vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1184 articole
Economie

Care este capitala europeană cu cele mai mari prețuri la energie raportate la puterea de cumpărare

Care este capitala europeană cu cele mai mari prețuri la energie raportate la puterea de cumpărare: București, potrivit unui raport Household Energy Price Index (HEPI) pe luna septembrie.  Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan Raportul, citat de news.ro, a analizat prețurile din 33 de capitale europene. Capitala europeană cu cele mai mari prețuri la energie raportate la puterea de cumpărare Dacă se elimină raportarea la puterea de cumpărare, Bucureștiul este pe locul nouă în topul prețurilor la energie. Raportul este realizat de Energie-Control Austria, MEKH – Hungarian Energy and Public Utility Regulatory Authority şi VaasaETT, în colaborare cu autorităţi de reglementare şi operatori din 33 de ţări europene: toate statele membre UE, plus Marea Britanie, Norvegia, Elveţia, Serbia, Muntenegru şi Ucraina. Conform raportului HEPI, Bucureşti este a noua cea mai scumpă dintre capitalele UE, cu un preţ de 27,5 eurocenţi/kWh, peste media europeană (EU-27) de 25,43 eurocenţi/kWh. Bucureştiul este pe primul loc la preţul energiei electrice ajustat la puterea de cumpărare, fiind urmat de Praga, Berlin şi Varşovia. Raportul Comisiei Europene – Market Observatory for Energy (Quarterly Report on European Electricity Markets, Q1 2025), elaborat de DG Energy, care analizează pieţele angro şi retail de energie electrică în statele membre UE, folosind date oficiale Eurostat, ENTSO-E şi S&P Global Platts, arată că în România, preţul mediu angro în T1 2025 a fost de 148,3 de euro/MWh, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană, situându-se peste media europeană şi peste valorile înregistrate în Cehia (120 de euro/MWh) şi Polonia (116 euro/MWh).

Care este capitala europeană cu cele mai mari prețuri la energie raportate la puterea de cumpărare Foto: Facebook
Majorarea TVA devine tot mai probabilă (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

TVA, foarte probabil să crească până la 24% în 2026, avertizează economiștii (CFA)

Majorarea TVA devine tot mai probabilă. România s-ar putea confrunta, începând cu 2026, cu o nouă creștere a taxei pe valoarea adăugată (TVA), avertizează Alexandra Smedoiu, vicepreședinta Asociației CFA România. Majorarea TVA devine tot mai probabilă Potrivit acesteia, statul ar putea majora cota actuală de 19% la 22% sau 23%, iar într-un scenariu pesimist, chiar la 24%, nivelul existent înainte de reducerea fiscală din 2016. Citește și: Record mondial: judecătoarea care amână de zece ani redactarea unei hotărâri. În trecut, ÎCCJ a salvat-o de la excludere Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței de prezentare a raportului „FY2026 Macroeconomic Outlook”, publicat marți de Asociația CFA România. TVA, instrumentul preferat al statului pentru creșterea încasărilor „Dacă ne uităm la zona de cheltuieli, unde nu vom vedea reduceri consistente anul acesta, este clar că deficitul bugetar va rămâne ridicat. De aceea, nu cred că am văzut ultimele majorări de taxe. Probabil vor fi anunțate altele în decembrie, cu aplicabilitate din ianuarie 2026”, a explicat Alexandra Smedoiu. Vicepreședinta CFA România susține că statul se va concentra pe taxele indirecte, deoarece acestea aduc venituri rapide și ușor de colectat. „Nu ar fi exclus să mai vedem o creștere la TVA. Cota de 21% ar plasa România la media Uniunii Europene, dar există țări cu 24%. Noi am avut această cotă, deci o revenire nu ar fi imposibilă. Din contră, aș spune că este probabilă”, a precizat Smedoiu. Creșterea TVA ar putea alimenta inflația Deși o majorare a TVA ar ajuta statul să colecteze mai multe taxe, aceasta ar avea efecte directe asupra inflației. „Taxele indirecte sunt cea mai rapidă metodă de a aduce bani la buget, dar ele se reflectă imediat în prețuri. Din acest motiv, inflația va rămâne ridicată și în 2026”, a avertizat reprezentanta CFA România. Pe lângă TVA, Smedoiu anticipează noi creșteri ale accizelor, parțial determinate de obligațiile europene, dar și de nevoia de venituri suplimentare la buget. Impozitul progresiv, o temă posibilă după 2027 Alexandra Smedoiu a reamintit și că guvernul are în plan o reformă a impozitelor pe proprietate și, posibil, o nouă abordare privind impozitarea persoanelor fizice începând din 2026. Totuși, impozitul progresiv, intens discutat în mediul politic, ar putea deveni o realitate abia după 2027 sau 2028. „Totul depinde de contextul politic al următoarelor 12 luni. O impozitare mai mare înseamnă însă o scădere a investițiilor firmelor și o reducere a puterii de cumpărare a populației.  Chiar dacă salariul minim va crește, efectul real în economie va fi redus, pentru că există deja venituri suplimentare neimpozitate”, a explicat Smedoiu. Adrian Codirlașu: „România rămâne expusă riscului de retrogradare” La rândul său, Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a declarat că, deși România a evitat o retrogradare a ratingului de țară în 2025, riscul persistă și pentru anul viitor. „România are cele mai mari deficite gemene – bugetar și de cont curent – dintre țările cu rating investment grade. Ce ne menține în această categorie este apartenența la UE și accesul la fondurile europene. Însă, dacă deficitul bugetar va continua să crească, riscul de downgrade rămâne real”, a avertizat Codirlașu. Raportul CFA România: o privire asupra anului 2026 Asociația CFA România a prezentat marți a doua ediție a raportului „FY2026 Macroeconomic Outlook”, un document ce include previziunile economice și fiscale pentru următorii doi ani. Experții CFA avertizează că România trebuie să adopte măsuri fiscale coerente și sustenabile, pentru a evita o deteriorare a ratingului de țară și o pierdere a încrederii investitorilor. Potrivit raportului, TVA-ul majorat, creșterea accizelor și reforma fiscală rămân principalele direcții prin care statul va încerca să stabilizeze finanțele publice – însă costul acestor măsuri va fi resimțit de întreaga economie.

Dezastru în turism, în august, lună de vârf Foto: Facebook Romania Travel/Constantin Rotar
Economie

Dezastru în turism, în august, lună de vârf: cădere de 4,8% a înnoptărilor - INS

Dezastru în turism, în august 2025, lună de vârf pentru vacanțe: Institutul Național de Statistică (INS) anunță o cădere de 4,8% a înnoptărilor, față de august 2024.  Citește și: Cum fentează primarii din Bihor concedierile cerute de Bolojan: unde îi mută pe angajații primăriilor „În luna august 2025, comparativ cu luna august 2024, sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare inclusiv apartamente și camere de închiriat au scăzut cu 4,6% și respectiv cu 4,8%”, arată INS.  Dezastru în turism, în august, lună de vârf Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna august 2025 a fost de 43,5% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în scădere cu 3,1 puncte procentuale faţă de luna august 2024.   Numărul turiștilor străini care au vizitat România a crescut cu peste 7%, în august 2025, comparativ cu august 2024. Cei mai mulți au venit din Germania, Italia și Israel.  În Teleorman au sosit 103 turiști străini în primele opt luni ale anului. În Tulcea, unde se află Delta Dunării, doar 4.729, față de Mehedinți - 7.289 sau peste 20.000 în Maramureș și circa 38.000 în Suceava.  La mare, numărul turiștilor a crescut, dar a scăzut puternic cel al celor cazați în stațiunile montane. 

România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Efectul austerității: România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE

Efectul austerității: România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE, în august, arată datele Eurostat. Oficiul european de statistică arată vânzările cu amănuntul au crescut cu 0,1% în zona euro şi au rămas stabile în Uniunea Europeană, în luna august 2025 comparativ cu luna iulie 2025.  Citește și: Delir Dan Diaconescu la postul lui Sebastian Ghiță, RTV: Călin Georgescu va câștiga ca Nelson Mandela În schimb, în România, ele s-au prăbușit, căderea fiind mult mai dramatică decât în Polonia. România a avut cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din UE „Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri lunare ale volumului total al comerțului cu amănuntul au fost înregistrate în Lituania (+1,7 %), Cipru și Malta (ambele +1,5 %), precum și în Suedia (+1,1 %). Cele mai mari scăderi au fost observate în România (-4,0 %), Polonia (-0,8 %), Luxemburg și Portugalia (ambele -0,7 %)”, scrie Eurostat.  „În luna august 2025 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna iulie 2025, atât ca serie brută cu 7,2%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,0%.   Faţă de luna august 2024 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în luna august 2025, a scăzut atât ca serie brută cu 4,0%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,1%”, a arătat, tot azi, INS.  Cele mai mari căderi, în august 2025, față de iulie, 2026 au fost la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-11,7%), vânzările de produse nealimentare (-8,0%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,3%).  

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, promite un leu kilowatt-ul pentru toți consumatorii casnici Foto: Rasunetul
Economie

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, promite un leu kilowatt-ul pentru toți consumatorii casnici

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, promite un leu kilowatt-ul pentru toți consumatorii casnici: „E foarte tentant să vii și să spui plafonăm la 1 leu. Cred că cu măsuri atât de brutale nu vei reuși niciodată să câștigi încrederea piaței și a partenerului economic. Cred foarte mult că măsura asta putem să o facem pentru toți consumatorii casnici din niște mecanisme foarte clare, împreună cu producătorii și cu furnizorii, într-o discuție aplicată punctual pentru consumatorul casnic”, a spus el, citat de Profit.  Citește și: Dosarul privind panourile PNL cu cartea lui Ciucă zace la DNA de peste un an: „Suntem în cursul efectuării unor constatări” Însă el a fost mai puțin clar în ceea ce privește „mecanismele clare” care vor duce la acest preț, strict pentru consumatorii casnici. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, promite un leu kilowatt-ul pentru toți consumatorii casnici „Și sunt niște mecanisme pe care cred că le știm cu toții, nu aș vrea să intru acum în detaliu, eu vreau să spun doar că vreau să fim parteneri în gândirea asta și din punct de vedere economic poate să fie un calcul care să ne ducă la 1 leu, 1 leu și un pic atunci când vorbim despre prețul la consumatorul casnic. Mă refer prețul final cu toate accesoriile și cu toate tarifele plus taxe și TVA”, a mai afirmat demnitarul PSD.  Azi, el a vorbit și despre impactul devastator al liberalizării prețului la energie: „Va fi o formulă în care atingem și un element foarte important de stabilizare, de reducere a inflației, pentru că șocul de la 0,68 la 1,50-1,55 lei, știți și dumneavoastră, în societate a fost unul devastator, plus toate știrile și breaking news-urile care au venit după asta”.  Însă chiar ministrul Energiei remarca, acum câteva zile, că prețurile la energie au început să scadă, de la 1,55 lei/kwh la sub 1,30 lei. „Suntem în situaţia în care deja avem patru furnizori care dau energie electrică sub 1,30 lei, care era preţul plafonat maxim pentru persoane fizice, consumatori casnici. Iar ceea ce îi îndemn pe oameni e ca, până când vom scădea cu totul preţurile pe întreaga piaţă de la 1,55 lei, de exemplu, cât era imediat după liberalizare în prima săptămână de mandat pe care am avut-o la energie, să se uite exact pe comparatorul de preţuri pe site-ul ANRE, să vadă care sunt ofertele pe care le au în judeţul de care aparţin şi, în mod total gratuit, să se ducă la un alt operator de furnizare, care vine cu oferte la 1,10 lei, 1,20 lei, 1,25 lei”, a spus Bogdan Ivan, la Digi 24.

Criza bugetară SUA crește prețul Bitcoin (sursa: Pexels/David McBee)
Economie

Bitcoin a depășit valoarea de 125.000 de dolari, cel mai ridicat nivel de când există

Criza bugetară SUA crește prețul Bitcoin. Bitcoin a atins duminică un nou maxim istoric, depășind pragul de 125.000 de dolari, pe fondul paraliziei bugetare din Statele Unite. Criza bugetară SUA crește prețul Bitcoin Cotația celei mai populare criptomonede din lume a urcat până la 125.689 de dolari, depășind precedentul record stabilit în luna august 2025, când valoarea atinsese aproximativ 124.500 de dolari. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă Evoluția ascendentă a Bitcoinului este pusă pe seama incertitudinii economice din SUA, generate de blocajul bugetar prelungit. Reticența investitorilor față de activele tradiționale i-a determinat să se refugieze în active digitale, ceea ce a dus la o creștere rapidă a valorii Bitcoinului. Sprijinul lui Donald Trump pentru criptomonede Un alt factor care a impulsionat piața este sprijinul exprimat public de președintele american Donald Trump și de membrii familiei sale față de criptomonede. Aceștia sunt implicați în diverse inițiative legate de activele digitale, consolidând încrederea investitorilor și contribuind la ascensiunea spectaculoasă a Bitcoinului.

Datoria guvernamentală, 57,2% din PIB-ul României (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

Datoria guvernamentală a ajuns la 57,2% din PIB și continuă să crească

Datoria guvernamentală, 57,2% din PIB-ul României. Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a urcat, în luna iunie 2025, la 1.040,62 miliarde de lei, față de 1.034,71 miliarde de lei în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria guvernamentală, 57,2% din PIB-ul României Ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), datoria guvernamentală a crescut la 57,2%, față de 56,8% în mai, conform estimărilor bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS) publicate la 5 septembrie 2025. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă În iunie 2025, datoria pe termen mediu și lung a crescut la 976,36 miliarde de lei, de la 961,00 miliarde de lei în luna mai. În schimb, datoria pe termen scurt a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 64,26 miliarde de lei, comparativ cu 73,71 miliarde de lei în luna anterioară. Titlurile de stat, principala componentă a datoriei Cea mai mare parte a datoriei publice – 856,53 miliarde de lei – este reprezentată de titluri de stat, în timp ce împrumuturile directe totalizau 163,31 miliarde de lei. La finalul lunii iunie 2025, datoria în moneda națională se ridica la 486,82 miliarde de lei, cea în euro la 457,81 miliarde de lei (echivalent), iar datoria în dolari americani la 93,99 miliarde de lei (echivalent). Datoria administrației publice centrale, în creștere Datoria administrației publice centrale a ajuns la 1.016,59 miliarde de lei, în creștere față de 1.010,82 miliarde de lei în mai 2025. Din acest total, 952,35 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei centrale este contractată în lei (468,04 miliarde de lei) și în euro (452,56 miliarde de lei, echivalent). Administrațiile locale, datorii de peste 24 miliarde de lei Datoria administrației publice locale a urcat la 24,03 miliarde de lei, comparativ cu 23,88 miliarde de lei în luna anterioară. Aproape întreaga sumă (24,01 miliarde de lei) reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Datoria internă, aproape 29% din PIB În iunie 2025, datoria internă a administrației publice s-a cifrat la 522,95 miliarde de lei, față de 524,16 miliarde de lei în luna mai, echivalentul a 28,7% din PIB. Din această sumă, 504,07 miliarde de lei aparțin administrației centrale, iar 18,88 miliarde de lei administrațiilor locale. Datoria externă depășește 517 miliarde de lei Potrivit Ministerului Finanțelor, datoria externă a administrației publice a ajuns la 517,66 miliarde de lei, față de 510,55 miliarde de lei în luna precedentă, ceea ce reprezintă 28,4% din PIB. Din total, 512,52 miliarde de lei sunt aferente datoriei externe a administrației publice centrale, iar 5,14 miliarde de lei revin administrațiilor locale.

Taxele vor mai crește, dacă ANAF nu îmbunătățește colectarea TVA Foto: Facebook ANAF
Economie

Taxele vor mai crește, dacă ANAF nu îmbunătățește colectarea TVA - consilier al guvernatorului BNR

Taxele vor mai crește, dacă ANAF nu îmbunătățește colectarea TVA, afirmă un consilier al guvernatorului BNR: „30% din TVA nu se încasează”, a arătat Eugen Rădulescu, într-un interviu pentru Antena 3.  Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă Rădulescu a invocat și faptul că un consilier al premierului Bolojan, Ionuț Dumitru, a spus că ANAF ar trebui desființat și reînființat, așa cum s-a petrecut în Grecia. Taxele vor mai crește, dacă ANAF nu îmbunătățește colectarea TVA „Primul lucru la care ne așteptăm este o schimbare este colectarea TVA. Nu e vorba numai de faptul că a crescut taxa pe valoare adăugată și că s-au eliminat niște reduceri de taxe, ceea ce este foarte bine, dar așteptăm să vedem că totuși vorbim despre un domeniu în care neîncasarea pe un an echivalează cu 50 de miliarde de lei. Ar trebui să avem 50 de miliarde mai mult. Asta înseamnă că 30% din TVA nu se încasează. Mă tem că este vorba, așa cum ați spus, și de rea-credință și de neputință. Cred că aici există experți mai buni decât mine. Eu sunt pe margine și pot doar să observ ce se întâmplă. Nu pot să-mi explic cum anume se poate întâmpla ca o țară să nu încaseze aproape o treime din TVA-ul căreia este datorat.  În cazul în care Guvernul va reuși cu acest ANAF, cu un alt ANAF, că se vorbea la un moment dat despre desființarea și reînființarea unei entități care să se ocupe de chestiunea asta, atunci, dacă avem această creștere semnificativă, nu un procent, două procente la încasarea TVA-ului, atunci avem o mare șansă ca să nu fie nevoie de alte majorări de impozite. Dacă nu se întâmplă asta, e inevitabil să se întâmple majorări de impozite”, a spus Rădulescu, la Antena 3.   

Suma uriașă pe care Guvernul ar putea să o încaseze vânzând acțiuni la companii de stat Foto: Facebook Hidroelectrica
Economie

Suma uriașă pe care Guvernul ar putea să o încaseze vânzând, pe bursă, acțiuni la companii de stat

Suma uriașă pe care Guvernul ar putea să o încaseze vânzând, pe bursă, acțiuni la unele companii de stat: minimum 9,5 miliarde de lei, arată un studiu realizat de CFA România, prezentat de site-ul Termene.ro.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Independent de apariția acestui studiu, azi, într-o conferință de presă, premierul Ilie Bolojan a susținut vânzarea la bursă a unor noi pachete minoritare de acțiuni sau listarea unor noi companii de stat.  Suma uriașă pe care Guvernul ar putea să o încaseze vânzând acțiuni la companii de stat „Statul român ar putea obține între 9,5 și 15 mld. lei din listarea unor pachete minoritare suplimentare în companiile de stat Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica, în timp ce păstrează controlul asupra acestor companii, după cum arată un studiu realizat de CFA România”, arată Termene.ro.  Ce companii de stat ar putea vinde pe bursă, potrivit CFA România și ce sumă ar putea obține statul: Hidorelectrica: „Vânzarea unui pachet suplimentar de 10-15% ar putea aduce încasări la buget cuprinse între 5 și 8 mld. lei. Statul ar rămâne cu un control majoritar de peste 65% și ar putea încasa în continuare dividende consistente” Romgaz: listarea unui pachet suplimentar ar putea aduce între 3 și 5 mld. lei la buget, în timp ce statul menține o participație de peste 50%. Nuclearelectrica: reducerea participației de la 83% la un nivel cuprins între 67 și 72% ar putea genera venituri potențiale de 1,5-2 mld. lei. „La acestea se adaugă Transgaz, Electrica, Transelectrica, Antibiotice, Conpet, Oil Terminal și IAR Brașov. În total, statul ar putea obține între 12 și 18 mld. lei prin vânzarea unor pachete minoritare suplimentare în aceste companii”, mai scrie Termene.ro. „Avem rezerve importante care pot fi valorificate dacă vom lista la bursă pachete minoritare ale unor companii publice care și astăzi sunt listate, fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii sau să listăm la bursă companii care astăzi nu sunt listate, CEC-ul, de exemplu, Aeroportul Otopeni. În felul acesta, vom asigura o mai bună gestionare a acestor companii, vom revigora bursa, vom folosi mai bine banii pe care îi avem în fondurile de pensii, vom îmbunătăți transparența acestor companii și, cu siguranță, având și un acționar privat, vor fi mai bine administrate, vom avea servicii mai bune și profituri mai bune. E o zonă pe care n-am exploatat-o suficient și trebuie să o declanșăm în perioada imediat următoare”. a afirmat, azi, premierul Bolojan. 

Pachetul cel mai scump apă-canalizare, Neamț (sursa: Pexels/Mikhail Nilov)
Economie

Cel mai ieftin pachet apă-canalizare, la Ploiești: 7,63 lei/mc. Cel mai scump, la Neamț - 20,65 lei

Pachetul cel mai scump apă-canalizare, Neamț, unde costă de aproape trei ori mai mult decât la Ploiești. Pachetul cel mai scump apă-canalizare, Neamț Neamțul are cel mai scump serviciu de apă și canalizare din România, cu un tarif total de 20,65 lei/mc – structurat astfel: 9,79 lei pentru apă și 10,86 lei pentru canalizare. Pe locul doi se află Hidro Prahova SA, cu un preț de 20,54 lei/mc. Citește și: Partidul susținut de George Simion în R. Moldova ar putea să-și piardă locurile în Parlament Topul este completat de Iași, urmat de Apa Târnavei Mari SA Mediaș – cu 20,11 lei/mc, și Aquavas SA Vaslui, unde tariful este de 20,07 lei/mc. La nivel național, media prețurilor la apă și canalizare este de 16,34 lei/mc. La polul opus, cele mai ieftine servicii de apă și canalizare se găsesc la Ploiești, prin Apa Nova, cu doar 7,63 lei/mc (5,28 lei pentru apă și 2,35 lei pentru canalizare), respectiv în București, unde tariful total este de 11 lei/mc (7,20 lei apă + 3,80 lei canalizare). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Grădinițele nu fac licitații pentru alimente (sursa: Pexels/Alexander Dummer)
Economie

Milioane de lei pentru mâncarea preșcolarilor se cheltuie fără nici o licitație

Grădinițele nu fac licitații pentru alimente, arată un raport al Curții de Conturi. Grădinițele nu fac licitații pentru alimente Grădinițele cu program prelungit din Iași au fost verificate de Camera de Conturi în legătură cu achizițiile de produse alimentare pentru asigurarea mesei calde copiilor. Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Potrivit raportului oficial, în cazul a patru grădinițe – unitățile cu program prelungit nr. 3, 16, 22 și 26 – au fost descoperite nereguli: în loc să organizeze licitații, conform legii, aceste instituții au ales varianta achizițiilor directe. Deși legislația prevede amenzi între 5.000 și 30.000 lei pentru astfel de abateri, Camera de Conturi Iași a decis să aplice doar avertismente, fără sancțiuni financiare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Femeile, mai bune afaceriste decât bărbații (sursa: Pexels/Tima Miroshnichenko)
Economie

Antreprenoarele, mai performante decât bărbații: firmele conduse de femei, profit mai mare

Femeile, mai bune afaceriste decât bărbații: profitul obținut de antreprenoare, mult peste cel al bărbaților. Femeile, mai bune afaceriste decât bărbații Firmele din județul Iași cu acționariat feminin au fost mult mai profitabile: au generat doar 67% din cifra de afaceri a companiilor masculine, dar au obținut de peste două ori mai mult profit și au înregistrat o rentabilitate medie de trei ori mai mare. Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala În plus, aceste firme au gestionat mai eficient datoriile și au funcționat cu echipe mai restrânse, reprezentând doar 39% din numărul de salariați din companiile masculine. Prin comparație, firmele cu acționariat masculin au mizat pe rulaje mai mari și echipe extinse, însă profitabilitatea a fost mai scăzută. Continuarea, în Ziarul de Iași.  

Cotația aurului, un nou nivel record (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Prețul aurului sare în aer după ce activitățile guvernului american au fost blocate (shutdown)

Cotația aurului, un nou nivel record. Cotația aurului a ajuns miercuri la 3.875,53 dolari pe uncie, marcând a cincea zi consecutivă de creștere. Cotația aurului, un nou nivel record Evoluția vine după ce Senatul SUA nu a reușit să evite închiderea parțială a serviciilor federale, iar Casa Albă a anunțat o „închidere ordonată” a activităților guvernamentale – prima din ultimii șapte ani. Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea Shutdown-ul riscă să pună presiune suplimentară pe dolar și să întârzie publicarea unor rapoarte economice esențiale, precum datele privind șomajul. Amânarea acestor statistici ar putea influența deciziile investitorilor și stabilitatea piețelor financiare. Evoluție spectaculoasă a aurului în 2025 De la începutul anului, aurul a crescut cu peste 47%, fiind pe cale să înregistreze cel mai mare câștig anual din 1979. Creșterea este alimentată de cererea masivă a băncilor centrale, de perspectivele unui dolar mai slab și de așteptările privind relaxarea dobânzilor de către Rezerva Federală. Factorii de incertitudine care sprijină raliul Analiștii subliniază că schimbările din componența comitetului de politică monetară al Fed și discuțiile privind independența instituției sporesc incertitudinea. În acest context, aurul rămâne un activ-refugiu preferat de investitori, consolidându-și poziția la nivel global.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Execuția bugetară la opt luni: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB

Execuția bugetară la opt luni: cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc cu 6,9% față de perioada similară din 2024 și consumă tot 6% din PIB, același procent ca în primele opt luni de anul trecut.  Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc și consumă 6% din PIB Între timp, discuțiile din coaliția guvernamentală privind concedierile de personal în administrația locală - 13.000 de persoane, a cerut premierul Bolojkan - și o restructurare a aparatului central s-au blocat complet.  Datele publicate azi de ministerul de Finanțe mai arată că cheltuielile cu dobânzile au fost cu 10,33 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv o creștere de 45,2%. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 4%.  Pe de altă parte, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 39,63 mld lei, înregistrând o creștere de 20,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+77,3%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, „o dinamică pozitivă”, apreciază ministerul de Finanțe, a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,0%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (11,0%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.   Deficitul bugetar a ajuns la 4,54% din PIB, față de 4,59% în perioada similară din 2024. Însă, in termeni nominali, deficitul a fost cu aproape șase miliarde de lei mai mare. 

Nu mai sunt bani de pensii recalculate în etapa a doua. Ministrul Muncii, Florin Manole, tace (sursa: Facebook/Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale)
Economie

Țeapă dată de stat pensionarilor: nu mai sunt bani pentru a doua etapă de recalculare

Nu mai sunt bani de pensii, cel puțin de cele mărite prin recalculare, etapa a doua. Nu mai sunt bani de pensii Persoanele care au depus adeverințe pentru veniturile nepermanente (sporuri, prime, al 13-lea salariu) constată că sumele investite în documente nu le aduc, cel puțin momentan, nici o majorare a pensiei. Citește și: FOTO Unde a parcat mașina lui George Simion, aflat în vizită electorală la Timișoara. Nu este clar dacă a procedat ilegal Dacă inițial autoritățile invocau probleme tehnice sau întârzieri legislative, motivul actual este clar: bugetul pentru etapa a doua a recalculării este gol, iar procedura este pusă pe pauză din lipsă de fonduri. Sute de mii de pensionari cer explicații și soluții urgente pentru recuperarea cheltuielilor făcute pentru adeverințe. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră