marți 19 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1341 articole
Economie

Autostrăzile A7 și A8 cresc masiv piața de spații logistice din nord-estul țării

Autostrăzile A7 și A8 impulsionează dezvoltarea pieței de spații logistice din nord-estul României, atrăgând investiții importante în județul Iași. Autostrăzile A7, A8, investiții majore în Iași Grupul belgian WDP – Warehouses De Pauw intră pe piața locală prin achiziția parcului industrial Proinvest Park Miroslava, într-o tranzacție estimată la peste 20 de milioane de euro. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni Investiția, aflată în curs de finalizare, marchează extinderea unuia dintre cei mai activi jucători din sectorul logistic din România. WDP deține deja proiecte majore în București, Slatina și Șag, cu grad ridicat de ocupare și venituri semnificative din chirii. Continuarea, în Ziarul de Iași

Autostrăzile A7, A8, investiții majore în Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Peste 11.000 de firme închise în doar două luni (sursa: Pexels/www.kaboompics.com)
Economie

Creștere alarmantă a firmelor dizolvate în 2026: peste 11.000 de companii închise în doar două luni

Numărul firmelor dizolvate în România a înregistrat o creștere semnificativă în primele două luni din 2026. Potrivit datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, au fost înregistrate 11.066 de dizolvări, în creștere cu 38,31% față de aceeași perioadă din 2025, când se consemnau 8.001 firme închise. București și marile județe, în topul dizolvărilor Cele mai multe firme dizolvate au fost raportate în București, unde 2.117 companii și-au încetat activitatea, în creștere cu 45,1% față de primele două luni din 2025. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan În topul județelor afectate se mai află: Cluj – 621 firme dizolvate (plus 40,50%) Ilfov – 523 firme (plus 56,12%) Constanța – 498 firme (plus 61,69%) Timiș – 494 firme (plus 44,87%) Iași – 426 firme (plus 39,22%) Județele cu cele mai puține dizolvări de firme La polul opus, cele mai puține dizolvări au fost înregistrate în: Mehedinți – 39 firme (minus 35%) Ialomița – 54 firme (plus 45,95%) Călărași – 64 firme (plus 23,08%) Covasna – 65 firme (plus 47,73%) Giurgiu – 82 firme (plus 17,14%) Teleorman – 89 firme (plus 30,88%) Creșteri spectaculoase în anumite județe Cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de firme dizolvate au fost raportate în: Gorj – plus 78,76% Galați – plus 73,15% Mureș – plus 72,88% Dolj – plus 71,3% În schimb, scăderi ale numărului de dizolvări s-au înregistrat doar în câteva județe: Mehedinți – minus 35% Buzău – minus 4,11% Vrancea – minus 2,11% Comerțul, cel mai afectat sector Domeniul de activitate cel mai afectat de dizolvări rămâne comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor. În acest sector au fost raportate 2.074 de firme dizolvate la nivel național, în creștere cu 5,23% față de perioada similară din 2025. Alte domenii vulnerabile: servicii profesionale și construcții Conform datelor Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, și alte sectoare importante au fost afectate: Activități profesionale, științifice și tehnice – 846 firme dizolvate (plus 17,66%) Construcții – 775 firme dizolvate (plus 1,44%) Situația din februarie 2026 Doar în luna februarie 2026, au fost înregistrate 5.663 de dizolvări de firme. Cele mai multe cazuri au fost raportate în: București – 1.119 firme Cluj – 348 firme Ilfov – 288 firme Iași – 246 firme Timiș – 246 firme Creșterea accelerată a numărului de firme dizolvate reflectă presiunile economice din mediul de afaceri și indică o dinamică îngrijorătoare pentru antreprenoriatul românesc în 2026.

Scumpirea carburanților afectează bugetul (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

Creșterea prețurilor la carburanți nu aduce nici un beneficiu Guvernului, spune Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a declarat că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu și blocajele în transportul de țiței din zona Golfului Persic vor avea efecte economice globale severe, inclusiv inflație în creștere și încetinirea economiei. De asemenea, Bolojan a susținut că nu există nici un beneficiu pentru Guvern în creșterea prețurilor la carburanți. Războiul din Iran afectează creșterea economică Premierul a afirmat, într-un mesaj public: Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan "La o lună de zile de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, efectele blocării transportului de ţiţei şi produse derivate către ţările lumii se simt atât pentru cetăţeni, cât şi pentru guverne. Aceste efecte se manifestă în special prin creşterea preţurilor la combustibili, la îngrăşăminte pentru agricultură şi prin rate ale dobânzilor mai mari. Dacă se prelungeşte conflictul, creşterea economică va fi mai mică peste tot în lume, iar inflaţia va creşte la nivel global. Toate ţările din economia globală vor fi afectate, iar România nu poate fi o excepţie. Nu putem anula aceste efecte, ci putem doar să limităm costurile în limita posibilităţilor pe care le avem", Creșterea prețurilor la carburanți nu aduce beneficii bugetului Șeful Executivului a subliniat că statul român nu câștigă din scumpirea carburanților, în ciuda creșterii veniturilor din TVA. "Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creşterii preţurilor la carburanţi", a precizat acesta, explicând că veniturile suplimentare sunt mult mai mici decât impactul negativ asupra economiei. "Din estimările Finanţelor, într-o lună s-ar încasa suplimentar din creşterea veniturilor din TVA între 100 şi 110 milioane lei, la un preţ mediu al carburanţilor de 10-10,2 lei. Asta pentru că sub jumătate din vânzările de carburanţi se fac către persoanele fizice, iar peste jumătate se fac către firme care deduc TVA-ul (...) Criza preţului petrolului are pentru economie costuri indirecte şi mai mari. Creşterea generală a preţurilor are un efect de scădere a consumului, de frânare a creşterii economice şi afectează veniturile statului. În plus, apare un cost suplimentar pentru stat ca urmare a creşterii ratei dobânzilor; de la începutul crizei, dobânzile la datoria publică au crescut cu până la 1 punct procentual. Dacă perioada de instabilitate se prelungeşte, costurile cu dobânzile pot creşte semnificativ, afectând echilibrul bugetar", a evidenţiat premierul. Măsuri pentru transportatori și agricultori Guvernul a intervenit pentru a limita efectele scumpirilor, în special în sectoarele-cheie ale economiei. "În martie, pentru transportatori, am crescut, la aproape o treime, acciza care le va fi rambursată anul acesta. Pentru buget, înseamnă un efort de peste 600 de milioane de lei în acest an. De săptămâna viitoare vom începe plăţile pentru motorina achiziţionată în ultimul trimestru al anului trecut. Am luat măsuri şi pentru urgentarea decontărilor. Susţinerea acestui sector are efecte asupra întregii economii, preţul final al oricărui produs fiind influenţat de costul transportului", a punctat premierul. Pentru agricultură, sprijinul a fost extins: "Asta înseamnă un efort bugetar de peste 1,5 miliarde lei anul acesta, din care peste 500 de milioane reprezintă plăţi pentru ultimele luni ale anului trecut. Sprijinul pentru agricultori are efecte atât asupra competitivităţii sectorului, cât şi asupra preţului alimentelor. Am limitat adaosul comercial în lunile următoare la nivelul mediu al anului trecut, în sectorul combustibililor, pentru a evita creşterea speculativă a preţurilor. Asta a însemnat în principal un efect de limitare a creşterilor de preţuri la combustibili pe zona de rafinare. Ca urmare, săptămâna aceasta, pentru produsele ieşite din rafinăriile din ţară, creşterea preţului a fost limitată sau chiar preţurile au scăzut. Asta s-a văzut în preţul la staţii, la unele reţele de benzinării", a explicat Ilie Bolojan. Reducerea accizei la motorină: impact limitat, dar necesar Executivul a adoptat o reducere de 11% a accizei la motorină, echivalentul a 30 de bani pe litru. "Ieri, în şedinţa de Guvern, am aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care se reduce cu 11% acciza la motorina standard, adică cu 30 de bani pe litru. Asta înseamnă un preţ mai mic la pompă de săptămâna viitoare, de marţi. Nu este o reducere mare, dar este ceea ce ne permitem acum. La un consum de aproape 700 de milioane de litri lunar, asta înseamnă un efort bugetar de aproximativ 200 de milioane lunar. De ce doar motorina? În România, consumul de motorină reprezintă peste 75% din consumul total de combustibil, benzina reprezentând sub 25%. În plus, la motorină creşterile de preţ au fost duble faţă de cele de la benzină. De asemenea, costul motorinei afectează preţul transportului de mărfuri şi de călători, costul pentru funcţionarea maşinilor şi utilajelor grele din construcţii şi industrie, preţurile din economie, în general, şi, implicit, costul vieţii", a argumentat premierul. Taxă de solidaritate pentru companiile din energie Guvernul a decis și supraimpozitarea profiturilor excepționale din sectorul petrolier. "Sumele ce vor fi încasate vor acoperi parţial reducerile de accize pe care le-am acordat. Cei care profită, prin preţurile mai mari ale petrolului, de consecinţele războiului trebuie să-şi aducă contribuţia la reducerea poverii asupra cetăţenilor. Din această taxă de solidaritate, conform estimărilor Finanţelor, ar urma să se încaseze între 90 şi 100 de milioane lei lunar, în funcţie de preţurile ţiţeiului", a declarat Ilie Bolojan. Premierul a concluzionat: "Chiar dacă adăugăm şi veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm". Guvernul nu pregătește alte măsuri pentru benzină Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că, în acest moment, nu există alte măsuri în lucru pentru reducerea impactului scumpirilor. "Piaţa este fluidă, e foarte greu de spus ce se va întâmpla în perioada următoare, pentru că am văzut că este impredictibilă. În acest moment nu e în lucru nicio altă măsură, dar sigur că efectul măsurilor deja luate sunt într-o permanentă evaluare. (...) Toate măsurile luate până acum - şi cea de astăzi, şi cele din ordonanţa de săptămâna trecută - sigur că sunt în permanenţă evaluate. A fost stabilită o reducere de acciză pentru motorina Standard pentru că, pe de-o parte, acolo a fost creşterea cea mai mare de preţ, fără îndoială, 75% din consumul de pe piaţa românească este consum de motorină şi trebuie să ne gândim la faptul că motorina este cea care, de fapt, se duce cel mai puternic în inflaţie la o adică. Intervenind asupra motorinei, practic creezi şi un efect anti-inflaţionist", a explicat aceasta.

România, rating „BBB-” (S&P Global Ratings) (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Economie

România, la un pas de retrogradare: S&P confirmă ratingul la „BBB-” cu perspectivă negativă

S&P Global Ratings a reconfirmat vineri ratingul suveran al României pentru datoria pe termen lung și scurt la nivelul „BBB minus/A-3”, menținând însă o perspectivă „negativă”. Decizia reflectă echilibrul fragil dintre măsurile de consolidare fiscală și riscurile economice și geopolitice care apasă asupra economiei. Consolidarea fiscală continuă, în ciuda tensiunilor politice Potrivit agenției de evaluare, Guvernul României este așteptat să continue implementarea reformelor fiscale, chiar dacă există divergențe în interiorul coaliției de guvernare. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan "Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat, vineri, ratingurile pentru datoria pe termen lung şi scurt a României, la "BBB minus/A-3", perspectiva asociată fiind una "negativă", informează un comunicat de presă al S&P." Chiar dacă ritmul de creștere economică încetinește, iar efectele conflictelor din Orientul Mijlociu se resimt în creșterea prețurilor la combustibili, estimările indică o reducere treptată a deficitului bugetar, de la 9,4% din PIB în 2024 la 5,5% în 2027. Măsuri dure deja aplicate: TVA majorat și înghețarea veniturilor Analiștii subliniază că o parte dintre cele mai dificile decizii fiscale au fost deja implementate, chiar dacă nu există consens total în coaliție. "Deşi partidele care alcătuiesc coaliţia de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale, inclusiv creşterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) şi îngheţarea pensiilor şi a salariilor din sectorul public, sunt deja în vigoare. (...) Preconizăm că economia României se va confrunta cu aproape o stagnare în 2026, deoarece consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale şi creşterea preţurilor la energie pun presiune asupra consumului privat", se arată în comunicatul S&P. Aceste măsuri vin însă cu un cost economic semnificativ, reducând puterea de cumpărare și afectând consumul intern. Creștere economică modestă și presiuni din exterior Perspectivele economice pe termen scurt rămân prudente. S&P estimează o creștere de doar 0,25% în acest an, influențată de efectele negative acumulate din 2025 și de impactul politicilor fiscale restrictive. "Prognozăm că, în perioada 2027-2029, creşterea va reveni la 2,5%, condiţionată de investiţii susţinute în infrastructură, o orientare fiscală mai puţin restrictivă, redresarea consumului, îmbunătăţirea cererii externe şi utilizarea eficientă şi la timp a fondurilor Next Generation EU", precizează analiştii. Relansarea economică depinde astfel de investiții publice, absorbția fondurilor europene și stabilizarea mediului extern. Deficitul bugetar, în scădere treptată Estimările indică o reducere progresivă a deficitului bugetar, de la 7,7% din PIB în 2025 la 6,5% în 2026 și 5,5% în 2027. Bugetul pentru 2026 este văzut ca un angajament ferm pentru continuarea consolidării fiscale. "Cu toate acestea, persistă riscuri politice şi de punere în aplicare, provenite din potenţialele provocări juridice la adresa adoptării bugetului şi vulnerabilităţi persistente legate de eficienţa colectării impozitelor şi de dependenţa de reforme administrative de succes. În plus, în urma şocurilor preţurilor la energie, guvernul a implementat unele măsuri de sprijin pentru sectoarele transporturilor şi agriculturii", avertizează analiştii S&P. De ce rămâne perspectiva negativă Agenția explică menținerea perspectivei negative prin riscurile ridicate legate de implementarea reformelor și de contextul extern volatil. "Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în ciuda eforturilor, riscurile de implementare legate de consolidarea finanţelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani. Perspectiva negativă reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la riscurile externe tot mai mari de pe pieţele energetice globale, deoarece poziţia fiscală şi balanţa de plăţi sub presiune lasă un spaţiu de manevră redus pentru a absorbi şocurile externe prelungite", subliniază analiştii agenţiei de evaluare. Riscul de retrogradare și condițiile pentru stabilizare S&P avertizează că ratingul României ar putea fi retrogradat în următorii doi ani dacă reformele fiscale nu vor produce rezultatele așteptate sau dacă economia va continua să încetinească. În același timp, există și un scenariu pozitiv: perspectiva ar putea fi îmbunătățită la „stabilă” dacă deficitele fiscale și externe se reduc semnificativ, iar creșterea economică își revine. Această evaluare plasează România într-un moment critic, în care echilibrul dintre disciplină fiscală și susținerea economiei va decide direcția următorilor ani. Reacția ministrului Finanțelor Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis un mesaj de încredere după decizia S&P Global Ratings de a reconfirma ratingul suveran al României la nivelul „BBB-/A-3”, chiar dacă perspectiva rămâne negativă. Oficialul consideră că această evaluare reflectă credibilitatea României în fața instituțiilor financiare internaționale și confirmă direcția actuală a politicilor economice. "Reconfirmarea ratingului suveran al României evidenţiază încrederea agenţiilor internaţionale în capacitatea autorităţilor de a continua consolidarea fiscală şi de a menţine stabilitatea macroeconomică." Prioritățile Guvernului: deficit mai mic, reforme și investiții În continuare, ministrul Finanțelor a subliniat principalele obiective ale Guvernului în perioada următoare, insistând asupra reducerii deficitului bugetar și a accelerării reformelor. "Prioritatea noastră rămâne reducerea sustenabilă a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale şi valorificarea investiţiilor finanţate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor şi a susţine creşterea economică pe termen mediu", a precizat Alexandru Nazare, într-un comunicat.

Carnea de miel din piețe s-a ieftinit față de 2025, supermarketurile vând și cu 50% mai scump (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Carnea de miel din piețe s-a ieftinit față de 2025, supermarketurile vând și cu 50% mai scump

Carnea de miel a reapărut în piețe și magazine, iar diferențele de preț dintre producători și supermarketuri se mențin și în acest an. În supermarketuri, mult mai scump În timp ce fermierii păstrează prețurile apropiate de cele de anul trecut, în marile magazine prețurile ajung până la aproximativ 68 de lei pe kilogram. Citește și: Fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, critică dur „muțenia” Bisericii în fața extremismului. Replică acidă a actualului purtător de cuvânt În supermarketuri, prețurile la carnea de miel pornesc de la circa 48,90 lei/kg și pot ajunge până la 68 lei/kg, în funcție de proveniență și de oferta disponibilă. Online, se pot găsi și sortimente de drob la prețuri între doi și trei lei pe suta de grame. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Datorii la stat de peste un miliard de euro, eșalonate de firme și persoane fizice (sursa: Facebook/ANAF)
Economie

Datorii la stat de peste un miliard de euro, eșalonate de firme și persoane fizice

Contribuabilii au apelat și în 2025 la eșalonările la plată, una dintre cele mai utilizate soluții fiscale pentru firmele și persoanele fizice care înregistrează datorii la bugetul de stat. Media județeană: 220 de milioane de lei Datele oficiale arată că, la 31 decembrie 2025, erau în derulare 7.362 de eșalonări la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași (care administrează județele Iași, Bacău, Botoșani, Suceava, Neamț și Vaslui), cu o valoare totală a obligațiilor fiscale eșalonate de 1,182 miliarde de lei. Citește și: Fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, critică dur „muțenia” Bisericii în fața extremismului. Replică acidă a actualului purtător de cuvânt Comparativ, la finalul anului 2024 erau înregistrate 3.429 de eșalonări, în valoare totală de 722,15 milioane de lei. Pe parcursul anului trecut, potrivit datelor Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Iași, au fost depuse 9.797 de cereri pentru înlesniri la plată, dintre care 8.177 au fost aprobate de administrațiile fiscale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Viitorii pensionari, încurajați să economisească prin investiții la bursă, propune un proiect PNL-USR Foto: Facebook
Economie

Viitorii pensionari, încurajați să economisească prin investiții la bursă - proiect USR-PNL

Viitorii pensionari sunt încurajați să economisească prin investiții la bursă, propune un proiect inițiat de parlamentarii Cristina Prună (USR), Gabriela Horga (PNL), Claudiu Năsui (USR) și Sebastian Burduja (PNL), pe modelul IRA din SUA. Proiectul este însă semnat și de parlamentari din PSD, AUR și UDMR.  Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual Conturile Individual Retirement Account (IRA) sunt conturi personale deschise la bănci, case de brokeraj sau instituții financiare, spre deosebire de planurile sponsorizate de angajator, cum ar fi 401(k). Acestea susțin investițiile în acțiuni, obligațiuni, fonduri mutuale și multe altele, cu limite anuale de contribuție stabilite de IRS (de exemplu, istoric, în jur de 6.000-7.000 USD, plus o sumă „catch-up” pentru cei peste 50 de ani). Retragerile înainte de vârsta de 59½ ani implică de obicei penalizări. Viitorii pensionari, încurajați să economisească prin investiții la bursă - proiect USR-PNL „Este vorba de conturi similare conturilor 401(k) și IRA (Individual Retirement Account) din SUA. Pentru cine nu știe, conturile acestea sunt probabil cel mai de succes plan privat de pensie din lume. Sunt unul dintre motivele pentru care piețele financiare americane au ajuns să fie extrem de puternice. Și au permis la milioane de americani să devină investitori economisind pentru pensie prin bursă. Multe țări europene au preluat modelul. A venit momentul să o facă și România. Dar ce înseamnă asta practic?   1) Contribuții 100% voluntare. Fie deductibile fiscal și impozitate la retragere, fie nedeductibile dar neimpozitate la retragere.   2) Câștigurile din investiții 100% neimpozitate (câștiguri de valoare, dividende, dobânzi/cupoane).   3) Banii tăi rămân ai tăi, nu se amestecă în bugetul de stat. Poți investi cum vrei, acțiuni, obligațiuni, ETF-uri etc.   4) Retragerile au loc la momentul pensionării.   Pensiile nu trebuie să fie o sursă de finanțare pentru deficitul statului. Și nici nu trebuie să depindă de mila guvernelor viitoare”, a explicat Năsui, pe Facebook.   „Un mecanism simplu şi eficient prin care fiecare român poate economisi pentru pensie investind pe piaţa de capital — după propriile alegeri. Contribuţiile sunt 100% voluntare, fiecare investeşte cât şi când îşi permite; Tu decizi în ce instrumente investeşti - acţiuni, obligaţiuni, ETF-uri sau alte instrumente;  Banii rămân ai tăi şi pot fi retraşi la pensionare (sau în situaţii speciale)”, a arătat și Horga.    Facilități fiscale pentru pensionarii care investesc   Potrivit USR, proiectul prevede ca orice persoană fizică rezidentă în România şi care obţine venituri impozabile să-şi poate deschide conturi individuale de investiţii pentru pensie (CIIP) la una dintre societăţile de servicii de investiţii financiare (SSIF) existente pe piaţă şi reglementate de Legea 126/2018 privind pieţele de instrumente financiare.    Deschiderea şi alimentarea acestor conturi vor fi voluntare, iar pentru ca oamenii să fie stimulaţi să aleagă opţiunea şi pentru a fi încurajată economisirea pe termen lung, sunt propuse facilităţi fiscale:   - dacă banii puşi în conturi sunt din venitul net, retragerea fondurilor la momentul pensiei nu va fi impozitată   - dacă banii puşi sunt deductibili din impozitul pe venit, retragerea fondurilor la momentul pensiei va fi impozitată   - câştigurile din investiţii (câştiguri de valoare, dividende, dobânzi/cupoane) vor fi scutite de impozit şi contribuţii sociale.   Banii din conturile deschise la SSIF rămân ai oamenilor, nu se duc spre bugetul de stat. Şi tot oamenii, titulari ai conturilor, vor decide cum să fie banii investiţi - în acţiuni, obligaţiuni, ETF-uri etc., pe bursa din România sau pe alte pieţe din state membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), precizează USR.     

Adaosul la alimente, plafonat până în iunie (sursa: Pexels/Kampus Production)
Economie

Guvernul menține plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază până în iunie

Guvernul a adoptat marți o ordonanță de urgență prin care prelungește măsura plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la data de 30 iunie 2026. Actul normativ modifică prevederile OUG 67/2023 și menține mecanismul de control al prețurilor aplicat în prezent. Ioana Dogioiu: măsura continuă în aceleași condiții Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Nadina Dogioiu, la finalul ședinței de Guvern. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie „Practic, este vorba despre o prelungire a plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până pe data de 30 iunie 2026. Suntem în a cincisprezecea lună de plafonare, periodic reînnoită prin ordonanţe de urgenţă.” Ce produse sunt vizate de plafonarea adaosului comercial Măsura se aplică în continuare pentru o listă de produse alimentare esențiale, printre care: pâine albă, iaurt, ouă, ulei, carne de pui, carne de porc. „Măsura se menţine în aceleaşi condiţii ca până în prezent, referitoare la o serie de alimente de bază”, a precizat Ioana Dogioiu. Decizia coaliției: încă trei luni de plafonare Prelungirea măsurii vine după ce coaliția de guvernare a decis, luni, extinderea plafonării adaosului comercial pentru încă trei luni. Autoritățile susțin că această intervenție are rolul de a tempera creșterea prețurilor și de a proteja puterea de cumpărare a populației. Plafonarea adaosului comercial a fost introdusă în 2023 și este reînnoită periodic, în funcție de evoluția pieței și de presiunile inflaționiste.

Mașinile electrice, taxe mai multe (sursa: Pexels/Kindel Media)
Economie

Mașinile electrice vor fi taxate din ce în ce mai mult, vor dispărea facilitățile fiscale

Mașinile electrice, considerate până de curând o soluție fiscală avantajoasă și prietenoasă cu mediul, riscă să devină o nouă sursă de venit pentru bugetele statelor. Tendința este deja vizibilă în mai multe țări occidentale, unde autoritățile pregătesc introducerea unor taxe rutiere dedicate acestor vehicule. În România, primul semnal a fost deja dat: începând cu 2026, proprietarii de mașini electrice vor plăti un impozit anual, după ani în care au beneficiat de scutiri. România introduce impozit pentru mașinile electrice Potrivit Legii 239/2025, de la 1 ianuarie 2026, proprietarii de autoturisme 100% electrice vor plăti un impozit fix de 40 de lei pe an. Citește și: Neînfricata Șoșoacă se teme de medicul psihiatru: refuză „expertiza medico-legală psihiatrică” cerută de procurori Măsura marchează o schimbare de paradigmă în politica fiscală privind mobilitatea verde. Raul Cazan, președintele Asociației 2Celsius, atrage atenția că această decizie este doar începutul unui trend mai amplu: "Guvernul Bolojan a introdus impozitul fix pentru autovehicule electrice: 40 lei pe an. Măsura a creat puţină rumoare acoperită, însă, de gălăgia generală legată de taxarea maşinilor convenţionale pe baza capacităţii cilindrice. În viitorul apropiat, însă, în multe ţări occidentale (diverse state nord-americane, Marea Britanie) şoferii de vehicule electrice vor fi supuşi unei forme de taxare rutieră." Taxe rutiere pentru mașinile electrice în Occident Modelul de taxare este deja conturat în unele state. În Marea Britanie, de exemplu, autoritățile pregătesc introducerea unei taxe calculate în funcție de distanța parcursă. "În Marea Britanie se va percepe o taxă de trei pence pe milă (undeva la 2 bani pe milă) pentru maşinile complet electrice şi jumătate din această sumă pentru vehiculele hibride plug-in. Un şofer care ar parcurge 8.000 de mile pe an va plăti 240 de lire sterline. Vehiculele electrice vor rămâne totuşi mai atractive decât cele alimentate cu benzină şi motorină, care costă şoferii aproximativ 480 de lire sterline pe an în special în acciza la combustibil." În același timp, impactul bugetar este semnificativ: "Taxa va strânge 1,9 miliarde de lire sterline la buget până la sfârşitul deceniului, conform estimărilor guvernamentale. Maşinile electrice ar urma să devină o problemă fiscală." De ce devin mașinile electrice o problemă fiscală Creșterea numărului de vehicule electrice reduce veniturile din accizele pe combustibil, ceea ce obligă guvernele să regândească sistemul de taxare. "Ani de zile, experţii financiari au avertizat că sporirea numărului de maşini electrice şi dispariţia motorului cu ardere internă vor face o gaură în finanţele publice. Taxele rutiere reprezintă o mare parte din veniturile guvernamentale, doar în UK generând 24,4 miliarde de lire sterline pe an (2025)." Estimările sunt îngrijorătoare: "Analiştii se aşteaptă ca veniturile să scadă de la 0,7% din PIB în prezent la doar 0,1% până în 2050-2051. Noua schemă va acoperi aproximativ un sfert din acest deficit." Principiul care schimbă regulile jocului: toți șoferii plătesc Noua abordare fiscală introduce un principiu esențial: toți participanții la trafic trebuie să contribuie, indiferent de tipul de motorizare. "Acest lucru se va schimba în anii următori; rata şi domeniul de aplicare al taxei vor creşte cu siguranţă. Ceea ce contează în acest moment este că a fost stabilit principiul conform căruia toţi participanţii la trafic ar trebui să contribuie." Inclusiv publicații influente susțin această direcție: "The Economist opinează că cel mai bine este să se introducă un nou regim fiscal din timp, cât timp maşinile electrice sunt încă o minoritate pe drumuri, iar deţinătorii lor nu reprezintă un lobby prea puternic." Ce cred șoferii despre taxarea mașinilor electrice Percepția publică începe să se alinieze acestei idei. Un sondaj realizat de Stonehaven arată că majoritatea britanicilor susțin introducerea taxelor pentru vehiculele electrice. "71% din publicul britanic consideră că şoferii de maşini electrice ar trebui să plătească anumite taxe, în timp ce doar 14% afirmă că nu ar trebui să plătească deloc." Diferențele de opinie sunt însă vizibile: "Alegătorii de stânga tind să creadă că maşinile mai ecologice ar trebui să beneficieze de un tratament fiscal preferenţial, în timp ce cei de dreapta cred că ar trebui să plătească acelaşi lucru ca cele pe benzină şi motorină." Cum ar putea funcționa noul sistem de taxare Modelul propus presupune un sistem flexibil, bazat pe estimarea și verificarea kilometrajului. "Dar cum s-ar plăti această taxă? Şoferii ar plăti în avans pentru un an estimat de condus şi ar achita soldul la sfârşitul anului. Declaraţiile şoferilor privind kilometrajul ar fi verificate în raport cu înregistrările inspecţiilor tehnice ale vehiculelor auto, aşa cum se întâmplă în Noua Zeelandă." Riscuri: scăderea vânzărilor de mașini electrice Introducerea taxelor ar putea avea și efecte negative asupra pieței auto. "Marele risc este ca taxa să afecteze vânzările de maşini. În UK vehiculele electrice ar trebui să reprezinte 80% din vânzările totale până în 2030. Se estimează că noua taxă ar duce la 440.000 de vânzări mai puţine în următorii cinci ani, deşi acest lucru va fi compensat în mare parte de stimulente mai generoase pentru achiziţiile de maşini." Pe termen lung, însă, beneficiile ar putea depăși riscurile: "Dar dacă va funcţiona, va fi o victorie rară: o reformă fiscală radicală, populară, care creează stimulente bune şi este probabil să îmbunătăţească sănătatea finanţelor publice pentru deceniile următoare." Asociația 2Celsius este o organizație independentă de mediu care promovează politici publice și inițiative pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătățirea calității aerului în România.

Războiul din Iran lovește economia Europei (sursa: Pexels/www.kaboompics.com)
Economie

Războiul din Iran lovește economia Europei: inflație în creștere și riscuri de stagnare (Bloomberg)

Impactul economic al conflictului din Iran începe să se resimtă puternic în Europa, unde creșterea economică fragilă și accelerarea inflației riscă să amplifice presiunile industriale, fiscale și politice. Potrivit Bloomberg, statele europene își revizuiesc deja prognozele economice în jos. Energie mai scumpă și prognoze revizuite Campania militară lansată de Donald Trump generează incertitudine majoră, determinând creșteri ale prețurilor la gaze și petrol. Citește și: PSD a înființat grupul de whatsapp „Jos Guvernul”. Grindeanu se jenează să spună dacă e activ În acest context, mai multe state europene analizează măsuri pentru a limita impactul inflației. Țări precum Germania și Italia iau în calcul reducerea estimărilor economice, după ce Banca Centrală Europeană a avertizat asupra deteriorării perspectivelor. BCE avertizează: criza ar putea fi mai gravă decât pare Președintele BCE, Christine Lagarde, a transmis un mesaj îngrijorător: "Actualul şoc este probabil dincolo de ce ne imaginăm în acest moment, şi duce la un fel de evaluare întârziată a nivelului gravităţii crizei" Industria europeană, în prima linie a impactului Sectoarele mari consumatoare de energie sunt cele mai expuse. Analistul Christian Keller, de la Barclays, avertizează: "Este foarte clar că primele şi cele mai afectate sunt sectoarele mari consumatoare de energie. Dar cu cât durează mai mult, efectul se va resimţi în fiecare sector" În Germania, industria chimică resimte deja presiuni majore. Companii precum SKW Piesteritz GmbH și Evonik Industries reduc producția sau evaluează impactul. Directorul general al Evonik, Christian Kullmann, a declarat: "Este încă prea devreme să cuantificăm exact efectele. Dar Evonik nu va putea scăpa de consecinţele indirecte ale conflictului" Costuri uriașe pentru transport și lanțuri de aprovizionare Criza afectează și transportul maritim. Grupul Hapag-Lloyd AG înregistrează costuri suplimentare de până la 50 de milioane de dolari pe săptămână. Directorul general Rolf Habben Jansen a precizat că aceste costuri sunt parțial transferate către clienți prin „taxe de urgență”. Consumatorii resimt deja efectele Creșterea prețurilor începe să afecteze direct populația. În Franța, datele publicate de Insee arată o creștere „extrem de puternică” a așteptărilor privind inflația. Marile companii avertizează deja asupra scumpirilor. Next Plc estimează majorări de prețuri de până la 2%. H&M avertizează asupra scăderii consumului. Europa, în fața riscului de stagflație Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, avertizează asupra unui scenariu periculos: "Perspectivele sunt umbrite de incertitudinile profunde, dar este clar că ne confruntăm cu riscul şocului stagflaţiei, cu alte cuvinte, o situaţie în care creşterea economică mai lentă coincide cu o inflaţie mai ridicată" El a adăugat: "Acesta este cazul şi dacă perturbările în aprovizionarea cu energie vor fi de scurtă durată. Într-un astfel de scenariu, analizele noastre sugerează că avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale mai scăzut decât nivelul din previziunile de toamnă, iar inflaţia ar putea fi cu până la un punct procentual mai ridicată" Presiune pe bugete și posibile creșteri de dobânzi Spațiul fiscal limitat al majorității statelor UE îngreunează adoptarea de măsuri de sprijin economic. În același timp, o creștere accelerată a inflației ar putea determina Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile. Piețele financiare anticipează deja o astfel de decizie în cursul acestui an, ceea ce ar putea pune presiune suplimentară pe economiile europene.

Bulgaria, rating „BBB+”, perspectivă stabilă (sursa: Facebook/Министерство на туризма)
Economie

Bulgaria, rating BBB+ cu perspectivă stabilă. România, BBB- și previziuni sumbre

Agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings a reconfirmat ratingul suveran pe termen lung al Bulgaria la nivelul „BBB+”, menținând totodată perspectiva stabilă. În același timp România a fost estimată la rating BBB- cu previziuni sumbre. Fundamente economice solide și sprijin european Evaluarea pozitivă a Bulgariei este susținută de poziția fiscală și externă robustă a Bulgariei, precum și de un cadru politic relativ coerent. Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România În plus, apartenența la Uniunea Europeană și apropierea de zona euro reprezintă factori esențiali de stabilitate economică. Aceste elemente contribuie la consolidarea profilului de risc al țării și oferă un grad ridicat de predictibilitate pentru investitori. Instabilitatea politică încetinește reformele Cu toate acestea, raportul Fitch atrage atenția asupra efectelor negative generate de instabilitatea politică din ultimii ani. Alegerile repetate și guvernele de coaliție fragile au încetinit ritmul reformelor structurale. Pe fondul actualelor tendințe economice, venitul mediu pe cap de locuitor este estimat să rămână sub nivelul altor state cu ratinguri similare, ceea ce indică o convergență mai lentă. Perspectivă stabilă în ciuda riscurilor interne și externe Menținerea perspectivei stabile reflectă estimarea că incertitudinile politice interne, dar și riscurile geopolitice externe, nu vor afecta semnificativ evoluția economiei Bulgariei și nu vor genera dezechilibre majore. Chiar dacă deficitul de cont curent s-a adâncit, indicatorii externi ai țării continuă să fie considerați un punct forte al profilului de rating. Riscuri pentru rating: datorie, reforme și creștere economică Fitch subliniază o serie de riscuri care ar putea exercita presiune asupra ratingului Bulgariei: - apariția unor dezechilibre macroeconomice - o încetinire a creșterii economice pe fondul instabilității politice - dificultăți în implementarea reformelor - creșterea semnificativă a datoriei guvernamentale raportate la PIB Aceste vulnerabilități ar putea afecta percepția investitorilor și stabilitatea financiară pe termen mediu. Ce ar putea duce la creșterea ratingului Bulgariei O eventuală îmbunătățire a ratingului depinde de consolidarea stabilității politice și de creșterea eficienței instituționale. Acestea ar putea accelera reformele și ar ajuta Bulgaria să reducă decalajul față de economiile cu ratinguri superioare. Printre factorii pozitivi identificați de Fitch se numără o creștere economică mai solidă, reducerea dezechilibrelor macroeconomice și o utilizare mai eficientă a fondurilor europene.

Între asistenta Carolina AI și câinele-robot de la Boston Dynamics - DIZ iași, ediția a patra (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Între asistenta Carolina AI și câinele-robot de la Boston Dynamics - DIZ iași, ediția a patra

Peste 700 de experți din domeniul tehnologiei, antreprenoriatului și administrației publice au participat la cea de-a patra ediție a Conferinței DIZ 4.0, organizată de Digital Innovation Zone în parteneriat cu Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași. Afaceri, medicină, administrație Evenimentul a reunit specialiști și reprezentanți ai mediului public și privat interesați de direcțiile actuale și viitoare ale digitalizării. Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus Programul conferinței a fost structurat în jurul unor domenii esențiale pentru transformarea digitală. În zona de business, specialiștii au prezentat modele predictive bazate pe inteligență artificială, menite să optimizeze consumul energetic și să crească competitivitatea companiilor. În sectorul medical, discuțiile s-au concentrat pe digitalizarea clinicilor și pe securitatea datelor sensibile, iar în administrația publică a fost abordată adaptarea la directiva europeană NIS2, cu exemple concrete din Republica Moldova și Ucraina. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primăriile de comune nu se descurcă nici să cheltuie banii europeni din proiecte câștigate (sursa: Facebook/Primăria Comunei Dolhești)
Economie

Primăriile de comune nu se descurcă nici să cheltuie banii europeni din proiecte câștigate

Un contract cu statul a adus o firmă în pragul falimentului, după ce facturile au fost plătite cu mari întârzieri. Datorii către Fisc Din cauza blocajului financiar, administratorii au fost nevoiți să aducă bani de acasă și să își eșaloneze obligațiile fiscale, ajungând să plătească dobânzi și penalități chiar către statul care întârzia plata facturilor. Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus În cele din urmă, compania a dat în judecată Primăria Dolhești. Iar instanța a stabilit că întârzierile la plată au fost cauzate chiar de administrația locală, care nu a gestionat corect un contract finanțat din fonduri europene. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Restaurantele nu mai au voie să arunce mâncare bună nevândută. Ce spunea legea împotriva risipei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Restaurantele nu mai au voie să arunce mâncare bună nevândută. Ce spunea legea împotriva risipei

Restaurantele din România se pregătesc pentru una dintre cele mai importante schimbări administrative din industria alimentară din ultimii ani: raportarea obligatorie a risipei alimentare. Pierderile alimentare trebuie reduse Începând cu 1 aprilie 2026, firmele din sectorul agroalimentar vor trebui să demonstreze concret ce măsuri au luat pentru a reduce pierderile de alimente, iar termenul-limită pentru raportarea datelor aferente anului 2025 este 31 martie. Citește și: Călin Georgescu se crede Isus: „Tată, iartă-i că nu știu ce fac!” Este pentru prima dată când operatorii economici din România sunt obligați să transmită oficial astfel de informații. Conform legislației, toate companiile din sectorul agroalimentar – de la producători și procesatori până la restaurante, cafenele și firme de catering – trebuie să implementeze măsuri pentru reducerea risipei alimentare și să întocmească documente justificative pentru activitatea desfășurată în anul 2025. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Războiul din Iran scade prețul aurului (sursa: Pexels/Michael Steinberg)
Economie

Aurul s-a ieftinit cu 25% din cauza războiului din Iran. Este temporar, spun analiștii

Prețul aurului a înregistrat o scădere semnificativă, de aproximativ 25%, de la începutul conflictelor din Orientul Mijlociu, contrar statutului său tradițional de activ de refugiu. Evoluția a stârnit îngrijorări în rândul investitorilor, în contextul presiunilor asupra resurselor strategice și al creșterii nevoii globale de lichiditate, potrivit unei analize realizate de Tavex România. De ce nu mai crește aurul în perioade de criză Reprezentanții Tavex explică faptul că deprecierea aurului nu este cauzată direct de conflict, ci de efectele economice ale acestuia. Citește și: „Dacă băieții ăștia îl dau jos pe Bolojan, Bolojan mai câștigă zece procente” - Daniel Fenechiu Potrivit lui Victor Dima, manager de Trezorerie, tensiunile din regiune afectează fluxurile globale de resurse esențiale, ceea ce determină statele să își utilizeze rezervele pentru a susține economiile. În mod paradoxal, aurul devine astfel o sursă de lichiditate, nu doar un activ de protecție. Rolul strategic al Orientului Mijlociu în economia globală Orientul Mijlociu are o importanță majoră în comerțul internațional, în special prin Strâmtoarea Ormuz, un punct cheie pentru transportul resurselor energetice și chimice. Prin această rută trec zilnic aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol. De asemenea, 25% din livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) și 10% din fluxurile globale de îngrășăminte. În anumite sectoare, dependența este și mai ridicată, cum ar fi îngrășămintele pe bază de azot sau amoniacul, unde procentele ating niveluri critice. Economii dependente de resurse, forțate să vândă aur Analiza evidențiază gradul ridicat de dependență al statelor din regiune față de aceste resurse: Qatar: 65% din PIB (petrol, GNL și îngrășăminte) Arabia Saudită: 55% din PIB (petrol și îngrășăminte) Emiratele Arabe Unite: economie diversificată, dar puternic dependentă de energie, comerț și turism În situațiile în care veniturile scad drastic, guvernele sunt obligate să mențină cheltuielile publice, apelând la active lichide, precum aurul, pentru a acoperi deficitul. Aurul, utilizat ca rezervă în perioade de criză Potrivit lui Victor Dima, exact acesta este rolul pentru care băncile centrale dețin aur: să fie folosit în momente de criză. Același mecanism se aplică și la nivel individual. În perioade de instabilitate economică, oamenii tind să își utilizeze economiile, inclusiv investițiile în aur. România, o excepție: cererea pentru aur rămâne ridicată În contrast cu tendințele globale, piața din România înregistrează o cerere crescută pentru aur de investiții. Clienții nu se grăbesc să vândă, ci, dimpotrivă, profită de scăderea prețurilor pentru a-și crește expunerea. Această abordare reflectă o strategie pe termen lung, în care aurul este perceput ca o formă de protecție împotriva riscurilor geopolitice și economice. Perspective: aurul ar putea depăși 10.000 dolari/uncie Reprezentanții Tavex consideră că scăderea actuală este temporară, iar potențialul aurului rămâne solid pe termen lung. Estimările indică posibilitatea ca prețul aurului să depășească pragul de 10.000 de dolari pe uncie, pe fondul instabilităților globale și al rolului său strategic în sistemul financiar internațional. Tavex România: jucător important pe piața metalelor prețioase Tavex face parte din Grupul Tavid, fondat în 1991, și este activ pe piața din România din 2019. Compania operează mai multe birouri în București și Cluj și oferă produse de aur și argint de investiții, precum și servicii de schimb valutar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră