vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1183 articole
Economie

CFR Marfă a închis anul 2024 cu datorii la stat de peste un miliard de lei

CFR Marfă a închis anul 2024 cu datorii la stat de peste un miliard de lei, arată o analiză RisCo preluată de Agerpres. Pierderile companiei de stat au fost de 328 de milioane de lei.  Citește și: EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă CFR Marfă a închis anul 2024 cu datorii la stat de peste un miliard de lei Cu toate acestea, directorul CFR Marfă din perioada 2022-2024, Daniel Apostolache, a fost transferat la altă companie de stat, Carpatica Feroviar, care se ocupă tot de transportul de marfă pe calea ferată. El are un salariu brut de 45.486 de lei de la Carpatica Feroviar.  Acum RisCo scrie că situația CFR marfă se datorează și unui management ineficient.  „Pierderile de 328 milioane de lei şi datoriile care depăşesc pragul de un miliard lei sugerează că operatorul naţional se află într-o situaţie financiară critică. Nu este vorba doar despre datoriile şi cheltuielile pe care le are, ci şi despre cei peste 3.000 de angajaţi care au nevoie de siguranţă în ceea ce priveşte stabilitatea locului de muncă. Pierderile înregistrate de-a lungul timpului sunt efecte ale unui posibil management ineficient şi ale lipsei investiţiilor în infrastructură. În contextul actual economic, pierderile operatorului naţional nu indică doar un punct de cotitură al acestuia, ci şi o destabilizare la nivel operaţional şi financiar. Situaţia economică în care se află nu este doar una de lichiditate, ci şi una care ne atrage atenţia în ceea ce priveşte sustenabilitatea pe termen mediu şi lung”, arată analiza RisCo. 

CFR Marfă a închis anul 2024 cu datorii la stat de peste un miliard de lei Foto: Facebook
Vine Autostrada A8, apar și roboții (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A8 umple Iașiul de fabrici și uzine, dar AI va lua locul multor oameni

Transformarea digitală a muncii și noile provocări legate de securitatea și sănătatea în muncă (SSM) au fost în centrul conferinței regionale SSM desfășurate la Iași. Vine Autostrada A8, apar și roboții Evenimentul, găzduit în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, a reunit peste 250 de specialiști în SSM, inspectori de muncă, lideri din industrie și reprezentanți ai autorităților. Citește și: EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă Tema principală a fost modul în care Industry 4.0 și Industry 5.0 influențează locurile de muncă și necesită o nouă cultură a prevenției. De la holograme implementate în fabrici, la scenarii de atacuri cibernetice asupra infrastructurilor esențiale, inclusiv spitale, conferința a subliniat nevoia unor soluții digitale inovatoare pentru protecția angajaților. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Peste 21.000 de euro pentru fiecare angajat, despăgubiri în caz de insolvență, propune Ministerul Muncii (sursa: Pexels/Diana)
Economie

Statul, o nouă pomană: peste 21.000 de euro pentru fiecare angajat, despăgubiri în caz de insolvență

Ministerul Muncii a lansat în dezbatere publică un proiect de modificare a legii privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, instrumentul prin care sunt achitate salariile angajaților atunci când angajatorul intră în insolvență. 21.600 de euro pentru fiecare angajat Conform propunerii legislative, pentru companiile strategice din domenii precum energie, transporturi, telecomunicații, sănătate sau apărare, perioada de despăgubire ar urma să crească de la cinci la 12 luni. Citește și: EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh. Fraude cu fonduri europene, atribuții delegate Astfel, plafonul maxim ar fi corelat cu 12 salarii medii brute pe economie, comparativ cu limita actuală de cinci salarii. Având în vedere că în august 2025 salariul mediu brut a ajuns la aproximativ 9.000 lei, valoarea maximă a despăgubirii ar putea ajunge la 108.000 lei (circa 21.600 euro) per angajat, dacă legea va fi adoptată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Joncțiunea dintre Autostrada A7 și Autostrada A8 crește deja prețurile construcțiilor industriale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Joncțiunea dintre Autostrada A7 și Autostrada A8 crește deja prețurile construcțiilor industriale

O hală industrială situată în Pașcani, județul Iași, este scoasă la vânzare pentru suma de 4,1 milioane de euro. La câțiva km de turbionul A7-A8 Proprietatea a funcționat anterior ca fabrică de confecții și poartă însemnele companiei Ștefi Tex SRL, un jucător activ de peste 22 de ani în industria textilă, cu sediul în Suceava și punct de lucru în Iași. Anul trecut, firma a înregistrat o cifră de afaceri de peste 19 milioane lei și aproape 200 de angajați. Citește și: EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh. Fraude cu fonduri europene, atribuții delegate Hala este amplasată strategic, la doar șase km de viitorul nod rutier al Autostrăzii A7, beneficiind de acces rapid la infrastructura rutieră și feroviară. Proprietatea se află în apropierea căii ferate, cu rampă de încărcare situată la numai 100 de metri, ceea ce o face ideală pentru activități de producție, depozitare logistică sau investiții în reconversie industrială. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pe Autostrada A8 încep, în sfârșit, lucrările de proiectare a celui mai dificil tronson montan (sursa: CNIR)
Economie

Pe Autostrada A8 încep, în sfârșit, lucrările de proiectare a celui mai dificil tronson montan

Pe cel mai extins segment al sectorului montan al Autostrăzii A8, Ditrău–Grințieș (37,9 km), lucrările pentru faza de proiectare sunt în plină desfășurare. Proiectarea durează 14 luni Potrivit Companiei Naționale de Investiții Rutiere, se desfășoară activități esențiale precum foraje geotehnice și cercetări arheologice, în vederea eliberării terenului pentru execuție. Citește și: EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh. Fraude cu fonduri europene, atribuții delegate Ordinul de începere a fost emis pe 30 iunie, marcând startul oficial al etapei de proiectare, care va dura 14 luni. Antreprenorul responsabil este asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade – Euro Asfalt, care are la dispoziție un an pentru finalizarea proiectării. După aprobarea documentației tehnice, lucrările de construcție vor dura 40 de luni, conform caietului de sarcini al licitației. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Eximbank, credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA, Marian Neacșu (PSD) unul dintre ei Foto: Facebook
Economie

Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA

Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate cu girul politrucilor din Comitetul Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari, CIFGA, relatează Economedia. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Banca este condusă de Traian Halalai, căruia premierul Bolojan i-a cerut demisia, dar acesta nu a fost schimbat din funcție la trei luni de la solicitarea șefului Guvernului. Bolojan a reproșat conducerii Eximbank închirierea unui imobil al RAAPPS printr-un intermediar. Eximbank plătește intermediarului o chirie de zece ori mai mare decât cea plătită de intermediar către RAAPPS.  În septembrie, un membru al CIFGA, secretarul de stat Flavius Nedelcea (PSD) a fost reținut de procurorii DNA pentru că ar fi cerut ca un post din conducerea Protecției Consumatorilor Caraș Severin să fie eliberat pentru o pilă de partid. Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA Acum, Economedia scrie că Eximbank a împrumutat miliarde de lei către GSP Constanța, Liberty Galați și Electrocentrale Craiova și sunt șanse mici să recupereze banii. Împrumuturile au fost girate prin intermediul CIFGA, din care făcea parte inclusiv vicepremierul PSD Marian Neacșu, care a avut o condamnare penală.  În plus, creditele neperformante ale Eximbank ar putea încărca deficitul bugetar.  Potrivit Economedia, în 2024, Eximbank a creditat Electrocentrale Craiova - compania care furnizează apă caldă și căldură Craiovei - cu 350 de milioane de lei pentru a nu intra în faliment. Însă DeFapt.ro a scris că, în septembrie 2025, compania a cerut 350 de milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului ca să nu lase Craiova în frig.  Ministerul, condus de pesedistul Bogdan Ivan, nu explică cum a ajuns Electrocentrale Craiova în această situație disperată. Teoretic, compania - care în 2024 a avut pierderi de 433 de milioane de lei și a acumulat datorii de 969 de milioane de lei - este sub controlul ministerului Energiei. În fapt, ea a fost condusă de apropiați ai PSD.  Într-un răspuns către Economedia, Eximbank a susținut că: „Creditele neperformante acordate către Gabriel Comănescu, combinatul Liberty Galați și termocentrala Craiova «nu sunt parte a indicatorilor financiari ai băncii». Banca deține o poziție de capital și performanță financiară solidă”.

România, în pragul colapsului economic (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Economia României se va prăbuși în 2026, avertizează un consultant fiscal: Vor fi mari turbulențe

Consultantul fiscal Radu Georgescu lansează un avertisment dur privind viitorul economiei românești, pe care o descrie ca fiind „în sevraj” după un deceniu de împrumuturi masive și dezechilibre bugetare. România, în pragul colapsului economic Într-o analiză publicată pe Facebook, pe care o redăm ca atare, acesta vorbește despre o posibilă implozie economică în anul 2026. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Această implozie va fi generată de acumularea datoriilor publice, stagnarea creșterii economice și scăderea puterii de cumpărare. Radu Georgescu: urmează prăbușirea în 2026 „In 2026 economia Romaniei va face implozie Daca vrei sa intelegi economie trebuie sa te uiti pe graficele cu datele financiare Graficele nu mint Acest grafic spune ce s-a intamplat cu economia Romaniei in ultimii 10 ani Si iti explica ce va urma Cu rosu este deficitul bugetar din Romania Cu verde este cresterea economica Faza 1 – supradoza de steroizi 2015-2021 In aceasta faza Romania a facut supradoza de steroizi ( imprumuturi) Din cauza creditelor, consumul a crescut Consumul a dus la cresterea economica Faza 2 – Blocajul economic 2022-2024 In aceasta faza deficitul a depasit cresterea economica Economia nu a mai putut sa inghita datoriile noi In 2024 am ajuns la o diferenta imensa intre deficit si crestere economica Este o mare anomalie economica sa ai deficit bugetar de 9,3% din PIB si crestere economica de doar 0,8% din PIB Faza 3 Sevrajul 2025- In acest moment steroizii ( imprumuturile) nu mai produc nicio crestere economica Economia Romaniei se ineaca cu imprumuturile imense ale statului Din acest motiv in Romania a explodat inflatia Si va creste accelerat deoarece economia produce mai putin decat imprumuturile statului Din cauza inflatiei, populatia va saraci accentuat Deoarece se reduce puterea de cumparare a populatiei, multe firme se vor inchide In anii urmatori vor fi mari turbulente economice, sociale si politice Este timpul sa invatam economie Americanii au o expresie „It's just the economy, stupid” „Este doar despre economie”

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor

Cheltuielile cu investițiile au ajuns, după primele nouă luni, egale cu cele pentru plata dobânzilor, arată un document privind execuția bugetară, consultat de Mediafax. Documentul mai arată că cheltuielile de personal au crescut cu 6% în primele nouă luni din 2025 față de perioada similară din 2024. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Cheltuielile cu investițiile au ajuns egale cu cele pentru plata dobânzilor Aceste date preliminare privind execuția bugetară arată că cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 50% în primele nouă luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 40 de miliarde de lei. Cheltuielile cu investițiile - așa numitele cheltuieli de capital - s-au redus cu 6% și au fost tot de 40 miliarde de lei.  Cheltuielile de personal, salariile bugetarilor, au consumat 127 de miliarde de lei, cu 6% mai mult față de perioada similară din 2024.  Pentru bunuri și servicii, statul a cheltuit 71 miliarde de lei (+7%), iar cu pensiile și asistența socială a cheltuit 188 miliarde de lei (+13%).  Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât în 2024 în termeni nominali, iar încasările la TVA sunt mult sub așteptări, arată surse de presă citate de Gândul. Potrivit acestor surse, deficitul a ajuns, la final de septembrie, la circa 103 miliarde de lei. În 2024, la final de septembrie, deficitul era de 96,2 miliarde de lei, respectiv 5,44% din PIB. În septembrie 2023, era numai 56,5 miliarde de lei.

Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024 Foto: Facebook ANAF
Economie

Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări

Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât în 2024 în termeni nominali, iar încasările la TVA sunt mult sub așteptări, arată surse de presă citate de Gândul. Potrivit acestor surse, deficitul a ajuns, la final de septembrie, la circa 103 miliarde de lei. Citește și: Grindeanu se opune ca România să ajute R.Moldova dacă este atacată și îl contrazice pe șeful Armatei În 2024, la final de septembrie, deficitul era de 96,2 miliarde de lei, respectiv 5,44% din PIB. În septembrie 2023, era numai 56,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024 Datele oficiale privind execuția bugetară pentru primele nouă luni vor fi comunicate în ultimele zile din luna octombrie. Gândul mai susține că Guvernul a reușit să încaseze din TVA numai 95 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie, o creștere de doar 7,7% (în primele nouă luni din 2024 încasase 88 de miliarde), deși inflația este de aproape 10%, iar TVA-ul a fost majorat cu două procente de la 1 august 2025. Doar urmare a inflației, creșterea de TVA trebuia să fie de 10%, deci sunt probleme și pe partea de colectare. În plus, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 4% în august 2025 față de august 2024.  Cele mai mari căderi, în august 2025, față de iulie, 2026 au fost la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-11,7%), vânzările de produse nealimentare (-8,0%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,3%).  

Inflația urcă la 9,88% în septembrie (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Inflația urcă la 9,88% în septembrie: mărfurile nealimentare și serviciile, cele mai mari scumpiri

Rata anuală a inflației a crescut ușor în luna septembrie, ajungând la 9,88%, față de 9,85% în august, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Scumpirile cele mai mari s-au înregistrat la mărfurile nealimentare (+11,09%), urmate de servicii (+10,36%) și mărfuri alimentare (+7,86%). Evoluția prețurilor din ultimele 12 luni Conform INS, indicele prețurilor de consum din septembrie 2025 comparativ cu august a fost de 100,36%, iar rata inflației de la începutul anului (septembrie 2025 față de decembrie 2024) a atins 8,5%. Citește și: Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări Pe ansamblul ultimului an, rata medie a creșterii prețurilor de consum (octombrie 2024 – septembrie 2025 comparativ cu perioada anterioară) a fost de 6,1%. În același timp, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a crescut cu 0,5% față de august, iar inflația anuală calculată pe baza acestuia a fost de 8,6%. Explicațiile guvernatorului Mugur Isărescu Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că evoluția din septembrie era anticipată, vorbind despre o „cocoașă a inflației” estimată la un vârf de 9,6 – 9,7%. Potrivit acestuia, patru puncte procentuale din inflația actuală sunt determinate de șocuri majore de ofertă, precum: liberalizarea pieței energiei electrice (impact de 2,2 puncte procentuale), creșterea TVA-ului la 21% (impact de 1,6 puncte procentuale), majorarea accizelor (impact de 0,4 puncte procentuale). Isărescu a subliniat că aceste șocuri vor fi resorbite treptat, dacă se evită efectele secundare asupra așteptărilor inflaționiste, iar inflația ar trebui să intre în intervalul țintit până la finalul anului viitor. Prognoza BNR Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, de la 4,6% la 8,8%, estimând că nivelul real ar putea depăși 9%. Pe termen mediu, instituția anticipează o reducere a inflației la 3% până la sfârșitul anului 2026, față de 3,4% în prognoza anterioară. Creșterea inflației este alimentată și de majorarea cotei standard de TVA la 21%, aplicată din 1 august 2025, în timp ce singura cotă redusă rămasă este de 11%.

Numărul firmelor dizolvate în România a crescut (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Afacerile mici se închid pe bandă rulantă: cu 33% mai multe dizolvări de firme decât acum un an

Numărul firmelor dizolvate în primele opt luni din 2025 a ajuns la 36.171, în creștere cu 33,85% față de aceeași perioadă din 2024, când au fost înregistrate 27.023 de dizolvări, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Bucureștiul, pe primul loc la dizolvări de firme Capitala rămâne lider detașat, cu 7.083 de firme dizolvate între ianuarie și august 2025, o creștere de 24,77% față de anul precedent. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția După București, cele mai multe dizolvări s-au înregistrat în: Cluj – 2.017 firme (+42,14%) Ilfov – 1.867 firme (+24,47%) Constanța – 1.812 firme (+22,37%) Timiș – 1.508 firme (+25,23%) Brașov – 1.363 firme (+52,63%) Iași – 1.308 firme (+26,99%) Prahova – 1.236 firme (+51,84%) Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai puține firme desființate au fost înregistrate în: Ialomița – 181 firme (+31,16%) Covasna – 214 firme (+58,52%) Călărași – 241 firme (+17,56%) Mehedinți – 250 firme (+41,24%) Harghita – 269 firme (+8,91%) Creșteri record în Olt, Maramureș și Alba Cele mai mari creșteri procentuale s-au consemnat în: Olt – +91,09% Maramureș – +75,29% Alba – +73,99% Singurul județ care a raportat o scădere ușoară a numărului de dizolvări este Dâmbovița, cu un minus de 0,21% față de 2024. Comerțul, domeniul cel mai afectat Cel mai mare număr de firme dizolvate s-a înregistrat în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 8.265 de dizolvări la nivel național – o creștere de 12,19% comparativ cu anul trecut. Pe locurile următoare se află: Construcțiile – 3.074 firme dizolvate (+11,7%) Activitățile profesionale, științifice și tehnice – 3.030 firme (+14,25%) Industria prelucrătoare – 2.579 firme (+14,01%) Luna august, una dintre cele mai active din an Doar în luna august 2025, ONRC a raportat 4.635 de dizolvări de firme, cele mai multe fiind în: București – 877 firme Constanța – 263 firme Cluj – 252 firme Ilfov – 234 firme Brașov – 183 firme Creșterea accentuată a dizolvărilor indică o dinamică economică fragilă, marcată de incertitudine și de provocări financiare tot mai mari pentru mediul de afaceri românesc în 2025.

Cotnari a livrat, intermediarul nu a plătit (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Nici dacă ești ditamai compania nu scapi de țepe în România: cum a pierdut Cotnari milioane

Cramele Cotnari au deschis o acțiune în instanță la Tribunalul Iași, solicitând obligarea unei companii, alături de patronii acesteia, la plata a 2,83 milioane lei. Cotnari a livrat, intermediarul nu a plătit Litigiul a pornit de la un contract comercial semnat în ianuarie 2023, prin care Cramele Cotnari livra produse către Maxi Prod A&M pentru revânzare. Contractul îi includea ca garanți (fidejusori) și pe Anca și Nelu Cîrlescu. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Până în iunie 2023, Cramele livraseră marfă în valoare de 2,56 milioane lei, din care au fost achitați doar 103.200 lei, plus bonificații de 112.700 lei. A rămas neachitată suma de 2,35 milioane lei. Între timp, Maxi Prod A&M și-a schimbat denumirea în ATQ Commercial SRL, a intrat în insolvență, apoi în faliment, motiv pentru care Cramele Cotnari au cerut recuperarea integrală a datoriei de la garanți, conform clauzelor contractuale.  Continuarea, în Ziarul de Iași.

INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Economie

INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia

INS confirmă dezastrul lăsat de guvernarea Ciolacu: în 2024, România a înregistrat cea mai slabă creștere economică din 2013, minus pandemia din 2020, când PIB-ul a căzut cu 3,6%. Citește și: EXCLUSIV Agenția Națională de Absurd Fiscal: firme fără datorii la stat, inactivate pentru că administratorii nu erau la sediu în momentul vizitei inspectorilor de la Fisc Însă estimările recente ale Băncii Mondiale arată că 2025 ar putea fi un an mult mai rău, din această perspectivă.  INS confirmă dezastrul Ciolacu: 2024, cea mai slabă creștere economică din 2013 În 2024, PIB-ul a crescut, față de 2023, cu doar 0,9%, arată datele anuale semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică, azi. În 2023, creșterea PIB-ului a fost de 2,3%, în 2022 - 4,2%, iar în 2021 - 5,6%.  Tot azi, INS a arătat că PIB-ul a crescut în trimestrul II din 2025 față de același semestru din 2024 cu doar 0,3%. „Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 446486,9 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul II 2024”, arată INS.  Acum trei zile, un studiu al Băncii Mondiale arăta că economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an, faţă de un nivel de 1,3% previzionat în luna iunie.  Potrivit instituţiei financiare internaţionale, creşterea consumului în România ar urma să încetinească până la aproximativ 1,1% în acest an, de la 5%, în medie, în perioada 2000-2024, deoarece consolidarea fiscală apasă asupra cheltuielilor, iar inflaţia rămâne ridicată. Banca Mondială menţionează că volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu doar 3,1% în perioada ianuarie-iulie a acestui an, comparativ cu aproape 9% în 2024, iar înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut cu 22% în prima jumătate a anului.

Abuzul ANAF de a inactiva firme pentru absența administratorului de la sediu, corectat de instanță (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Abuzul ANAF de a inactiva firme pentru absența administratorului de la sediu, corectat de instanță

ANAF, obligat de instanță să reactiveze firme pe care le-a inactivat abuziv pe baza unei interpretări absurde a legii. Tribunalul București a decis joi să suspende executarea deciziei ANAF de inactivare a unei firme al cărei administrator nu fusese găsit de inspectorii fiscali la sediul societății comerciale. Abuz al ANAF, corectat în instanță Așa cum DeFapt.ro a scris în exclusivitate, Fiscul a inactivat 1.411 societăți comerciale din acest motiv numai în perioada 17 iunie - 17 septembrie a.c. Citește și: EXCLUSIV Agenția Națională de Absurd Fiscal: firme fără datorii la stat, inactivate pentru că administratorii nu erau la sediu în momentul vizitei inspectorilor de la Fisc Potrivit unei interpretări bizare a ANAF, atunci când un inspector fiscal se prezintă la sediul unei firme, acolo trebuie să se afle administratorul societății. Tot potrivit unui articol exclusiv al DeFapt.ro, din punctul de vedere al ANAF, faptul că mai multe firme pot avea sediul la aceeași adresă, deși legal, indică o suspiciune. Citește și: EXCLUSIV De ce ANAF inactivează abuziv firme "curate", fără datorii la stat: se uită la adresă, nu la bilanț Potrivit "analizelor" Fiscului, firmele înființate doar pentru a fi paravan pentru altele sau pentru a se sustrage de la plata TVA și a altor taxe preferă să închirieze un spațiu pus la dispoziție de către companii de profil.

Care este capitala europeană cu cele mai mari prețuri la energie raportate la puterea de cumpărare Foto: Facebook
Economie

Care este capitala europeană cu cele mai mari prețuri la energie raportate la puterea de cumpărare

Care este capitala europeană cu cele mai mari prețuri la energie raportate la puterea de cumpărare: București, potrivit unui raport Household Energy Price Index (HEPI) pe luna septembrie.  Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan Raportul, citat de news.ro, a analizat prețurile din 33 de capitale europene. Capitala europeană cu cele mai mari prețuri la energie raportate la puterea de cumpărare Dacă se elimină raportarea la puterea de cumpărare, Bucureștiul este pe locul nouă în topul prețurilor la energie. Raportul este realizat de Energie-Control Austria, MEKH – Hungarian Energy and Public Utility Regulatory Authority şi VaasaETT, în colaborare cu autorităţi de reglementare şi operatori din 33 de ţări europene: toate statele membre UE, plus Marea Britanie, Norvegia, Elveţia, Serbia, Muntenegru şi Ucraina. Conform raportului HEPI, Bucureşti este a noua cea mai scumpă dintre capitalele UE, cu un preţ de 27,5 eurocenţi/kWh, peste media europeană (EU-27) de 25,43 eurocenţi/kWh. Bucureştiul este pe primul loc la preţul energiei electrice ajustat la puterea de cumpărare, fiind urmat de Praga, Berlin şi Varşovia. Raportul Comisiei Europene – Market Observatory for Energy (Quarterly Report on European Electricity Markets, Q1 2025), elaborat de DG Energy, care analizează pieţele angro şi retail de energie electrică în statele membre UE, folosind date oficiale Eurostat, ENTSO-E şi S&P Global Platts, arată că în România, preţul mediu angro în T1 2025 a fost de 148,3 de euro/MWh, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană, situându-se peste media europeană şi peste valorile înregistrate în Cehia (120 de euro/MWh) şi Polonia (116 euro/MWh).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră