sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: consultări

4 articole
Politică

Ciolacu o pupă pe Diana Șoșoacă

Momente tandre la Palatul Victoria: premierul PSD Marcel Ciolacu o pupă pe Diana Șoșoacă, șefa SOS România, invitată la consultări privind stabilirea datei alegerilor prezidențiale. Ciolacu și Șoșoacă sunt singurii membri ai celor două delegații care au avut un astfel de contact, relativ intim. Citește și: EXCLUSIV Comisarul general adjunct al Gărzii de Mediu, considerat consumator de droguri de mare risc de către DIICOT, audiat în dosarul judecătoarei drogate de la Suceava Diana Șoșoacă este în proces de divorț de soțul ei, Silvestru, după o dispută aparent politică. Ciolacu o pupă pe Diana Șoșoacă Vicepremierii Marian Neacșu (PSD) și Cătălin Predoiu (PNL), care au făcut parte din echipa guvernamentală la aceste consultări, s-au limitat să dea mâna cu președintele SOS România. După discuții, Șoșoacă a spus că ar dori ca alegerile prezidențiale să aibă loc la 8 decembrie, de Sfânta Zămislire. “Am solicitat, din punctul nostru de vedere, pentru a se respecta Constituţia României, să se facă 10 noiembrie şi 24 noiembrie - alegerile prezidenţiale şi 8 decembrie parlamentare, sau efectiv 10 - parlamentarele, 24 - primul tur, 8 - al doilea tur. Văd ca le-au plăcut datele acestea că sunt duminici, pică exact ca în urmă cu 5 ani, 10 şi 24, iar 8 (decembrie - n.r.) le-am spus, cred că nu ştiţi ce este. Este ziua Constituţiei României şi Sfânta Zămislire. Aşa că hai să zămislim un preşedinte pentru România care să respecte Constituţia şi să o facă superioară, aşa cum este ea de fapt şi cum a fost gândită, tuturor instituţiilor europene”, a spus Şoşoacă la Guvern, după discuțiile cu Ciolacu. “Cine l-a sfătuit pe domnul Ciolacu să ne cheme l-a sfătuit bine, pentru că oricum a fost atacat, oricum notorietatea sa este în scădere, susţinerea publică nu a existat niciodată şi atunci cred că este un pas pentru a-şi repara el imaginea. Nu o să şi-o poată repara decât dacă vreodată în viaţa lui îşi va da demisia de onoare împreună cu tot Guvernul şi vor da naţionaliştilor, în speţă Partidului SOS România, guvernarea", a mai afirmat șefa SOS România.

Ciolacu o pupă pe Diana Șoșoacă Foto: Click
Ciolacu a invitat-o pe Șoșoacă la consultări Foto: Inquam/Octav ganea
Politică

Ciolacu a invitat-o pe Șoșoacă la consultări

Deși până și extremiștii germani au refuzat-o, premierul Marcel Ciolacu a invitat-o pe Diana Șoșoacă la consultări pentru stabilirea datei alegerilor prezidențiale. Președintele SOS România ar urma să vină la Palatul Victoria luni, de la ora 15.00. Citește și: EXCLUSIV Când și de ce PSD a încălcat pactul cu PNL privitor la alegerile prezidențiale, potrivit căruia candidatul unic al celor două partide pentru Cotroceni era propus de liberali Extremiștii germani, de la AfD, au votat în unanimitate ca SOS România să nu facă parte din grupul pe care îl vor înființa în Parlamentul European. SOS România votase afilierea la acest grup, care urma să fie denumit “Suveraniștii“. Ciolacu a invitat-o pe Șoșoacă la consultări Șeful Guvernului putea să evite o discuție cu SOS România fiindcă acesta nu este partid parlamentar, dar Ciolacu s-ar fi temut de un scandal și a invitat-o sub pretextul că Șoșoacă ar putea candida la prezidențiale. Foto: mediafax.ro Consultările vor avea loc luni și marți, Executivul fiind reprezentat de premierul Marcel Ciolacu și de vicepremierul Marian Neacșu. Antena 3 arată că, potrivit calendarului agreat de Ciolacu cu liderii partidelor, consultările vor începe luni, la ora 10, cu noul președinte al USR Elena Lasconi. La ora 11, la Guvern vine liderul minorităților naționale Varujan Pambuccian, iar de la 14 liderul UDMR Kelemen Hunor. Marți este invitat la Palatul Victoria liderul Forței Dreptei, Ludovic Orban. Nu se știe dacă George Simion va participa la consultări.

Putin maschează eșecul în consultări populare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin maschează eșecul în "consultări" populare

Putin maschează eșecul în "consultări" populare. Rusia va "consulta" populaţia pentru a stabili frontierele regiunilor anexate Herson şi Zaporojie, în sudul Ucrainei, a declarat luni presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit AFP. Putin maschează eșecul în "consultări" populare Totodată, Kremlinul a declarat că favorizează o "abordare echilibrată" a problemei armelor nucleare, nu bazată pe emoţii, după ce un aliat-cheie al preşedintelui Vladimir Putin a cerut în weekend ca Rusia să folosească o "armă nucleară de mică putere" în Ucraina, notează Reuters. "Vom continua să consultăm populaţia acestor regiuni", a declarat Peskov, întrebat dacă Rusia va anexa regiunile respective în totalitate sau doar părţile pe care le ocupă. Preşedintele rus Vladimir Putin a oficializat anexarea regiunilor Herson şi Zaporojie, precum şi Doneţk şi Lugansk, în estul Ucrainei, în cadrul unei ceremonii, vineri, la Kremlin. Este nevoie de "clarificarea" frontierelor Regiunile Doneţk şi Lugansk au fost anexate în totalitatea lor, Moscova recunoscând suveranitatea regimurilor separatiste proruse la sfârşitul lunii februarie, chiar înaintea declanşării ofensivei ruse în Ucraina. Dar Kremlinul a indicat săptămâna trecută că este nevoie de "clarificarea" frontierelor regiunilor Herson şi Zaporojie. Potrivit think tank-ului american ISW (Institute for the Study of War), Moscova controlează 72% din suprafaţa regiunii Zaporojie şi circa 88% din cea a Hersonului, inclusiv capitala sa omonimă. Rusia a organizat în grabă aşa-zise "referendumuri" în cele patru regiuni, consultări denunţate vehement de Kiev şi de aliaţii săi occidentali, pe fondul unei contraofensive ucrainene care a forţat armata rusă să cedeze mii de kilometri pătraţi din teren. Kadîrov, responsabil cu emoția la Kremlin Întrebat despre comentariile lui Ramzan Kadîrov, liderul Ceceniei, care a criticat conducerea militară rusă pentru eşecurile pe câmpul de luptă în Ucraina, Peskov a declarat că acesta are dreptul de a-şi exprima opinia, dar că abordarea militară a Rusiei nu ar trebui să fie condusă de emoţii, potrivit Reuters. "În momentele dificile, emoţiile trebuie excluse. Preferăm să facem evaluări echilibrate şi obiective (ale situaţiei)", a indicat Dmitri Peskov, întrebat despre aceste declaraţii, lăudând totuşi "contribuţia eroică" a lui Kadîrov la ofensiva armatei ruse în Ucraina. "Aşadar, preferăm să ne limităm la evaluări echilibrate şi obiective", a reiterat Peskov, adăugând că liderii regiunilor au dreptul de a-şi exprima punctul de vedere. Marele mister nuclear Dmitri Peskov a mai spus că baza pentru orice utilizare a armelor nucleare este stabilită în doctrina nucleară a Rusiei. Aceste principii directoare permit utilizarea armei nucleare - sau a unei alte arme de distrugere în masă - dacă astfel de arme sunt folosite împotriva Rusiei sau dacă statul rus se confruntă cu o ameninţare existenţială, fie aceasta şi cu arme convenţionale. "Nu pot exista alte considerente atunci când vine vorba despre aceasta", a declarat Peskov. Kremlinul a dat clar de înţeles că această protecţie nucleară se extinde şi la cele patru regiuni din Ucraina în curs de anexare oficială de către Moscova. Putin a avertizat Occidentul luna trecută că "nu blufează" atunci când a spus că Rusia este pregătită să folosească arme nucleare pentru a-şi proteja teritoriul. Vineri, el a declarat că SUA au creat un "precedent" prin lansarea de bombe nucleare asupra Japoniei la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Variabila "Ucraina în NATO" Kadîrov a fost instalat în funcţia de preşedinte cecen de către Putin în 2007 pentru a exercita controlul asupra unei regiuni autonome al cărei popor a luptat în războaie sângeroase cu Moscova de-a lungul anilor 1990 şi începutul anilor 2000 pentru independenţă. El a pus la dispoziţia Moscovei forţe cecene pentru a sprijini Rusia în campania militară în Ucraina, iar criticile sale la adresa conducerii militare, după ce Rusia s-a retras din bastionul său din Liman (regiunea Doneţk), au fost unele dintre cele mai tranşante de la începutul conflictului, care durează deja de şapte luni. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul În acelaşi timp, Kremlinul a declarat luni că "monitorizează îndeaproape" situaţia legată de dorinţa Ucrainei de a adera la NATO, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la o aderare rapidă la alianţă, transmite EFE. "Urmărim cu multă atenţie această decizie. Reamintim că tocmai orientarea Ucrainei către NATO şi confirmarea viitoarei apartenenţe la Alianţa Nord-Atlantică a fost unul dintre motivele operaţiunii militare speciale ruse", a declarat Dmitri Peskov, remarcând că ţările NATO au reacţionat "diferit" la recentele declaraţii ale Kievului. Binomul Finlanda - Suedia, caz unic? "Există ţări care susţin aderarea rapidă a acesteia, iar altele nu. În orice caz, toate evocă principiul consensului", a spus el. Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat săptămâna trecută că uşile NATO "rămân deschise" pentru Ucraina, dar a reamintit Kievului că există un proces de urmat pentru a deveni membru al alianţei. În plus, Blinken a evitat să răspundă la întrebarea dacă ţara sa ar susţine o procedură de urgenţă pentru aderarea Ucrainei la NATO, cum este cea urmată de Suedia şi Finlanda în acest an. Zelenski a solicitat aderarea la NATO la 30 septembrie, ca răspuns la anexarea de către Rusia a patru regiuni ucrainene.

Putin asociază România cu greii lumii (sursa: nato.int)
Internațional

Putin asociază România cu greii lumii

Putin asociază România cu greii lumii. Planurile militare ale Rusiei au transformat România și Polonia în cele mai "fierbinți" țări din NATO în ultima lună. Astfel, în decurs de o săptămână, șefii celor două state europene au stat la aceeași masă de consultări cu cele mai puternice state și organizații din lume. Putin asociază România cu greii lumii Pe 11 februarie a.c., președintele "Klaus Iohannis a participat (...), la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la consultări în format restrâns cu o serie de lideri aliați și ai instituțiilor Uniunii Europene pe tema evoluțiilor îngrijorătoare ale securității regionale, europene și euroatlantice generate de desfășurarea masivă de forțe și echipamente ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre. La discuții au mai participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Președintele Consiliului European, Charles Michel.", potrivit unui comunicat al Cotroceniului. Același format, după o săptămână Șapte zile mai târziu, pe 18 februarie, președintele României a participat "la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri aliați și ai instituțiilor Uniunii Europene pe tema celor mai recente evoluții de securitate, în contextul actual tensionat. Consultările s-au înscris în linia eforturilor aliate și transatlantice de coordonare și vin în continuarea discuțiilor în format similar, care au avut loc la data de 11 februarie 2022, de asemenea la inițiativa Președintelui Biden. La discuții au mai participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Președintele Consiliului European, Charles Michel. Rusia, dezinformare și intimidare Această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul intensificării acțiunilor provocatoare ale Federației Ruse, dublate de o retorică tot mai intensă în scopul dezinformării și intimidării. Liderii au analizat, cu acest prilej, cele mai recente informații din teren și pașii următori care trebuie avuți în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creșterea nivelului securității pe continentul european și descurajarea utilizării forței militare de către Rusia. Accentul a fost pus pe importanța continuării demersurilor politico-diplomatice în vederea dezescaladării concrete, verificabile și a evitării unui conflict." Această a doua rundă de consultări în același format venea la numai o zi după ce Iohannis anunțase că România vrea ca un grup de luptă al NATO să fie plasat pe teritoriul României.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră