vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: aur

576 articole
Politică

Un nou candidat la poziția de prim-ministru: „Aș face România mare din nou”

Europarlamentarul SOS Diana Șoșoacă a anunțat că este gata să fie premier într-un guvern susținut de partidul ei și de AUR. Ea a spus, la postul B1 TV, că soluția este un guvern minoritar.  Citește și: VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă Diana Șoșoacă a rămas fără imunitatea de europarlamentar în urma votului din 28 aprilie 2026, când plenul Parlamentului European a aprobat solicitarea cu o largă majoritate (632 voturi pentru și 12 împotrivă).  Procurorii Parchetului General vorbesc despre nu mai puțin de 11 infracțiuni, printre care lipsire de libertate, propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului. Scandalul cu echipa de jurnaliști de la RAI Uno este una dintre acuzațiile din dosarul care a dus la ridicarea imunității Dianei Șoșoacă. Incidentul din decembrie 2021 s-a transformat dintr-un interviu tensionat într-o anchetă penală pentru Iipsire de libertate, după ce Şoşoacă nu le-a mai permis jurnaliştilor să plece. „Avem foarte buni specialiști” „Mi-ar conveni, de exemplu, un guvern SOS-AUR. Recunosc că avem oameni foarte buni. Cred că s-ar putea să reușim să facem un guvern, astfel încât să scoatem țara din criză, pentru că avem foarte buni specialiști și putem merge mai departe. Aș prelua funcția de prim-ministru. Aș face România mare din nou, credeți-mă”, a spus Șoșoacă.  Totuși, ea a apreciat că alegerile anticipate sunt inevitabile.  „Eu, când am fost la Cotroceni, i-am spus lui Nicușor Dan, dacă vrea, la momentul ăsta părerea mea că un guvern minoritar este soluția. Am mai avut o situație de acest gen în trecut și a funcționat foarte bine. Dar eu cred că până la urmă tot la anticipate vom ajunge. Pentru că nu se mai regăsesc opțiunile oamenilor în actuala configurare politică a Parlamentului României. Ori minoritar, ori anticipate. Și văd că mulți vorbesc de anticipate”, a conchis Șoșoacă în exclusivitate la emisiunea „Bună Dimineața, România!”. 

Diana Șoșoacă vrea și poate Foto: B1 TV
Mohammad Murad votează cu Veștea, cu riscul excluderii din AUR Foto: Inquam/George Calin
Politică

Prima trădare din partidul lui Simion: „Eu voi vota acest guvern”

Deși AUR a anunțat că nu va vota cu guvernul Veștea, un deputat al acestui partid abandonează linia oficială. „Dacă prezintă un program care privește agenda cetățeanului de rând, eu voi vota acest guvern”, a spus Mohammad Murad, la Realitatea Plus, potrivit unei transcrieri a site-ului știripesurse.ro.  Citește și: Clientul lui Firea, supranumit „hamsterul bancar” al lui Dragnea, ar putea ajunge ministru la Mediu Peiu spune că AUR îi va exclude pe cei care votează cu Veștea Murad a avut o declarație întortocheată, în care sugera că nu vrea să plece din AUR. „Cu toate că, sigur, rămâne latură politică care o las domnului Simion să discute. Vă garantez că niciodată nu o să fie cazul să vorbim despre un număr de parlamentari care vor vota diferit de alții”, a spus deputatul AUR. „AUR are 90 de parlamentari. Adică 90 de reprezentanți ai românilor.  Ei semnează și votează orice moțiune și suspendare. Oricând, fără trădători. AUR = LOIALITATE”, a scris George Simion, azi, pe Facebook. „Din păcate, în alte părți e plin de tradatori. Fiți cu noi și vom ajunge la voința poporului, nu doar 90 ci mult mai mulți!”, a comentat el, la propria postare.  Mohammad Murad este considerat unul dintre cei mai mari investitori în turismul românesc, fiind fondatorul lanțului hotelier Phoenicia. El deține mai multe complexe de pe litoralul românesc, cum ar fi hotelurile Perla, Majestic și alte unități în Mamaia și Olimp. Petrișor Peiu, preşedintele Consiliului Naţional al AUR, a declarat miercuri, la Parlament, că AUR nu va vota Cabinetul Veștea, iar cei care o vor face vor fi cel mai probabil excluși din partid.    

Veștea, primele gafe de comunicare (sursa: Facebook/Adrian Ioan Veştea)
Politică

Paradoxurile lui Veștea: are o majoritate pe care nu o are, vrea voturile AUR și schimbă programul pe care spune că îl păstrează

Desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan, după depunerea mandatului de către Eugen Tomac, a provocat tensiuni nu doar în interiorul PNL, ci în întreaga societate.  La doar câteva zile după nominalizare, Adrian Veștea se confruntă deja cu o serie de controverse politice legate de susținerea parlamentară, relația cu propriul partid, deschiderea față de voturile venite din partea AUR și direcția viitorului program de guvernare: identic cu al lui Bolojan, dar modificat pentru voturile PSD. „Nu am strâns eu cele 240 de voturi” Una dintre cele mai comentate declarații ale lui Adrian Veștea a fost făcută la Digi24, unde a fost întrebat cum intenționează să obțină votul de învestitură al Parlamentului în condițiile în care o parte importantă a propriului partid îi contestă desemnarea. Citește și: VIDEO Comandorul Mateiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce afacerea Sig Sauer era dubioasă Premierul desemnat a afirmat că nu el a negociat direct susținerea parlamentară și că a fost „asigurat” că există deja o majoritate suficientă pentru învestirea guvernului. Afirmația a fost interpretată de o parte a opoziției ca dovadă că susținerea sa politică este construită în afara propriului partid. Fostul premier Ludovic Orban a susținut că Veștea ar fi „un premier desemnat în numele PSD și cu susținerea din umbră a PSD”, acuzație respinsă de susținătorii liderului liberal. Plecarea de la ședința de criză a PNL pentru o apariție televizată Un alt episod care a atras atenția opiniei publice a avut loc în timpul unei ședințe de criză a Biroului Politic Național al PNL. Adrian Veștea a părăsit reuniunea înainte de încheierea acesteia, explicând că trebuie să participe la o emisiune televizată programată în direct. Deschidere față de voturile AUR O altă declarație care a provocat reacții a fost cea referitoare la posibilitatea de a primi voturi din partea parlamentarilor AUR. Premierul desemnat a afirmat că este dispus să discute cu orice parlamentar pentru a obține susținerea necesară formării guvernului. „Eu îi aştept pe toţi cei care sunt de bună credinţă, nu mă deranjează faptul că vor fi parlamentari AUR care dau dovadă de patriotism”, a declarat acesta. Declarația a fost respinsă imediat de conducerea AUR. Petrișor Peiu, președintele Consiliului Național al partidului, a declarat pentru Digi24 că formațiunea nu va susține guvernul Veștea. „Nu în viața asta”, a afirmat Peiu, adăugând că pentru AUR „Adrian Veștea nu există, el este, de fapt, Nicușor Dan”. Programul de guvernare, identic, dar modificat Poziția lui Adrian Veștea privind programul de guvernare a generat, de asemenea, dezbateri. La scurt timp după desemnare, acesta a declarat că va continua programul de guvernare al cabinetului condus de Ilie Bolojan, fără "a schimba o virgulă". „Voi avea acelaşi program de guvernare cu Ilie Bolojan. Ţinând cont că acel program a fost agreat de toată lumea, este un program care deja începe să dea roade”, declara Veștea la Euronews. În aceeași intervenție, premierul desemnat a insistat că nu va fi influențat de PSD și că va rămâne „intransigent” în aplicarea reformelor asumate. La numai o zi distanță, pe 15 iunie, discursul său a inclus însă și referiri la necesitatea corectării unor efecte sociale produse de măsurile adoptate anterior. Invitat la B1 TV, Veștea a susținut că programul de guvernare rămâne același, dar a vorbit despre posibilitatea reevaluării unor măsuri și despre nevoia identificării unor surse suplimentare de finanțare. „Sunt conștient de greutățile prin care trec bunicii noștri, prin care trec foarte mulți cetățeni din România. Eu îmi doresc să indexăm pensiile, îmi doresc să rezolvăm problema CASS-ului pentru mămici și să îndreptăm o serie de inechități”, a declarat premierul desemnat.

Grindeanu pare că îl abandonează pe Veștea, după ce acesta nu a reușit să convingă UDMR-ul, iar PNL pare că rămâne unit în opoziție Foto: Inquam/George Calin
Politică

Veștea, plimbat între PSD și UDMR. Liderii maghiari nu vor suveraniști în viitoarea coaliție

PSD a anulat discuțiile din această dimineață cu premierul desemnat, Adrian Veștea. Liderii partidului au condiționat continuarea dialogului de obținerea, în prealabil, a susținerii UDMR pentru viitorul Guvern. Citește și: Nazare, reconfirmat în guvernul Veștea. Cel puțin alți trei miniștri din cabinetul Bolojan, păstrați Susținerea pentru Veștea se evaporă Însă liderii UDMR sunt, la rândul lor, nemulțumiți că PSD vrea să aducă ex-suveraniști în viitoarea coaliție de guvernare. „Mai avem o problemă. Are nevoie de voturi de la PACE, am înţeles, şi de la neafiliaţi care provin totuşi din unele partide extremiste. Şi am văzut că astăzi domnul Murad a fost la Partidul Social-Democrat şi nu prea ştim ce au discutat. Nu am dori să ne trezim cu AUR-ul în barcă”, a spus deputatul Csoma Botond, la Antena 3. Fără voturile UDMR, guvernul Veștea - care deja a pierdut susținerea USR și PNL - nu va obține votul de investitură în Parlament. Nu este clar câți parlamentari PNL vor mai vota cu Veștea în condițiile în care majoritatea conducerii partidului cere excluderea celor care îl vor susține.  La ora 10, în această dimineață, a expirat ultimatumul dat de PNL lui Veștea. Conducerea liberală i-a cerut prim-vicepreședintelui PNL să-și depună mandatul.  După expirarea ultimatumului, conducerea PNL ar putea decide convocarea forurilor statutare și a Congresului pentru excluderea din partid a lui Adrian Veștea. Este nevoie de un Congres extraordinar pentru că Adrian Veștea este prim-vicepreședinte al partidului, ales prin vot uninominal.

Adrian Veștea împarte scena politică (sursa: Facebook/Adrian Ioan Veştea)
Politică

Adrian Veștea împarte scena politică: PNL fierbe, PSD îl susține, USR refuză votul, AUR cere anticipate, UDMR, precaut

Nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a provocat un adevărat cutremur pe scena politică. Deși cea mai dură opoziție a venit chiar din interiorul Partidului Național Liberal, unde lideri din aripa reformistă discută inclusiv despre excluderea lui Veștea din partid, în PNL s-au conturat și numeroase voci care îi acordă susținere publică. În paralel, reacțiile celorlalte formațiuni parlamentare au arătat o scenă politică fragmentată: PSD s-a poziționat favorabil, USR este divizat, AUR cere alegeri anticipate, iar UDMR a ales o atitudine prudentă, în așteptarea clarificării conflictului intern din PNL. Liberalii care îl susțin pe Adrian Veștea Printre primii lideri liberali care și-au exprimat susținerea pentru Adrian Veștea s-a numărat deputatul Răzvan Prișcă, care a transmis într-o postare publică faptul că România „nu își mai permite prelungirea crizei politice de dragul unor orgolii personale”. Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos Prișcă a insistat asupra experienței administrative a lui Veștea, amintind parcursul acestuia de la primar al Râșnovului la ministru al Dezvoltării și susținând că liberalul „are experiența, seriozitatea și curajul să formeze un guvern care să scoată România din criză”. Un mesaj similar a venit și din partea deputatului Sebastian-Mihai Rusu, președintele PNL Municipiul Brașov, care a invocat realizările administrative ale lui Veștea și proiecte precum Aeroportul Internațional Brașov. „Brașovul merită să dea României un prim-ministru care înțelege administrația de la firul ierbii”, a afirmat Rusu, susținând că Veștea reprezintă „garanția direcției pro-occidentale a țării”. Fostul ministru al Educației, Monica Anisie, a transmis, la rândul ei, că România are nevoie urgentă de stabilitate și continuitate guvernamentală. Anisie a susținut că experiența lui Adrian Veștea în administrația locală și centrală „poate reprezenta un avantaj important în atingerea obiectivelor de țară ale României”. Și purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a cerut calm în interiorul partidului, afirmând că Adrian Veștea este „un om serios, cu o carieră politică pornită de jos”. Mesaje de susținere au venit și din partea unor lideri locali și parlamentari liberali precum Alexandru Andrei, Valeriu Iftime, Ciprian Pandea, Aneta Matei, Alin Tișe, George Scripcaru sau Adrian Anghelescu, majoritatea insistând asupra ideii că România are nevoie rapid de un guvern funcțional și de stabilitate politică. Filiale PNL care îl susțin pe Veștea Sprijinul pentru Adrian Veștea nu s-a limitat la lideri individuali. Mai multe filiale PNL au transmis mesaje oficiale de susținere. Președintele PNL Giurgiu, Toma Petcu, a afirmat că Adrian Veștea reprezintă „o soluție pentru actuala criză politică și o soluție pentru Partidul Național Liberal”. De asemenea, organizația PNL Brașov a transmis, prin vocea liderului interimar Cătălin Văsii, că îl susține „cu convingere” pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Liberalii brașoveni au insistat asupra faptului că Veștea este „un profil administrativ cu experiență reală de guvernare locală și centrală”. Mesaje similare au venit și din partea liderului PNL Brăila, Alexandru Popa, precum și a liderului PNL Gorj, Ion Iordache. PSD, principalul aliat al lui Veștea Partidul Social Democrat s-a poziționat rapid ca principalul susținător extern al unui eventual guvern condus de Adrian Veștea. Liderul grupului PSD din Senat, Daniel Zamfir, a declarat că social-democrații îl vor susține pe Veștea și că partidul dorește refacerea unei formule de coaliție, însă fără Ilie Bolojan în poziția de premier. „PSD îl va susține, nu are niciun motiv să nu o facă”, a afirmat Zamfir, susținând că Adrian Veștea este „un om foarte capabil”. USR respinge oficial formula Veștea, dar există voci nuanțate Uniunea Salvați România a anunțat oficial că nu va acorda votul de încredere unui guvern Veștea. Totuși, în interiorul partidului există poziții diferite. Primarul municipiului Bacău, Lucian Viziteu, a transmis un mesaj de susținere pentru apelul la dialog lansat de Nicușor Dan și a cerut clasei politice să analizeze propunerile lui Veștea înainte de a le respinge. În schimb, vicepreședintele USR Radu Mihaiu a avertizat că partidul nu va vota un cabinet susținut oficial și de PSD. Mihaiu a criticat ideea unei noi formule de guvernare alături de PSD și a susținut că „nu putem repeta greșelile trecutului”. AUR cere alegeri anticipate Alianța pentru Unirea Românilor a respins categoric varianta unui guvern Adrian Veștea și a cerut organizarea de alegeri anticipate. Prim-vicepreședintele AUR Petrișor Peiu a calificat desemnarea drept „un semnal al disperării” și a reiterat faptul că partidul nu va susține un executiv asupra căruia nu are control politic direct. UDMR așteaptă clarificarea conflictului din PNL UDMR a adoptat cea mai prudentă poziție după nominalizarea lui Adrian Veștea. Liderii Uniunii au transmis că nu vor să participe la „un exercițiu de rupere a PNL” și că așteaptă poziția oficială a liberalilor înainte de a lua o decizie. Kelemen Hunor a declarat că desemnarea lui Veștea „ridică mari semne de întrebare”, însă a precizat că UDMR este dispus să participe la negocieri dacă premierul desemnat va invita partidul la discuții. În acest moment, soarta unui eventual guvern Adrian Veștea depinde în mare măsură de evoluțiile din interiorul PNL, acolo unde confruntarea dintre tabăra reformistă și susținătorii noului premier desemnat continuă să se adâncească.

Tommy Robinson, reținut pe aeroportul Heathrow (sursa: X/Tommy Robinson)
Eveniment

Tommy Robinson, extremistul invitat de AUR la București, reținut pe aeroportul Heathrow în baza legislației antiteroriste

Activistul de extremă dreapta Tommy Robinson a fost reținut sâmbătă pe aeroportul Heathrow din Londra, în baza legislației britanice antiteroriste, într-un nou episod care amplifică tensiunile politice și sociale din Marea Britanie. Tommy Robinson, acuzat că a incitat la revoltele din Belfast, unde locuințele a trei familii de români au fost vandalizate, fusese invitat la o conferință în Bucureștiu de Cezar Victor Năstase, consilier județean AUR, implicat într-o controversă în 2021, după ce a publicat o „listă neagră” cu intelectuali pe care îi numea „trădători de patrie” și despre care spunea că ar merita „pedeapsa capitală” Tommy Robinson, reținut de poliția britanică Robinson, al cărui nume real este Stephen Yaxley-Lennon, a fost oprit de poliție și supus unor verificări în temeiul secțiunii 3 din Legea privind securitatea la frontieră și combaterea terorismului din 2019. Citește și: PSD, incapabil să ia o decizie clară privind guvernul Tomac, pe fondul conflictelor interne În timpul intervenției, autoritățile i-au confiscat telefoanele mobile. Activistul cere bani susținătorilor După incident, Tommy Robinson a publicat mai multe mesaje pe rețelele sociale, afirmând că a fost reținut timp de aproape trei ore pe aeroportul Heathrow și că polițiștii i-au confiscat atât telefonul iPhone, cât și dispozitivul Samsung Galaxy. Totodată, activistul le-a cerut susținătorilor să contribuie financiar pentru acoperirea costurilor juridice generate de anchetă. Un purtător de cuvânt al lui Robinson a reacționat pe platforma X, susținând că măsura reprezintă „un atac asupra libertății de exprimare” și „asupra jurnalismului de investigație”. „Probabil vor să vadă cu cine vorbește și să afle cine sunt sursele sale”, a transmis reprezentantul activistului. Ce prevede legea antiteroristă folosită de poliția britanică Legea britanică privind securitatea la frontieră și combaterea terorismului, adoptată în 2019, oferă poliției puteri extinse în punctele de trecere a frontierei. Astfel, ofițerii pot opri, interoga, percheziționa și reține persoane suspectate că ar putea fi implicate în pregătirea sau desfășurarea unor acte ostile. Până în acest moment, Poliția Metropolitană nu a oferit detalii despre motivul exact pentru care Tommy Robinson a fost oprit pe aeroportul Heathrow. Tensiuni rasiale și proteste violente în Marea Britanie În ultimele săptămâni, Tommy Robinson și-a crescut semnificativ vizibilitatea online pe fondul tensiunilor rasiale din Marea Britanie. Controversele au izbucnit după apariția unor imagini filmate de camerele corporale ale poliției, care surprind moartea lui Henry Nowak, un tânăr de 18 ani aflat în custodia poliției la Southampton. Fostul lider al organizației English Defence League a susținut protestele organizate în Hampshire, unde confruntările dintre protestatari și forțele de ordine s-au soldat cu rănirea a 13 polițiști și a unui câine al poliției. Elon Musk a redistribuit mesajele lui Tommy Robinson Robinson a amplificat și alte incidente violente petrecute recent în Marea Britanie și Irlanda de Nord, inclusiv imagini din Belfast în care un bărbat, despre care presa britanică afirmă că ar fi solicitant de azil sudanez, apare amenințând cu un cuțit un alt bărbat imobilizat la pământ. Activistul a distribuit pe platforma X informații despre proteste planificate în diferite orașe din Marea Britanie și Irlanda de Nord. Postările sale au fost redistribuite inclusiv de Elon Musk, care are peste 240 de milioane de urmăritori pe platformă. Alt dosar legat de legislația antiteroristă Nu este pentru prima dată când Tommy Robinson intră în atenția autorităților britanice în baza legislației antiteroriste. În iulie 2024, activistul a fost oprit de poliție în Folkestone, în apropierea tunelului Canalului Mânecii, în timp ce conducea un Bentley către Benidorm, în Spania. Atunci, Robinson a refuzat să le ofere polițiștilor codul PIN al telefonului mobil, susținând că dispozitivul conține materiale jurnalistice confidențiale. Ulterior, un judecător districtual a concluzionat că nu poate stabili cu certitudine dacă intervenția poliției fusese sau nu legală.

Tommy Robinson, invitat la București de AUR (sursa: X/Tommy Robinson)
Eveniment

AUR îl aduce la București pe extremistul britanic Tommy Robinson, asociat cu violențele din Belfast, unde au fost atacați români

Extremistul britanic Tommy Robinson, acuzat că a incitat la revoltele din Belfast, unde locuințele a trei familii de români au fost vandalizate, a fost anunțat oficial ca speaker la o conferință programată în București pe data de 20 iunie 2026. Evenimentul este promovat prin canalele oficiale ale platformei Patriots Network, o organizație care se prezintă drept un spațiu destinat tinerilor politicieni suveraniști și conservatori, dar care a fost asociată în repetate rânduri cu cercuri ale extremei drepte europene și americane. În România, activitatea organizației este coordonată de Cezar Victor Năstase, consilier județean AUR, devenit cunoscut după ce a publicat în 2021 o „listă neagră” cu intelectuali pe care îi numea „trădători de patrie” și despre care spunea că ar merita „pedeapsa capitală” Români afectați de revoltele din Belfast Mai multe familii de români au fost afectate direct de violențele izbucnite în Irlanda de Nord în luna iunie 2026. Citește și: PSD, incapabil să ia o decizie clară privind guvernul Tomac, pe fondul conflictelor interne Potrivit informațiilor oficiale, locuințele a trei familii de români au fost vandalizate și incendiate în timpul revoltelor cu tentă rasistă și anti-imigrație care au urmat unui atac cu cuțitul comis de un refugiat sudanez. Robinson este acuzat că a alimentat climatul de radicalizare care a precedat violențele. Potrivit unei analize publicate de The Guardian, influencerul britanic a utilizat rețelele sociale pentru a distribui și amplifica mesajele anti-imigrație după atacul din Belfast. Ulterior, postările sale au fost redistribuite inclusiv de Elon Musk, ceea ce le-a oferit o vizibilitate globală uriașă. Patriots Network, o organizație controversată Patriots Network se definește oficial ca o organizație politică și media internațională destinată tinerilor oameni politici cu viziuni suveraniste, conservatoare și naționaliste Conform structurii oficiale a Patriots Network, organizația este condusă la nivel european de o echipă de coordonatori din diverse țări. Totuși, Patriots Network se află în centrul unor controverse majore legate de promovarea agendei de extremă dreaptă, legăturile cu mișcări ultraconservatoare globale și diseminarea de teorii ale conspirației. Lansată inițial ca o aplicație media și rețea de socializare dedicată „știriilor politice fără informații false”, entitatea a atras atenția jurnaliștilor de investigație și a experților în securitate politică Conexiuni cu extremismul de dreapta și radicalismul La conferințele internaționale organizate de rețea au fost invitate figuri de extremă dreaptă condamnate de justiție, precum militantul britanic anti-islam Tommy Robinson. Printre partenerii sau participanții la evenimente se numără politicieni precum olandezul Thierry Baudet, criticat dur la nivel internațional pentru că a catalogat Procesele de la Nürnberg drept „ilegitime” și a comparat restricțiile din pandemie cu Holocaustul. Primul coordonator german al rețelei a fost membru al Junge Alternative (JA), organizația de tineret a partidului AfD, clasificată oficial de serviciile de informații germane drept „organizație extremistă de dreapta” și ulterior dizolvată. Influența rețelelor Pro-MAGA Investigațiile de presă publicate de Basta! Media arată că platforma servește drept punte de legătură între partidele naționaliste europene și lobby-ul ultraconservator din SUA (cum ar fi Republicans for National Renewal sau Metropolitan Republican Club din New York). Criticii susțin că platforma funcționează ca un instrument de „mondializare” a proiectelor extremei drepte, facilitând recrutarea de noi militanți și extinderea rețelelor de influență sub umbrela curentului MAGA. Poziționarea pro-Kremlin și opacitatea financiară Deși se prezintă ca o alternativă la „media tradițională”, rețeaua este criticată pentru tolerarea sau promovarea unor discursuri favorabile Moscovei. Coordonatorii platformei au fost adesea acuzați că nu resping poziționările pro-Putin ale multor participanți, sub pretextul libertății de exprimare. În timp ce conducerea asociației susține că evenimentele sunt finanțate exclusiv din bilete VIP și cotizații ale partidelor locale, statutele oficiale ale organizației înregistrate în Franța arată că permite primirea de subvenții direct de la state, parlamente sau donatori privați obscuri, ridicând semne de întrebare privind adevărații sponsori din spatele platformei. Cezar Victor Năstase și listele negre În România, activitatea Patriots Network este coordonată de Cezar Victor Năstase, consilier județean AUR în Ilfov. În primăvara anului 2021 Cezar Victor Năstase a publicat pe rețelele sociale o listă neagră cu peste 30 de intelectuali, politologi și activiști români (printre care Cristian Pîrvulescu și Andrei Oișteanu). Acesta i-a etichetat drept „trădători de patrie” deoarece semnaseră o scrisoare deschisă în care cereau partidelor democratice să izoleze politic partidul AUR. Năstase a afirmat public că, dacă s-ar reintroduce pedeapsa capitală în România, aceștia ar trebui să primească „pedeapsa maximă” și să fie executați. Declarațiile sale au provocat un scandal național și au determinat depunerea unei plângeri oficiale pentru amenințare și instigare la violență. Cine este Tommy Robinson Tommy Robinson (pe numele său real Stephen Christopher Yaxley-Lennon) este cel mai cunoscut influencer de extremă dreaptă din Marea Britanie. Tranziția sa de la un simplu huligan de fotbal din Luton la un lider de opinie digital, cu un impact global masiv, s-a realizat prin utilizarea strategică a rețelelor sociale, exploatarea tensiunilor sociale și obținerea unui sprijin financiar internațional substanțial. Născut în 1982 în Luton, a fost inițial ucenic inginer aeronautic. Cariera sa s-a oprit în 2005, când a executat 12 luni de închisoare pentru agresarea unui polițist aflat în timpul liber. Ulterior, a adunat numeroase condamnări pentru fraudă ipotecară, posesie de droguri, violență și posesie de pașapoarte. Numele „Tommy Robinson” este împrumutat de la un membru notoriu al unei bande locale de huligani de fotbal din Luton. Lennon l-a adoptat inițial pentru a-și ascunde identitatea reală în timp ce protesta. Lansarea în politică: fondarea EDL (2009) În 2009, după ce un grup islamist extremist a perturbat o paradă a soldaților britanici întorși din Afganistan în Luton, Yaxley-Lennon a cofondat English Defence League (EDL). EDL a devenit rapid o mișcare de stradă anti-islamică agresivă, formată în mare parte din huligani de fotbal și militanți naționaliști. Deși Robinson a părăsit EDL în 2013, această perioadă i-a oferit notorietate publică națională. Rebranduirea în „jurnalist cetățean” (2017) Înțelegând declinul protestelor clasice de stradă, s-a rebranduit în „jurnalist cetățean independent”. În 2017, a fost angajat de Rebel News (fost Rebel Media), un site media conservator din Canada. Cu o echipă video dedicată și bugete mari, Robinson a început să facă transmisiuni live direct de la locul atacurilor teroriste, din fața tribunalelor sau de la proteste anti-migrație. Discursurile sale emoționale, alarmiste și axate pe ideea că „presa tradițională ascunde adevărul” au devenit instantaneu virale pe Facebook, YouTube și Twitter. Strategia de influencer: „victimă” și „martir” Un moment decisiv în transformarea lui într-un simbol global a fost arestarea sa în mai multe rânduri pentru sfidarea Curții de Justiție. Robinson a filmat ilegal acuzații într-un proces sensibil legat de abuzuri comise de rețele de exploatare sexuală, încălcând interdicțiile legale de raportare media. Arestarea sa a fost prezentată fanilor drept o încercare a „Statului dictatorial” de a-l reduce la tăcere. Aceasta i-a cimentat poziția de „martir al libertății de exprimare” pe plan internațional. Finanțarea externă și amplificarea globală Popularitatea sa nu a fost pur organică. A primit sprijin financiar masiv de la think-tank-uri de extremă dreaptă și magnați din SUA (precum Robert Shillman), care i-au plătit salarii uriașe și cheltuieli juridice. A fost un pionier în strângerea de fonduri prin criptomonede și donații directe (PayPal/Bitcoin) de la urmăritori, transformându-și influența într-o afacere extrem de profitabilă. Revenirea pe platforma X Deși fusese interzis pe marile platforme de socializare, contul său de pe rețeaua X (fostul Twitter) a fost restabilit după ce Elon Musk a preluat compania. Musk i-a redistribuit personal unele postări, oferindu-i instantaneu acces la o audiență globală de milioane de oameni. Conform cercetărilor recente ale Universității din Bath, Robinson a învățat să acționeze ca un „lider de opinie digital”: nu dă niciodată ordine directe de violență, dar folosește narațiuni conspiraționiste și apeluri emoționale pentru a induce o stare de frică colectivă, făcându-și urmăritorii să creadă că revoltele stradale sunt singura reacție. Propagarea mesajelor Tommy Robinson a folosit platformele sociale pentru a distribui detalii și a coordona demonstrațiile anti-imigrație. Violențele din Belfast au izbucnit în urma unui atac cu cuțitul comis de către un refugiat sudanez. Robinson și alți agitatori de extremă dreapta au speculat rapid evenimentul, transformându-l într-un pretext de radicalizare. Postările lui Robinson au căpătat o vizibilitate uriașă după ce au fost distribuite de Elon Musk către sutele sale de milioane de urmăritori. Legăturile cu Rusia și propaganda extremistă Byline Times a publicat o investigație jurnalistică care arată că, în timp ce în Belfast aveau loc revolte, Tommy Robinson promova în Marea Britanie o rețea de propagandă extremistă înființată de un oligarh rus sancționat. Publicația menționează și o întâlnire filmată a lui Robinson în Moscova cu Errol Musk (tatăl lui Elon Musk. Controversele privind invitația la Oxford Union Sky News relatează despre un alt scandal uriaș din societatea academică generat de invitarea lui Robinson pe 17 iunie 2026 la o dezbatere despre Islam. Lideri religioși (precum Episcopul de Oxford) și politicieni locali s-au declarat „tulburați și întristați” de această decizie.

Mircea Marian
Opinii

Strategia excelentă a AUR: neconflictual, în timp ce „pro-occidentalii” se bat între ei

AUR gestionează excelent criza politică în care ne aflăm: știu că nu vă place să citiți asta. Și vă mai spun ceva ce va fi și mai enervant: ce ar fi să ne gândim să lăsăm AUR la guvernare? Mai toți cei din tabăra zis „pro-occidentală” plecăm de la premiza că ar fi o catastrofă, un tsunami. Foarte probabil. Dar... Mai întâi să ne uităm ce face AUR în această criză: stă și pândește oportunități, evită conflictele, mai puțin acea ieșire privind suspendarea lui Nicușor Dan - dar a fost un mesaj strict către nucleul dur, georgist, după ce Călin Georgescu a cerut asta. George Simion, discret, fără atacuri brutale. Vorbesc în numele partidului doi birocrați plictisitori: Petrișor Peiu și Dan Dungaciu, care spun că AUR este pregătit de guvernare. În acest timp, ce fac partidele zis pro-occidentale? Se bat între ele și fug de guvernare. Sigur, nucleele dure ale acestor partide sunt încântate. Dar, pe fond, Nicușor Dan are dreptate: „Puțin le pasă românilor de dezbaterile noastre electorale și de toate prestațiile noastre. Românii vor guvernare, și guvernarea înseamnă, de fapt, responsabilitate”.  AUR este într-un proces în care pare că se mută spre centru, își schimbă imaginea de formațiune de scandalagii, își face un profil pro-american și se pregătește de guvernare. Asta nu înseamnă că oamenii de acolo nu rămân, structural, agenți de influență ai Moscovei. Programul lor economic, anti-privatizare, ostil investițiilor străine, este pe modelul regimului falit din Venezuela.  AUR crește și pentru că PNL și USR au abandonat câteva promisiuni majore din campania electorală. Alegeri în două tururi, o reducere drastică a subvenției pentru partide sau parlament cu doar 300 de membri. Sigur, și PNL, și USR, pot găsi justificări și explicații, dar realitatea este că AUR a confiscat aceste teme.  În sfârșit, ar trebui să ne punem întrebarea dacă o guvernare PSD-AUR se va termina mai prost decât o guvernare controlată subteran de un PSD nereformat. Dacă PSD scapă nesancționat pentru răsturnarea guvernului Bolojan exact când acesta dorea să facă schimbări care să-i afecteze clientela, eu cred că Grindeanu, Manta, Olguța Vasilescu vor trage concluzia că pot continua jocul: rămân mufați la conducta de bani de la buget, dar la televizor critică dur Guvernul și se comportă ca și cum ar fi în Opoziție. Eu spun că este de discutat dacă o guvernare „pro-occidentală” manipulată de PSD se va termina mai prost decât o guvernare PSD-AUR. E un pariu, unul riscant... „Mandatul meu este: unu, să păstrez direcția pro-occidentală a României, și doi, să previn o cădere economică bruscă, care să afecteze fiecare familie din țara asta”, afirmă Nicușor Dan. Foarte corect, înțeleg temerile sale.  Dar:  dacă refacem guvernarea PSD-PNL din perioada 2021-2024 (și nu văd semne că s-ar schimba ceva), ce se va întâmpla la alegerile din 2028?  poate că o guvernare „pro-occidentală” nu va genera „o cădere economică bruscă”, dar România are nevoie de mai mult: o creștere economică solidă. Și nu sunt convins că PSD-ul de azi va fi capabil. Fără îndoială că o guvernare cu AUR ar fi o aventură extrem de riscantă. Dar mă tem că acest risc începe să fie eclipsat de cel al unei guvernări cu un PSD care repetă ceea ce a făcut între 2021 și 2024. 

Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani, Grindeanu tace Foto: Facebook
Politică

Președintele PSD și partidul său, complet indiferenți la incidentul cu drona de la Constanța. George Simion reacționează cu glume în afara subiectului

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, nu a avut nici o reacție la incidentul de azi de la Constanța, unde a explodat, în port, o dronă. Acum câteva zile, după ce o dronă a lovit un bloc din Galați, Grindeanu a fost criticat pentru că nu a vorbit deloc despre vina Rusiei și, în schimb, a criticat guvernul Bolojan. Citește și: Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului Tăcere deplină la PSD, glume deplasate la Simion Azi, și Grindeanu, și PSD, au tăcut. Doar deputatul PSD Mihai Fifor, care nu deține funcții de conducere în partid, a scris pe Facebook că „important este să salutăm intervenţia profesionistă şi coordonată a autorităţilor române”.  Președintele AUR, George Simion, a postat, pe Facebook, o glumă în afara subiectului: „Azi nu am auzit un mesaj EVIDENT din partea guvernării (oricare ar fi ea): AUR E DE VINĂ!!😂”.  Pe pagina de Facebook a partidului este poostată intervenția lui Dan Dungaciu la Realitatea TV. „O dronă cade pe teritoriul României după patru ani de război la granițele țării și scoate la iveală adevărata problemă a statului român: lipsa de asumare la nivelul conducerii. Instituțiile pasează responsabilitatea de la una la alta, nimeni nu își asumă deciziile, iar statul funcționează fără direcție exact într-un moment în care ar trebui să fie pregătit să acționeze”, se susține pe pagina de Facebook a AUR.  PNL, de exemplu, a reacționat pe mai multe canale. Europarlamentarul Siegfried Mureșan, de exemplu, a scris pe Facebook: „Acum, Rusia continuă cu agresiunea. Încearcă să intimideze România. Vedem drone trimise de Rusia sau bruiate de Rusia tocmai pentru a alimenta presiunea de a vota rapid un guvern, chiar dacă acesta este unul slab, fără capacitatea de a implementa reformele. Scopul, la fel ca în cazul Republicii Moldova, este același: să ne facă să reacționăm pripit, să renunțăm la drumul reformator și să devenim mai slabi.   Nu trebuie să cedăm în fața agresiunii, a șantajului sau a intimidării. Trebuie să continuăm reformele, să ne consolidăm instituțiile și să investim în securitatea noastră.   Rusia nu este învinsă atunci când ne este frică. Rusia este învinsă atunci când devenim mai puternici”. 

George Simion nu a putut bloca SAFE Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

CCR a respins atacul suveraniștilor împotriva ordonanței SAFE

Curtea Constituţională a României a respins, joi, sesizarea referitoare la Legea de aprobare a modificărilor aduse Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privind instituirea Instrumentului ''Acţiunea pentru securitatea Europei'' (SAFE) şi a stabilit că actul normativ este constituţional, anunță Agerpres.  Citește și: Surse: doi consilieri ai lui Nicușor Dan și un ex-consilier prezidențial, în viitorul guvern Tomac Potrivit surselor Agerpres, decizia din CCR a fost luată cu majoritate de voturi. Separat, la CCR există sesizarea lui Grindeanu privind un conflict între Parlament și Guvern Sesizarea a fost depusă pe 27 mai de un grup de 53 de deputați din AUR, SOS România, PACE și de parlamentari neafiliați și a vizat atât legea în ansamblul său, cât și mai multe dispoziții introduse prin ordonanță. Potrivit autorilor sesizării, actul normativ ar fi depășit cadrul de implementare a instrumentului european SAFE prin introducerea unor prevederi referitoare la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), administrația publică locală, funcția publică, Codul administrativ și regimul achizițiilor publice. Pe 26 mai, Senatul a adoptat, cu amendamente, Legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă 21/2026 pentru modificarea şi completarea OUG 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului ''Acţiunea pentru securitatea Europei'' (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare.Amendamentele au fost propuse de şeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, care a motivat că Guvernul are capacităţi limitate şi nu le poate adopta.Acestea vizează repartizarea fondurilor acordate României către instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi dreptul acestora de a încheia angajamente în cadrul SAFE în termen de 30 de zile de la data semnării acordului de împrumut, şi nu de la data aprobării acestui acord, cum este în prezent. Prin respingerea obiecției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a eliminat ultimul obstacol major din calea promulgării actului normativ. Decizia Curții este definitivă și general obligatorie. Separat de această sesizare, Curtea Constituțională urmează să analizeze pe 10 iunie cererea privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, tot în legătură cu actele normative privind implementarea programului SAFE.

Academia Oamenilor de Știință, numită de Ioan Aurel Pop „un fel de pecingine”, protejată de AUR și PSD Foto: AOSR
Politică

Coaliția PSD-AUR-UDMR respinge desființarea a cinci institute și „academii de știință”

O coaliție formată din senatorii PSD, AUR și UDMR a respins, azi, la Senat cinci proiecte de lege privind desființarea a cinci institute și așa-zise academii de știință. Proiectele de desființare au fost inițiate de USR. Citește și: Clientul Olguței Vasilescu, Câciu, respinge guvernul Tomac. Presa scrie despre un conflict în PSD Majoritatea senatorilor PNL s-au abținut, fiind însă înregistrate unul sau două voturi în favoarea desființării. Proiectele prevedeau desfiinţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR), Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului şi a Institutului Român pentru Drepturile Omului. Academia Oamenilor de Știință are un buget de peste 11 milioane de lei, din care majoritatea este cheltuit pe salarii și indemnizații ale membrilor. Academia are 199 de membri aflaţi pe statele de plată, aleşi pe viață, precum şi 67 de angajaţi care deservesc această structură.  Ioan Aurel Pop, ignorat de fanii de la AUR și PSD „Academia Oamenilor de Știință este ca un fel de pecingine, ca un fel de corp străin pe societatea românească, pentru că și acolo se dă un buget, are un număr de salariați, funcționari“, a acuzat fostul președinte al Academiei Române, Ioan Aurel Pop. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, Ioan Aurel Pop a spus că a anunțat Guvernul României cu privire la „falsa academie“ pe care Executivul continuă să o finanțeze inclusiv în an de austeritate.   La dezbateri, reprezentanţii USR şi cei ai PSD şi AUR au avut mai multe schimburi de replici.Senatorul USR Cristian Ghinea, iniţiator al proiectelor, a afirmat că aceste institute şi academii de ştiinţă reprezintă o risipă bugetară."Am depus un pachet de lege privind desfiinţarea unor instituţii pe care, atunci când aveam problema bugetară, părea că ne punem de acord să le desfiinţăm, acum ne-a trecut cheful de reforme", a spus Ghinea.El a susţinut că cei de la Academia Oamenilor de Ştiinţă din România iau o indemnizaţie peste salariul lor obişnuit, menţionând că "aceştia au nişte job-uri şi nu au timp să facă cercetare şi în cadrul Academiei". "Este pur şi simplu o sinecură dată unor oameni de prestigiu. Pe lângă rectori, prorectori şi şefi de departamente, mai sunt şi politicieni, (...) care nu fac cercetare", a adăugat el.Cristian Ghinea a precizat că USR nu are nimic cu rectorii, dar aceştia sunt oameni ocupaţi şi nu fac cercetare în altă parte şi totul este "o parodie".Senatorul PSD Dan Caşcaval a spus că "rectorii sunt blamaţi de cei care nu au ajuns nu numai rectori, dar nici măcar profesori". "Desfiinţarea acestor academii ar influenţa bugetul într-o proporţie absolut nesemnificativă. (...) PSD nu susţine această iniţiativă legislativă", a spus acesta.Gabriela Dumitrescu (AUR) a afirmat că USR este un "partid extremist antiromânesc" şi propunerile privind desfiinţarea acestor instituţii nu au legătură cu o reformă reală."Aceste priorităţi politice ale dumneavoastră... Probabil n-aţi putut să vă băgaţi şi pe acolo nişte oameni, nu-mi dau seama exact ce problemă aveţi cu aceste instituţii, însă nu au o legătură cu o reformă reală. O reformă reală ar trebui să pornească de la o evaluare. De aceea, vă propun să nu le desfiinţăm, să facem o comisie parlamentară să facem această evaluare", a replicat Dumitrescu."Constatăm că există o grupare în acest Senat care este împotriva învăţaţilor şi cred că este totul cât se poate de clar", a afirmat senatorul PSD Adrian Streinu-Cercel.El i-a numit pe susţinătorii desfiinţării acestor institute şi academii drept "analfabeţi funcţionali". "Bag de seamă că în Senatul României s-au strecurat nişte persoane care beneficiază de analfabetism funcţional. "Citiţi definiţia din DEX ce înseamnă academie. Nu este for de cercetare, este for ştiinţific care adună minţile luminate dintr-o ţară", a adăugat Streinu-Cercel. Senatul este primul for sesizat cu aceste proiecte. Camera Deputaţilor este decizională.       

PSD și AUR își împart conducerea ICR (sursa: icr.ro)
Eveniment

PSD și AUR la conducerea ICR: finul Olguței Vasilescu, un susținător al lui Călin Georgescu și un fost polițist, printre noii decidenți

PSD și AUR, alături de aliații suveraniști de la PACE, și-au asigurat principalele poziții în noua conducere a Institutului Cultural Român (ICR), în urma votului de marți din Senat. Corina Raluca Încrosnatu, susținută de PSD, a fost aleasă președinte al instituției, în timp ce Adriana Gae, propunerea AUR, a obținut unul dintre cele două posturi de vicepreședinte. În plus, PSD, AUR și PACE dețin împreună patru dintre cele șapte locuri repartizate grupurilor parlamentare în Consiliul de Conducere al ICR, prin Iulian Badea (PSD) și actrița Alina Șerban (propusă de PSD), Nicolae Voiculeț (AUR) și Dumitru Goldbach (PACE). Cine este Corina Încrosnatu Corina Raluca Încrosnatu s-a născut în 1983, la Sinaia, și a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, specializarea Filologie. Citește și: Clientul Olguței Vasilescu, Câciu, respinge guvernul Tomac. Presa scrie despre un conflict în PSD Înainte de a prelua conducerea Institutului Cultural Român, ea a ocupat funcția de vicepreședinte al instituției începând din 2024, fiind numită tot la propunerea PSD. Încrosnatu este cunoscută pentru apropierea de fostul premier Adrian Năstase. Ea a activat în cadrul Fundației Europene Titulescu, organizație pe care a și condus-o, și a fost voluntar în Ministerul Afacerilor Externe în perioada în care instituția era condusă de Mircea Geoană. În septembrie 2013, ideologul rus Aleksandr Dughin, considerat unul dintre promotorii doctrinei eurasianiste și apropiat al Kremlinului, a susținut o conferință la sediul Fundației Europene Titulescu, la invitația lui Adrian Năstase. Evenimentul a generat dezbateri publice, în contextul promovării unor concepte geopolitice asociate influenței ruse în spațiul european. Iulian Badea, finul Liei Olguța Vasilescu Iulian Badea, validat de Senat ca membru al Consiliului de Conducere al ICR la propunerea PSD, este fost deputat și unul dintre cei mai tineri parlamentari ai legislaturii 2020–2024. A fost ales deputat de Dolj pe listele PSD și a ocupat funcția de vicelider al grupului parlamentar social-democrat din Camera Deputaților. În plan politic, este cunoscut și pentru relația apropiată cu liderii PSD Dolj, fiind finul de cununie al primarului Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și al europarlamentarului Claudiu Manda. Reprezentanții AUR în conducerea ICR Adriana Gae, propunerea AUR pentru funcția de vicepreședinte, a fost votată atât de senatorii formațiunii, cât și de parlamentari PSD, obținând 73 de voturi pentru și 43 împotrivă. Dacă Adriana Gae este o prezență discretă în spațiul public, Nicolae Voiculeț, desemnat de AUR în Consiliul de Conducere al ICR, este una dintre figurile cunoscute ale curentului suveranist. Naistul a candidat în 2020 pe lista AUR Prahova pentru Senat și a participat constant la manifestațiile și campaniile organizate de partid. Voiculeț este cunoscut și pentru susținerea publică acordată lui Călin Georgescu și pentru pozițiile sale împotriva restricțiilor sanitare din perioada pandemiei. În 2021, artistul anunța că nu va mai susține concerte în locațiile în care accesul publicului era condiționat de certificatul de vaccinare. Acesta a declarat, în 2021: „Vă rog să nu mă mai contactați pentru că nu voi concerta în locurile în care este impusă o dovadă a vaccinării pentru spectatori. Folosiți slugile de artiști plătiți de guvern, care au cântat la maratoanele vaccinărilor în masă! Muzica mea nu discriminează, ea aparține tuturor oamenilor liberi.” Mai recent, Voiculeț a devenit unul dintre susținătorii vocali ai lui Călin Georgescu, criticând măsurile judiciare luate împotriva acestuia și acuzând existența unei „justiții politizate”. Acesta scria, pe 27 februarie, pe Facebook: "Exact acum un an, Călin Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la Parchetul General. Am fost acolo. Am văzut cu ochii mei. A fost momentul în care statul paralel și justiția politizată au arătat până unde sunt dispuse să meargă pentru a opri o voce liberă. Nu era vorba doar despre un om. Era vorba despre frica sistemului de poporul român trezit. Istoria ne-a învățat ceva simplu: când puterea începe să persecute adevărul, înseamnă că sfârșitul ei a început deja. România nu este colonia nimănui și nu va fi condusă la nesfârșit de rețele de crimă organizată. De interese și obediență. Adevărul nu poate fi arestat. Iar Demnitatea unui popor nu poate fi pusă în cătușe.” Dumitru Goldbach, fost polițist Dumitru Goldbach, propus de grupul parlamentar PACE – Întâi România pentru Consiliul de Conducere al ICR, este lector universitar, doctor în economie și fost polițist. Potrivit CV-ului său profesional, a lucrat în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București între 15 martie 2006 și 1 octombrie 2014. În aceeași perioadă și-a finalizat studiile universitare și doctorale și a dezvoltat activități în mediul privat, fiind implicat în companii din domeniul import-exportului și al produselor alimentare. După părăsirea Poliției Capitalei, Goldbach a devenit lector universitar la Universitatea Valahia din Târgoviște. De asemenea, a ocupat funcții în organizații patronale și a fost implicat în activitatea Rotary International, unde a deținut funcții de conducere la nivel local.

Petrisor peiu continuă să nege că AUR se înțelege cu PSD Foto: Facebook
Politică

PSD și suveraniștii de la AUR și PACE s-au aliat pentru desemnarea șefei ICR, Raluca Încroșnatu

Comisiile senatoriale de politică externă și cultură au avizat candidatura Ralucăi Corina Încroșnatu la conducerea ICR. Ea a fost propusă de PSD. În comisii, pentru această candidatură au votat senatorii PSD, AUR și PACE, care au format majoritatea. PNL s-a abținut, iar USR a votat contra. Citește și: PSD și-a pus omul, ex-CEO la Complexul Oltenia, șef peste cea mai profitabilă companie de stat. Recent, Bolojan a criticat dur Complexul Energetic Oltenia Pentru Roxana Dumitrache, susținută de USR, a votat și UDMR. ICR operează printr-o rețea de aproape 20 de reprezentanțe (institute și filiale) în numeroase țări de pe glob, organizând evenimente precum expoziții, concerte, proiecții de film și lansări de carte. ICR are misiunea de a promova limba, cultura și civilizația românească în lume.  Peiu spune că AUR a votat candidata PSD fiindcă nu era Osama bin Laden Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a afirmat, marţi, că n-a existat o înţelegere cu PSD pentru votul din comisiile de specialitate pe tema noii conduceri a Institutului Cultural Român, adăugând că, dacă va exista una, va fi pentru votul din plen. „Atunci când vorbim de principii, trebuie să ţinem cont de faptul că doamna respectivă, din câte am înţeles eu, nu este nici Carlos Şacalul, nici Osama Bin Laden.  Adică nu ştiu ce a făcut doamna respectivă, de ce ar fi trebuit (...) să nu o votăm. (...) Când avem de asigurat conducerile unor instituţii şi niciun partid nu are majoritate este normal să existe înţelegeri punctuale pentru acele majorităţi. Pe de altă parte, eu vreau să vă rog să observaţi cu obiectivitate că la toate voturile importante din Parlament cele patru partide din coaliţia de guvernare votează în bloc împreună", a declarat Peiu, într-o conferinţă de presă, la Parlament. „De la momentul căderii Guvernului, nu am favorizat sub nicio formă PSD. Am votat şi propuneri ale USR, şi propuneri ale PNL, şi propuneri ale PSD, în egală măsură”, a mai susținut Peiu.  Actualul președinte al ICR este Liviu Jicman. 

PSD în declin, AUR și proeuropenii în ascensiune (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Politică

VIDEO PSD se va topi, va ajunge pe locul trei, polarizarea va fi între AUR și forțele proeuropene (Siegfried Mureșan la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că PSD se confruntă cu perspectiva unui declin similar celui înregistrat de partidele social-democrate din mai multe state europene. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, acesta a afirmat că social-democrația europeană traversează o perioadă de slăbiciune, iar această evoluție ar putea avea consecințe directe și asupra scenei politice din România. În opinia sa, viitoarele confruntări electorale din Europa nu se vor mai desfășura între stânga și dreapta în sensul clasic al termenului, ci între forțele proeuropene și mișcările populiste și extremiste. Social-democrația europeană, într-un moment de slăbiciune Siegfried Mureșan a explicat că partidele social-democrate au înregistrat rezultate modeste în mai multe state membre ale Uniunii Europene, ceea ce le-a diminuat influența politică. Citește și: Noile autostrăzi românești vor rezista 20-25 de ani, față de 40-50 de ani, avertizează Erbașu, care explică de ce sunt prost construite „Social-democrații europeni sunt într-un moment de slăbiciune. Au luat între 5 și 10% la alegerile parlamentare într-o serie de state. Sunt cvasi-inexistenți în Polonia, foarte slabi în Franța în momentul de față, doar un pic peste 10% în Germania”, a declarat europarlamentarul. Potrivit acestuia, dificultățile întâmpinate de partidele social-democrate nu sunt fenomene izolate, ci reflectă o tendință mai largă care afectează o parte importantă a stângii europene. O nouă polarizare politică în Europa Mureșan consideră că în următorii ani competiția politică europeană se va concentra tot mai mult pe opoziția dintre forțele proeuropene și formațiunile populiste sau extremiste. „Polarizarea se va face între populiști extremiști care vor să slăbească modul democratic ordonat în care trăim și acea forță politică care explică oamenilor cât mai clar de ce extremiștii sunt o amenințare pentru modul nostru de viață democratică”, a afirmat el. În această logică, europarlamentarul apreciază că temele dominante ale viitoarelor campanii electorale vor fi apărarea democrației, apartenența europeană și libertățile democratice. El a făcut referire la alegerile recente din Republica Moldova, pe care le consideră un exemplu al modului în care se va structura competiția politică în anii următori. „Viitoarele campanii electorale la nivel european și campania de la alegerile europarlamentare din 2029 vor fi exact cum a fost campania din Republica Moldova: democrație, Europa, libertate”, a spus Mureșan. PSD, împins spre locul al treilea în politica românească În ceea ce privește România, reprezentantul PNL estimează că scena politică se va reorganiza în jurul confruntării dintre AUR și forțele proeuropene. În acest context, PSD ar urma să piardă din influența de care s-a bucurat în ultimele decenii. „În România, evident că polarizarea va fi între AUR, de o parte, și forțele proeuropene reformatoare conduse de Ilie Bolojan în partea cealaltă, cu PSD-ul într-un rol de partid pe locul trei, în cele mai bune condiții”, a declarat europarlamentarul. El consideră că partidul va fi „mult slăbit” comparativ cu poziția dominantă pe care a ocupat-o în numeroase momente după 1989. De ce socialiștii europeni nu au rupt relațiile cu PSD Întrebat de ce familia social-democrată europeană nu a exclus complet PSD și pe liderul interimar al partidului, Sorin Grindeanu, în ciuda criticilor și tensiunilor apărute în ultima perioadă, Mureșan a oferit o explicație pragmatică. Potrivit acestuia, slăbirea social-democrației europene face ca fiecare delegație națională să conteze mai mult în interiorul grupului politic european. „De ce socialiștii europeni încă nu i-au închis ușa complet în nas lui Sorin Grindeanu? Răspunsul este: fiindcă socialiștii europeni au un moment de slăbiciune și fiindcă au nevoie de acele 10 mâini ridicate ale PSD-ului în grupul socialiștilor europeni”, a afirmat europarlamentarul. O perspectivă asupra viitorului stângii europene Analiza lui Siegfried Mureșan se înscrie într-o dezbatere mai amplă privind transformările pe care le traversează partidele tradiționale din Europa. În timp ce unele formațiuni social-democrate continuă să joace un rol important în guvernarea unor state membre, în altele acestea au pierdut o parte semnificativă din electorat. Din perspectiva europarlamentarului liberal, această tendință va continua și în următorii ani, iar România nu va reprezenta o excepție. În viziunea sa, competiția politică se va concentra tot mai mult pe raportarea la proiectul european și la provocările generate de ascensiunea curentelor populiste și extremiste, în timp ce spațiul electoral al social-democrației va deveni din ce în ce mai restrâns.

Sorin Grindeanu, AUR-izat în privința Rusiei (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu, aproape complet AUR-izat: acum câțiva ani condamna explicit Rusia, azi nici nu o pomenește

De la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, raportarea lui Sorin Grindeanu la Rusia și la războiul de la granița României a fost marcată de poziționări care au stârnit atât aprobări, cât și controverse, apropiindu-se de retorica AUR. Liderul PSD a condamnat în repetate rânduri interferențele Kremlinului în procesele democratice românești și a susținut oficial orientarea euro-atlantică a țării. În același timp, declarațiile sale privind Canalul Bâstroe, tranzitul cerealelor ucrainene, transparența ajutoarelor acordate Kievului sau incidentele recente de securitate au atras critici din partea adversarilor politici și a unor analiști, care i-au reproșat tonul și oportunitatea unor intervenții publice. Acuzații privind o retorică populistă pe tema Ucrainei Mai multe analize dedicate discursului politic românesc din timpul războiului au remarcat că unii lideri politici au folosit tema Ucrainei și a efectelor conflictului pentru a capitaliza electoral nemulțumirile interne. Citește și: Nick Adams, „trimisul lui Trump” adus de Simion la Cluj: a vrut să extermine porumbeii și a atacat bomboanele M&M Un raport realizat de Expert Forum privind discursul politicienilor români pe rețelele sociale în contextul războiului arată că subiectele legate de Ucraina au fost adesea abordate prin prisma costurilor suportate de România și a impactului asupra populației, în detrimentul dimensiunii geopolitice a conflictului. În acest context, Sorin Grindeanu a fost criticat de unii observatori ai politicii externe pentru faptul că anumite intervenții publice au pus accentul pe disputele cu autoritățile de la Kiev sau pe efectele economice ale războiului, mai degrabă decât pe condamnarea agresiunii ruse. Dosarul Bâstroe și primul mare conflict diplomatic Una dintre cele mai controversate episoade ale mandatului său de ministru al Transporturilor a fost disputa privind Canalul Bâstroe din 2023. Grindeanu a acuzat public Ucraina că efectuează lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe și pe brațul Chilia, solicitând explicații și măsurători independente pentru verificarea situației. Subiectul a provocat un amplu scandal diplomatic într-un moment în care partenerii occidentali încercau să mențină unitatea de sprijin pentru Kiev. Pe atunci ministru al Transporturilor, Grindeanu a insistat că problema mediului și cea a războiului trebuie tratate separat și că România are obligația de a-și apăra interesele legitime în Delta Dunării. Totuși, mai mulți analiști au avertizat că mediatizarea intensă a subiectului riscă să alimenteze indirect narativele promovate de Moscova, care urmăreau erodarea sprijinului public european pentru Ucraina. Tranzitul cerealelor ucrainene și nemulțumirile fermierilor români Un alt dosar sensibil a fost gestionarea tranzitului cerealelor ucrainene prin România. După izbucnirea războiului, România a devenit unul dintre principalele coridoare logistice pentru exporturile agricole ale Ucrainei. În paralel însă, fermierii români au reclamat că importurile și tranzitul cerealelor ucrainene afectează piața locală și contribuie la scăderea prețurilor. Întrebat dacă există dovezi că cerealele ucrainene ajung ilegal pe piața românească, Grindeanu a răspuns că nu deține astfel de informații și că verificarea unor asemenea situații nu intră în atribuțiile sale. „Cerealele ucrainene nu rămân în România... nu am semnale despre asta, nu sunt șeful Poliției”, declara ministrul. Răspunsul a fost criticat de organizații ale fermierilor, care au considerat că ministerul responsabil de infrastructura de transport nu poate evita responsabilitatea privind monitorizarea fluxurilor logistice. În același timp, Grindeanu a subliniat în repetate rânduri amploarea efortului logistic realizat de România, arătând că prin infrastructura națională au tranzitat zeci de milioane de tone de produse agricole ucrainene. Solicitarea de transparență privind ajutorul acordat Ucrainei La finalul anului 2025, liderul PSD a provocat o nouă dezbatere publică atunci când a cerut transparentizarea completă a sprijinului acordat de România Ucrainei și Republicii Moldova. Grindeanu a declarat că publicarea informațiilor privind ajutoarele oferite este „absolut necesară”, argumentând că cetățenii au dreptul să știe dimensiunea efortului realizat de statul român. Poziția sa a fost privită cu rezerve de unii experți din domeniul securității, care au avertizat că dezvăluirea unor detalii logistice sau militare în timpul unui conflict aflat în desfășurare ar putea genera vulnerabilități suplimentare. Condamnarea explicită a interferențelor Rusiei Dacă pe unele teme legate de Ucraina discursul său a fost criticat pentru ambiguitate, în privința interferențelor Rusiei în politica românească Sorin Grindeanu a adoptat o poziție mult mai fermă. În toamna anului 2025, după declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, liderul PSD a afirmat că implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale românești din 2024 este documentată de instituțiile statului. El a susținut că autoritățile române dețin probe și că acestea vor fi prezentate în cadrul procedurilor judiciare necesare pentru apărarea procesului democratic. Aceasta reprezintă una dintre cele mai categorice poziționări publice ale lui Grindeanu împotriva Kremlinului de la începutul războiului. Controversele din 2026 și incidentul dronei rusești Cel mai recent episod controversat s-a produs în 2026, după prăbușirea unei drone rusești asupra unui bloc din Galați. În primele sale reacții publice, Grindeanu a evitat să indice explicit Rusia drept responsabilă, preferând să critice gestionarea situației de către reprezentanții Guvernului. Atitudinea sa a fost imediat atacată de lideri ai PNL și USR, care au susținut că o asemenea ezitare favorizează indirect narativele promovate de Moscova. În urma scandalului, PSD a emis un comunicat oficial în care a condamnat ferm acțiunile Federației Ruse și a cerut evitarea confruntărilor politice interne pe teme care țin de securitatea națională. Ucraina, folosită ca termen de comparație în disputele economice În primăvara anului 2026, Grindeanu a stârnit noi reacții după ce a folosit situația economică a Ucrainei ca argument într-o dispută privind performanțele economice ale României. Întrebarea sa retorică privind modul în care „o țară aflată în război poate avea o inflație mai mică decât România” a fost criticată de mai mulți comentatori, care au considerat că drama umană și militară prin care trece Ucraina este instrumentalizată în scopuri de politică internă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră