marți 17 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1444 articole
Economie

Suma astronomică pe care contribuabilii au plătit-o pe subvenția la energie

Deputata USR Cristina Prună, vicepreședinte al Comisiei de industrii, scrie, pe Facebook, cât i-a costat pe contribuabili schema de plafonare-compensare a prețurilor la energie: 37,5 miliarde de lei. Schema de plafonare a prețurilor la energia electrică s-a încheiat la data de 1 iulie 2025, după ce a fost instalat guvernul Bolojan. Odată cu această dată, prețurile au revenit la valorile stabilite prin contractele semnate cu furnizorii de pe piața liberă.  Citește și: Clienta Olguței Vasilescu, care a îngropat Electrocentrale Craiova, a rămas „administrator special” - date AMEPIP Furnizorii mai au de primit circa un miliard de euro din schema de subvenționare Potrivit lui Prună, din suma de 37,5 miliarde de lei, statul încă mai are de plătit furnizorilor aproximativ 5 miliarde de lei. „Schema de plafonare-compensare a prețurilor la energie ne-a costat aproximativ 37,5 miliarde de lei. Dintre aceștia, statul încă mai are de plătit furnizorilor aproximativ 5 miliarde de lei. 37,5 miliarde de lei din taxele și impozitele noastre pentru a ține, din pix, prețurile finale fixe, printr-o schemă mult prea puțin țintită și prelungită ani de zile.   Problema este că plafonarea nu face energia mai ieftină. Diferența dintre prețul plafonat plătit de consumator și costurile recunoscute furnizorilor este plătită tot de noi, prin bugetul de stat.   În loc să cheltuim zeci de miliarde pentru a trata efectele, trebuia să investim și să deblocăm la timp producția, rețelele și stocarea.   Acolo este soluția pe termen lung pentru prețuri mai mici și pentru siguranța energetică a României”, a arătat Prună.    Ea a mai scris că „în jur de 3% din bugetul anual al Nuclearelectrica ajunge la Apele Române” și, în aceste condiții, se întreabă „de ce am ajuns să facem abia acum, în regim de urgență, lucrări de dragaj”.   „În jur de 3% din bugetul anual al Nuclearelectrica ajunge la Apele Române. Cel puțin asta ne-a comunicat reprezentantul ministerului Energiei. Cu toate acestea, Unitatea 2 de la Cernavodă riscă să fie oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.   Seceta nu poate fi pusă în cârca unei instituții. Dar putem întreba de ce am ajuns să facem abia acum, în regim de urgență, lucrări de dragaj, derocare și alte intervenții pentru a asigura apa necesară funcționării centralei.   Într-un sistem energetic aflat deja sub presiune, fiecare MW de producție contează. Cu atât mai mult cei aproape 700 MW ai unui reactor de la Cernavodă”, a arătat Cristina Prună. 

Suma astronomică pe care contribuabilii au plătit-o pe subvenția la energie
Carburanții în Bulgaria, și cu doi lei pe litru mai ieftini decât în România. Și Ungaria are prețuri mai mici
Economie

Carburanții în Bulgaria, și cu doi lei pe litru mai ieftini decât în România. Și Ungaria are prețuri mai mici

La jumătatea lunii august 2026, diferențele dintre prețurile carburanților din România și cele din statele vecine sau apropiate sunt importante, mai ales în cazul Bulgariei. Datele disponibile pentru 10-12 august arată că România are în prezent unul dintre cele mai ridicate prețuri la motorină dintre cele patru țări analizate, în timp ce Bulgaria rămâne cea mai ieftină atât la benzină, cât și la motorină. Grecia este, în schimb, cea mai scumpă la benzină. Bulgaria, minimum un leu pe litru mai ieftin decât România Pentru o comparație cât mai omogenă, cele mai utile sunt mediile naționale exprimate în euro pe litru. Citește și: Clienta Olguței Vasilescu, care a îngropat Electrocentrale Craiova, a rămas „administrator special” - date AMEPIP Fuelo indica, pentru 11 august, aproximativ 1,54 euro/litru pentru benzina de 95 și 1,78 euro/litru pentru motorină în Bulgaria, 1,77 euro și 1,97 euro în România, 2,01 euro și 2,05 euro în Grecia, respectiv 1,61 euro și 1,75 euro în Ungaria. Alte baze de date europene dau valori foarte apropiate: Cargopedia indica pe 10 august pentru Bulgaria 1,516 euro/litru la Euro 95 și 1,709 euro la motorină, confirmând poziția Bulgariei la capătul ieftin al clasamentului regional. Bon de benzină de la Rompetrol Bulgaria, august 2026 (sursa: defapt.ro) Diferența la un plin, peste zece euro Diferențele sunt și mai evidente dacă raportăm prețurile la un rezervor de 50 de litri. La benzina de 95, alimentarea ar costa aproximativ 77 de euro în Bulgaria, 80,5 euro în Ungaria, 88,5 euro în România și peste 100 de euro în Grecia. Între Bulgaria și Grecia apare astfel o diferență de aproximativ 23-24 de euro la un singur plin. Față de România, avantajul Bulgariei este de circa 11-12 euro pentru 50 de litri de benzină. Motorina, cea mai scumpă în România În cazul motorinei standard, situația este puțin diferită. Ungaria și Bulgaria sunt relativ apropiate, la aproximativ 1,75-1,78 euro/litru, în timp ce România ajunge aproape de 2 euro/litru, iar Grecia trece ușor de această valoare. Pentru un rezervor de 50 de litri, diferența dintre Bulgaria și România se apropie, astfel, de 10 euro. În România, o altă sursă care urmărește direct prețurile din benzinării indica la începutul lui august valori de peste 10 lei/litru pentru motorină, iar Fuelo raporta la 11 august circa 10,61 lei/litru pentru motorina standard. Pentru motorina premium, aceeași bază de date indica aproximativ 10,78 lei/litru, ceea ce arată că diferența față de motorina obișnuită este relativ redusă în actualul context de prețuri ridicate. Doar motorina premium e scumpă în Bulgaria Comparația benzinei de 98 și a motorinei premium este ceva mai dificilă, pentru că aceste produse nu sunt raportate în mod uniform către Comisia Europeană, spre deosebire de Euro 95 și motorina standard. Prețurile depind mai mult de marcă, aditivare și de rețeaua de benzinării. Datele Fuelo și ale altor baze europene permit însă stabilirea unor niveluri orientative. În Bulgaria, benzina de 98 se situează în jur de 1,75-1,80 euro/litru, iar motorina premium în jur de 1,99 euro/litru. Preț uriaș la benzina 98 în Grecia În Grecia, benzina premium de 98 este sensibil mai scumpă decât cea de 95. Datele recente indică aproximativ 2,24 euro/litru pentru benzina de 98, față de circa 1,98-2,01 euro pentru cea de 95. În unele rețele și mai ales pe insule, prețurile pot fi și mai ridicate. Pentru motorina premium nu există o medie oficială națională perfect comparabilă, însă diferența față de motorina obișnuită este în general de ordinul câtorva până la peste zece eurocenți pe litru, în funcție de companie și regiune. Și în Ungaria e mai ieftin să alimentezi În Ungaria, benzina de 95 și motorina standard sunt actualmente mai ieftine decât în România. Prețurile medii raportate în jurul datei de 11 august erau de aproximativ 615 forinți/litru pentru benzină și 666 forinți pentru motorină, valorile în euro situându-se în jurul a 1,61 și, respectiv, 1,75 euro. Benzina de 98 și motorina premium sunt mai scumpe decât sortimentele standard, dar avantajul față de România rămâne în general vizibil. De ce au carburanții prețuri mici în Bulgaria Principala explicație pentru prețurile mai mici din Bulgaria este fiscalitatea. Carburanții sunt produse puternic taxate, iar diferențele dintre accizele naționale se transmit aproape direct în prețurile de la pompă. Uniunea Europeană impune o acciză minimă de aproximativ 0,359 euro/litru pentru benzina fără plumb și de 0,330 euro/litru pentru motorină. Bulgaria aplică taxe foarte apropiate de aceste minime: aproximativ 0,363 euro/litru pentru benzină și 0,330 euro pentru motorină. Cu alte cuvinte, statul bulgar a ales să păstreze accizarea carburanților practic la limita inferioară permisă de regulile europene. Românul plătește peste trei lei acciză la un litru de benzină România este mult peste acest nivel. De la 1 ianuarie 2026, acciza pentru benzina fără plumb a fost stabilită la 3.059,80 lei/1.000 de litri, iar cea pentru motorină, la 2.804,29 lei/1.000 de litri. În primăvară, în contextul exploziei prețurilor energetice, guvernul a decis o reducere temporară cu 30 de bani pe litru a accizei pentru motorina standard, de la 2.804,29 la 2.504,29 lei/1.000 litri. Totuși, nivelul fiscalității rămâne mai ridicat decât cel bulgar. Există și diferența de TVA: Bulgaria aplică o cotă standard de 20%, în timp ce România are o cotă de 21%, Grecia - de 24%, iar Ungaria - de 27%. Cum TVA se aplică la prețul în care este deja inclusă acciza, o diferență aparent mică de câteva puncte procentuale este amplificată la pompă. În Bulgaria, potrivit unei defalcări actuale a prețului benzinei, dintr-un preț de circa 1,533 euro/litru, aproximativ 0,619 euro reprezintă taxe, respectiv aproape 40% din preț. Acciza reprezintă 0,363 euro, iar TVA - aproximativ 0,256 euro. Grecia, cea mai mare acciză din UE la carburanți Grecia se află la extrema opusă. Acciza la benzină este de aproximativ 0,70 euro/litru, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, la care se adaugă TVA de 24%. Tocmai această fiscalitate explică de ce benzina grecească rămâne mult mai scumpă decât cea bulgărească, chiar dacă ambele țări cumpără petrol și produse petroliere de pe aceeași piață regională. Taxele nu sunt însă singurul factor. Contează și costurile logistice, structura pieței, rafinarea, concurența dintre distribuitori și marjele comerciale. Prețul produsului petrolier înainte de taxe este influențat de cotațiile internaționale și de cursul dolarului, iar motorina europeană a fost afectată în această vară de o ofertă internațională mai redusă. Pe 10 august, Reuters relata o creștere puternică a cotațiilor și marjelor de rafinare pentru motorină, pe fondul problemelor din rafinării și al tensiunilor geopolitice.

Scădere abruptă a inflației în iulie, cu 2,2% sub nivelul din iunie - INS
Economie

Scădere abruptă a inflației în iulie, cu 2,2% sub nivelul din iunie - INS

Inflația a scăzut accentuat în luna iulie, rata anuală ajungând la 8,2%, anunță Institutul Național de Statistică. Este o scădere cu 2,2% față de rata anuală din iunie.  Citește și: Sociologul Palada, plătit de AUR în 2025, anunță scoruri zdrobitoare pentru partidul lui Simion. La prezidențialele din 2025, prognozele sale, complet greșite „Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2026 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 8,2%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2025 – iulie 2026) faţă de precedentele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) a fost 9,8%”, arată INS. Fructele și legumele au tras inflația în jos Raportat la iulie 2025, cele mai mari creşteri de preţ s-au menţinut şi de această dată la servicii, 13,6%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 7,9%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 5%. La alimente, cele mai mari scumpiri au rămas la cafea, preţul acesteia majorându-se într-un an cu 19%. Ouăle se află pe locul secund cu o creştere a preţurilor de 14%, în timp ce carnea de porc s-a scumpit cu 11,6%. În schimb, la legume și fructe proaspete prețurile au scăzut cu aproape 5%, respectiv 14%, într-un an.  Dintre mărfurile nealimentare, cele mai însemnate creşteri sunt de această dată la motorină, 30,7%, urmate de cele la benzină cu 23,1%. Un consilier al premierului Bolojan, Ionuț Dumitru, anticipa scăderea inflației, însă prevedea o reducere mai accentuată. „În iulie 2026 vom avea o scădere a inflaţiei anuale, în estimările noastre, vedem de la un 10,6 în iunie la un 7,8 în iulie şi încă o scădere semnificativă, de circa încă două puncte procentuale la 5,7 în august, când efectul creşterii de TVA din august 2025 va dispărea din inflaţia anuală", a declarat, la final de iunie, Ionuţ Dumitru, la ZF Live.  „Deci practic în iulie 2026 – august 2026 vom avea o reducere a inflaţiei anuale de circa patru puncte procentuale, ceea ce nu e deloc puţin, mai bine de patru puncte procentuale", a mai explicat acesta.  Însă această diminuare a inflației se va datora modului în care aceasta este calculată: dispare din calculul inflaţiei anuale efectul de bază produs de majorarea TVA din august 2025, un factor tehnic cu impact direct şi cuantificabil asupra indicelui preţurilor de consum, explică Ziarul Financiar.  „Cred că în trimestrul al treilea, începând cu iulie-august, o să începem să vedem scăderea inflației și ea se va duce spre intervalul de referință undeva în decembrie, adică înspre 4%. Deci, începând cu luna iunie-iulie, vom vedea aceste efecte”, spunea ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, în ianuarie 2026. 

Escrocheriile financiare online abundă pe rețelele sociale. Comisia Europeană promite măsuri dure
Economie

Escrocheriile financiare online abundă pe rețelele sociale. Comisia Europeană promite măsuri dure

Comisia Europeană a inițiat proceduri oficiale împotriva Meta după ce a constatat că escrocherii financiare online sunt promovate pe Facebook, a anunțat europarlamentarul PNL (membru PPE) Dan Motreanu. Sute de reclame lunar la escrocherii financiare online „900 de reclame online la posibile escrocherii financiare au fost raportate în 13 țări ale UE, între decembrie 2025 și martie 2026. Doar 27% dintre ele au fost eliminate. Împreună cu mai mulți colegi europarlamentari, am întrebat Comisia Europeană ce acțiuni concrete va întreprinde dacă platformele online nu previn și nu elimină reclamele financiare frauduloase. Ce răspuns am primit de la Henna Maria Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene: ℹ️ Constatările prezentate de asociațiile naționale de consumatori din întreaga UE vor sprijini supravegherea în curs, inclusiv procedurile oficiale împotriva Meta pentru încălcări suspectate ale Regulamentului privind serviciile digitale legate de reclame financiare frauduloase. ℹ️ Comisia analizează informațiile primite de la Apple App Store, Bing, Booking.com, Google Play și Google Search cu privire la modul în care identifică și reduc riscurile legate de înșelăciunile și fraudele online. ℹ️ În 2025, Comisia a amendat furnizorul platformei X pentru încălcări ale obligațiilor de transparență prevăzute de Regulamentul privind serviciile digitale, direct relevante pentru combaterea înșelătoriilor online. ℹ️ Comisia a obținut, de asemenea, angajamente din partea furnizorilor TikTok și AliExpress cu privire la registrele lor. ℹ️ Viitorul plan de acțiune împotriva fraudei digitale ar trebui să fie prezentat în toamna anului 2026 și să propună un set cuprinzător de inițiative menite să îmbunătățească prevenirea, să consolideze investigațiile și să protejeze victimele.”, a scris Motreanu pe Facebook.

România plătește anii de consum, datorii și improvizație: avertismentul dur al unui economist
Economie

România plătește anii de consum, datorii și improvizație: avertismentul dur al unui economist

România riscă să rămână captivă într-un model economic bazat pe consum și împrumuturi, în timp ce instabilitatea politică slăbește încrederea investitorilor. Este avertismentul profesorului Ion Pohoață, într-o analiză realizată pentru Ziarul de Iași. Deficitul și ratingul de țară, marile vulnerabilități Economistul avertizează că România are probleme la capitole esențiale precum datoria, deficitul bugetar și balanța de cont curent. Citește și: Președintele Nicușor Dan salvează relația Ciolacu-Docuz: atacă la CCR legea prin care concubinele își declarau averea O deteriorare a ratingului de țară ar putea scumpi împrumuturile și afecta investițiile, într-o economie care continuă să depindă de finanțarea externă. „Traiul bun” prin consum, o iluzie Ion Pohoață contestă ideea că bunăstarea poate fi susținută prin stimularea continuă a consumului. În interpretarea sa, dezvoltarea durabilă presupune investiții, creșterea productivității și consolidarea producției interne. Reformele economice nu produc rezultate imediat Profesorul subliniază că reducerea deficitului și restructurarea economiei pot diminua temporar puterea de cumpărare, însă efectele pozitive apar în timp. În opinia sa, România are nevoie de stabilitate politică, instituții funcționale și reforme consecvente, nu de improvizație și provizorat.

Ți s-a stricat telefonul sau mașina de spălat? Primești bani sau vouchere să le duci la reparat, a decis UE
Economie

Ți s-a stricat telefonul sau mașina de spălat? Primești bani sau vouchere să le duci la reparat, a decis UE

Electrocasnicele care se defectează nu este nevoie să fie înlocuite dacă pot fi reparate iar depanarea a fost făcută mai facilă de către Uniunea Europeană, arată europarlamentarul PNL (partid membru al PPE) Dan Motreanu. Bani sau vouchere pentru reparații „Când se strică un telefon sau o mașină de spălat, nu ar trebui să fim obligați să cumpărăm imediat unul nou. Trebuie să avem posibilitatea de a-l repara. Uniunea Europeană are reguli noi pentru a face reparațiile mai ușoare și mai accesibile. Am votat această directivă în Parlamentul European, atunci când a fost dezbătută și adoptată. ℹ️ Noile reglementări sunt menite să încurajeze repararea unor produse, precum mașini de spălat rufe, aspiratoare, telefoane sau biciclete, în locul cumpărării unora noi. ℹ️ Vor exista stimulente pentru cei care solicită repararea în locul înlocuirii în perioada de garanție, cum ar fi extinderea garanției legale cu un an pentru produsele reparate. ℹ️ După expirarea garanției legale, cetățenii UE vor avea, de asemenea, dreptul de a solicita repararea unor produse. ℹ️ Producătorii trebuie să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. ℹ️Statele membre vor sprijini repararea produselor prin aplicarea a cel puțin uneia dintre următoarele măsuri: acordarea de vouchere și fonduri pentru reparații, desfășurarea unor campanii de informare, organizarea unor cursuri de reparare sau sprijinirea unor inițiative din domeniu de la nivelul comunităților. ℹ️ Comisia Europeană va dezvolta o nouă platformă europeană online care le va permite consumatorilor să găsească cu ușurință servicii de reparații aproape de casă. ℹ️ Cetățenii din țările UE cheltuiesc 12 miliarde de euro în fiecare an pentru înlocuirea produselor, în locul reparării acestora.”, a arătat Motreanu într-o postare pe Facebook.

Bulgaria are exporturi record de energie, pe fondul crizei, anunță ministrul bulgar al Energiei
Economie

Bulgaria are exporturi record de energie, pe fondul crizei, anunță ministrul bulgar al Energiei

Bulgaria generează venituri suplimentare de milioane de leva ca urmare a crizei actuale de pe Dunăre, întrucât piața regională a energiei a reacționat la această situație prin creșterea cererii de energie electrică și a exporturilor, a declarat ministrul Energiei, Iva Petrova, citată de agenția Novinite.  Citește și: „Întrebarea” lipsită de etică profesională a angajatei Gândul către premierul Bolojan, după ședința de guvern. Ce a răspuns prim-ministrul Într-un interviu acordat postului de televiziune NOVA, Petrova a precizat că Bulgaria exportă în prezent între 32.000 și 33.000 de megawați-oră de energie electrică pe zi, aceste niveluri record fiind determinate de situația din țările vecine. Ea a subliniat că interconectările puternice ale țării cu rețeaua electrică regională îi permit să profite de condițiile pieței. Pentru comparație, România consumă, orientativ, 130.000 – 170.000 MWh pe zi, diferențele foarte mari fiind date de vârfurile sezoniere.  Bulgaria a cheltuit banii din PNRR și a dezvoltat unități de stocare Ministrul bulgar a declarat că a vizitat recent Centrala nucleară de la Kozlodui, unde nivelurile extrem de scăzute ale apei din Dunăre sunt monitorizate continuu. „Acum două zile am vizitat Centrala nucleară de la Kozlodui și, într-adevăr, nivelurile Dunării sunt la minime istorice. Echipele de la fața locului monitorizează situația non-stop. Centrala funcționează în prezent fără probleme”, a spus Petrova. Potrivit acesteia, situația rămâne dinamică, dar dacă nivelul râului se menține aproape de valorile actuale în următoarea săptămână și jumătate, sistemul energetic va continua să funcționeze normal. Ea a asigurat că Bulgaria dispune de o capacitate suficientă pentru a acoperi consumul intern, incluzând centralele termice, sistemele de stocare cu baterii și alte resurse disponibile. Petrova a subliniat dezvoltarea rapidă a stocării energiei în baterii în Bulgaria, afirmând că țara a introdus sisteme de baterii cu o capacitate de peste 6 gigawați în mai puțin de un an. Ea a adăugat că investițiile din cadrul Planului de redresare și reziliență au contribuit la consolidarea sistemului, în special în perioadele de vârf ale cererii. „Ne ajută foarte mult, mai ales în timpul vârfurilor de dimineață”, a declarat ministra. În ceea ce privește protocolul dintre Bulgargaz și compania turcă Botas, Petrova a declarat că documentul nu va fi făcut public, deoarece este supus clauzelor de confidențialitate dintre cele două societăți comerciale. „Este vorba de un acord între cele două companii și se încadrează în sfera clauzelor de confidențialitate. Prin acesta, părțile își acordă reciproc timp pentru a ajunge la înțelegeri care să maximizeze potențialul contractului”, a explicat ea. Petrova a mai afirmat că Bulgaria va continua să urmeze politica europeană de reducere a dependenței de gazul natural rusesc. Potrivit acesteia, țara dispune de reguli clar definite și se află într-un dialog constant cu Comisia Europeană.        

Date proaste din economie: consumul populației și turismul au căzut, ING estimează o scădere a PIB, în 2026. Nazare e optimist
Economie

Date proaste din economie: consumul populației și turismul au căzut, ING estimează o scădere a PIB, în 2026. Nazare e optimist

Comerțul cu amănuntul a scăzut, în primul semestru din 2026, cu 5,6%, față de perioada similară din 2025, a anunțat azi Institutul Național de Statistică (INS). Faţă de luna iunie 2025, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în luna iunie 2026, a scăzut atât ca serie brută cu 5,7%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,3%.   Citește și: PSD și Curtea de Apel București au blocat și accesarea fondurilor norvegiene, arată Pîslaru Comerțul cu alimente, băuturi și tutun a scăzut cu circa 4,2%, semestrul I din 2026 față de semestrul I din 2025.  Tot azi, INS a anunțat că sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat) a scăzut, în primul semestru din 2026, cu 4,1% față de perioada similară din 2025.  ING și Fitch estimează o scădere a PIB, Nazare crede că va crește O analiză ING, publicată de Ziarul Financiar, estimează o scădere a PIB-ului, în 2026, de 0,5%. Fitch estima că reducerea PIB va fi chair de 0,6%. Însă ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, pare optimist și spune că PIB-ul va crește cu 0,1%. „Mă uit la următoarele trimestre, T3 şi T4, şi sperăm într-o revenire a consumului în aceste două trimestre, astfel încât să avem un trimestru patru pozitiv, ceea ce ne-ar permite să fim aproape de ţinta de creştere pe care am prognozat-o la începutul anului (...) Scenariul de bază era un plus de 0,1%, dar acest plus depinde foarte mult de modul în care va evolua economia în T3 şi T4. Ne bazăm pe agricultură în trimestrul al treilea. Un rezultat bun în agricultură ne-ar ajuta foarte mult şi pe continuarea rezultatelor bune din construcţii”, a spus el, la o dezbatere organizată de ZF.  Nazare a apreciat că reducerea inflației va duce la creșterea consumului populației. „Procesul de dezinflaţie va începe undeva în august-septembrie. El a fost întârziat de războiul din Iran, inclusiv estimarea de la finalul anului 2026 a fost afectată. Chiar dacă nu mai discutăm de o inflaţie de 4%, ci de una de 5-6%, procesul de dezinflaţie se va produce (...) Acest lucru va ajuta inclusiv consumul în trimestrul al treilea şi mai ales în trimestrul al patrulea. Inflaţia va începe să scadă din septembrie spre decembrie, iar pe fondul acestei scăderi vom vedea o revigorare a consumului privat, mai ales că, din septembrie, vom avea o bază de comparaţie similară cu cea de anul trecut. Cred că acest lucru se va reflecta în consum şi acestea sunt premisele inclusiv pentru o potenţială revenire în trimestrul al patrulea”, a apreciat ministrul de Finanțe. 

ANAF, dur cu o mică firmă ce produce pantofi de dans sportiv. Amenda uriașă, anulată de instanță
Economie

ANAF, dur cu o mică firmă ce produce pantofi de dans sportiv. Amenda uriașă, anulată de instanță

Pantofii de dans sportiv au ajuns să fie tratați de Fisc ca marfă cu risc ridicat de evaziune fiscală, după ce o firmă din Miroslava a fost amendată cu 20.000 de lei pentru două importuri nedeclarate în sistemul RO e-Transport. Dance 5C SRL nu generase coduri UIT pentru transporturile respective, iar ANAF a considerat că încălcarea era suficientă pentru sancțiune, arată Ziarul de Iași. Importuri fără cod UIT Sistemul RO e-Transport a fost introdus pentru monitorizarea bunurilor cu risc fiscal ridicat, precum legume, fructe, alcool, alimente de bază, materiale de construcții, textile și încălțăminte. Citește și: Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte Judecătoria a dat inițial dreptate ANAF, apreciind că includerea încălțămintei în această categorie justifica amenda, fără înlocuirea ei cu avertisment. Amenda, anulată definitiv Firma a contestat decizia și a susținut că nu importase încălțăminte obișnuită, ci pantofi de dans sportiv, echipament specializat, cu piață restrânsă.  Marfa fusese înregistrată contabil, taxele fuseseră achitate, iar lipsa codurilor UIT nu produsese prejudiciu bugetului. Tribunalul a admis argumentele firmei, reținând lipsa antecedentelor fiscale și caracterul punctual al omisiunii. Judecătorii au considerat amenda disproporționată și au înlocuit-o cu avertisment. Hotărârea este definitivă.

Republica Moldova privatizează masiv, inclusiv un hotel din Chișinău sau Editura Didactică
Economie

Republica Moldova privatizează masiv, inclusiv un hotel din Chișinău sau Editura Didactică

Agenţia Proprietăţii Publice din Republica Moldova anunțat că scoate la vânzare noi active ale statului, printre care un hotel din centrul Chișinăului, Editura Didactică de Stat "Lumina" şi Întreprinderea Experimentală Chimică "Izomer".  Citește și: A treia dronă doborâtă în trei zile, anunță Nicușor Dan Și statul român deține, prin ministerul Educației, o editură, Didactică și Pedagogică. Potrivit datelor AMEPIP din 2025, director era Claudiu Elwis Săftoiu, fost director al SIE. Acesta avea o indemnizație de 17.760 de lei.  Privatizarea relansată, după blocajul 2023-2026 Valoarea totală estimată a activelor vândute de Republica Moldova se ridică la 895,33 milioane de lei moldovenești (peste 44 milioane de euro).  Procesul de privatizare din Republica Moldova a înregistrat o stagnare aproape totală între 2023 și prima jumătate a anului 2026, însă autoritățile au relansat masiv procedurile în luna iulie 2026, scoțând la vânzare active de stat evaluate la sute de milioane de lei. Ce scoate la vânzare Republica Moldova: Fabrica de Sticlă din Chișinău (propusă pentru privatizare prin concurs investițional). Viitorul investitor va trebui să realizeze investiţii minime de peste 20,5 milioane euro în termen de trei ani. Hotelul „Zarea” din Chișinău Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” Editura Didactică de Stat „Lumina” Întreprinderea Experimentală Chimică „Izomer” Ofertele pentru aceste active pot fi depuse până la 19 august 2026, ora 12:00, ora Chişinăului. Licitaţia este programată pentru 20 august 2026.O licitaţie separată a fost anunţată pentru Întreprinderea Experimentală Chimică "Izomer", oferită ca un complex patrimonial unic. Participarea este deschisă, în condiţiile prevăzute de lege, persoanelor fizice şi juridice din Republica Moldova, persoanelor fizice şi juridice străine integral private, apatrizilor şi asociaţiilor de participanţi eligibili.  

Fără plată suplimentară: în avion, persoana care însoțește un minor sub 14 ani trebuie să stea pe un loc alăturat
Economie

Fără plată suplimentară: în avion, persoana care însoțește un minor sub 14 ani trebuie să stea pe un loc alăturat

Pasagerii de pe zborurile comerciale vor avea drepturi suplimentare, a anunțat europarlamentarul PNL Dan Motreanu. PE a votat noile prevederi „Pasagerii care utilizează transportul aerian vor beneficia de drepturi suplimentare. Consiliul UE a dat undă verde noilor prevederi pe care le-am votat în Parlamentul European. Pasagerii vor primi compensații pentru anulări și nu vor mai plăti taxe suplimentare pentru anumite servicii. ℹ️ Călătorii au dreptul la compensații dacă un zbor sosește cu o întârziere mai mare de trei ore sau este anulat cu mai puțin de 14 zile înainte de plecare.  ℹ️ Despăgubirile pentru întârzieri sau anulări vor fi de 250 de euro pentru zboruri de până la 1.500 km, 400 de euro pentru zboruri cuprinse între 1.500 și 3.500 de euro pentru celalate zboruri. ℹ️ Pasagerii nu vor plăti taxe suplimentare dacă transportă la bord un articol personal, cum ar fi o geantă mică sau un rucsac. Prețurile afișate trebuie să includă bagajul de mână permis, astfel încât pasagerii să poată compara costurile. ℹ️ În caz de anulare, celor care aleg redirecționarea trebuie să li se ofere o rută alternativă în termen de trei ore. Redirecționarea trebuie efectuată pe cheltuiala companiei aeriene și în condiții de transport comparabile. ℹ️ Orice persoană care însoțește un copil cu vârsta sub 14 ani poate fi așezată pe un scaun alăturat, fără a plăti suplimentar. Aceleași reguli se aplică în cazul persoanelor care însoțesc pasageri cu handicap sau cu mobilitate redusă. ℹ️ În cursul negocierilor, PPE a sprijinit menținerea drepturilor actuale ale pasagerilor și completarea acestora cu drepturi noi.”, a arătat Motreanu într-o postare pe Facebook.

Deficitul bugetar a ajuns la 2%, la final de iunie, mult sub cel din 2025 - surse presă
Economie

Deficitul bugetar a ajuns la 2%, la final de iunie, mult sub cel din 2025 - surse presă

Deficitul bugetar a ajuns la 2% la final de iunie, înregistrând un salt semnificativ față de mai, când era doar 1,75%, scrie Profit. Publicația explică această majorare a deficitului prin faptul că guvernul Bolojan a crescut cheltuielile „legate de implementarea PNRR”.  Citește și: Dezastrul financiar din spitale, explicat de Bolojan: jumătate din paturi ocupate, 90% din buget pe salarii Totuși, deficitul la șase luni din 2026 este mult mai mic decât cel din 2025, la șase luni, când era 3,68%. În 2024, a fost de 3,62%, iar în 2023 - 2,34%.  Deficitul ne ține încă departe de retrogradarea la junk Guvernul Bolojan și-a propus un deficit de 6,28% în 2026.  „Deficitul bugetar ținut sub control este cea mai importantă ancoră pentru poziția României pe piețele financiare internaționale, inclusiv pentru păstrarea ratingului suveran recomandat pentru investiții, esențial având în vedere povara tot mai ridicată a datoriei publice. O creștere a deficitului pentru realizarea investițiilor, mai ales a celor din PNRR pe componenta de împrumut (cu impact asupra deficitului), prinse în bugetul pe anul acesta, nu ar reprezenta un semnal de alarmă, dar un nivel mai ridicat al deficitului evidențiază din nou spațiul fiscal foarte redus pe care statul îl are pentru cheltuieli neplanificate”, explică Profit.  Acum două zile, datele Eurostat arătau că România a înregistrat o îmbunătățire semnificativă a deficitului bugetar în primul trimestru din 2026. Deficitul ajustat sezonier al administrației publice a coborât la 3,6% din PIB, de la 7,5% din PIB în ultimul trimestru din 2025, marcând cea mai mare corecție trimestrială dintre statele membre ale Uniunii Europene. Deficitul ajustat sezonier s-a situat la 3,6% din PIB în primul trimestru din 2026, față de 9,0% din PIB în primul trimestru din 2025 și 9,8% din PIB în primul trimestru din 2024, potrivit datelor Eurostat. Evoluția indică o îmbunătățire de 5,4 puncte procentuale față de primul trimestru din 2025 și de 6,2 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă din 2024. În ciuda acestei evoluții, România rămâne una dintre țările cu cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană. Doar Bulgaria (-7,6% din PIB), Ungaria (-6,6%) și Polonia (-5,9%) au înregistrat deficite mai mari în primul trimestru din 2026.

Bani de la UE: măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte
Economie

Bani de la UE: măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte

Consiliul UE a aprobat măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte, arată europarlamentarul PNL Dan Motreanu. Sprijinul se poate tripla „Consiliul UE a aprobat măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte. Am votat în favoarea acestor măsuri în plenul Parlamentului European, în regim de urgență, ceea ce va permite ca banii să ajungă mai repede la cei afectați. ℹ️ Comisia Europeană a propus alocarea a 540 de milioane de euro din fonduri europene, iar cofinanțarea națională poate ajunge până la 200%. În acest fel, suma totală ar putea ajunge la 1,5 miliarde de euro. ℹ️ Fermierii vor putea primi sprijin sub formă de lichidități în valoare de până la 80% din costurile suplimentare pentru îngrășăminte. ℹ️ Am aprobat un nou mecanism de lichiditate, destinat sprijinului în situații de criză, care poate fi cofinanțat în proporție de până la 65% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). ℹ️ Pentru România, plafonul maxim al contribuției FEADR va fi de aproximativ 22,47 milioane euro pentru această schemă. Cofinanțarea poate ajunge până la 200%, ceea ce înseamnă că țara noastră poate crește considerabil această sumă, cu condiția modificării Planului Strategic PAC. ℹ️ Avansurile din Politica Agricolă Comună vor fi plătite mai devreme și vor avea un nivel mai ridicat, ajutând fermierii să aibă rapid acces la lichidități. ℹ️ Țările UE își vor putea ajusta bugetul destinat plăților directe pentru anul 2027. ℹ️ Partidul Popular European (PPE) este și va rămâne apărătorul fermierilor și al comunităților rurale.”, a scris Motreanu pe Facebook.

Proiectul noii legi a salarizării și viitoarele pensii: cum poate scădea baza contribuției pentru unii bugetari
Economie

Proiectul noii legi a salarizării și viitoarele pensii: cum poate scădea baza contribuției pentru unii bugetari

Proiectul noii legi a salarizării a alimentat temerea că baza de calcul a contribuției la pensie ar putea scădea, iar viitoarele pensii ale unor bugetari ar putea fi mai mici. Documentul nu modifică însă direct regulile CAS și nici nu prevede că această contribuție va fi calculată exclusiv asupra salariului de bază. Riscul apare doar în cazul angajaților care, după aplicarea noilor grile, vor încasa sporuri mai mici sau vor pierde o parte dintre veniturile variabile. Pentru aceștia, venitul brut contributiv și punctajul lunar de pensie se pot diminua, ceea ce înseamnă că proiectul nu taie direct pensiile, dar poate încetini acumularea punctelor de pensie. Legea salarizării nu schimbă formula CAS Baza contribuției de asigurări sociale este stabilită prin Codul fiscal, nu prin legea salarizării personalului bugetar. Citește și: Baza de date a Cadastrului a fost spartă, informațiile au fost scoase la vânzare de hackeri Pentru salariați, contribuția se calculează, în principiu, asupra câștigului brut realizat din salarii și venituri asimilate salariilor. În această sumă pot intra salariul de bază, sporurile, plata orelor suplimentare și alte drepturi pentru care se datorează CAS. Proiectul noii legi nu prevede că bugetarii vor plăti contribuția numai pentru salariul de bază și nici nu scoate automat sporurile din baza CAS. Prin urmare, dacă venitul brut contributiv al unui angajat rămâne neschimbat, baza contribuției nu va scădea. Dacă venitul crește, va crește și suma pentru care se plătește contribuția. Problema apare numai atunci când angajatul ajunge să câștige efectiv mai puțin. Diferența tranzitorie nu protejează toate veniturile Pentru a evita scăderea bruscă a salariilor după trecerea la noile grile, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. Aceasta ar urma să fie acordată atunci când salariul rezultat din noua grilă este mai mic decât venitul salarial de referință din noiembrie 2026. Angajatul va primi o sumă suplimentară pentru ca venitul protejat să fie menținut temporar. Diferența tranzitorie face parte din salariul brut și nu beneficiază de o scutire specială. În principiu, ea va fi supusă contribuțiilor sociale. Simplul fapt că o parte din salariu este plătită sub această formă nu reduce, prin urmare, baza CAS. Problema apare la stabilirea venitului care va fi protejat. Proiectul prevede că, la calcularea diferenței tranzitorii, nu sunt incluse mai multe categorii de venituri, precum sumele pentru activitatea în proiecte europene, unele stimulente pentru gestionarea fondurilor, munca de noapte și orele suplimentare. Excluderea nu înseamnă că aceste venituri dispar sau că pentru ele nu se mai plătește CAS. Ele pot fi acordate în continuare, dacă angajatul desfășoară activitățile respective. Statul nu garantează însă menținerea lor prin diferența tranzitorie. Cum poate scădea baza contribuției Să presupunem că un angajat din sectorul public încasa în noiembrie 2026 un venit brut de 10.000 de lei. Din această sumă, 8.500 de lei reprezentau salariul și drepturile luate în calcul pentru protecția tranzitorie, iar 1.500 de lei proveneau din ore suplimentare, ture de noapte sau activitatea într-un proiect. După aplicarea noii grile, venitul stabil ajunge la 8.000 de lei. Pentru a fi menținut nivelul protejat de 8.500 de lei, angajatul primește o diferență tranzitorie de 500 de lei. Dacă veniturile variabile de 1.500 de lei continuă să fie plătite, salariul total poate rămâne la 10.000 de lei. Dacă însă angajatul nu mai efectuează ore suplimentare sau nu mai lucrează în proiect, venitul brut scade la 8.500 de lei. În această situație, baza contribuției la pensie se reduce cu 1.500 de lei. Nu pentru că proiectul schimbă definiția fiscală a CAS, ci pentru că angajatul câștigă efectiv mai puțin. Plafonarea sporurilor poate produce efecte indirecte Proiectul stabilește că suma anumitor sporuri, indemnizații, prime și premii nu poate depăși, cu unele excepții, 20% din fondul salariilor de bază și al celorlalte drepturi principale. Plafonul nu se aplică individual fiecărui angajat, ci se calculează la nivelul ordonatorului principal de credite și separat pentru fiecare sursă de finanțare. Instituțiile vor trebui să organizeze acordarea drepturilor astfel încât limita să fie respectată. Pentru sporurile acordate într-un interval procentual sau în funcție de fondurile disponibile, aceasta poate însemna procente mai mici sau o distribuire mai restrictivă. Nu toate drepturile intră însă în plafon. Munca de noapte și plata orelor suplimentare se numără printre excepțiile prevăzute de proiect. Un venit mai mic înseamnă mai puține puncte de pensie Potrivit Legii nr. 360/2023, punctajul lunar pentru pensie se stabilește prin raportarea venitului brut care a constituit baza CAS la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Cu cât venitul contributiv este mai mare, cu atât punctajul acumulat în luna respectivă este mai ridicat. Dacă venitul scade, scade și punctajul lunar. O diminuare temporară a unor sporuri nu va provoca, de regulă, o reducere importantă a pensiei, deoarece aceasta se calculează pe baza punctelor acumulate pe întreaga perioadă de activitate. Efectul poate deveni însă relevant dacă venitul contributiv rămâne mai mic timp de mai mulți ani. Medicii și asistenții medicali Dacă numărul gărzilor, al turelor de noapte sau al orelor lucrate în weekend scade, iar veniturile pierdute nu sunt compensate prin alte drepturi salariale, venitul brut lunar al angajatului se poate diminua. Contribuția CAS va fi calculată asupra unui venit mai mic, ceea ce va conduce și la un punctaj lunar de pensie mai redus. Proiectul nu exclude aceste venituri din baza CAS atunci când sunt plătite, dar nu garantează menținerea lor prin diferența salarială tranzitorie. Angajații implicați în proiecte și în gestionarea fondurilor europene Majorările salariale de până la 40% acordate pentru activitatea în proiecte sau pentru gestionarea fondurilor europene intră în venitul brut și contribuie la formarea punctajului lunar cât timp sunt efectiv încasate și supuse CAS. Dacă angajatul nu mai lucrează în proiect, dacă proiectul se încheie ori dacă procentul majorării este redus, venitul contributiv poate scădea. Baza CAS nu va fi însă formată obligatoriu numai din salariul de bază, ci din totalul drepturilor salariale brute pentru care se datorează contribuția. Militarii, polițiștii, funcționarii publici Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special nu acumulează pensia după formula sistemului public. Pentru ei se aplică regulile pensiilor militare de stat, bazate pe media unor solde sau salarii brute realizate într-o perioadă de referință. Reducerea unui spor poate influența pensia numai dacă acel drept este inclus legal în baza de calcul. Personalul civil și contractual din instituțiile de apărare rămâne, de regulă, în sistemul public și poate fi afectat prin reducerea punctajului contributiv.

Cum a uitat statul că are de recuperat 6,5 milioane de lei de la o firmă abonată la contracte publice
Economie

Cum a uitat statul că are de recuperat 6,5 milioane de lei de la o firmă abonată la contracte publice

Statul nu mai poate recupera aproape 6,5 milioane de lei, echivalentul a peste 1,25 milioane de euro, la aproape 15 ani după ce Curtea de Conturi a constatat plăți considerate necuvenite către constructorul Vega 93 Galați, în cadrul lucrărilor la Varianta de Ocolire Sud a municipiului Iași. Curtea de Conturi a constatat eșecul Compania Vega 93 Galați, implicată de-a lungul timpului în proiecte importante de infrastructură, inclusiv la Aeroportul Internațional Iași, a intrat în insolvență în 2014 și a ieșit din procedură în 2022. Citește și: Baza de date a Cadastrului a fost spartă, informațiile au fost scoase la vânzare de hackeri Deși societatea și-a reluat activitatea, creanța statului nu a mai fost recuperată. Într-un raport publicat recent, Curtea de Conturi arată că măsura dispusă pentru recuperarea sumelor a rămas fără efect. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră