duminică 22 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

6502 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Tragerile Speciale Loto de Dragobete, report uriaș la Joker: aproape 10,5 milioane de euro

Loteria Română organizează duminică Tragerile Speciale Loto de Dragobete, eveniment pentru care a suplimentat fondul de câștiguri la categoria I pentru mai multe jocuri populare. Premiile au fost majorate la Loto 6/49, Joker și Loto 5/40, crescând șansele pentru câștiguri consistente. Fonduri suplimentate la Loto 6/49, Joker și Loto 5/40 Potrivit unui comunicat oficial, fondul de câștiguri al categoriei I a fost suplimentat astfel: Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Loto 6/49: +100.000 de lei Joker: +50.000 de lei Loto 5/40: +25.000 de lei Măsura vine în contextul tragerilor speciale dedicate Dragobetelui, una dintre campaniile tematice recurente ale Loteriei Române. Cât costă variantele simple de joc Prețurile biletelor pentru variantele simple rămân neschimbate: Loto 6/49 – 9 lei Joker – 8 lei Loto 5/40 – 6 lei Noroc – 4 lei Noroc Plus – 3 lei Super Noroc – 2 lei Participanții pot juca atât individual, cât și în variante combinate. Reporturi importante la principalele jocuri loto La Loto 6/49, reportul la categoria I este de aproximativ 1,77 milioane de lei (circa 348.800 de euro). La jocul Noroc se înregistrează un report cumulat de 4,94 milioane de lei (aproximativ 969.600 de euro). La Joker, premiul cel mare continuă să crească, reportul la categoria I ajungând la 53,5 milioane de lei (circa 10,5 milioane de euro). Există report și la categoria a II-a, în valoare de 125.600 de lei. La Noroc Plus, premiul categoriei I este estimat la 41.000 de lei. Premii consistente și la Loto 5/40 și Super Noroc La Loto 5/40, reportul la categoria I este de aproximativ 920.000 de lei (180.600 de euro). În același timp, la Super Noroc reportul depășește 54.200 de lei. Aceste valori cresc interesul pentru tragerile speciale, în special în contextul suplimentării fondurilor de câștig. Tragerile, difuzate în direct Tragerile loto vor fi transmise în direct pe România TV, în cadrul emisiunii „Românii au noroc”, începând cu ora 18:30. La extragerile precedente, desfășurate joi, 19 februarie, Loteria Română a acordat peste 244.000 de câștiguri, în valoare totală de peste 1,87 milioane de lei.

Tragerile Speciale Loto de Dragobete (sursa: Facebook/Loteria Romana)
Sagrada Familia, ultima piesă a fost montată (sursa: Facebook/Basílica de la Sagrada Família)
Eveniment

Sagrada Familia atinge înălțimea maximă: a fost montată ultima piesă a turnului lui Iisus

Bazilica Sagrada Familia din Barcelona a atins un moment istoric, după montarea ultimei piese a turnului central dedicat lui Iisus. Odată cu instalarea brațului superior al crucii, monumentul proiectat de Antoni Gaudí a ajuns la înălțimea maximă de 172,5 metri, devenind cea mai înaltă biserică din lume. Finalizarea înălțimii are loc în 2026, anul în care se marchează centenarul morții celebrului arhitect, comemorat pe 10 iunie prin inaugurarea și binecuvântarea turnului. Crucea de 17 metri care schimbă silueta Barcelonei Noua cruce, realizată din ceramică albă, măsoară 17 metri, echivalentul unei clădiri cu cinci etaje, și marchează finalizarea lucrărilor pe verticală ale bazilicii. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Montarea acesteia redefinește skyline-ul Barcelonei, transformând Sagrada Familia într-un reper și mai dominant al orașului. Arhitectul coordonator al proiectului, Jordi Faulí, a descris momentul drept unul emoționant și simbolic pentru toți cei care au contribuit la construcția monumentului timp de peste 140 de ani. O operațiune complexă, realizată cu macaraua la 200 de metri Montarea piesei a implicat o manevră tehnică delicată. Elementul, care cântărește peste 12 tone, a fost ridicat cu o macara uriașă și fixat pe turn cu 40 de elemente de prindere acționate hidraulic. Operațiunea fusese amânată din cauza vântului puternic care a afectat Barcelona, dar a putut fi finalizată după ce condițiile meteo s-au îmbunătățit. Lucrările au fost transmise live pe rețelele sociale ale fundației care gestionează construcția, atrăgând interesul turiștilor și al publicului din întreaga lume. Turnul lui Iisus, piesa centrală a proiectului lui Gaudí Crucea este alcătuită din aproximativ 15.000 de piese ceramice, realizate din 500 de matrițe diferite și în șapte nuanțe de alb. Conceptul lui Gaudí a fost ca lumina soarelui să se reflecte în cruce, astfel încât aceasta să strălucească în timpul zilei. În ultimele luni au fost montate progresiv celelalte brațe ale crucii, finalizarea fiind atinsă odată cu instalarea piesei superioare. Din 2023, când a depășit 162 de metri, Sagrada Familia a devenit oficial cea mai înaltă biserică din lume, depășind catedrala din Ulm, Germania. Interiorul turnului va putea fi vizitat abia după 2028 Deși structura exterioară este finalizată, vizitarea interiorului turnului lui Iisus nu va fi posibilă înainte de 2028. În următoarele săptămâni vor fi demontate schelele, iar turnul va putea fi admirat complet. Pentru ceremonia de inaugurare și binecuvântare este așteptată prezența papei Leon al XIV-lea, însă Vaticanul nu a confirmat oficial participarea. Controversa fațadei Gloriei Chiar dacă lucrările pe verticală sunt aproape finalizate, proiectul Sagrada Familia nu este complet. Urmează realizarea fațadei Gloriei, una dintre cele mai controversate etape, deoarece ar putea implica demolarea unor clădiri rezidențiale pentru construirea unei scări monumentale de acces. Construcția bazilicii a evoluat în etape încă din secolul al XIX-lea, Gaudí finalizând înainte de moarte fațada Nașterii și o parte dintre turnuri pentru a atrage donații. Astăzi, complexul este aproape complet la exterior: fațadele Nașterii și Patimilor, turnurile apostolilor, cele ale evangheliștilor, turnul Fecioarei Maria inaugurat în 2021 și, din 2026, turnul lui Iisus, simbolul final al viziunii lui Gaudí.

Atac terorist în Liov (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Atac terorist lângă un centru comercial din Liov: polițistă ucisă, zeci de persoane rănite

O polițistă în vârstă de 23 de ani a fost ucisă, iar peste 20 de persoane au fost rănite în urma unui atac produs în noaptea de sâmbătă spre duminică în orașul ucrainean Liov. Incidentul a avut loc în apropierea unui centru comercial și este investigat de autorități ca posibil atentat terorist. Două explozii în apropierea unui centru comercial Potrivit primarului Liovului, Andrii Sadovîi, în zonă s-a auzit inițial o explozie. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor După sosirea echipajelor de poliție la fața locului, s-a produs o a doua deflagrație. În urma celei de-a doua explozii, o tânără polițistă a murit, iar numeroși civili au fost răniți. Primarul: „Este, fără îndoială, un atac terorist” Edilul orașului a calificat incidentul drept un atac terorist și a precizat că mai multe victime au primit îngrijiri medicale, unele fiind în stare gravă. Primarul a transmis condoleanțe familiei polițistei decedate și a anunțat că forțele de ordine desfășoară cercetări pentru stabilirea circumstanțelor și identificarea responsabililor. Poliția ucraineană confirmă incidentul Poliția Națională a Ucrainei a confirmat producerea atacului și a precizat că explozia principală s-a produs după sosirea echipajului de poliție la fața locului. Această succesiune a evenimentelor ridică suspiciunea unei acțiuni deliberate care ar fi vizat intervenția forțelor de ordine. Bombe artizanale, principala ipoteză a anchetei Potrivit informațiilor preliminare, cele două explozii ar fi fost provocate de dispozitive explozive improvizate. Autoritățile continuă investigațiile pentru a stabili cine se află în spatele atacului și dacă incidentul are legături cu alte acțiuni similare din Ucraina.

Pakistanul, lovituri aeriene în Afganistan (sursa: pakistanarmy.gov.pk)
Internațional

Pakistanul bombardează tabere suspectate de terorism în Afganistan. Kabul amenință cu ripostă

Pakistanul a anunțat că a lansat atacuri aeriene asupra unor obiective din Afganistan, potrivit unui comunicat datat 21 februarie și făcut public abia duminică dimineață. Operațiunea are loc pe fondul acuzațiilor Islamabadului că atentate recente din Pakistan ar fi fost organizate de militanți care operează de pe teritoriul afgan. Raiduri aeriene în Afganistan, soldate cu victime civile După anunțul oficial al Pakistanului, autorități locale afgane au transmis că loviturile aeriene au provocat moartea a cel puțin 18 civili, printre care și copii. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Detaliile privind zonele lovite și amploarea distrugerilor rămân limitate, însă incidentul riscă să amplifice tensiunile deja existente între cele două state vecine. Islamabadul acuză militanți susținuți din Afganistan Atacurile aeriene au fost prezentate de guvernul pakistanez drept o reacție la o serie de atentate sinucigașe cu bombă produse pe teritoriul Pakistanului. Autoritățile de la Islamabad susțin că aceste atacuri au fost comise de talibanii pakistanezi, care ar acționa din Afganistan și ar primi ordine de la conducerea lor aflată acolo. Pakistanul invocă „dovezi concludente” Ministerul pakistanez al Apărării a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că deține „dovezi concludente” privind implicarea talibanilor pakistanezi în atentatele recente. Potrivit comunicatului, unele dintre atacuri au avut loc chiar în perioada premergătoare Ramadanului, luna sfântă pentru musulmani, ceea ce a amplificat presiunea asupra autorităților pakistaneze de a răspunde militar. Tabere și ascunzători ale militanților, printre țintele lovite Islamabadul afirmă că raidurile au vizat șapte locații din Afganistan — descrise drept tabere și ascunzători ale militanților — selectate pe baza unor informații de intelligence. Operațiunea a fost prezentată drept o acțiune de autoapărare menită să reducă capacitatea grupărilor armate de a lansa noi atacuri pe teritoriul pakistanez. Talibanii afgani condamnă atacurile și amenință cu ripostă Ministerul Apărării de la Kabul, condus de talibanii afgani, a condamnat loviturile aeriene ale Pakistanului și a avertizat că va urma o reacție. Autoritățile afgane au anunțat că răspunsul va fi „adecvat și proporțional”, semnalând riscul unei escaladări militare între cele două țări într-o regiune deja marcată de instabilitate și violență.

Trump trimite o navă-spital în Groenlanda (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Temeri după anunțul lui Trump: o navă-spital americană ar fi „în drum” spre Groenlanda

Statele Unite intenționează să trimită o navă-spital în Groenlanda, a anunțat sâmbătă președintele american Donald Trump. Declarația a fost făcută pe platforma sa Truth Social, deși sistemul medical din Groenlanda nu a semnalat urgențe majore. Donald Trump: „Nava este pe drum” Donald Trump a transmis că o navă-spital americană va ajunge în Groenlanda pentru a oferi îngrijiri medicale populației locale. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Potrivit mesajului său, vasul ar urma „să îi îngrijească pe mulți oameni care sunt bolnavi și nu sunt tratați acolo”. Președintele a adăugat că nava este „grozavă” și că deplasarea acesteia este deja în curs, fără a oferi detalii suplimentare privind calendarul exact al misiunii sau scopul operațional. Anunțul vine pe fondul disputelor privind statutul Groenlandei Inițiativa este făcută după ce Trump a reluat, în ultimele săptămâni, ideea anexării Groenlandei, teritoriu autonom aparținând Danemarcei, la Statele Unite. Declarațiile au provocat reacții ferme din partea aliaților europeni. Germania, Regatul Unit și Franța și-au exprimat sprijinul pentru Danemarca și autoritățile groenlandeze, respingând categoric posibilitatea transformării insulei arctice într-un teritoriu american. Ce sunt navele-spital ale Marinei SUA Marina militară americană dispune de două nave-spital, fiecare cu aproximativ 100 de paturi, dintre care circa 80 sunt destinate terapiei intensive. Acestea sunt mobilizate, de regulă, în situații de urgență majoră, dezastre naturale precum cutremurele sau uraganele, dar și pentru sprijin medical intern, așa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de COVID-19. Navele pot funcționa ca spitale complete, însă necesită mobilizarea unui personal numeros, ceea ce face ca desfășurarea completă să nu poată fi realizată imediat. Sistemul medical din Groenlanda nu a semnalat urgențe majore Groenlanda are o populație de aproximativ 57.000 de locuitori și nu a raportat recent nevoi medicale semnificative care să justifice intervenția unei nave-spital. Sistemul de sănătate public include o rețea de clinici locale și spitalul Regina Ingrid din Nuuk, unde sunt tratate cazurile complexe. În situațiile grave, pacienții sunt evacuați periodic către Danemarca pentru îngrijiri specializate. Lipsă de claritate privind coordonarea misiunii Până în prezent, nu este clar dacă desfășurarea navei-spital a fost coordonată cu guvernul danez sau cu autoritățile autonome groenlandeze. De asemenea, nu au fost oferite informații despre durata misiunii sau obiectivele concrete ale acesteia. În plus, navele-spital sunt menținute, în mod obișnuit, cu echipaje reduse atunci când nu sunt în operațiuni, ceea ce înseamnă că mobilizarea completă a personalului medical și tehnic necesită timp.

Trump majorează tarifele vamale globale la 15% (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump majorează tarifele vamale globale la 15% după blocajul impus de Curtea Supremă

La o zi după ce Curtea Supremă a Statelor Unite a respins programul său tarifar bazat pe o lege privind situațiile de urgență economică, președintele Donald Trump a anunțat majorarea taxei vamale temporare aplicate importurilor americane din toate țările, de la 10% la 15%. Creștere imediată a tarifelor după decizia instanței Nemulțumit de hotărârea Curții Supreme, Trump a ordonat vineri aplicarea imediată a unei taxe vamale de 10% pentru toate importurile, peste nivelul taxelor deja existente. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Ulterior, liderul de la Casa Albă a anunțat creșterea acesteia la nivelul maxim permis temporar de lege. Actul normativ invocat îi permite președintelui să impună taxe de până la 15% pentru o perioadă de 150 de zile, însă măsura poate fi contestată în instanță. Administrația americană susține că intervalul va fi folosit pentru elaborarea unor noi tarife considerate „permise din punct de vedere legal”. Reacția lui Trump: critică dură la adresa Curții Supreme Într-o postare pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a criticat decizia Curții Supreme, calificând-o drept eronată și defavorabilă intereselor americane. Președintele a anunțat că majorarea tarifelor la 15% intră în vigoare imediat și a reiterat ideea că multe state au beneficiat de relațiile comerciale cu SUA fără consecințe, susținând că noile măsuri fac parte din strategia sa economică. Trump a precizat că, în lunile următoare, administrația va elabora un nou cadru tarifar care să consolideze politica comercială americană. Curtea Supremă limitează autoritatea președintelui în politica tarifară Curtea Supremă a anulat vineri majoritatea tarifelor introduse anul trecut de administrația Trump. Judecătorii au stabilit că președintele nu avea autoritatea legală de a impune noi taxe pentru importurile provenite de la aproape toți partenerii comerciali ai Statelor Unite.

Cinemaul românesc, dublu premiat la Berlinale 2026 (sursa: Facebook/Rumänisches Kulturinstitut Berlin)
Eveniment

Cinemaul românesc, dublu premiat la Berlinale 2026: „Atlasul Universului” și „De capul nostru”

Cinematografia românească a obținut două distincții importante la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Film de la Berlin. Lungmetrajul pentru copii „Atlasul Universului”, regizat de Paul Negoescu, a primit Mențiunea Specială a juriului Generation Kplus, iar filmul „De capul nostru”, în regia lui Tudor Cristian Jurgiu, a fost recompensat cu premiul CICAE Art Cinema Award în secțiunea Forum. „Atlasul Universului”, primul film românesc pentru copii premiat la Berlinale „Atlasul Universului” a intrat în competiția Generation Kplus, secțiune dedicată publicului tânăr, devenind primul film românesc pentru copii selectat și premiat la Berlinale. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Lungmetrajul este produs de Radu Stancu și Ioana Lascăr (deFilm) și realizat în coproducție cu Poli Angelova și Nikolay Todorov (Screening Emotions, Bulgaria), alături de Carmen Rizac (Avanpost Media, România). Distincția — o Mențiune Specială acordată pentru realizări deosebite — confirmă aprecierea juriului internațional. Scris de Mihai Mincan și Paul Negoescu, filmul a avut premiera mondială la Berlin, unde a fost remarcat de public și critici pentru poveste, interpretare, muzică și imagine. Regizorul Paul Negoescu a subliniat că echipa este bucuroasă de modul în care filmul a fost primit de spectatorii festivalului. Povestea filmului: o aventură sensibilă despre copilărie „Atlasul Universului” spune povestea unui băiat de zece ani care, după ce cumpără din greșeală doi pantofi pentru piciorul drept, pornește într-o călătorie pentru a-l găsi pe cel stâng. Drumul devine o experiență despre curaj, prietenie și descoperirea de sine. Protagonistul este Matei Donciu, în vârstă de 11 ani, aflat la prima experiență cinematografică. Din distribuție mai fac parte Marin Grigore, Andreea Grămoșteanu, Andrei Mateiu și copiii Johanna Mild, Călin Petru și Sofia Marinescu. Imaginea este semnată de Ana Drăghici, montajul de Mihai Codleanu, iar scenografia și costumele au fost realizate de Iulia și Victor Fulicea. Muzica și designul de sunet sunt semnate de Marius Leftărache, iar castingul a fost coordonat de Florentina Bratfanof. „De capul nostru”, premiu pentru cinema de autor Al doilea succes românesc vine din secțiunea Forum, unde filmul „De capul nostru”, regizat de Tudor Cristian Jurgiu și realizat în coproducție România–Italia, a câștigat CICAE Art Cinema Award. Premiul este acordat de Confederația Internațională a Cinematografelor de Artă și are rolul de a sprijini distribuția filmului în rețeaua globală de cinematografe de artă, facilitând accesul publicului internațional la producțiile independente. Filmul urmărește viața unor adolescenți dintr-un oraș mic din România, ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, explorând teme precum singurătatea, maturizarea timpurie și nevoia de apartenență. Ediția a 76-a a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, desfășurată între 12 și 22 februarie, a reunit producții din întreaga lume și a confirmat rolul Berlinalei ca una dintre cele mai importante platforme pentru filmul independent și noile voci cinematografice.

Rămășițele Sfântului Francisc, expuse pentru prima dată (sursa: sanfracescopatronditalia.it)
Eveniment

Un gest rar al Vaticanului:: rămășițele Sfântului Francisc, expuse pentru prima dată după opt secole

Osuarul care conține rămășițele Sfântului Francisc de Assisi a fost expus publicului sâmbătă, pentru prima dată în istorie, la Assisi, în centrul Italiei. Evenimentul are loc pentru o perioadă limitată, de aproximativ o lună, în contextul comemorării a 800 de ani de la moartea unuia dintre cei mai venerați sfinți ai creștinătății. Decizia marchează un moment simbolic atât pentru credincioși, cât și pentru cercetători, oferind o rară ocazie de apropiere de figura spirituală care a inspirat de secole milioane de oameni. Semnificația expunerii: „a dat totul” Potrivit fratelui Giulio Cesareo, directorul biroului de comunicare al Sfântului Convent din Assisi, valoarea momentului nu constă în materialitatea relicvelor, ci în mesajul lor spiritual. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Acesta a subliniat că tocmai fragilitatea oaselor rămase transmite ideea unei vieți dăruite complet, sugerând că experiența poate avea impact nu doar asupra credincioșilor, ci și asupra celor care privesc fenomenul dintr-o perspectivă culturală sau istorică. Istoria rămășițelor: dispariție, descoperire și cercetări științifice De-a lungul timpului, rămășițele Sfântului Francisc au fost analizate de mai multe ori, însă nu au fost expuse niciodată devoțiunii populare. Pentru secole întregi, relicvele au fost considerate dispărute. Ele au fost descoperite abia în noaptea de 12 spre 13 decembrie 1818, după o căutare complexă și îndelungată. Prima examinare oficială a avut loc în 1819, când a fost confirmată identitatea rămășițelor. Ulterior, investigațiile realizate în 1978 — în pregătirea aniversării a 750 de ani de la moartea sfântului — și cele din 2015 au adus noi date științifice și au reconfirmat autenticitatea acestora. Expunerea în timpul Postului Mare Relicvele vor putea fi văzute de credincioși și vizitatori în perioada Postului Mare, care începe luna viitoare. Organizatorii estimează un flux mare de pelerini și turiști, interesul fiind deja foarte ridicat. Evenimentul a fost posibil după aprobarea acordată de papa Leon al XIV-lea, transmisă prin Secretariatul de Stat al Vaticanului. Sâmbătă, la ora 16:00, rămășițele au fost mutate din criptă și așezate la picioarele altarului papal din biserica inferioară a Bazilicii Sfântul Francisc, în cadrul unei ceremonii conduse de cardinalul spaniol Ángel Fernández Artime. Interes uriaș al pelerinilor și recunoaștere oficială Comemorarea celor 800 de ani de la moartea Sfântului Francisc a generat un interes major: aproape 400.000 de rezervări au fost înregistrate pentru vizitarea bazilicii în această perioadă, cu un număr estimat de până la 20.000 de persoane în fiecare weekend. În paralel, autoritățile italiene au decis să reafirme importanța simbolică a sfântului. Parlamentul italian a reintrodus în calendarul oficial de lucru sărbătoarea Sfântului Francisc, patronul Italiei, celebrată pe 4 octombrie, la aproximativ 50 de ani după eliminarea acesteia.

STB, companie politizată, acuză Ciprian Ciucu (sursa: Facebook/Ciprian Ciucu)
Eveniment

STB, o companie politizată, cu pierderi uriașe, afirmă primarul Ciprian Ciucu

Compania de transport public din București, STB, are aproximativ 10.000 de angajați și s-a confruntat de-a lungul timpului cu o puternică politizare, a declarat sâmbătă, la Digi24, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu. Edilul a subliniat că sistemul de transport reprezintă una dintre cele mai mari presiuni asupra bugetului orașului și că reformarea companiei este o prioritate. Costurile STB, comparate cu bugetul unui oraș mare Întrebat despre cheltuielile companiei, primarul a afirmat că impactul financiar este uriaș, ajungând la nivelul bugetului unui municipiu important din România. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Potrivit lui Ciprian Ciucu, costurile STB sunt echivalente cu „de două ori bugetul orașului Brașov”, incluzând investițiile în școli, parcuri, infrastructură și alte servicii publice. În acest context, edilul a explicat că este normal ca administrația să se concentreze asupra problemelor sistemice care afectează funcționarea transportului public. Structură de personal dezechilibrată Primarul a atras atenția asupra structurii interne a companiei, pe care o consideră ineficientă. Din totalul celor aproximativ 10.000 de angajați, mai puțin de jumătate sunt șoferi, restul fiind personal de suport. Edilul susține că, în timp, au fost create numeroase posturi care nu răspundeau unor nevoi reale ale companiei, ci unor interese politice sau administrative. În opinia sa, acest model a contribuit la acumularea pierderilor financiare. Control limitat al Primăriei asupra transportului public Ciprian Ciucu a subliniat că, deși STB generează costuri majore pentru București, compania nu se află direct în subordinea primarului general, ci a Consiliului General. Mai mult, capacitatea Primăriei de a delega și monitoriza serviciul de transport a fost transferată unei agenții de dezvoltare intercomunitară București-Ilfov, structură în care deciziile sunt influențate de zeci de primari din Ilfov. Edilul a explicat că, deși Bucureștiul suportă peste 90% din costuri, reprezentarea în conducerea acestei structuri este limitată. Transport extins în Ilfov, pe banii Bucureștiului Primarul a criticat și extinderea unor linii de transport către localitățile din Ilfov, pe care o consideră uneori nejustificată. Potrivit lui Ciucu, anumite trasee ajung în zone centrale ale Capitalei din orașe precum Voluntari, fără o contribuție financiară proporțională din partea administrațiilor locale. Ciucu susține că unii primari din Ilfov au prezentat aceste servicii ca beneficii pentru locuitori, deși costurile sunt suportate în principal de București. Reformă promisă: eficiență și sustenabilitate Edilul a dat asigurări că va continua demersurile pentru eficientizarea STB și pentru reducerea pierderilor. El a menționat că transportul public trebuie să funcționeze corect, fiind un serviciu esențial pentru oraș. Întrebat unde a identificat cea mai mare risipă după preluarea mandatului, Ciprian Ciucu a indicat două domenii majore: STB și Termoenergetica. În final, primarul a făcut referire la studii care arată că prețul real al unei călătorii cu transportul în comun din Capitală ar trebui să fie în jur de 5 lei.

Consumul de antidepresive în Rusia, niveluri record (sursa: Pexels/Natalia Goryaeva)
Internațional

Consumul de antidepresive în Rusia, niveluri record. Problemele de sănătate mintală, în creștere

Rusia înregistrează o creștere accelerată a consumului de antidepresive, depășind chiar nivelurile din perioada pandemiei. De la izbucnirea Covid-19 în 2020, vânzările de medicamente pentru depresie au crescut constant, pe fondul războiului împotriva Ucrainei, al crizei economice și al climatului politic tot mai represiv. Datele arată că în 2024 consumul aproape s-a triplat față de 2019, ultimul an înainte de începutul acestui deceniu marcat de crize. Vânzările au crescut cu 36% într-un singur an Potrivit datelor furnizate de compania de consultanță DSM, situația s-a agravat în 2025, când negocierile de pace între Rusia, Ucraina și Statele Unite au fost reluate fără succes. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian În acel an, vânzările de antidepresive au crescut cu 36% comparativ cu 2024, ajungând la aproximativ 22,3 milioane de cutii anual, într-o țară cu circa 143 de milioane de locuitori. Creșterea este semnificativă: în 2021, înaintea invaziei din februarie 2022, farmaciile vindeau 9,2 milioane de cutii, iar în timpul pandemiei aproximativ 7,9 milioane — chiar mai puțin decât în 2019. Industria farmaceutică, în expansiune Valoarea pieței antidepresivelor din Rusia a ajuns anul trecut la aproximativ 273 de milioane de dolari. O altă firmă de analiză, RNC Pharma, indică o tendință similară și estimează vânzări de circa 23,5 milioane de cutii în 2024. Aceste cifre sugerează că impactul emoțional al răzzboiului asupra populației este mai puternic decât cel al pandemiei, perioadă în care restricțiile au fost relativ limitate comparativ cu alte state. Războiul, o prezență constantă în viața cotidiană Datele oficiale arată că aproximativ 130.000 de ruși au murit din cauza Covid-19 între aprilie 2020 și iunie 2021, însă estimările privind mortalitatea în exces depășesc jumătate de milion. În paralel, consecințele războiului sunt tot mai vizibile. Investigațiile realizate de publicații independente și organizații media indică peste 160.000 de soldați ruși morți până la finalul lui 2025, cifra reală fiind probabil mult mai mare. Unele estimări vorbesc despre pierderi totale de până la 352.000 de persoane, fără a include răniții și cazurile de traumă psihologică. Cele mai utilizate antidepresive Potrivit DSM, cel mai vândut medicament este Zoloft, un inhibitor al serotoninei produs de compania americană Viatris. Printre cele mai prescrise se mai află amitriptilina și fluoxetina. Accesibilitatea contribuie la consum: fluoxetina poate costa în Rusia aproximativ 2 dolari, iar o cutie de Zoloft în jur de 7,7 dolari. Specialiștii avertizează asupra supramedicalizării Psihologii atrag atenția că antidepresivele sunt uneori folosite ca soluție rapidă, chiar și în cazuri în care ar fi recomandată psihoterapia. Potrivit specialiștilor, există riscul medicalizării problemelor cotidiene sau sociale, situații în care tratamentul medicamentos nu rezolvă cauza suferinței. În cazurile de depresie ușoară sau moderată, intervențiile psihologice sunt considerate primul pas. Salarii în creștere, dar inegalități majore Costul tratamentelor trebuie raportat la veniturile populației. În 2025, salariul mediu anual în Rusia era de aproximativ 83.000 de ruble (circa 10.900 de dolari), echivalentul a aproximativ 900 de dolari pe lună, cu diferențe mari între regiuni. La Moscova, veniturile sunt mai ridicate, media anuală depășind 106.000 de ruble (aproximativ 14.000 de dolari). Economia de război schimbă piața muncii Creșterea salariilor este influențată și de economia militară. Contractele din industria de apărare și armata oferă venituri mult peste medie: un recrutat poate câștiga peste 2.500 de dolari pe lună, la care se adaugă bonusuri consistente de semnare și compensații pentru familie în caz de deces sau invaliditate. În acest context, creșterea consumului de antidepresive reflectă nu doar presiunea economică, ci și impactul psihologic al unui conflict prelungit, care continuă să modeleze viața cotidiană a populației ruse.

Medic agresat în timpul unei resuscitări (sursa: Facebook/Spitalul de Recuperare Borșa)
Eveniment

Medic, agresat fizic în timp ce resuscita o pacientă la spitalul din Borșa, de către rudele acesteia

Un medic aflat în gardă la Spitalul Orășenesc din Borșa, județul Maramureș, a fost agresat fizic în timp ce încerca să resusciteze o pacientă. Incidentul a avut loc vineri seara și a fost semnalat autorităților prin apel la 112. Agresiune în sala de tratament Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Maramureș, medicul acorda primul ajutor unei paciente când mai mulți membri ai familiei au intrat în încăpere. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Unul dintre aceștia l-ar fi lovit, distrugându-i ochelarii de vedere. Reprezentanții poliției au precizat că victima a refuzat emiterea unui ordin de protecție provizoriu. Poliția a deschis dosar penal Oamenii legii, sub coordonarea procurorului de caz, continuă cercetările pentru lovire sau alte violențe și distrugere. Ancheta vizează stabilirea exactă a circumstanțelor în care s-a produs incidentul și identificarea tuturor persoanelor implicate. Agresiunea a avut loc în jurul orei 19:00, când polițiștii din Borșa au fost alertați prin numărul unic de urgență 112 că un medic a fost atacat în incinta spitalului.

Serbia și Suedia le cer cetățenilor să părăsească Iranul (sursa: IRNA)
Internațional

Suedia și Serbia le cer cetățenilor lor să părăsească Iranul, lovituri americane sunt iminente

Serbia și Suedia și-au îndemnat cetățenii să părăsească Iranul, în contextul creșterii tensiunilor dintre Washington și Teheran și al posibilității unor atacuri aeriene americane. Autoritățile invocă deteriorarea situației de securitate și riscurile pentru civili. Apeluri urgente pentru părăsirea Iranului Ministerul Afacerilor Externe de la Belgrad a transmis că, din cauza „tensiunilor în creștere și a riscului deteriorării situației de securitate”, toți cetățenii sârbi aflați în Iran ar trebui să părăsească țara cât mai curând. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Și Suedia a emis un apel similar. Ministrul suedez de externe, Malmer Stenergard, a cerut cetățenilor suedezi aflați în Iran să plece imediat și a recomandat evitarea oricăror călătorii către această destinație. Belgradul formulase deja o recomandare de părăsire a Iranului la mijlocul lunii ianuarie, pe fondul escaladării tensiunilor regionale. Ultimatumul lui Trump amplifică presiunea Iranul a anunțat că își dorește un acord „rapid” cu Statele Unite, la o zi după ultimatumul lansat de președintele american Donald Trump, care a sugerat posibilitatea unei intervenții militare. După discuții purtate la începutul săptămânii, liderul american a declarat că își acordă între zece și 15 zile pentru a decide dacă negocierile cu Teheranul pot duce la un acord sau dacă va recurge la forță. Programul nuclear, principalul punct de conflict Disputa dintre Washington și Teheran rămâne centrată pe programul nuclear iranian, una dintre cele mai sensibile teme ale politicii externe din regiune. Tensiunile au crescut și după reprimarea violentă a protestelor interne din Iran, eveniment care a determinat reacții internaționale și presiuni suplimentare asupra regimului. Statele Unite au desfășurat în zonă un important dispozitiv militar naval și aerian, inițial ca reacție la situația internă din Iran și ulterior ca element de presiune în negocierile privind programul nuclear.

Rețea de asasinate pro-ruse, destructurată în Moldova (sursa: ssu.gov.ua)
Internațional

Moldoveni, recrutați de Rusia pentru asasinate în Ucraina. Rețeaua, anihilată de Kiev și Chișinău

Autoritățile din Republica Moldova și Ucraina au anunțat noi detalii despre destructurarea unei rețele suspectate că pregătea asasinate la comandă împotriva unor jurnaliști, activiști civici și militari ucraineni. Ancheta, desfășurată în cadrul operațiunii „Enigma 2.0”, a vizat un grup asociat intereselor Federației Ruse. Grup operativ neutralizat într-o operațiune comună Inspectoratul Național de Investigații din Republica Moldova, poliția ucraineană și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au acționat simultan pe teritoriul ambelor state pentru destructurarea unei rețele operative. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian În urma intervenției, anchetatorii au anunțat neutralizarea unui grup de luptă suspectat că ar fi fost implicat în pregătirea unor atentate țintite. Jurnaliști, activiști și militari, printre țintele vizate Potrivit datelor anchetei, principalele ținte erau jurnaliști și activiști civici ucraineni, conducătorul unei întreprinderi strategice, dar și militari ai Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (GUR), inclusiv membri ai Legiunii Internaționale. Suspecții ar fi analizat mai multe scenarii de atac — de la execuții de la mică distanță până la detonarea de mașini. Recompensele promise pentru fiecare atentat ar fi ajuns până la 100.000 de dolari, în funcție de statutul persoanei vizate. Liderul rețelei, un recidivist recrutat în închisoare Autoritățile moldovene au reținut liderul presupusei grupări, un bărbat de 34 de ani din Republica Moldova, alături de alte trei persoane recrutate de acesta. Pe teritoriul Ucrainei au fost reținuți încă șapte suspecți, cu vârste între 19 și 43 de ani, provenind din Chișinău, Comrat, Orhei și regiunea transnistreană. Unii dintre aceștia aveau antecedente penale, inclusiv condamnări pentru huliganism și alte infracțiuni. Printre suspecți se află și o jurnalistă din Transnistria, iar SBU a publicat imagini cu legitimația acesteia. Ancheta arată că principalul suspect ar fi fost recrutat de serviciile speciale ruse în timp ce executa o pedeapsă pentru trafic de droguri într-o închisoare din Rusia. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciare din Republica Moldova, unde și-a ispășit sentința până în 2022, când a fost grațiat. Cum ar fi fost pregătite asasinatele Investigatorii susțin că pregătirile au început în decembrie 2025. În prima etapă, liderul rețelei ar fi trimis două persoane la Kiev pentru recunoaștere, sub acoperirea unor curieri ai unei companii de livrare de mâncare.  În realitate, aceștia ar fi colectat informații despre potențialele victime. În a doua etapă, suspectul ar fi primit indicații să recruteze persoane capabile să folosească arme. Până în prezent, anchetatorii au identificat 11 indivizi care ar fi avut rol de executanți în Ucraina. Comunicarea cu organizatorii s-ar fi realizat constant, iar finanțarea pregătirilor ar fi fost făcută prin portofele criptografice și carduri bancare ale unor instituții financiare străine. Armele descoperite și scopul operațiunii Potrivit anchetatorilor, asasinatele ar fi fost planificate pentru a genera panică și a destabiliza situația socio-politică din Ucraina. În urma perchezițiilor au fost ridicate arme de foc, muniții, grenade de luptă și echipamente de comunicații. Suspecții riscă închisoare pe viață Persoanele reținute sunt cercetate în Ucraina, unde pot primi pedepse de până la detenție pe viață. Operațiunea „Enigma 2.0” a fost realizată în cooperare între Direcția SBU din regiunea Odesa și Inspectoratul Național de Investigații al Poliției din Republica Moldova, sub coordonarea Oficiului Procurorului General al Ucrainei.

Avertizare ANM, cod galben până duminică (sursa: Facebook/IGSU - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Romania)
Eveniment

Cod galben de vânt, ninsori și viscol: 16 județe și București, sub avertizare ANM până duminică

Administrația Națională de Meteorologie a emis o atenționare Cod galben de vreme severă, valabilă până duminică dimineața, ce vizează 16 județe și Municipiul București. Meteorologii anunță intensificări ale vântului, precipitații însemnate cantitativ, ninsori și viscol, cu risc de polei și vizibilitate redusă. Vânt puternic în mai multe regiuni ale țării Potrivit prognozei, din după-amiaza zilei de vineri și până sâmbătă seara, vântul se va intensifica treptat. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Primele zone afectate vor fi sudul Moldovei, Muntenia și Carpații de Curbură, iar ulterior rafalele se vor extinde spre sud-estul Olteniei și Dobrogea. Viteza vântului va ajunge la 50–60 km/h, iar local rafalele pot depăși 65–70 km/h, crescând riscul de viscol și de disconfort termic accentuat. Precipitații mixte, polei și ninsori Din noaptea de vineri spre sâmbătă, meteorologii anunță precipitații însemnate cantitativ. La început vor fi precipitații mixte, ceea ce poate favoriza formarea poleiului și a ghețușului. Ulterior, în majoritatea zonelor va ninge, cu excepția Litoralului, unde sunt așteptate ploi. În zonele afectate de vânt puternic, ninsoarea va fi viscolită, iar vizibilitatea poate scădea sub 100 de metri. Strat de zăpadă și cantități importante de apă Cantitățile de apă estimate se situează între 15 și 30 l/mp. În același timp, se va depune un strat de zăpadă neuniform, care va atinge, în general, grosimi de 15–20 cm. Județele aflate sub atenționare Cod galben Atenționarea meteorologică vizează următoarele județe: Constanța, Tulcea, Brăila, Galați, Ialomița, Călărași, Vrancea, Buzău, Prahova, Dâmbovița, Argeș, Olt, Teleorman, Giurgiu, Covasna (parțial), Ilfov, precum și Municipiul București. Autoritățile recomandă populației să urmărească actualizările meteo, să evite deplasările neesențiale în perioadele de viscol și să ia măsuri de precauție în condiții de polei și vânt puternic.

Putin legalizează oprirea comunicațiilor (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin semnează legea care permite FSB să oprească telefonia mobilă în Rusia

Președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care obligă operatorii de telefonie mobilă să întrerupă serviciile pentru abonați la solicitarea Serviciului Federal de Securitate (FSB). Actul normativ a fost publicat pe portalul oficial de informații juridice al guvernului rus și urmează să intre în vigoare în termen de zece zile. Legea comunicațiilor, modificată în favoarea serviciilor de securitate Noua legislație a fost aprobată în această săptămână de ambele camere ale parlamentului federal rus — Duma de Stat și Consiliul Federației. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Documentul modifică Legea comunicațiilor și stabilește că operatorii nu pot fi trași la răspundere față de clienți atunci când serviciile sunt întrerupte la cererea FSB. Astfel, furnizorii de telefonie mobilă sunt obligați să aplice deciziile serviciilor de securitate fără riscul unor litigii cu utilizatorii afectați. Eliminarea criteriilor privind justificarea întreruperilor Versiunea inițială a proiectului prevedea că FSB poate transmite solicitări de restricționare a comunicațiilor doar pentru garantarea securității cetățenilor și a statului, iar justificarea acestor măsuri urma să fie formulată de președinte și guvern. În forma finală, această prevedere a fost eliminată, ceea ce lasă neclar cadrul în care pot fi decise întreruperile serviciilor de telefonie mobilă la nivel regional sau federal. Activști independenți avertizează că lipsa unor criterii explicite poate duce la decizii arbitrare și la extinderea controlului asupra comunicațiilor. Întreruperi frecvente ale internetului în Rusia Potrivit presei locale, aproximativ jumătate dintre regiunile Rusiei se confruntă aproape zilnic cu probleme de conectivitate la internet. Autoritățile de la Moscova justifică aceste întreruperi prin atacurile cu drone ucrainene, însă multe dintre zonele afectate nu se numără printre principalele ținte militare. Cenzura online, intensificată în contextul războiului În ultimii ani, Kremlinul a extins controlul asupra spațiului digital. Măsurile au afectat viteza internetului, accesul la platforme și au dus la restricționarea a zeci de mii de site-uri, publicații și rețele sociale, mai ales în perioada războiului. În acest context, presa rusă a relatat că rețeaua de mesagerie Telegram ar urma să fie blocată definitiv de la 1 aprilie. Încetinirea serviciului a generat deja nemulțumiri în rândul deputaților, bloggerilor și militarilor ruși, care folosesc aplicația pe scară largă, inclusiv pe frontul din Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră