. Există probleme cu dotarea cu armament în ultima vreme, dat fiind ritmul încetinit de furnizare a ajutoarelor occidentale? Lipsa muniției și a armamentului se resimt la nivelul armatei și o simțim și noi. Cu toate acestea, nu considerăm ca asta reprezintă neapărat o înfrângere, ci o nevoie de schimbare a tacticilor, a specificului operațiunilor și de reorientare spre armament mai ușor de produs de către Ucraina, a soluțiilor militare disruptive și ușor de procurat. Dronele FPV sunt doar un exemplu al acestor noi tactici. Din cunoștințele noastre, există multe alte proiecte de soluții și sisteme militare inovatoare care sunt în desfășurare în acest moment și care, credem noi, ne vor asigura supraviețuirea și continuarea luptei. Suntem totuși de părere că lumea liberă ar trebui să continue să sprijine Ucraina în acest aspect și, mai mult decât atât, să își sporească propriile capacități de apărare pe viitor. Vedem semnale pozitive în acest sens și nu putem decât să salutăm aceste decizii ale guvernelor europene și ale Statelor Unite de a-și spori capacitățile de apărare și descurajare a agresorului reprezentat de către Federația "Dusă". Rusia, tactici învechite ale războiului de uzură Cum caracterizați capacitatea de luptă a rușilor? Dar echiparea acestora? Dar starea lor de spirit? Rusia a început puternic acest război, dar mult prea puțin pregătită în anumite aspecte, cum a fost cel al războiului electronic și al tacticilor inteligente aplicate pe câmpul de luptă. Am asistat apoi la un an de tactici îmbunătățite, la o armată rusă care părea că învață din greșeli, la o sporire a capabilităților de război electronic, o latură vitală a acestui război, la o sporire a efectivelor armatei agresoare. Noi credem că Bahmutul a reprezentat un punct de cotitură în acest sens. Am asistat la sacrificarea unui număr enorm de soldați ruși, la mobilizarea infractorilor de drept comun, la eșecul total și cvasi-dispariția grupării Wagner, la crearea detașamentelor Storm-Z. În opinia noastră, Federația "Dusă" nu are capacitatea de a dota corespunzător masele de mobilizați pe care intenționează să le angajeze în acest război și asta explică oarecum și întoarcerea la tactici învechite din perioadele tragice ale secolului al XX-lea, un război de atriție (uzură - n.r.) dominat de artilerie, asalturi în valuri, lupte de tranșee etc. Așa se explică sacrificiile enorme pe care continuă să le facă, cel mai elocvent și recent exemplu fiind Avdiivka. Nu credem că Rusia are capacitatea de a obține un rezultat rapid și favorabil în acest război, contrar afirmațiilor de mărire a producției de armament și a mobilizărilor masive care au loc chiar în această perioadă. Noi continuăm să credem că Rusia pierde oameni și tehnică într-un ritm total nesustenabil. Dar războiul nu s-a încheiat și rămâne să vedem dacă am intuit corect prin aceasta afirmație. "Soldații ucraineni au moralul ridicat" Care este starea de spirit a forțelor ucrainene? Soldații ucraineni au moralul ridicat, în ciuda faptului că în curând vom intra în al treilea an de război. Există mici fracturi în rândul armatei, anumite nemulțumiri pentru decizii care s-au luat de către structura de comandă în trecut, dar părerea noastră este că armata ucraineană are încă o capacitate bună de a continua respingerea agresiunii și eliberarea teritoriilor ocupate. Cum arată o zi din viața unui luptător român în Ucraina? Când și cum se doarme? Când și cum se mănâncă? Ce se mănâncă? Viața noastră de zi cu zi depinde mult de stadiul în care ne aflăm. În timpul misiunilor sau în perioada anterioară lor, de pregătiri intensive, programul este destul de încărcat. În timpul misiunilor nu există un program definit, după cum cred că se poate înțelege, totul depinde de intensitatea ostilităților, de acțiunile întreprinse de inamic și de ordinele pe care le primim. În perioadele de pauză operațională, avem o viață organizată și un program relaxat, un program care se apropie mult de programul unei persoane civile. Mâncarea este asigurată de către forțele armate ale Ucrainei și, din când în când, mai avem și timp de un restaurant sau de o bere în oraș. Un conflict mondial, posibil Ați capturat luptători ruși? Dacă da, povestiți întâmplarea: s-au predat, au fost prinși? Cum au reacționat? Getica, de la înființarea ei în luna septembrie, nu a avut ocazia să ia prizonieri. Anumiți membri ai echipei, în experiențele lor anterioare, au avut contact cu prizonieri de război. De asemenea, am discutat cu mulți alți străini care luptă în Ucraina și au avut ocazia să ia prizonieri. Majoritatea prizonierilor de război ruși se predau, sunt mult mai rare situațiile când sunt prinși pe picior greșit și nu apucă să riposteze. Orice soldat capturat de inamic reacționează probabil prin frică, nu doar rușii. Nu ai nici o certitudine despre ce se va întâmpla cu tine. Mulți dintre ei sunt îndoctrinați de către structurile lor de comandă despre faptul că vor fi tratați rău, că ucrainenii sunt sălbatici și criminali și e mai bine să nu se predea ca să evite torturi, o moarte lentă etc. Asta în sine este o tactică pentru a-i face să lupte până la moarte, chiar și în condiții de luptă sau misiuni imposibile. Când și cum credeți că se va termina acest război? Am mai spus-o: perspectivele noastre sunt, din păcate, sumbre. Majoritatea celor din Getica credem că acest conflict va degenera într-un conflict major și, din păcate, există șanse să asistăm la o deflagrație mondială în anii următori. Nu vedem multe opțiuni de dezescaladare, în schimb asistăm aproape zilnic la o retorică agresivă și la deschiderea de noi scenarii de escaladare. Suntem adepții dictonului latin "Si vis pacem, para bellum", dar nu există zi în care să nu dorim ca acest conflict să se încheie și să ne putem întoarce la casele noastre, neavând grija că tancurile ruse vor putea vreodată mărșălui în orașele Moldovei sau României. Până atunci... luptăm! (semnat: Getotac, comandant operațional al Romanian BattleGroup "Getica", 09.01.2024, Ucraina, linia frontului)

Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării  Foto: Politehnica București
Eveniment

Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării

Guvernul Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării și Digitalizării: tăiere de 20%, în 2024 față de 2023. Potrivit datelor de pe site-ul ministerului de Finanțe, în 2024, ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării va primi doar 5,5 miliarde de lei. Execuția bugetară pentru 2023 este estimată la 6,87 miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali Ministru al cercetării este Bogdan-Gruia Ivan, de la PSD. la final de octombrie,titlul de doctor al ministrului a fost invalidat de CNATDCU, teza fiind coordonată de senatorul PSD. Vasile Dîncu. Teza sa de doctorat nu a îndeplinit criteriile ştiinţifice şi a fost respinsă de către specialiştii Consiliului. Ministrul Cercetării, Bogdan-Gruia Ivan, care nu reușește să-și ia doctoratul, nu are nimic de spus față de masacrarea bugetului alocat domeniului pe care-l coordonează Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării În consecință, bugetul va fi redus cu puțin peste 20%. În 2023, parlamentul votase un buget de 9,1 miliarde de lei pentru ministerul Cercetării, dar acesta a putut cheltui - probabil datorită restrângerii masive a cheltuielilor, la final de an- doar 75%. Potrivit datelor Eurostat, opt state europene au raportat o intensitate a cercetării și dezvoltării sub 1%, iar țara noastră conduce clasamentul: România (0,46%), Malta (0,65%), Letonia (0,75%), Cipru și Bulgaria (ambele 0,77%) au înregistrat cele mai mici ponderi, urmate de Irlanda, Slovacia și Luxemburg, cu ponderi apropiate de 1%. Deși România și-a asumat de câțiva ani să aloce cel puțin 1% din PIB domeniului cercetării, bugetul alocat acestui domeniu a rămas sub 0,2% din PIB în 2023.

Senatul a șters finanțarea cercetătorilor care publică în reviste Q1 și Q2 Foto: Facebook ministrul Cercetarii, Bogdan Gruia
Eveniment

Senatul a șters finanțarea cercetătorilor

Decanul facultății de business, FABIZ, din cadrul ASE, Tănase Stamule, explică, pe Facebook, după ce universitățile românești au ieșit din Top 1000, ce se putea face și ce nu s-a făcut: miniștrii cercetării n-au făcut programe pentru reviste de cercetare Q1 și Q2, iar Senatul a șters din legea educației un articol privind finanțarea cercetătorilor care scriu in Q1 si Q2, de către universități, în afara grilei de salarizare. Revistele Q1 la care se referă Stamule, cunoscute și sub numele de reviste din "prima cuartilă", sunt cele mai bine clasate reviste de cercetare dintr-o anumită categorie sau domeniu. Acestea reprezintă primele 25% din reviste în funcție de factorul de impact al citării. Factorul de impact al citărilor este o măsură a frecvenței cu care articolele dintr-o anumită revistă sunt citate de alți cercetători. Aceste ratinguri sunt actualizate anual și, de obicei, se desfășoară pe un ciclu de trei sau patru ani (adică se evaluează revistele pe baza performanțelor lor din ultimii trei sau patru ani). Acest lucru înseamnă că revistele cu o vechime mai mică de patru ani nu sunt, de obicei, încă neevaluate, chiar dacă sunt de foarte bună calitate. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact Rectorul FABIZ scrie că „în România nu prea există reviste in Q1 si Q2 ceea ce ne vulnerabilizează mult pe piața internațională a cercetării”. Senatul a șters finanțarea cercetătorilor care publică în reviste Q1 și Q2 „Am cerut ultimilor miniștri ai cercetării să facă un program special pentru revistele autohtone pe model lituanian dar aparatul din minister nu a înțeles nevoia. Nu poți crește reviste pentru a le duce in Q1 sau Q2 fără bugete consistente. Fiindcă Lituania a avut un program național de câteva zeci de milioane de Euro, împreuna cu editura Taylor Francis de a-și crește vreo 20 de reviste în Q1 și Q2, ne plimbăm cu toții pe la ei ca să vedem minunea și să publicăm acolo. In legea educației ministrul introdusese un articol prin care universitățile puteau premia cercetătorii ce scriu in Q1 si Q2 în afara grilei de salarizare. Acest articol a fost eliminat de colegii din coaliție la Senat. Astăzi îi poți oferi unui cercetător maxim 30% din salariu în plus dacă scrie articole bune. Asta înseamnă pentru un profesor plin maxim vreo 5-6000 Euro pe an. Această sumă este total insuficientă pentru efortul depus, datele necesare a fi cumpărate pentru a face o analiză de calitate sau finanțarea echipei de cercetare. (...) Dacă nu rezolvăm problemele legislative care îngrădesc plata cercetătorilor nu vom mai fi niciodată in top 1000. În România încep să fie resurse pentru a finanța cercetarea însă nu există încredere între actorii statali ca acei bani vor ajunge unde trebuie”, a scris Stamule.

Boloş: Cercetarea în domeniul hidrogenului începe să producă valoare adăugată Foto: Facebook
Mediu

Cercetarea în domeniul hidrogenului începe să producă

Cercetarea în domeniul hidrogenului începe să producă valoare adăugată în România, spune ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloș. El a participat, la Râmnicu Vâlcea, la evenimentul care a marcat finalizarea implementării proiectului ”De la Nano la Macro în Energetica Hidrogenului – Extindere Centrul Naţional de Hidrogen şi Pile de Combustibil – HyRo 2.0”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cercetarea în domeniul hidrogenului începe să producă „Proiectul, cu un buget de 30,80 milioane lei, a fost finanţat în cadrul Programului Operaţional Competitivitate şi implementat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea”, a transmis MIPE, într-un comunicat de presă citat de news.ro. Ministrul Marcel Boloş a precizat că în anul 2020 a iniţiat demersurile pentru a dezvolta proiecte aplicate în domeniul hidrogenului şi a reuşit semnarea acestui contract. Astăzi, ne-am reunit pentru a marca finalizarea acestui important proiect aici, la Râmnicu Vâlcea, care se va focaliza pe validarea şi demonstrarea performanţelor tehnologiilor din energetica hidrogenului, pe reducerea costurilor şi identificarea celor mai adecvate aplicaţii pentru aceste tehnologii (...) Vom continua să finanţăm şi în exerciţiul financiar 2021-2027 cercetarea în domeniu”, a declarat Marcel Boloş. Ministrul a explicat că, în timpul ultimei vizite de lucru la Bruxelles, a negociat cu Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune şi reforme, finanţarea proiectului ”Hub românesc pentru hidrogen şi noile tehnologii în domeniul energiei”, cu o alocare estimată de 130 milioane euro, din Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2021-2027. Un miliard de euro, bani de la UE, pentru cercetare ”Suplimentar, la nivelul întregului Program este alocată o sumă de peste 1 miliard de euro pentru susţinerea şi promovarea unui sistem de cercetare, dezvoltare, inovare competitiv în România. Aceasta în condiţiile în care este necesară consolidarea realizărilor în domeniul tehnologiilor avansate, prin măsuri şi investiţii în domeniul cercetării-inovării cu potenţial ridicat de aplicare, care să ducă la dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare şi care pot fi asimilate de către industria din România”, a subliniat ministrul Marcel Boloş. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor Totodată, ministrul Boloş a transmis că MIPE, în calitate de autoritate finanţatoare, încurajează colaborarea dintre cei mai importanţi actori naţionali în domeniul tehnologiilor bazate pe hidrogen, în vederea dezvoltării de proiecte care să contribuie decisiv la diversificarea pieţei energiei în România. Proiectul implementat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea a vizat extinderea capacităţilor de cercetare-dezvoltare ale ICSI Energy, ca parte autonomă din infrastructura naţională RENEWS, astfel încât rezultatele activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI) să contribuie la implementarea tehnologiilor de stocare de energie pe bază de hidrogen.

Bojariu condamnă deciziile politice după ureche (sursa: greennews.ro)
Mediu

Bojariu condamnă deciziile politice după ureche

Bojariu condamnă deciziile politice după ureche. Roxana Bojariu, reputat climatolog al Administrației Naționale de Meteorologie, fără menajamente: politicienii români habar n-au ce decizii să ia pentru a face față schimbărilor climatice. Bojariu condamnă deciziile politice după ureche Potrivit lui Bojariu, principala problemă este că România nu are un program coerent național de cercetare care să identifice modificările care apar pe toate planurile, nu doar climatic. Tocmai de aceea, deciziile politice sunt luate după ureche, fără veritabile studii de impact. Unul din cele mai elocvente exemple date de Bojariu este decizia de a redeschide termocentrale pe cărbune, cel mai "murdar" din punct de vedere climatic combustibil. Dar, a atras atenția climatologul, nici măcar economic nu se justifică folosirea cărbunelui, din nou, pentru a produce energie electrică. Citește și: Scandal la UMF Timișoara: centrul orașului, împânzit cu afișe cu numele profesorilor acuzați că iau șpagă de la studenți, ca să-i treacă examenele, și tarifele lor Roxana Bojariu a mai arătat că „Acum, acum, acum!” este o mantră de 30 de ani. Urgența perpetuă, din punctul de vedere al climatologului, nu permite construirea unui viitor, mai ales în condițiile schimbărilor climatice. Care nu pot fi înțelese fără cercetări serioase, fără un sistem de cercetare național, solid, bazat pe un sistem de învățământ eficient, a mai spus Bojariu. Interviul video complet, aici.

România continuă să coboare pe scara inovaţiei Foto: Facebook
Politică

România continuă să coboare pe scara inovaţiei

România continuă să coboare pe scara inovaţiei şi se află spre finalul clasamentului în Europa, arată cel mai recent Index Global al Inovării - GII 2022. Chiar şi Bulgaria este cu 14 locuri înaintea noastră în indicele global. România continuă să coboare pe scara inovaţiei "Ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică arată o creştere a activităţii de cercetare-dezvoltare în România în 2022. Cheltuielile în domeniu reprezintă 0,48% din PIB, din care 0,29% s-au dus către sectorul privat şi 0,19% către cel public. Numărul angajaţilor din sectorul de cercetare-dezvoltare a crescut cu 3,8% faţă de anul 2021, ajungând la 47.011 persoane. Însă creşterea s-a datorat angajărilor făcute de sectorul privat, în timp ce personalul din sectorul public şi din învăţământul superior a scăzut", se menţionează într-un comunicat al platformei eToro. Potrivit analizei, activitatea de cercetare-dezvoltare a fost finanţată în proporţie de 51,8% de către companii şi doar 31,6% din fonduri publice, inclusiv cele destinate universităţilor. "Deşi la prima vedere creşterea activităţii de cercetare şi dezvoltare din România este o veste bună, în Indexul Global al Inovării ţara noastră a coborât, pierzând trei locuri din 2020. În cea mai recentă ediţie a indicelui, publicată în 2022, România a ajuns pe locul 49 din 132 de economii din lume. România este plasată pe locul 31 din toate cele 39 de economii europene", susţin autorii cercetării. Indicele este publicat de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale. Ultimii în Europa de Est Cercetarea mai arată că acesta este un rezultat surprinzător pentru o ţară cu o comunitate IT puternică şi cu politici menite să sprijine acest sector. "Chiar şi investitorii români favorizează tehnologia în detrimentul altor industrii, după cum arată cel mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat. Mai mult de două treimi dintre investitorii chestionaţi au în portofoliu acţiuni sau alte active legate de sectorul tehnologic", se mai precizează în comunicat. Conform GII 2022, România se află în urma tuturor economiilor comparabile din regiunea noastră. Cehia se află pe locul 30, Slovenia pe 33, Ungaria pe 34, Bulgaria pe 35, Polonia pe 38 şi Slovacia pe 46. Citește și: Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă care a scris cu creta pe trotuar „Nu b***a”. Fata susține că era numele unui pește, poliția crede că era „война”, adică „război” Punctul cel mai slab: instituțiile românești "Economii mai mici, precum Republica Moldova, se află în urma noastră, pe locul 56. Raportul scoate în evidenţă punctele slabe ale României, cele mai mari fiind instituţiile româneşti, mai ales în ceea ce priveşte politicile legate de mediul de afaceri. Alte puncte slabe sunt legate de sofisticarea pieţei, referindu-se la creditul intern acordat sectorului privat ca procent din PIB şi valoarea investiţiilor făcute prin capital de risc. Suntem foarte slabi şi în ceea ce priveşte valoarea cheltuielilor din PIB pentru educaţie. Avem şi puncte tari, cele mai bune fiind legate de nivelul de cunoştinţe şi de rezultatele obţinute de sectorul tehnologiei şi infrastructura IT&C", mai arată studiul. Liderii mondiali în materie de inovare, conform indicelui, sunt, în ordine: Elveţia, Statele Unite şi Suedia. Marea Britanie se află pe locul patru, urmată de Olanda şi Coreea de Sud. Germania, cea mai mare economie europeană, se află pe locul 8, China pe locul 11, urmată de Franţa pe locul 12.

La Cercetare pornografie, muzică patriotică rusească (sursa: research.gov.ro)
Eveniment

La Cercetare: pornografie, muzică patriotică rusească

La Cercetare: pornografie, muzică patriotică rusească. Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a organizat, vineri, la Universitatea Politehnica din Bucureşti, o dezbatere publică în legătură cu un proiect de lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României. La Cercetare: pornografie, muzică patriotică rusească Pentru cei care nu au putut veni la sediul Universităţii Politehnica, dar care doreau să participe online la discuţii, pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării a fost postată o adresă cu o conexiune prin Zoom, fără a se face o selecţie a participanţilor. După câteva minute în care oficiali ai ministerului, precum şi de la Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică au prezentat câteva repere din acest proiect de lege, discuţiile au fost întrerupte de câteva persoane, printre care şi două logate cu pseudonimele Kirill şi John. Aceştia au bruiat minute în şir dezbaterile, punând muzică patriotică rusească şi imagini pornografice. Pentru a remedia situaţia, conexiunea video a fost întreruptă. "V-aş ruga să întrerupem conexiunea video în acest moment, se pare că avem un incident de securitate cibernetică", a anunţat un oficial. Comentarii acide Persoanele care au urmărit online această dezbatere şi-au arătat dezamăgirea şi furia pentru modul în care a fost organizat evenimentul. Citește și: BREAKING Ministrul austriac de Interne se opune oricărei extinderi a spațiului Schengen: „Sistemul nu funcționează” "Cea mai bună lecţie de securitate cibernetică!", "Este de râsu' - plânsu' această dezbatere, cine este responsabil de la Ministerul Cercetării şi Inovării?", "Vă mulţumim deosebit pentru atmosferă, imagini şi muzică", "Securitate cibernetică de Dâmboviţa", au fost câteva dintre comentariile postate pe chat-ul conferinţei. Ulterior, dezbaterile au fost reluate şi în format online, după eliminarea user-ilor care au deranjat conferinţa.

Preotul Calistrat, apărat de starețul mănăstirii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Preotul Calistrat, apărat de starețul mănăstirii

Preotul Calistrat, apărat de starețul mănăstirii. Cum se va derula ancheta în cazul preotului Calistrat, acuzat de agresiune fizică și verbală în cazul a două enoriașe? Preotul Calistrat, apărat de starețul mănăstirii Acestea au depus la Mitropolia Moldovei și Bucovinei mai multe înscrisuri, înregistrări audio și video. Acestea arată că, de-a lungul timpului, pr. Calistrat și ucenicii săi sunt filmați în diferite ipostaze în curtea Mănăstirii Vlădiceni, având cel mai des o atitudine cel puțin conflictuală și agresivă. Citește și: Rectificare bugetară: Guvernul a tăiat de la Educație și Sănătate, dar a dat bani pentru pensiile speciale de la Interne Atât victimele, cât și agresorii, vor fi chemați la audieri la Exarhatul mănăstirilor în perioada următoare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării și Digitalizării (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Politică

Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării

Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind numirea lui Marcel Boloş în funcţia de ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a informat Administraţia Prezidenţială. Potrivit sursei citate, ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţia de ministru de către Marcel Boloş arer loc, vineri, la ora 14,00, la Palatul Cotroceni. Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării „Cred că Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este un minister important în următoarea perioadă, dincolo de tematicile specifice aferente sectoarelor de cercetare și digitalizare, și din prisma fondurilor europene și de investiții pe care le are la dispoziție atât în PNRR, cât și în viitorul program operațional 2021-2027, respectiv Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF). Aceste două surse de finanțare pot aduce foarte multe beneficii sectoarelor de cercetare-dezvoltare și digitalizare din România. În PNRR vorbim de peste 1,8 miliarde de euro dedicate transformării digitale, unde avem proiecte foarte importante precum Cloud-ul Guvernamental și peste 750 de milioane de euro pentru sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare.”, a spus Boloș, la începutul săptămânii, într-un interviu pentru defapt.ro. „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” „La toate astea se adaugă, cred, peste 1,5 miliarde euro de pe viitorul program operațional de creștere inteligentă și digitalizare 2021-2027. Nu mai spun de restul fondurilor din PNRR, care contribuie la tranziția digitală, procentul investițiilor care contribuie la acest obiectiv fiind de circa 20,6% din totalul sumelor alocate. Citește și: EXCLUSIV Boloș: Trebuie să atragem 15 miliarde de euro până în decembrie 2023. Foarte dificilă această misiune Vorbim deci despre o sumă de peste 4 miliarde euro din fonduri europene. Aici, știindu-mă un om deschis către noi provocări și care am livrat peste tot pe unde am fost, când a fost vorba de fonduri europene și proiecte, cred că îmi găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv.”, a adăugat Boloș.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră