marți 19 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1341 articole
Economie

Cum ajungi la o pensie de 37.000 de lei lunar: carieră mixtă stat-privat

O carieră solidă, construită pe venituri ridicate atât în sectorul public, cât și în mediul privat, poate duce la pensii de peste 30.000 de lei brut lunar, în baza principiului contributivității. Pensie de 37.000 de lei lunar Potrivit datelor furnizate de Casa Județeană de Pensii Iași, cele mai mari două pensii din județ depășesc acest prag, fiind rezultatul unor ani îndelungați de contribuții consistente. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Cea mai mare pensie aflată în plată ajunge la 37.063 de lei brut lunar, iar a doua este de 30.734 de lei, ambele provenind din cariere desfășurate în poziții-cheie din sistemul public și în mediul privat. Pe locul al treilea se află o pensie de 24.005 lei brut lunar, obținută în urma activității în cercetare științifică, ceea ce arată că pragul de 30.000 de lei rămâne rezervat, deocamdată, unor cariere excepționale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensie de 37.000 de lei lunar (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Războiul cu Iranul, inflație în Europa (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Războiul cu Iranul lovește indirect Europa: petrolul și gazele se scumpesc, inflația ar putea crește

Atacul militar americano-israelian asupra Iranului ar putea avea efecte economice semnificative în Europa, amenințând să crească inflația și să afecteze o creștere economică deja modestă, potrivit unei analize realizate de Reuters. Tensiunile din Orientul Mijlociu au perturbat transportul maritim în Golful Persic, o regiune esențială pentru aprovizionarea Europei cu petrol, gaze și produse petroliere. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz reprezintă o rută-cheie pentru exporturile de energie ale statelor din Golf. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă, inclusiv volume provenite din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit și Iran. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Prin Ormuz trec, de asemenea, cantități importante de gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar. După reducerea dependenței de energia rusească în urma invaziei Ucrainei, Europa și-a intensificat importurile din regiunea Golfului. Marea Britanie, Italia, Belgia și Polonia sunt printre cele mai dependente de GNL transportat prin Ormuz, potrivit datelor Administrației SUA pentru Informații în Energie. Prețurile la petrol și gaze cresc abrupt Conflictul a determinat peste 200 de nave, inclusiv petroliere și transportatoare de GNL, să ancoreze în apropierea Strâmtorii Ormuz, ceea ce a alimentat imediat creșterea prețurilor la energie. Contractele futures pe Brent au urcat cu aproape 8%, ajungând la 78 de dolari pe baril, în timp ce gazele naturale tranzacționate la hub-ul din Amsterdam au crescut cu 19%, până la 38 euro/MWh. Aceste valori depășesc estimările incluse în proiecțiile din decembrie 2025 ale Banca Centrală Europeană (BCE), care mizau pe un preț al gazului de 29,6 euro/MWh și pe un preț al țițeiului de 62,5 dolari/baril pentru acest an. Impact limitat asupra creșterii economice, dar presiune pe inflație Analizele interne ale BCE indică faptul că o creștere permanentă de 14% a prețurilor la petrol și gaze ar reduce creșterea economică cu doar 0,1% în acest an, dar ar majora inflația cu până la 0,5 puncte procentuale. Conform sondajelor Reuters, economia zonei euro ar urma să crească cu 1,2% în acest an și 1,4% anul viitor, în timp ce Marea Britanie ar înregistra un avans de 1% și 1,4%. Ritmul este modest comparativ cu SUA, unde PIB-ul este estimat să avanseze cu 2,5% și 2% în perioada 2026–2027. Totuși, efectele actuale ar fi considerabil mai reduse decât șocul energetic din 2022, generat de atacul Rusiei asupra Ucrainei, care a diminuat creșterea economică cu un punct procentual și a majorat inflația cu două puncte procentuale, potrivit unui studiu al Comisiei Europene. BCE și Banca Angliei, în fața unor decizii dificile Banca Angliei ar putea amâna eventualele reduceri ale dobânzilor, în timp ce BCE urmează să publice noile previziuni macroeconomice pe 19 martie, cu o actualizare a estimărilor privind inflația energetică. Investitorii nu anticipează însă o reacție imediată din partea BCE, care, în mod tradițional, ignoră volatilitatea pe termen scurt a piețelor și creșterile tranzitorii ale prețurilor la energie. Durata conflictului, factor decisiv pentru economie Impactul economic va depinde în mare măsură de durata și amploarea conflictului. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că operațiunea împotriva Iranului ar putea dura aproximativ patru săptămâni. Economiștii de la Commerzbank estimează că un conflict de scurtă durată ar avea efecte limitate. În schimb, dacă situația s-ar prelungi timp de câteva luni, inflația din zona euro ar putea crește cu cel puțin un punct procentual, iar creșterea economică ar fi redusă cu câteva zecimi de punct procentual. În prezent, inflația în zona euro se situează la 1,7%, sub ținta BCE, ceea ce ar putea absorbi o creștere moderată fără a pune în pericol stabilitatea prețurilor. BCE monitorizează însă atent riscul efectelor de runda a doua, atunci când un șoc temporar al prețurilor la energie începe să influențeze așteptările pe termen lung și să se reflecte în salarii și prețuri. Pentru moment, banca centrală este așteptată să adopte o poziție prudentă, urmărind evoluțiile fără intervenții imediate.

Orientul Mijlociu, conflictul amenință piața globală a gazelor (sursa: Pexels/Igor Passchier)
Economie

Conflictul din Orientul Mijlociu amenință piața globală a gazelor: risc major de scumpiri

O posibilă extindere a conflictului din Orientul Mijlociu riscă să provoace cea mai severă perturbare a pieței globale de gaze naturale de la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, potrivit Bloomberg. Atunci, șocul geopolitic a dat peste cap fluxurile comerciale internaționale și a declanșat o explozie a prețurilor la energie. Astăzi, atenția piețelor se mută asupra Golfului Persic, unde orice escaladare militară ar putea afecta direct livrările de gaze naturale lichefiate (LNG), esențiale pentru Asia și Europa. Strâmtoarea Ormuz, punctul nevralgic al comerțului global cu LNG Aproximativ 20% din exporturile globale de gaze naturale lichefiate tranzitează Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului În prezent, datele privind traficul maritim arată că fluxurile de LNG prin această zonă sunt aproape oprite. Mai multe nave care transportă gaze către sau dinspre Qatar și-au suspendat deplasarea pentru a evita traversarea strâmtorii. Blocarea acestei rute strategice ar avea efecte imediate asupra prețurilor internaționale la gaze. Qatar, actor-cheie pe piața mondială a gazelor Qatar este al doilea cel mai mare exportator mondial de gaze naturale lichefiate și un furnizor crucial pentru Asia. Anul trecut, statul din Golf a exportat 82,2 milioane de tone de LNG. Peste 80% din producția sa a fost livrată în Asia, iar dependența este semnificativă: China este cel mai mare cumpărător, aproximativ o treime din importurile sale de LNG provenind din Qatar. India ocupă locul al doilea în clasamentul importatorilor. În paralel, una dintre unitățile de producție din complexul Ras Laffan se află în mentenanță planificată, ceea ce reduce temporar livrările. În contextul actual, această scădere de producție amplifică riscurile. Asia, cea mai expusă unei crize energetice Asia este regiunea cea mai vulnerabilă în eventualitatea unei escaladări militare. Cumpărătorii asiatici, care își asigură aproximativ un sfert din necesarul de LNG din Qatar, au început deja să contacteze furnizorii pentru a identifica încărcături alternative. Potrivit lui Tom Marzec-Manser, director în cadrul Wood Mackenzie, orice activitate militară în Strâmtoarea Ormuz va pune presiune imediată pe prețuri, la fel ca orice evoluție negativă în producția Qatarului. Dacă fluxurile maritime rămân blocate, statele asiatice ar putea intra într-o competiție agresivă pentru redirecționarea transporturilor disponibile pe piața spot. Europa, mai puțin expusă direct, dar vulnerabilă indirect Deși Europa este mai puțin dependentă de gazul qatarez decât Asia, continentul rămâne vulnerabil din cauza nivelurilor reduse de stocare. După ruptura energetică produsă de invazia Rusiei în Ucraina, Europa și-a diversificat sursele de aprovizionare. Totuși, o competiție globală pentru LNG ar putea duce la noi creșteri de prețuri. Anne-Sophie Corbeau, cercetător la Centrul pentru Politică Energetică Globală al Universității Columbia, avertizează că impactul final va depinde de volumul de gaze redirecționat către Asia. Europa este mai puțin expusă direct, dar vulnerabilitatea sa ține de rezervele interne și de dinamica cererii globale. Efect de domino: Turcia și Egipt, potențiale puncte sensibile Un alt risc major îl reprezintă Turcia, care importă gaze prin conducte din Iran. Dacă aceste livrări sunt reduse din cauza conflictului, Ankara ar putea fi nevoită să cumpere volume suplimentare de LNG de pe piața internațională. Și Egipt s-ar putea confrunta cu o situație similară, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra transporturilor maritime deja limitate. Lecția anului 2022: volatilitate extremă și prețuri record Invazia Rusiei în Ucraina a produs o ruptură fără precedent în comerțul global cu gaze. Izolarea Moscovei de piața europeană a generat volatilitate extremă și prețuri record. Un scenariu similar, dar concentrat în Orientul Mijlociu, ar putea declanșa o nouă criză energetică globală, cu efecte rapide asupra facturilor la energie, inflației și competitivității economiilor dependente de importuri.

Războiul din Iran amenință economia globală (sursa: Pexels/Jan Zakelj)
Economie

Războiul din Iran amenință economia globală: avertismentul experților pentru companiile românești

Escaladarea conflictului din Iran și extinderea acestuia la nivel regional pot genera un șoc economic major, cu efecte în lanț asupra piețelor financiare, prețurilor la energie și lanțurilor globale de aprovizionare. Experții companiei de consultanță Frames avertizează că firmele românești trebuie să se pregătească pentru o perioadă de volatilitate extremă și să adopte urgent strategii de reziliență economică. Strâmtoarea Ormuz, punctul nevralgic al economiei mondiale În centrul riscurilor economice generate de un posibil război în Iran se află Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Această rută maritimă leagă Golful Persic de Oceanul Indian, iar aproximativ 20% din consumul global de petrol tranzitează zilnic zona. Iranul controlează coasta nordică a strâmtorii și a amenințat în repetate rânduri cu blocarea acesteia în cazul unui conflict militar. Potrivit analizei Frames, o închidere chiar și temporară a acestui culoar strategic ar paraliza piețele energetice. Navele petroliere ar rămâne blocate, iar conductele terestre alternative nu au capacitatea de a prelua un volum atât de mare de țiței. Scenariile privind prețul petrolului: de la 85 la 120 de dolari pe baril Impactul asupra piețelor de mărfuri ar fi imediat. Chiar și în lipsa unei blocade totale, simpla amenințare a conflictului poate genera reacții speculative și creșteri accelerate ale cotațiilor. Într-un scenariu moderat, în care tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz este afectat doar parțial, prețul petrolului Brent ar putea depăși rapid pragul de 80–85 de dolari pe baril. În scenariul pesimist, marcat de un război pe scară largă și blocarea completă a strâmtorii, analiștii estimează că petrolul ar putea ajunge la 100–120 de dolari pe baril, niveluri considerate extrem de periculoase pentru stabilitatea economică globală. O asemenea explozie a prețurilor ar alimenta un nou val inflaționist, obligând băncile centrale să mențină sau chiar să majoreze dobânzile, cu riscul unei recesiuni globale profunde. Criza gazelor naturale: Europa și Asia, vulnerabile Dincolo de petrol, piața gazelor naturale ar resimți un impact la fel de sever. Qatarul, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate (GNL), utilizează exclusiv ruta prin Strâmtoarea Ormuz pentru livrările către Europa și Asia. O eventuală blocadă ar afecta direct securitatea energetică a acestor regiuni. Prețurile gazelor pe bursele europene ar crește brusc, amintind de criza energetică din ultimii ani. Pentru România, impactul ar fi direct. În condițiile în care țara importă volume semnificative de gaze, o creștere a prețurilor internaționale s-ar reflecta rapid în facturile interne și în costurile de producție ale companiilor. Transportul maritim, sub presiune: explozia primelor de risc Conflictul ar perturba grav și transportul maritim global. Pe lângă riscurile directe de securitate, costurile de asigurare pentru navele care tranzitează zonele sensibile ar exploda. Primele de risc de război (War Risk Premiums – WRP), aproape nesemnificative înainte de intensificarea tensiunilor, au crescut deja de la niveluri de 0,01% la aproximativ 1% sau chiar mai mult din valoarea navei. Pentru o navă portcontainer evaluată la peste 100 de milioane de dolari, acest lucru înseamnă costuri suplimentare de sute de mii de dolari pentru o singură traversare. În plus, evitarea zonelor periculoase prin ocolirea Africii adaugă între 10 și 14 zile la transportul dintre Asia și Europa, ceea ce generează întârzieri majore în lanțurile globale de aprovizionare. Efect de domino asupra industriei și comerțului Întârzierile în livrări pot duce la blocaje în producție, mai ales în industriile dependente de componente importate, precum cea auto sau cea electronică. Lipsa pieselor esențiale, de la cipuri la componente industriale, poate provoca oprirea fabricilor. Retailerii riscă să rămână cu rafturile goale, iar combinația dintre cererea constantă și oferta redusă va alimenta inevitabil creșterea prețurilor. Ce trebuie să facă firmele românești Experții Frames recomandă companiilor românești să adopte rapid măsuri de adaptare la noul context geopolitic. În primul scenariu, industriile dependente de energie și transport – logistică, producție auto, retail – se vor confrunta cu presiuni severe asupra marjelor de profit. Costurile de producție vor crește, iar transferul acestor costuri către consumatori va fi limitat de scăderea puterii de cumpărare. Soluția indicată este regândirea lanțurilor de aprovizionare și relocarea producției mai aproape de piețele de desfacere, proces cunoscut drept nearshoring. Oportunități în sectorul energetic Pe de altă parte, criza ar putea genera oportunități pentru companiile din sectorul energetic care operează în zone stabile, precum Statele Unite sau Marea Nordului. Acestea ar putea înregistra profituri record pe termen scurt, pe fondul creșterii accelerate a cotațiilor la petrol și gaze. Risc major de inflație și stagnare economică Potrivit analizei Frames, combinația dintre creșterea prețurilor la energie, explozia costurilor de transport, primele de risc ridicate și perturbarea lanțurilor de aprovizionare creează premisele unei noi creșteri globale a inflației. Băncile centrale, care abia reușiseră să tempereze inflația post-pandemică, s-ar putea vedea obligate să mențină dobânzile la niveluri ridicate pentru mai mult timp. Această situație ar încetini suplimentar creșterea economică și ar amplifica riscul unei recesiuni globale.

Reforma administrativă, economii de 14 miliarde de lei (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Economie de aproape 8 milioane de lei pe zi prin reorganizarea administrativă. Merită sau nu?

Reforma administrativă propusă prin Ordonanța de urgență privind creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale ar putea aduce economii de aproximativ 14 miliarde de lei în perioada 2026–2030, potrivit analizei realizate de profesorul ieșean de economie Ionel Bostan, de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul UAIC Iași. Reforma administrativă, economii de 14 miliarde de lei Documentul oficial nu indică venituri suplimentare estimate la bugetul de stat, la bugetele locale sau la bugetul asigurărilor sociale, mizând exclusiv pe reducerea cheltuielilor publice, nu pe creșterea încasărilor. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea Astfel, impactul bugetar este calculat la o economie de circa 1,6 miliarde de lei în 2026 și peste 3 miliarde de lei anual începând cu 2027, ceea ce înseamnă o medie de aproape 2,8 miliarde de lei pe an. Chiar și cumulate, aceste sume reprezintă sub 1% din PIB-ul României, lăsând deschisă întrebarea privind eficiența reală și amploarea efectivă a reorganizării teritoriale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ce a făcut Umbrărescu după ce patru muncitori i-au murit pe șantier: și-a luat un avion (sursa: moonjetgroup.com)
Economie

EXCLUSIV Ce a făcut Umbrărescu după ce patru muncitori i-au murit pe șantier: și-a luat un avion

Pe 21 septembrie 2023, o explozie pe șantierul Autostrăzii A7 în Vrancea ucidea patru muncitori ai Spedition UMB, firma lui Dorinel Umbrărescu, și rănea alți cinci. Cinci zile mai târziu, Umbrărescu se consola cu o achiziție de lux. Patru morți pe șantierul A7 Un incendiu de proporții izbucnea pe 21 septembrie 2023 în Călimănești, județul Vrancea, în urma unei explozii produse la o magistrală de gaz. În zonă se aflau muncitori ai Spedition UMB care efectuau lucrări la Autostrada A7 cu un utilaj de săpat. Citește și: Site-ul penalului Radu Budeanu, G4Media, a prezentat în regim de „Breaking news” o știre anti-Nicușor Dan veche de un an: șeful statului, acuzat de finanțare ilegală a campaniei Deflagrația a fost urmată de un foc intens, care a mobilizat de urgență echipele de intervenție. Patru persoane au fost găsite carbonizate de către salvatori, iar alte cinci au suferit răni, dintre care două - arsuri grave.  Avion privat de consolare Cinci zile mai târziu, pe 26 septembrie 2023, Spedition UMB încheia un contract de leasing cu BRD Sogelease IFN. Spedition UMB devenea, astfel, utilizator al unui Citation M2, un avion Cessna de mici dimensiuni cu șase locuri. Prețul unei astfel de aeronave folosite depășește 1,5 milioane de euro, dar poate ajunge și la aproape patru milioane de euro, în funcție de dotările de la bord. În februarie 2025, aeronava era scoasă la vânzare de către compania Moon Jet Group, potrivit anui anunț al acesteia. Umbrărescu, flotă aeriană Micul Cessna, însă, părea a fi doar o jucărie pentru Dorinel Umbrărescu, despre care presa scria că și-ar fi cumpărat un Bombardier Challenger cu 15 locuri încă din 2012.  Valoarea acelei aeronave: 35 de milioane de dolari. Pe lângă Challenger, care pare să nu mai fie în proprietatea omului de afaceri care controlează Spedition UMB, Umbrărescu mai deținea și două elicoptere, dintre care unul de lux (Agusta Westland Special Versace Edition), potrivit sursei citate anterior. Facturi de 7,3 miliarde de lei în 2025 Grupul de firme din jurul Spedition UMB, cel mai mare constructor român de autostrăzi, a emis anul trecut facturi de peste 7,3 miliarde de lei, conform datelor din Registrul Operațiunilor Generatoarea de Obligații de Plată (ROGOP) al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), arată economica.net. Printre cele mai importante proiecte ale companiilor UMB se numără loturi din Autostrada Moldovei A7, Drumul Expres Craiova – Pitești DEx12, Autostrada A1 Margina – Holdea, Autostrada Transilvania A3 Nădășelu – Poarta Sălajului, Drumul Expres Brăila – Galați, Autostrada Bucureștiului A0. Totuși, firma lui Dorinel Umbrărescu are și probleme: UMB nu pare că poate să termine tronsonul de autostradă Margina-Holdea la timp, așa că există un risc major să se piardă o sumă uriașă din PNRR. Ultimele date publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) arată un progres tehnic de 50%, la data de 16 februarie.

Oficial: guvernul Bolojan are excedent bugetar în ianuarie, prima oară din 2019 Foto: Bihoreanul
Economie

Oficial: guvernul Bolojan are excedent bugetar în ianuarie, prima oară din 2019

Este oficial: guvernul Bolojan are excedent bugetar în ianuarie, prima oară din 2019, arată datele publicate în această dimineață de ministerul de Finanțe. Excedentul este de 845 milioane de lei, respectiv 0,04% din PIB.  Citește și: CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților În ianuarie 2025, deficitul era deja de 0,58%, iar în ianuarie 2024 de 0,45%.  Oficial: guvernul Bolojan are excedent bugetar în ianuarie, prima oară din 2019 Încasările la TVA au crescut, în ianuarie 2026, cu 23,9%, față de ianuarie 2025. În total, veniturile la buget s-au majorat cu 17,9%, în timp ce cheltuielile au scăzut cu 6%.  “Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 9,02 mld lei, înregistrând o creștere de 31,4% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+59,7%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. Totodată, o evoluție pozitivă au fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (13,7%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (6,1%1). Evoluția acestei categorii de venituri este influențată de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator începând cu 1 ianuarie 2025“, explică ministerul de Finanțe. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,54 mld lei, în scădere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cea mai scumpă sală polivalentă de hârtie: 680 de milioane de lei, bani de la Guvern (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cea mai scumpă sală polivalentă de hârtie: 680 de milioane de lei, bani de la Guvern

Aleșii locali urmează să voteze majorarea costurilor pentru construirea sălii polivalente, proiect a cărui valoare ar putea crește cu aproape 50%. Licitație ratată Dacă în octombrie 2023 investiția a fost aprobată la 476 de milioane de lei, noua propunere ridică suma la 680 de milioane de lei. Citește și: CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților Proiectul a fost demarat cu întârziere și a atras o singură ofertă la licitație, însă aceasta a fost declarată neconformă anul trecut de Compania Națională de Investiții. În același context, Guvernul a decis suspendarea finanțării pentru astfel de obiective, ceea ce înseamnă că reluarea licitației, cu fonduri de la bugetul de stat, ar putea avea loc cel mai devreme anul viitor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Grupul Schwarz preia supermarketul La Cocoș (sursa: Facebook/Supermarket La Cocos)
Economie

La Cocoș trebuie să aibă prețuri foarte mici și după preluarea de către Schwarz, cere Concurența

Grupul german Schwarz, proprietarul rețelelor Lidl și Kaufland, va prelua supermarketul La Cocoș, după ce Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția cu o serie de angajamente menite să protejeze concurența și consumatorii. Autoritatea subliniază că impactul operațiunii asupra pieței de retail alimentar este semnificativ. Investigație rară în analiza concentrării economice Consiliul Concurenței a precizat că acesta este al doilea caz din istoria instituției în care a fost declanșată o investigație în analiza unei concentrări economice, ceea ce reflectă importanța tranzacției. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Autorizarea a fost condiționată de angajamente clare care vizează: - menținerea modelului comercial La Cocoș, bazat pe prețuri reduse și volume mari; - protejarea furnizorilor; - asigurarea unui nivel adecvat de concurență pe piața retailului alimentar; - investiții pentru extinderea rețelei la nivel național. Schwarz promite menținerea modelului La Cocoș Grupul Schwarz s-a angajat să păstreze strategia de preț a supermarketului La Cocoș, fără depășirea marjei brute de referință, pentru o perioadă de patru ani după finalizarea tranzacției. În plus, rețeaua nu va fi închisă sau restrânsă timp de cinci ani. Brandul și formatul magazinelor vor fi menținute, iar modelul orientat către prețuri accesibile va rămâne neschimbat. Aceste măsuri au rolul de a menține presiunea concurențială asupra prețurilor din retailul alimentar. Plan de extindere națională a rețelei Ca parte a angajamentelor, Schwarz va extinde rețeaua La Cocoș prin deschiderea de magazine sau inițierea procedurilor de deschidere în următorii cinci ani. Autoritatea de concurență consideră că această strategie va crește accesul consumatorilor la formatul de magazin discount și va intensifica competiția pe piață. Independenta La Cocoș față de Lidl și Kaufland Pentru a limita riscul unei consolidări excesive, grupul Schwarz va menține societatea La Cocoș separată de structurile corporative și operaționale ale Lidl și Kaufland din România timp de cinci ani. Această măsură urmărește păstrarea independenței comerciale și operaționale a supermarketului. Limitarea consolidării și monitorizarea expansiunii Angajamentele includ și restricții privind achizițiile sub pragurile de notificare pe piața retailului alimentar, pentru a preveni creșterea excesivă a puterii de piață. Companiile implicate vor avea obligația de a informa Consiliul Concurenței despre achiziția sau închirierea de spații comerciale și planurile de deschidere a magazinelor. Astfel, autoritatea va putea monitoriza piețele locale sensibile și evoluția expansiunii. Furnizorii La Cocoș vor fi protejați Grupul Schwarz a acceptat măsuri de protecție pentru furnizorii exclusivi ai La Cocoș. Timp de doi ani, rețeaua va menține relațiile comerciale cu furnizorii care nu colaborează cu Lidl sau Kaufland. Scopul este păstrarea sortimentelor existente și limitarea presiunii comerciale asupra producătorilor, contribuind la menținerea diversității produselor și la protejarea intereselor consumatorilor. Prin aceste condiții, Consiliul Concurenței încearcă să asigure că preluarea La Cocoș de către grupul Schwarz va aduce investiții și extindere fără a reduce competiția sau a afecta structura pieței de retail alimentar din România.

Costurile în construcții s-au dublat în ultimii zece ani. Și nu doar din cauza materialelor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Costurile în construcții s-au dublat în ultimii zece ani. Și nu doar din cauza materialelor

Costurile din construcții s-au dublat în ultimii zece ani, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), iar scumpirea materialelor nu mai este principalul factor care apasă asupra bugetelor. Manopera s-a scumpit masiv După anul 2021, majorările de preț au devenit generalizate și constante, marcând o schimbare structurală importantă în domeniu. Citește și: Haos pe aeroportul condus de teologul PSD Mîndrescu, Otopeni: peste patru ore ca să vină bagajele Impactul se resimte și în piața imobiliară. Creșterea costurilor din construcții duce la locuințe mai scumpe, iar specialiștii atrag atenția că este puțin probabil ca prețurile să mai revină la nivelurile de acum zece ani. Constructorii confirmă trendul ascendent. „În ultimii ani, scumpirile cele mai mari au fost cele cu manopera”, afirmă Dumitru Hrițicu, constructor din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Palat cu turnulețe, superofertă de la ANAF: sub 60.000 de euro (sursa: Google Maps)
Economie

Palat cu turnulețe, superofertă de la ANAF: sub 60.000 de euro

Două imobile de mari dimensiuni, descrise drept „palate”, situate pe strada Palatelor din comuna Grajduri, județul Iași, au fost scoase la licitație de ANAF. Situate în celebra comună Grajduri Proprietățile au fost confiscate de la fostul proprietar într-un dosar penal și urmează să fie valorificate prin procedură publică. Citește și: Haos pe aeroportul condus de teologul PSD Mîndrescu, Otopeni: peste patru ore ca să vină bagajele Prețurile de pornire stabilite pentru licitație sunt de 297.040 de lei pentru primul imobil și 166.960 de lei pentru cel de-al doilea. Casele au suprafețe generoase și sunt amplasate într-o zonă rezidențială din comuna Grajduri. Licitația este programată pentru data de 12 martie, la ora 11:00, și va avea loc la sediul ANAF Iași, pe strada Anastasie Panu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută Foto: Facebook
Economie

Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută

Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută, anunță agenția Bloomberg, citată de site-ul Profit. „Dobânda la împrumuturile pe 10 ani a scăzut cu 6 puncte de bază și a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, aproximativ 6,4% pe an, conform Bloomberg. Scăderea randamentului cu 0,06 pp este ușor peste variația medie de 0,01-0,02 pp pentru o zi fără evenimente semnificative, dar nu este o îmbunătățire majoră”, arată această agenție.  Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută Tot azi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunţat că a notificat, atât informal, cât şi printr-un e-mail la nivel tehnic, Comisia Europeană cu privire la decizia CCR pe pensiile magistraţilor iar un al doilea demers iniţiat este o scrisoare prin care va încerca să justifice întârzierea îndeplinirii jalonului, din motive mai debrabă procedurale şi nu de fond. Întrebat care sunt şansele ca ţara noastră să recupereze 231 de milioane de euro din PNRR, oficialul a spus că nu poate vorbi în procente şi a subliniat că, în trecut, au existat state membre care, prin depăşirea de termene, nu au primit banii. „Comisia Europeană nu comentează până nu văd până la capăt desăvârşit jalonul. Asta înseamnă să vedem legea promulgată", a mai spus Dragoş Pîslaru.

Bolojan respinge momentan impozitarea progresivă (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

Impozitul progresiv nu este o prioritate în actualul context bugetar, afirmă Ilie Bolojan

Aplicarea impozitului progresiv în România nu reprezintă, în acest moment, o prioritate pentru Guvern, în condițiile în care situația bugetară este complicată, iar Ministerul Finanțelor este concentrat pe combaterea evaziunii fiscale și creșterea colectării. Declarația a fost făcută miercuri de premierul Ilie Bolojan, într-o intervenție telefonică la Digi24. Impozitul progresiv, recomandat de FMI Întrebat cum vede posibilitatea introducerii impozitării progresive, inclusiv în contextul în care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a reamintit că Fondul Monetar Internațional a recomandat României acest sistem, Ilie Bolojan a subliniat că o astfel de schimbare nu poate fi realizată rapid. Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților Potrivit premierului, modificarea sistemului de impozitare necesită cel puțin un an de pregătire, pentru ca autoritățile fiscale să aibă capacitatea administrativă de a implementa noile reguli. „Schimbarea sistemelor de impozitare nu se poate face de pe o zi pe alta. Este nevoie de cel puțin un an, astfel încât Finanțele să aibă capacitatea de a pune în practică o asemenea politică”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a precizat că observația nu ține de opțiuni politice, ci de capacitatea instituțională de a aplica eficient o lege nouă. Situația bugetară complicată Șeful Guvernului consideră că, în actualul context economic, o reformă majoră a sistemului de taxare nu este oportună. România se confruntă cu presiuni bugetare semnificative, iar Ministerul Finanțelor are deja în derulare mai multe măsuri importante. Premierul a explicat că prioritatea Executivului este stabilizarea finanțelor publice, prin: combaterea evaziunii fiscale îmbunătățirea colectării taxelor accelerarea procesului de digitalizare În acest context, introducerea impozitului progresiv nu se află pe agenda imediată a Guvernului. „În situația actuală, când avem o situație bugetară complicată și modificări legislative în curs, iar Finanțele sunt concentrate pe combaterea evaziunii, pe încasarea taxelor și pe digitalizare, nu este de actualitate un astfel de proiect”, a afirmat Ilie Bolojan.

Prosumatorii, acuzați că scumpesc energia, iar prețul va fi plătit de consumatori Foto: Translelectrica
Economie

Prosumatorii, acuzați că scumpesc energia, iar prețul va fi plătit de consumatori

Prosumatorii, acuzați că scumpesc energia, iar prețul va fi plătit de consumatori. Dezvoltarea segmentului de prosumatori trebuie susţinută pentru acoperirea consumului propriu, însă extinderea nelimitată a acestuia generează costuri semnificative în piaţă, de până la 372 de lei pentru fiecare MWh introdus în reţea, costuri care vor fi suportate în final de consumatori, a declarat luni preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România, Laurenţiu Urluescu, cu ocazia lansării unui studiu de specialitate. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Asociaţia a lansat "Studiul privind evoluţia, cadrul de reglementare şi impactul prosumatorilor asupra sistemului energetic din România", realizat de ASC Xlaed Business Hub SRL. Prosumatorii, acuzați că scumpesc energia, iar prețul va fi plătit de consumatori „România a înregistrat una dintre cele mai rapide creşteri ale numărului de prosumatori la nivel european. De la 303 prosumatori în 2019, s-a ajuns la aproape 300.000 la începutul anului 2026. Capacitatea instalată a crescut de la mai puţin de 5 MW la aproximativ 3.400 MW la finalul anului 2025, iar producţia anuală generată a atins circa 4,5 TWh, reprezentând aproximativ 9% din producţia totală de energie electrică a României", susţin autorii studiului.Cu rate medii anuale de creştere de peste 200% în perioada 2022-2024, România a depăşit ritmul pieţelor mature precum Germania, Spania sau Italia."Sigur, creşterea preţurilor la energie electrică a fost principalul factor economic al apariţiei şi evoluţiei spectaculoase a prosumatorilor. Dar, potrivit studiului, dacă am raporta costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în reţea de către prosumatori s-ar obţine costul adiţional al fiecărui MWh produs de aceştia între 200 şi 372 lei/MWh, cost care în final este susţinut de consumatori", a afirmat Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER, cu ocazia lansării studiului.Pe de altă parte, el a subliniat că existenţa prosumatorilor pe piaţa internă de energie are multe efecte benefice."Prosumatorii contribuie la modernizarea sistemului energetic prin: creşterea ponderii energiei regenerabile; potenţialul de a participa la servicii de echilibrare prin agregare şi stocare; accelerarea digitalizării şi adoptării de tehnologii noi. Totuşi, această evoluţie impresionantă a perturbat semnificativ activitatea în sector, mai ales pentru că s-a suprapus peste efectele crizei energetice şi ale plafonării preţurilor. De aceea am solicitat acest studiu: pentru a evalua cât mai bine ce se întâmplă în piaţă, ce se întâmplă cu producţia distribuită, la ce concluzii se ajunge şi, mai ales, ce este de făcut în viitor", a explicat Laurenţiu Urluescu.În opinia sa, "nu se poate continua la infinit acest trend, fiindcă impactul în piaţă va fi din ce în ce mai mare"."După cum cunoaşteţi poziţia asociaţiei, toate propunerile noastre sunt de a modifica pentru viitor, nu pentru ce există deja instalat, fiindcă noi întotdeauna considerăm că schimbarea regulilor în timpul jocului este neetică şi neproductivă şi de aceea milităm ca orice modificare care este necesară pe partea de reglementare să se aplice pentru investiţiile viitoare", a adăugat preşedintele AFEER.Studiul arată că modelul actual de reglementare generează costuri suplimentare pentru furnizori şi operatorii de reţea, care sunt transferate, direct sau indirect, către consumatorii non-prosumatori. Astfel, estimările indică un impact anual de ordinul zecilor de milioane de euro pentru situaţia din 2024, cu tendinţă de creştere proporţională cu numărul de prosumatori conectaţi."Unul dintre cele mai controversate efecte, evidenţiat în studiu, este subvenţia încrucişată, prin care beneficiile acordate prosumatorilor sunt susţinute de ceilalţi clienţi din sistem. În condiţiile în care exceptarea de la plata dezechilibrelor se aplică instalaţiilor de până la 400 kW - cel mai ridicat prag din Europa - România se află la limita superioară a scutirilor permise de legislaţia europeană. În acest sens, poziţia ACER este clară: prosumatorii trebuie să contribuie în mod adecvat la costurile generale ale sistemului (reţea, sistem, dezechilibre), iar scutirile ar trebui limitate la instalaţiile cu adevărat mici", susţin autorii cercetării.Reţelele de distribuţie din România, concepute iniţial pentru un flux unidirecţional al energiei, se confruntă astăzi cu presiuni semnificative generate de extinderea rapidă a producţiei distribuite. Această transformare a schimbat fundamental modul de operare al reţelei, introducând fluxuri bidirecţionale şi provocări tehnice fără precedent.În acest context, devine esenţială adoptarea unor reglementări dedicate care să integreze toate elementele ce guvernează activitatea prosumatorilor, în deplină aliniere cu Directiva UE privind Energia Regenerabilă (RED III)."Integrarea rapidă a unui număr tot mai mare de prosumatori schimbă fundamental modul de operare al sistemului energetic naţional. Pentru ca această transformare să rămână sustenabilă pe termen lung, este necesară o reglementare unitară, care să coreleze obiectivele de decarbonare cu stabilitatea sistemului energetic şi a pieţei de energie electrică", susţine Laurenţiu Urluescu.Potrivit cercetării, creşterea accelerată a numărului de prosumatori în România a produs modificări semnificative în piaţa de energie, cu efecte directe asupra funcţionării acesteia şi asupra activităţii furnizorilor."Această evoluţie contribuie, fără îndoială, la atingerea obiectivelor tranziţiei energetice, însă amploarea şi ritmul creşterii impun o adaptare a cadrului de reglementare, astfel încât acesta să fie coerent, echitabil şi sustenabil pentru toţi participanţii la sistemul energetic", notează autorii studiului.Documentul analizează dinamica segmentului de prosumatori în România, impactul lor asupra sistemului energetic şi cadrul de reglementare actual, oferind exemple de bune practici şi recomandări tehnice şi economice. 

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual Foto Linkedin
Economie

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual, arată datele publicate, azi de Institutul Național de Statistică (INS). Însă energia s-a ieftinit uşor faţă de luna precedentă, cu 0,44%. Alte creşteri semnificative ale prețurilor au mai fost înregistrate la cacao şi cafea, cu o majorare anuală de 25,27%, precum şi la transportul pe calea ferată, cu 24,40%. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2025 a fost 9,6%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). În luna decembrie 2025, comparativ cu luna decembrie 2024, rata anuală a inflaţiei a fost 9,7%. În categoria mărfurilor alimentare, au mai fost consemnate scumpiri la fructe proaspete, cu un plus de 17,14% în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025. Scăderi de preţ, de la un an la altul, au fost înregistrate la cartofi, cu 10,77%, la fasole boabe şi alte leguminoase, cu 3,52%. De la o lună la alta, în ianuarie, cele mai mari scumpiri s-au consemnat la alte legume şi conserve de legume, cu 4,26%, şi la legume şi conserve de legume, cu 3,58%. Ieftiniri au fost înregistrate la brânză de oaie (telemea), de 0,06%, precum şi la mălai, de 0,03%.În ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, în topul scumpirilor se află energia electrică şi energia termică, aceasta din urmă înregistrând o creştere anuală de 15,61%, precum şi cărţile, ziarele şi revistele, cu 10,10%. Nu au fost consemnate scăderi de preţ în ritm anual. Comparativ cu luna anterioară, cele mai mari creşteri de preţ s-au înregistrat la combustibili, cu 1,82%, şi la tutun şi ţigări, cu 1,17%. Ieftiniri au fost consemnate la gaze, de 0,82%, precum şi la energia electrică, de 0,44%.În sectorul serviciilor, cele mai importante majorări de preţ au fost consemnate la transportul pe calea ferată, care s-a scumpit cu 24,40% în ultimul an, la apă, canal, salubritate, cu 17,59%, şi la serviciile de igienă şi cosmetică, cu 17,75%. În schimb, serviciile poştale s-au ieftinit cu 3,44%.De la o lună la alta, în ianuarie, scumpiri semnificative s-au înregistrat la transportul aerian, cu tarife în creştere de 9,78%, şi la serviciile de apă, canal, salubritate, cu 9,08%. În schimb, abonamentele de transport urban s-au ieftinit cu 0,16%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră