joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1236 articole
Economie

Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia

Salariul mediu anual din România este peste cel din Bulgaria, Grecia, Ungaria și Slovacia, arată Eurostat. În Bulgaria, salariul mediu anual era, în 2024, de doar 15.387 de euro, în timp ce în România ajunsese la 21.108 euro.  Citește și: ANALIZĂ Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport, inclusiv la Oradea. Costuri de aproape un miliard de euro Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia „În 2024, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din UE era de 39.800 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 5,2 % față de 37 800 EUR în 2023. Dintre țările UE, cel mai mare salariu mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă a fost înregistrat în Luxemburg (83 000 EUR), urmat de Danemarca (71 600 EUR) și Irlanda (61 100 EUR).  În schimb, cele mai mici salarii medii au fost înregistrate în Bulgaria (15 400 EUR), Grecia (18 000 EUR) și Ungaria (18 500 EUR)”, arată Eurostat.  Salariul mediu anual în România a crescut masiv: în 2022 era de doar 15.064, în 2023 - 18.093, iar în 2024 - 20.287. Creșterea este de circa 33% în doi ani și peste 10% într-un an. 

Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia Foto: Inquam/Octav Ganea
Mediul fiscal, tot mai impredictibil (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Haos în afaceri din cauza modificărilor fiscale, dar recesiunea ar putea fi evitată (CCI)

Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași, consideră că mediul fiscal din România în 2025 este marcat de impredictibilitate, afectând planificarea strategică a afacerilor. Mediul fiscal, tot mai impredictibil Schimbările frecvente ale Codului fiscal și deciziile neașteptate ale autorităților sporesc incertitudinea în rândul antreprenorilor, care devin mai rezervați în privința investițiilor. Citește și: EXCLUSIV Bulgarul care voia să-i dea șpagă lui Moșteanu prin Isăilă s-a întâlnit cu șeful Romtehnica, subordonatul ministrului Apărării, de mai multe ori Potrivit acestuia, finalul de an se anunță dificil de anticipat din punct de vedere economic. Cu toate acestea, Butnariu este optimist și crede că România va evita recesiunea, menținând o ușoară creștere economică. Continuarea, în Ziarul de Iași

România, în prag de criză economică (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Un euro la 8 lei și inflație de 20% - un scenariu posibil în 2026, avertizează un analist financiar

România se apropie de o perioadă economică extrem de volatilă, avertizează analistul financiar Radu Georgescu, într-o postare amplă pe Facebook. România, în prag de criză economică Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul financiar, acesta susține că țara se confruntă cu o combinație de factori care ar putea duce, până în 2026, la o inflație de peste 20%, un curs valutar de 8 lei pentru un euro și o dobândă de referință de 20%. Citește și: Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului „Dăruiește Viața”, ia amploare „Pentru mine, profesional, acum e Revelionul – perioada perfectă pentru a testa principiile economice. Dar social, este Halloween. Oamenii rămân fără bani și locuri de muncă”, a scris Georgescu. Inflația „nu este film SF” Primul risc major semnalat de analist este inflația accelerată. Potrivit acestuia, România se află „în scenariul perfect” pentru o explozie a prețurilor: masa monetară crește rapid, în timp ce consumul scade. Statul tipărește bani pentru a acoperi deficitul bugetar, ceea ce alimentează inflația. „O inflație de peste 20% anul viitor nu este film SF”, avertizează Radu Georgescu, subliniind că pierderea puterii de cumpărare va afecta masiv populația. Euro la 8 lei – o consecință a dezechilibrelor comerciale Un alt semnal de alarmă vizează posibila depreciere a leului. România are „cel mai mare deficit de cont curent din Europa”, susține Georgescu – peste 30 de miliarde de euro ies anual din economie pe relația comercială externă.  Până acum, acest deficit a fost acoperit prin împrumuturi externe, dar Uniunea Europeană cere României să reducă datoria publică. „Un curs euro de 8 lei nu este film SF”, avertizează analistul, explicând că, odată ce împrumuturile nu vor mai fi o opțiune, presiunea pe monedă va deveni insuportabilă. Dobânzile pot ajunge la 20% În prezent, România are o inflație de aproximativ 10% și o dobândă de referință de 6,5%, ceea ce, în opinia analistului, reprezintă „o anomalie economică”. În mod normal, dobânzile ar trebui să fie mai mari decât inflația, pentru a tempera creșterea prețurilor. „O dobândă de 20% la lei nu este film SF”, avertizează Georgescu, sugerând că BNR va fi forțată să intervină drastic pentru a menține stabilitatea monetară. Riscul bugetar și pericolul recesiunii Radu Georgescu atrage atenția și asupra riscului bugetar, mai ales în contextul presiunilor de reducere a deficitului. Dacă guvernul va reuși să reducă deficitul la 6% din PIB, economia românească va pierde aproximativ 60 de miliarde de lei – bani care nu vor mai circula în economie. „Nici nu contează dacă vin din taxe mai mari sau tăieri bugetare – efectul este același. Un șomaj ridicat în 2026 nu este film SF”, avertizează analistul. Antreprenorii dau semnale contradictorii Analistul observă că mediul de afaceri transmite semnale amestecate: în timp ce grupul Cris-Tim se pregătește să intre pe bursă, compania One United Properties anunță intenția de retragere. „De ce să vii pe bursă într-o perioadă cu consum scăzut, inflație mare și lanțuri care se orientează spre mărci proprii? Pe de altă parte, de ce să renunți la 800 de milioane de lei de pe bursă, cum vrea One, și să te expui riscului valutar?”, se întreabă Georgescu. „Vine o perioadă complicată. Trebuie să fim pregătiți” În concluzie, Radu Georgescu consideră că România intră într-o fază economică periculoasă, marcată de dezechilibre majore și riscuri sistemice. El le recomandă românilor să se pregătească atât financiar, cât și mental, pentru turbulențele ce ar putea urma: „Vine o perioadă complicată din punct de vedere economic. De aceea trebuie să fim pregătiți financiar și mental.”

Guvernul pregătește o nouă cerere PNRR (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

Guvernul pregătește o nouă cerere de plată din PNRR, în valoare de 2,5 miliarde de euro

Premierul Ilie Bolojan, președintele PNL, a anunțat că a avut luni o ședință de lucru cu reprezentanți ai mai multor ministere pentru a pregăti o nouă cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de peste 2,5 miliarde de euro. Cererea urmează să fie depusă până la finalul lunii noiembrie. Ilie Bolojan: „Avem 60 de jaloane de îndeplinit” Premierul a precizat că pentru această tranșă trebuie îndeplinite 60 de jaloane din cadrul PNRR, dintre care majoritatea au fost deja finalizate. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie „Am avut azi o ședință cu colegii din mai multe ministere pentru a pregăti o nouă cerere de plată de peste 2,5 miliarde de euro granturi din PNRR. Ne propunem să o depunem până la finalul lunii, obiectiv pentru care trebuie să avem îndeplinite 60 de condiții (jaloane). Cele mai multe sunt deja îndeplinite”, a declarat Ilie Bolojan. Domeniile vizate: Sănătate, Mediu, Energie și Transporturi Premierul a subliniat că ultimele jaloane aflate în curs de finalizare privesc sectoare-cheie precum Sănătatea, Mediul, Energia, Transporturile și guvernanța companiilor de stat. „În următoarele două săptămâni și aceste condiții vor fi definitivate în ședințele de guvern”, a precizat Bolojan. Fondurile vor finanța proiecte majore de infrastructură Potrivit șefului Guvernului, fondurile obținute din această cerere vor fi destinate lucrărilor de infrastructură mare, spitalelor și școlilor aflate în proces de reabilitare. Prin accesarea acestei tranșe, România continuă implementarea proiectelor asumate prin PNRR, un program esențial pentru modernizarea serviciilor publice și a infrastructurii strategice.

Ionut Dumitru, consilierul premierului, cere ANAF să nu mai „deranjeze” contribuabilii onești, ci să meargă „țintit” Foto: Confederația patronală Concordia
Economie

Consilierul premierului cere ANAF să nu mai „deranjeze” contribuabilii onești, ci să meargă „țintit”

Ionuț Dumitru, consilierul onorific al premierului Bolojan, cere ANAF să nu mai „deranjeze” contribuabilii onești, ci să meargă „țintit” către marea evaziune: „ANAF trebuie să meargă  către zonele unde există riscul de evaziune cel mai mare. Adică trebuie să te duci țintit acolo, nu are rost să deranjezi un contribuabil care își face treaba în mod onest și își plătește taxele și impozitele și nu are risc de evaziune. Trebuie să te duci la marea evaziune”, a spus el, într-un interviu pentru Hotnews. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Consilierul premierului cere ANAF să nu mai „deranjeze” contribuabilii onești, ci să meargă „țintit” „ANAF trebuie să schimbe ceva semnificativ pentru a putea îmbunătăți colectarea (...) Bulgaria colectează peste 30% din PIB, chiar la un nivel de taxare mai mic decât al nostru și evident că toată lumea se duce cu gândul domnule, avem posibilitate sau aveam posibilitate să colectăm mai mult la nivelul de taxe de astăzi, dar avem o problemă majoră de colectare și sunt și acele estimări ale Comisiei Europeane legate de GAP-ul de TVA, diferența între ce colectăm și ce ar trebui să colectăm și arătăm destul de foarte prost chiar acolo”, a mai arătat Ionuț Dumitru.  Însă el a apreciat că ANAF merge într-o direcție bună. „Pare că mergem în direcția bună în sensul în care vedem aproape zilnic cazuri de evaziune fiscală, cazuri de corupție care sunt adresate cumva în sistemul de colectare și cred că demersul pe care trebuie să-l facem în direcția colectării ar trebui să fie în primul rând continuarea acestui proces de digitalizare cu pași mai repezi pentru că ăsta este instrumentul corect pentru a îmbunătății colectarea. În momentul de față ANAF stă pe o munte de informații, are aproape toate facturile din economie. Dar trebuie să fii în stare să o procesezi. Ce trebuie făcut mai departe este să folosești instrumentele tehnologiei și aici inteligența artificială ne poate fi de ajutor să poți procesa această volum foarte mare de informații”, a arătat consilierul premierului. 

Pensia medie a ajuns la 2.775 de lei (sursa: Pexels/Matthias Zomer)
Economie

Pensia medie în România, țară cu 4,7 milioane de pensionari, este de 2.775 de lei

În luna octombrie 2025, în România erau înregistrați 4.692.612 pensionari, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Pensia medie a ajuns la 2.775 de lei Cifra este cu 198 mai mică decât în luna precedentă, iar pensia medie a ajuns la 2.775 de lei. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Valoarea totală a drepturilor de pensie plătite s-a ridicat la 13,021 miliarde de lei. Pensii mici în agricultură Din totalul pensionarilor, 540.718 persoane au perioade lucrate în agricultură. Pentru această categorie, pensia medie a fost de doar 720 de lei, una dintre cele mai scăzute valori din sistem. Cei mai mulți pensionari, la limita de vârstă Conform CNPP, 3.775.635 de persoane s-au pensionat la limita de vârstă, dintre care 2.156.560 sunt femei. Pensia medie în acest caz a fost de 3.104 lei, peste media generală la nivel național. Pensii anticipate și de invaliditate În octombrie 2025, 2.552 de persoane au primit pensii anticipate, cu o valoare medie de 3.656 de lei. Alte 69.543 de persoane beneficiau de pensii anticipate parțiale, în medie de 2.620 de lei. Totodată, 399.873 de pensionari primeau pensii de invaliditate, cu o medie de 1.102 lei. Dintre aceștia, 45.934 aveau gradul I de invaliditate, pentru care pensia medie era de 964 de lei. Pensii de urmaș și ajutoare sociale În aceeași lună, 443.911 persoane au beneficiat de pensii de urmaș, cu o valoare medie de 1.501 lei. În plus, 98 de pensionari au primit ajutor social, în valoare medie de 540 de lei.

Amendă pentru jeleuri care aveau fructe doar pe ambalaj (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Ce le mai dăm copiilor să mănânce: jeleuri cu desene de fructe, dar pline doar de E-uri

Inspectorii de la Protecția Consumatorului au sancționat  supermarketul Profi după ce au descoperit că fructele afișate pe ambalajul unor jeleuri se regăseau în lista ingredientelor doar sub formă de aditivi alimentari. Fructele, doar desenate Reprezentanții magazinului au susținut că responsabilitatea etichetării aparține producătorului, însă explicația a fost respinsă, iar amenda a rămas valabilă. Citește și: ANALIZĂ Cum îl linșează presa mogulizată pe Bolojan, în dosarul PNL Vaslui, omițând o informație esențială Legislația prevede că distribuitorii trebuie să se asigure că produsele puse în vânzare sunt sigure și respectă informațiile declarate pe etichetă. Inspectorii Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor au constatat nerespectarea acestei obligații într-un magazin Profi, unde erau comercializate jeleuri Crazy Bee produse de Roshen. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ratele bancare, din ce în ce mai greu de plătit (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Românii plătesc din ce în ce mai greu ratele bancare, avertizează bancherii

Datele statistice publicate de Banca Națională a României (BNR) arată o creștere a creditelor neperformante (NPL) la nivelul pieței, media situându-se la 2,8%. În cazul BRD Groupe Société Générale, nivelul este mai scăzut, de 2,4%, a declarat miercuri Mădălina Teodorescu, director general adjunct al băncii și coordonator al activităților de retail. Întârzieri minore la plată, dar fără risc sistemic „Nu vă ascund că, odată cu creșterea substanțială a facturilor la utilități, am observat anumite dificultăți sau mici întârzieri la plată. Citește și: EXCLUSIV „Diavolul” de la Economie căuta informații despre ministrul Miruță, care-l acuză de ilegalități la numiri de șefi în companii de stat Nu este ceva critic sau care să tragă un semnal de alarmă, dar da, există mici întârzieri”, a precizat Teodorescu în cadrul unei conferințe de presă. Aceasta a subliniat că BRD se menține sub media pieței și că dinamica internă este una temperată datorită măsurilor proactive luate încă din septembrie anul trecut, când banca a început să adopte o strategie mai prudentă în acordarea creditelor. Prudență crescută și reticență la îndatorare „Există o reticență în momentul de față la îndatorare. În prima parte a anului, volumele de credite au crescut cu 40% față de anul trecut, dar în a doua parte a anului s-au temperat. Clienții sunt mult mai prudenți și preferă să aștepte”, a adăugat reprezentanta BRD. Unde se simte cel mai mult deteriorarea capacității de plată Întrebată care este segmentul cel mai afectat, Mădălina Teodorescu a explicat că problemele de rambursare se manifestă în special în rândul persoanelor fizice, mai ales pe segmentul creditelor de nevoi personale și în cazul celor cu venituri de până la 3.000 de lei. Oficialul BRD a subliniat că banca a anticipat riscurile încă din prima parte a anului, în contextul discuțiilor legate de deficitul bugetar. „Am fost mai prudenți, poate în detrimentul dinamicii de creștere a businessului, și am sfătuit clienții spre un grad de îndatorare mai mic încă din aprilie-mai. I-am îndreptat spre produse mai predictibile”, a explicat Teodorescu. Un exemplu este creditul ipotecar cu dobândă fixă pe 30 de ani, un produs istoric al BRD, unic pe piața bancară din România. „Am relansat și promovat acest produs la finalul anului trecut, pentru a oferi clienților stabilitate și control asupra cashflow-ului”, a adăugat ea. Opțiunea Multicurrency pentru cardurile de debit În cadrul aceleiași conferințe, BRD a anunțat introducerea unei noi funcționalități digitale – opțiunea Multicurrency pentru cardurile de debit. Disponibilă direct în aplicația You BRD, aceasta le permite clienților să asocieze unui singur card de debit în lei mai multe conturi în valute diferite: euro, dolari și lire sterline. „Prin lansarea opțiunii Multicurrency, ne respectăm promisiunea de a oferi soluții digitale performante și inovative, care răspund cerințelor actuale ale clienților noștri”, a declarat Mădălina Teodorescu. BRD, una dintre cele mai puternice bănci din România BRD Groupe Société Générale operează o rețea de 356 de unități la nivel național. La finalul lunii septembrie 2025, activele totale ale băncii se ridicau la 94 de miliarde de lei. BRD face parte din grupul financiar francez Société Générale, unul dintre liderii europeni în servicii bancare și financiare.

Zboruri de la 23 de euro cu Animawings (sursa: facebook/Animawings)
Economie

O companie românească bate Wizz Air la curse low cost internaționale: zboruri de la 23 de euro

Compania aeriană Animawings lansează o promoție specială cu reduceri de 35% la o selecție de zboruri internaționale operate din București, Cluj-Napoca, Iași, Craiova și Timișoara, valabilă în perioada 31 octombrie – 3 noiembrie 2025. Zboruri de la 23 de euro Oferta se aplică pentru călătoriile efectuate între 1 noiembrie – 15 decembrie 2025 și 15 ianuarie – 28 februarie 2026, pe toate clasele de zbor – Economy și Business Class – în limita locurilor disponibile. Citește și: Liderii PSD trec la jigniri împotriva lui Bolojan: „omul de porțelan”, „salvatorul neamului”. Soțul Olguței Vasilescu invită PNL să schimbe premierul Campania include zboruri directe către destinații populare din Europa și Orientul Mijlociu, cu prețuri începând de la 23 de euro/sens. Printre rutele disponibile se numără: din București, către Istanbul, Praga, Dubai, Paris, Stockholm, Tel Aviv și Abu Dhabi; din Cluj, Iași, Craiova și Timișoara, către Istanbul; din Timișoara, către Dubai. Gratuit: două bagaje de cabină și selecție a locurilor „Ne dorim ca luna noiembrie să fie cea mai bună perioadă pentru achiziția biletelor de avion, iar această promoție oferă pasagerilor șansa de a călători la prețuri excelente”, a declarat Diana Dima, Chief Commercial Officer Animawings. Toate biletele includ două bagaje de cabină gratuite (8 kg și 4 kg), selecție gratuită a locurilor și check-in gratuit, atât online, cât și la aeroport. Zborurile sunt operate cu aeronave Airbus de ultimă generație, oferind servicii de catering premium și un echipaj profesionist pregătit să asigure confortul și siguranța pasagerilor. Flotă de 18 avioane, în plan Animawings, companie aeriană 100% românească lansată în 2020 și parte din Memento Group, continuă extinderea rețelei sale. Din această toamnă, operează peste zece rute noi, conectând principalele aeroporturi din România cu orașe europene importante precum Istanbul, München, Praga, Tel Aviv și Dubai. Compania a recepționat în septembrie 2025 cea de-a cincea aeronavă Airbus și își propune ca până în 2027 să atingă o flotă de 18 avioane, evaluată la peste 1 miliard de dolari. Începând cu martie 2026, Animawings va introduce noi destinații internaționale, printre care Londra – Gatwick și Geneva.

Prețul energiei electrice crește de la 1 noiembrie (sursa: Pexels/Nothing Ahead)
Economie

Prețul energiei electrice crește de la 1 noiembrie din cauza taxei de cogenerare

De la 1 noiembrie, taxa de cogenerare aplicată facturilor la electricitate crește, ceea ce va genera și scumpirea curentului electric, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă. Taxa, plătită din 2011 Din 2011, românii plătesc o contribuție pentru cogenerarea de înaltă eficiență, aplicată pentru fiecare kWh de energie electrică consumat.  Citește și: EXCLUSIV Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte Scopul acestei taxe a fost finanțarea construirii și modernizării centralelor capabile să producă simultan energie electrică și termică, cu randamente ridicate, care să ducă, în timp, la reducerea costurilor pentru consumatori. După 14 ani de plată, rezultatul este însă opus celui așteptat: energia electrică și termică este mai scumpă, nu mai ieftină. Ce reprezintă contribuția pentru cogenerarea de înaltă eficiență Această contribuție este o taxă inclusă în factura fiecărui consumator de energie electrică, destinată sprijinirii producătorilor care folosesc sisteme de cogenerare — adică produc în același timp energie electrică și termică, cu eficiență ridicată. Schema a fost introdusă prin Directiva Europeană 2004/8/CE și transpusă în legislația românească prin HG nr. 1215/2009 și Ordinul ANRE nr. 107/2011. Fondurile colectate trebuiau să fie folosite pentru dezvoltarea unor centrale moderne, cu randamente între 75% și 80%, capabile să reducă semnificativ costurile cu combustibilul și, implicit, prețul energiei. În realitate, o parte din bani au fost redirecționați pentru subvenționarea sistemului de producție a energiei termice din mai multe orașe, deturnând scopul inițial al taxei. Cât costă taxa și cum a evoluat Schema de sprijin a fost inițial valabilă între 2011 și 2023, dar a fost prelungită până în 2033. Valoarea contribuției va crește cu 62% începând cu 1 noiembrie 2025, ajungând la 0,0136 lei/kWh (de la 0,0084 lei/kWh). Între 2011 și sfârșitul lui 2024, s-au strâns peste 13 miliarde de lei (aproximativ 2,6 miliarde de euro), sume folosite aproape exclusiv pentru subvenționarea energiei termice în 10–15 orașe din România. Impactul asupra consumatorilor Majorarea contribuției va duce la o creștere de circa 0,5% a prețului energiei electrice, dar ridică probleme de echitate, potrivit Asociației Energia Inteligentă: de ce un consumator dintr-o zonă rurală fără venituri ar trebui să suporte o parte din factura termică a celor din marile orașe? Pentru sezonul rece 2025–2026, se estimează o creștere de aproximativ 2% a prețului energiei termice, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru locuințe: în București, între 24 lei/lună pentru o garsonieră și 54 lei/lună pentru un apartament cu patru camere.

Primăria Iași intră în afaceri cu energie solară (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Primăria intră în afaceri cu energie solară: instalează panouri pe hectare întregi lângă Iași

Consilierii locali din Iași decid preluarea fostului depozit de deșeuri de la Consiliul Județean. Terenul, cu o suprafață de peste 15 hectare, a fost administrat până acum de autoritatea județeană, în cadrul proiectului privind managementul deșeurilor. Zeci de hectare cu panouri solare Pentru închiderea depozitului neconform au fost investite peste 18 milioane de lei. Conform proiectului de hotărâre aflat pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local din 31 octombrie, terenul de la Tomești, în suprafață de 153.641 mp, urmează să fie transferat în administrarea municipalității. Citește și: BREAKING Trei rețineri în cazul exploziei din Rahova: un angajat al Distrigaz și doi ai firmei de verificări de gaze Scopul acestui demers este inițierea unui nou proiect pentru amplasarea unor panouri fotovoltaice pe amplasamentul fostului depozit de deșeuri menajere din Tomești. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Autostrada A8: cel mai dificil tronson (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A8: cel mai dificil tronson (Grințieș-Pipirig, montan), realizat în patru ani și jumătate

Asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade – Euroasfalt a semnat oficial, pe 15 octombrie 2025, contractul cu Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) pentru proiectarea și execuția lotului Grințieș–Pipirig, parte din Autostrada A8 (Autostrada Unirii). 16 tuneluri și 60 de poduri Detalii contract: Valoare totală licitată: 5,97 miliarde lei Lungime tronson: 31,5 km Durată contract: 54 luni (14 luni pentru proiectare, 40 luni pentru execuție) Citește și: BREAKING Trei rețineri în cazul exploziei din Rahova: un angajat al Distrigaz și doi ai firmei de verificări de gaze Particularități tehnice: Considerat cel mai dificil lot al Autostrăzii A8 16 tuneluri, cel mai lung având 940 metri 60 de poduri și viaducte, dintre care două vor depăși 1 km 20 km din traseu va fi acoperit de lucrări de artă (tuneluri și viaducte) Volum estimat de excavații: 12,7 milioane metri cubi Procedura de licitație a fost lansată în noiembrie 2024, iar desemnarea câștigătorului a avut loc pe 18 iulie 2025. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Creșteri de prețuri până la finalul anului (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Scumpiri în lanț la finalul lui 2025, estimează managerii de companii

Managerii companiilor din România anticipează o relativă stabilitate a activității economice în perioada octombrie - decembrie 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Creșteri de prețuri până la finalul anului Deși producția și numărul de salariați se vor menține aproape constante în majoritatea sectoarelor, se preconizează o creștere a prețurilor în toate domeniile economice. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Managerii din industria prelucrătoare estimează o perioadă de stabilitate pentru ultimele luni ale anului, cu un sold conjunctural de -0,9% pentru producție. Numărul de angajați ar urma să rămână constant (-4,7%), în timp ce prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească semnificativ, cu un sold conjunctural de +25,3%. Construcțiile, sub presiunea scăderii activității În sectorul construcțiilor, tendința este una descendentă: producția ar putea scădea cu un sold conjunctural de -20,2%, iar numărul angajaților cu -11,4%. Totuși, costurile lucrărilor vor continua să crească, fiind prognozată o majorare de +37,6%. Comerțul cu amănuntul: vânzări în ușoară scădere Managerii din comerțul cu amănuntul se așteaptă la o scădere moderată a cifrei de afaceri (-7,1%), însă anticipează o creștere ușoară a numărului de salariați (+9,7%). Peste 42% dintre respondenți estimează scumpiri în perioada următoare, soldul conjunctural pentru prețuri fiind de +37,7%. Serviciile, între stabilitate și creșteri de prețuri În sectorul serviciilor, activitatea rămâne stabilă, cu un sold conjunctural de -2,2% pentru cifra de afaceri și -2,0% pentru numărul de angajați. Totuși, prețurile serviciilor sunt așteptate să crească, cu un sold conjunctural de +22,1%, potrivit estimărilor INS. Datele INS reflectă percepțiile managerilor, nu indicatorii statistici Rezultatele provin din anchetele de conjunctură realizate în luna octombrie 2025 și exprimă percepțiile managerilor privind evoluția economică. INS subliniază că soldul conjunctural reprezintă diferența procentuală dintre răspunsurile pozitive („va crește”) și cele negative („va scădea”) și nu trebuie confundat cu ritmul real de creștere sau scădere al indicatorilor statistici.

Cum îți protejezi banii online – ghid practic BT de evitare a fraudelor (sursa: Pexels/Mikhail Nilov)
Economie

Cum îți protejezi banii online – ghid practic BT de evitare a fraudelor

Banii munciți cu greu pot dispărea într-o clipă dacă nu ești atent online. Pe lângă tipurile de fraude pe care le știm deja — phishing prin pagini false de Internet Banking, reclame/lean false care promit câștiguri rapide, mesaje prin SMS/WhatsApp/e-mail, spoofing telefonic și tentative care profită de migrarea aplicațiilor (de ex. trecerea la BT Go) — există multe alte scheme la care infractorii apelează. Mai jos găsești o variantă clară, practică, care include toate aceste tipuri și explică cum le poți evita. Tipuri de fraude frecvente Phishing prin pagini false de Internet BankingFraudatorii clonează pagini precum BT24 sau NeoBT (sau alte servicii bancare) — uneori chiar prin reclame sponsorizate — pentru a lua datele tale de logare. Pagina arată identic, dar scopul ei este să obțină userul și parola. Reclame false și scheme „profit rapid”Postări sau reclame care folosesc imaginea unei bănci sau a unor persoane publice și promit profituri mari din investiții minime. Linkurile cer date personale sau bancare și pot redirecționa către site-uri false. Mesaje prin SMS, WhatsApp, e-mailMesaje care par a veni de la bancă și cer „confirmarea” datelor, actualizarea cardului sau introducerea unui link. BT (ca și alte bănci serioase) nu solicită niciodată parole, CVV sau coduri OTP prin aceste canale. Spoofing telefonicApeluri în care atacatorii se prezintă ca angajați ai băncii și cer date sensibile (user, parolă, OTP, CVV). Nu oferi astfel de informații la telefon. Fraude legate de migrarea aplicațiilor (ex. la BT Go)Confuzia creată în timpul schimbării unei aplicații bancare e exploatată: apare informație falsă, linkuri sau apeluri care „ajută” la migrare, dar fură datele. SIM swap (schimbarea cartelei)Atacatorii conving operatorul să mute numărul tău pe o cartelă controlată de ei, primind astfel codurile OTP trimise prin SMS. Skimming / e-skimmingLa bancomat sau POS se pot monta dispozitive care copiază datele cardului; online, site-uri compromise pot fura informațiile cardului (Magecart). Aplicații false și malware pe mobilAplicații care imită servicii legitime, dar fură date sau instalează programe malițioase. De obicei provin din magazine neoficiale sau sunt promovate prin reclame. Scam-uri prin coduri QRUn QR dintr-un anunț sau afiș te poate trimite către o pagină falsă care cere plata sau date sensibile. Romance scams (înșelătorii sentimentale)Persoane care creează relații online pentru a cere bani sau pentru a obține informații personale. Fake tech supportFerestre pop-up sau apeluri care pretind că PC-ul tău e infectat și cer acces remote sau plata unei „reparații”. Business Email Compromise (BEC) și facturi falseÎnșelătorii vizând companii: e-mailuri care par de la manageri sau furnizori și cer plata către conturi frauduloase. Deepfake și spoofing avansatVocea sau video fals (deepfake) folosite pentru a convinge victimele să trimită bani sau să ofere informații.  Cum poți evita aceste fraude – reguli simple, eficiente •    Verifică mereu adresa URL înainte de a introduce date. Caută HTTPS și numele exact al domeniului; atenție la litere în plus sau subdomenii suspecte.•    Nu accesa linkuri din mesaje suspecte. Dacă ți se cere să „actualizezi” ceva, intră direct de pe site-ul oficial.•    Nu oferi niciodată parola, PIN-ul, CVV-ul sau codurile OTP. Banca nu va cere aceste informații prin telefon sau mesaje.•    Folosește 2FA peste aplicație, nu SMS. Preferă Google Authenticator, Authy sau o cheie hardware (YubiKey). SMS-urile pot fi interceptate prin SIM swap.•    Descarcă aplicații doar din Google Play sau App Store. Verifică dezvoltatorul și recenziile; nu acorda permisiuni inutile.•    Evită Wi-Fi public pentru operațiuni financiare. Dacă trebuie, folosește un VPN de încredere.•    Activează alertele pentru tranzacții. Primirea notificărilor în timp real te ajută să detectezi imediat operațiuni neautorizate.•    Folosește un manager de parole. Nu folosi aceeași parolă pe mai multe site-uri.•    Fii sceptic la oferte „prea bune”. Orice promisiune de câștig rapid care cere bani sau date personale este, cel mai probabil, o înșelătorie.•    Protejează-ți SIM-ul. Cere operatorului să adauge un cod PIN pe contul tău și raportează imediat dacă rămâi fără semnal neașteptat.•    Verifică POS/ATM înainte de utilizare — dacă cititorul pare modificat, schimbă aparatului sau banca. Ce faci dacă ai fost victima unei fraude? 1.    Contactează imediat banca pentru blocare carduri și conturi.2.    Schimbă parolele și 2FA la conturile afectate.3.    Păstrează dovezi: capturi de ecran, e-mailuri, numere de apel.4.    Anunță autoritățile (poliție) și, dacă e cazul, centrul de răspuns la incidente cibernetice.5.    Monitorizează soldurile și rapoartele financiare pentru identificarea furtului de identitate. Protecția începe cu doi pași: informare și precauție. Multe fraude funcționează prin exploatarea încrederii sau a grabii — oprește-te un moment, verifică sursa și folosește canalele oficiale ale băncii. Dacă ai dubii, intră direct pe site-ul oficial al băncii sau sună la numărul de pe card. Vigilența ta salvează timp și bani. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Siguranța Online by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea Siguranței Online. Mai multe despre siguranța online găsești și aici: https://www.bancatransilvania.ro/siguranta-online  

PNRR, risipit cât 23 de catedrale (sursa: Facebook/Agenția de știri Basilica)
Economie

Fost secretar de stat: România pierde doar din PNRR cât 23 de catedrale ale mântuirii

Într-o postare devenită rapid virală, fostul secretar de stat Marius Vasiliu ironizează comparațiile frecvente dintre banii investiți în Catedrala Mântuirii Neamului și lipsa investițiilor în infrastructură sau sănătate. Vasiliu explică – cu cifre concrete – că România a pierdut, doar în ultimii patru ani, fonduri din PNRR echivalente cu costul a 23 de astfel de catedrale. PNRR, risipit cât 23 de catedrale Mesajul său pune în perspectivă modul în care se irosesc oportunitățile de dezvoltare, arătând că problemele nu țin de construcția unui lăcaș de cult, ci de incapacitatea administrativă și politică de a valorifica resursele europene. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple „Care mă cunoașteți știți că nu-s un tip religios. Da, am o relație specială cu The Beardman (pentru care Îi mulțumesc și pe această cale), dar asta e între noi doi, nu e treaba voastră, ca s-o explic. Băi, da' nu mai pot cu voi ăștia care tot echivalați banii dați pe Catedrala Mântuirii/Națională cu jdespitale, jdekilometri de autostradă, jdeșcoligrădinițecreșe, jdedeetc. Mno, o spuneți de parcă cu banii dați se rezolva toată infrastructura Ro; sau mai rău, de parcă nu s-ar fi dat bani pentru problemele istorice ale Ro și în schimb s-au dus aici, la Catedrală și de aia nu avem ale jde ce vreți voi." Catedrala: 300 de milioane de euro "Hai cu banu' jos, pe hîrtie: Catedrala, 300 mil euro. Și punem și banii pierduți de Ro, doar în ultimii 4 ani, gratis unii alții aproape. Din PNRR -ul ăla mult hulit, dar și iubit, funcție de interese de propagandă: - Sănătate - de cinci ori mai mult - 1,5 miliarde de euro; doar spitale, policlinici, cabinete medicale. Știți că trebuia să avem 26 de spitale noi. Acum planul e de 8. - Transporturi - la fel, de 5 ori mai mult - 1,5 miliarde de euro, căi ferate și trenuri noi Fără Metroul de la Cluj - 300 de milioane de euro. N-a putut face Boc metroul din cauza la Catedrală? Mai vreți? - Uite, pierdem 230 de milioane de euro pentru că nu reușim o reformă de bun simț - magistrații să nu mai iasă la pensie la 45-48 de ani, cu pensii mai mari decât salariile. - O să mai pierdem alte vreo două catedrale (700 de milioane de euro) pentru că nu putem scăpa de blestemul de a numi niște conduceri profi la AMEPIP și la cîteva companii de stat decît prin șmecherii. Total PNRR 7 miliarde de euro! Cît de vreo 23 de catedrale." „Măcar ăștia au făcut o clădire” "Deci, o lăsăm mai moale cu ce făceam cu banii ăștia? Că parcă sîntem în bancul cu ăla care și-ar fi putut lua Ferrari dacă se lăsa de fumat. Băi, măcar ăștia au făcut ceva cu banii ăștia. O clădire; că smerenie (și nici aici nu mai înacape nimeni de cîtă critică se revarsă pe subiect), că nesmerenie, nu știu, măcar o să fie un pic de turism - da, știu, voi ăștia toți v-ați dus fierți de evlavie sau pe artă la Sagrada, la Nôtre Dame, la Domkirche St. Stephan ori la Vatican sau la Dom la Milano. Nu știu cum să vă zic, dar la cum s-au mișcat lucrurile în țara asta pînă acum w nevoie de mult "Doamne ajută!"."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră