duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

917 articole
Economie

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă: în primele nouă luni din 2024, exporturile României au scăzut, dar au crescut importurile, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere Dezastrul guvernării Ciolacu continuă „În perioada 1.I-31.X 2024, exporturile au scăzut cu 1,2%, iar importurile au crescut cu 3,0%, comparativ cu perioada 1.I-31.X 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.X 2024 a fost de 27211,7 milioane euro, mai mare cu 3993,1 milioane euro (+17,2%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.X 2023”, arată INS. Importuile de alimente au crescut, în primele nouă luni din 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2023, cu 4,3%, dar exporturile de alimente s-au prăbușit, cu 14,4%. În septembrie, Europa Liberă România arăta că pe primul loc în topul produselor alimentare importate de România este carnea de porc. „Volumul cărnii de porc importate de România în prima jumătate a anului depășește 500 de milioane de euro, în timp ce exporturile au fost de numai 1,2 milioane de euro (...) Este grupa alimentară cu cea mai mare diferență între importuri și exporturi, cu alte cuvinte - produsul alimentar cu cel mai mare deficit al balanței comerciale (...) Următoarele în topul alimentelor importate în prima jumătate a anului 2024 sunt produsele de brutărie și patiserie, apoi preparatele alimentare, respectiv brânza și cașul. De altfel, brânza și cașul urmează cărnii în privința diferenței între importuri și exporturi”, scria Europa Liberă.

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă Foto: Damboviteanul
Pensionarii primesc banii înainte de Crăciun (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Pensionarii primesc banii înainte de Crăciun

Pensionarii primesc banii înainte de Crăciun. Persoanele care au depus cereri de pensionare după 1 septembrie 2024, odată cu intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor, se confruntă cu incertitudinea legată de primirea pensiilor și restanțelor înainte de sărbători. Pensionarii primesc banii înainte de Crăciun Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a anunțat recent că procesul de distribuire a deciziilor de pensii a început pe 2 decembrie prin casele teritoriale de pensii. Citește și: DOCUMENT Motivarea deciziei CCR prin care s-au anulat alegerile prezidențiale Cu toate acestea, procesul este departe de a fi finalizat, iar numeroase persoane așteaptă cu nerăbdare confirmarea că își vor primi drepturile bănești în timp util. Situația generează tensiune în rândul celor afectați, mai ales în pragul sărbătorilor, când stabilitatea financiară este esențială. Continuarea, în Ziarul de Iași.

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%, comparativ cu trimestrul II, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Agricultura, tranzacțiile imobiliare și industria au avut un impact negativ asupra PIB-ului. Citește și: Mircea Badea anunță că nu votează cu Călin Georgescu după ce a fost victima unui fake-news înscenat de tabăra acestuia PIB-ul României a scăzut în trimestrul III Față de trimestrul III din 2023, PIB-ul a înregistrat, în trimestrul III din 2024, o creştere cu 1,1% pe seria brută şi o scădere de 0,3% pe seria ajustată sezonier. În perioada 1.I-30.IX 2024, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada 01.I-30.IX 2023 cu 0,8%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, mai arată INS. O contribuţie negativă la creșterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri: agricultura (-0,6%), industria (-0,1%) și tranzacțiile imobiliare (-0,1%). Creşterea economiei a fost sustinuă în primul rând de comert, transport, hoteluri (+0,4%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,9%. Un impact negativ la evoluția PIB a fost înregistrat de exportul net (-2,8%), consecință a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 3,0% corelată cu o majorare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+3,2%).

Pensie specială de 8.200 euro net (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Pensie specială de 8.200 euro net

Pensie specială de 8.200 euro net. În județul Iași, cea mai mare pensie bazată pe contributivitate este de 33.953 de lei brut, echivalentul a aproximativ 30.000 de lei net (6.000 de euro), obținută după 49 de ani și nouă luni de muncă. Pensie specială de 8.200 euro net În contrast, cea mai mare pensie specială din județ ajunge la 40.502 de lei net (aproximativ 8.200 de euro), fiind încasată de un fost magistrat, conform datelor furnizate de Casa Județeană de Pensii Iași. Citește și: Avertisment grav de la Washington: Informațiile CSAT despre implicarea malignă a Rusiei în procesul electoral trebuie investigate pe deplin Această pensie de serviciu este de 15 ori mai mare decât pensia medie de asigurări sociale de stat din județ, care a fost de 2.681 de lei luna trecută, și de aproape 32 de ori mai mare decât pensia minimă garantată, stabilită la 1.281 de lei în 2024. Diferențele uriașe dintre pensiile speciale și cele bazate pe contributivitate evidențiază o problemă majoră de echitate în sistemul de pensii din România, punând sub semnul întrebării principiile care ar trebui să ghideze alocarea acestor beneficii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Românii returnează zilnic milioane de ambalaje (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Economie

Românii returnează zilnic milioane de ambalaje

Românii returnează zilnic milioane de ambalaje. Începând cu 30 noiembrie 2023, România a introdus Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), aducând schimbări semnificative atât pentru producătorii și comercianții de băuturi, cât și pentru consumatori. Dificultățile primului an Potrivit acestui sistem, fiecare ambalaj marcat cu simbolul SGR implică o garanție de 50 de bani, pe care consumatorii o pot recupera la returnarea ambalajului gol. Acest model, implementat anterior în alte zece țări europene, a fost adaptat pentru a susține reciclarea și a reduce poluarea în România. Lansarea sistemului a fost marcată de dificultăți, de la timpi mari de așteptare la punctele de colectare, până la probleme logistice cauzate de lipsa unei infrastructuri pregătite. Pentru a rezolva aceste provocări, administratorul RetuRO SGR a construit o rețea națională complexă, care include mii de puncte de colectare, rute optimizate de transport și șapte centre regionale pentru sortarea și numărarea ambalajelor, cu o capacitate de procesare de până la șapte miliarde de ambalaje pe an. Românii returnează zilnic milioane de ambalaje La un an de la lansare, SGR a devenit un pilon central în eforturile de reciclare. Conform unui sondaj realizat de Kantar, 98% dintre români cunosc sistemul, iar 90% au returnat cel puțin o dată ambalaje. Dintre aceștia, 60% returnează regulat ambalaje, contribuind la o medie zilnică de peste zece milioane de ambalaje colectate. Impactul este vizibil în curățenia spațiilor publice, reducerea deșeurilor și creșterea gradului de conștientizare asupra reciclării. De la lansare, peste trei miliarde de ambalaje au fost returnate, echivalând cu 200.000 de tone de materiale trimise către reciclare. În octombrie 2024, rata de colectare a atins 84%, un indicator clar al succesului sistemului. Șapte centre regionale Pe lângă beneficiile ecologice, SGR a avut un impact economic semnificativ, generând peste 800 de locuri de muncă în cele șapte centre regionale situate în Cluj, Timiș, Brașov, Ilfov, Bacău, Dolj și Prahova. Aceste centre joacă un rol esențial în procesarea ambalajelor colectate și în sprijinirea industriei de reciclare. Deși rămân provocări de rezolvat, Sistemul de Garanție-Returnare reprezintă un pas major în direcția economiei circulare. Prin îmbunătățirea infrastructurii, continuarea informării publicului și implicarea activă a tuturor actorilor, SGR are potențialul de a deveni un exemplu de succes în protecția mediului și în gestionarea resurselor naturale.

Efectul Călin Georgescu asupra pensiilor Foto: Inquam/George Calin
Economie

Efectul Călin Georgescu asupra pensiilor

Efectul Călin Georgescu asupra pensiilor: viitorii pensionari care cotizează la Pilonul II au pierdut în ultima săptămână 400 de milioane de euro, arată Ziarul Financiar. Circa 8,2 milioane de cetățeni români au depuneri la fondurile private care administrează Pilonul II de pensii. Citește și: Premieră în Parlamentul României: susținătorii lui Călin Georgescu, de la POT, ar fi făcut senatoare o videochatistă Efectul Călin Georgescu asupra pensiilor În medie, fiecare contribuabil la acest sistem de pensii a pierdut 250 de lei într-o săptămână, datorită incertitudinii politice generate de prezența lui Călin Georgescu în turul II al alegerilor prezidențiale. „În contextul incertitudinii extrem de ridicate cauzate de procesul electoral, investi­torii au început să iasă de pe activele româneşti. Ca urmare, atât acţiunile, cât şi obligaţiunile au pierdut din valoare. Potenţialul unui episod de euroscepticism a speriat investitorii, atât români, cât şi străini“, a declarat Adrian Codirlaşu, preşedinte al CFA România, citat de Ziarul Financiar. Cădere a fondurilor de pensii Grafic: ZF Bursa de Valori Bucureşti a căzut cu 6% săptămâna trecută, pierzând echivalentul a zece miliarde de lei. În această dimineață, BET, indicele de referinţă al Bursei de Valori Bucureşti, înregistra o scădere de 2,4%, după o depreciere de 2,3% în cursul zilei de marti. Cele mai mari scăderi din structura BET erau înregistrate de Aquila (-3%), Medlife şi Transport Trade Services (-1,6%), urmate de Transgaz, Nuclearelectrica şi OMV Petrom (-1,4%).

Cum a beneficiat România de apartenența la UE Foto: Comisia Europeană
Economie

Cum a beneficiat România de apartenența la UE

Cum a beneficiat România de apartenența la UE: a primit, net, fonduri de 65 miliarde euro, iar așa numitul „consum individual real” („actual individual consumption” - AIC) a sărit peste cel din Spania și Portugalia, evoluând spectaculos în ultimii zece ani. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga Din 2025, România va intra în spațiul Schengen și cu frontiera terestră. Cum a beneficiat România de apartenența la UE Potrivit ultimelor date publicate de ministerul de Finanțe, România a contribuit la bugetul UE cu suma de 32 de miliarde de euro, dar a primit 97,9 miliarde de euro, prin diferite programe. Soldul net, la 31 octombrie 2024, era de 65,9 miliarde de euro, în favoarea României. Majoritatea autostrăzilor aflate acum în construcție sunt finanțate cu fonduri de la Bruxelles, inclusiv lewgătura dintre Ploiești și nordul Moldovei. Însă alți indicatori Eurostat arată că prezența României în UE a contribuit efectiv la îmbunătățirea standardelor de viață. În 2013, PIB-ul per capita al României era la 55% din media UE. În 2023, era la 80% - la egalitate cu Polonia, care în 2023 era la 67% din media UE - depășind Grecia, Ungaria și Slovacia. Grafic Eurostat Însă Eurostat mai folosește un indicator, așa numitul consum individual real. „În timp ce PIB-ul este în principal un indicator al nivelului de activitate economică, consumul individual real (AIC) este un indicator alternativ mai bine adaptat pentru a descrie bunăstarea materială a gospodăriilor”, explică Eurostat. În 2013, România era la 56% din media UE. În 2023, ajunsese la 89%, peste Spania, Portugalia, Malta sau Grecia. În schimb, Ungaria, care în 2013 era la 64% din media UE - mult peste România - este acum pe ultimul loc în Uniune, fiind la 70% din medie. Grafic Eurostat „Consumul individual real (AIC) constă în bunurile și serviciile consumate efectiv de persoane, indiferent dacă aceste bunuri și servicii sunt achiziționate și plătite de gospodării, de administrația publică sau de instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor”, este o definiție a acestui indicator. Agricultorii au beneficiat de subvenții uriașe, iar acum se plâng „România a înregistrat o convergență reală accelerată a nivelului PIB pe locuitor către nivelurile înregistrate în Uniunea Europeană, de la aproximativ 39% din media UE în 2006, la 79% în anul 2023, și puțin peste 80% în prezent: un progres fantastic. Chiar dacă inegalitățile regionale și diferențele economice între județe complică poza, realitatea este că simțim cu toții convergența în viața de zi cu zi. Este trist că, deși în ultimele două decenii PIB-ul și salariul mediu au crescut de șase ori (în euro), iar nivelul de trai și speranța de viață au crescut semnificativ, în loc să căutăm să mergem pe aceeași cale de succes, și să contribuim și noi la crearea unei Europe chiar mai bune, noi cochetăm cu Estul, cu modele autoritare ce nu aduc nici prosperitate, nici libertate și, cu siguranță, nu o viață mai bună copiilor noștri (...) Este de neînțeles cum, în sectoare precum cel agricol, care au beneficiat atât de mult, oamenii întorc spatele Vestului. Este chiar ciudat, și trist, că agricultori cu tractoare de sute de mii de euro, cumpărate pe bani europeni, și milioane de euro în subvenții agricole primite, ne spun că Europa nu este bună”, scria, la 1 decembrie, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, pe site-ul Comunitatea Liberală 1848.

ROBOR la trei luni, în scădere (sursa: Facebook/CSALB)
Economie

ROBOR la trei luni, în scădere

ROBOR la trei luni, în scădere. Indicele ROBOR la trei luni, utilizat pentru calculul costului creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut marți la 5,91% pe an, față de 5,92% în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului 2024, acest indice se situa la 6,21%. ROBOR la trei luni, în scădere Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât marţi la 5,91% pe an, de la 5,92% pe an. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga ROBOR la șase luni, folosit pentru calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei, a rămas stabil la 5,95% pe an. ROBOR la 12 luni s-a menținut, de asemenea, la valoarea de 5,99% pe an. Evoluția IRCC: indicele de referință pentru credite Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat prin OUG 19/2019, a fost calculat la 5,99% pe an. Acesta reprezintă o creștere față de trimestrul anterior, când valoarea era de 5,86%. IRCC este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare și este actualizat trimestrial. Modificări aduse de OUG 19/2019 În luna mai 2019, OUG 19/2019 a introdus un nou mod de calcul pentru rata dobânzilor la creditele în lei cu dobândă variabilă. Acest act normativ a stabilit că indicele IRCC va fi calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare, înlocuind ROBOR pentru o parte din creditele acordate consumatorilor. Fluctuațiile dobânzilor interbancare Dobânzile interbancare continuă să înregistreze fluctuații moderate, reflectând evoluția pieței financiare. Scăderea ușoară a ROBOR la trei luni oferă o ușoară relaxare pentru debitorii cu credite de consum, în timp ce indicele IRCC arată o tendință de creștere pentru trimestrul următor.

Bursa de Valori București a căzut cu 5% Foto: Facebook BVB
Economie

Bursa de Valori București a căzut cu 5

Finalul unei săptămâni de haos politic: Bursa de Valori București a căzut cu 5%, ajungând la minimul din martie 2024, arată Ziarul Financiar. Acțiunile Băncii Transilvania au scăzut cu 6,4%, iar capitalizarea băncii a pierdut 1,7 miliarde de lei. „Toate fondurile de pensii private sunt acţionare ale băncii”, amintește ZF. Citește și: Un membru al Academiei îl laudă pe Călin Georgescu: „Pare să aibă știința zonelor obscure ale jocurilor pe care le fac puternicii lumii” Au căzut cu 5,8% acțiunile Romgaz, iar cele ale Petrom cu 3%. Pe de altă parte, Profit a arătat că Finanțele au împrumutat 500 de milioane de lei la cel mai ridicat randament de după mai 2023. Ratele ROBOR și cele la tranzacțiile interbancare au crescut abrupt în ultima săptămână pe fondul incertitudinii politice. Dobânzile plătite de stat la datoria publică au urcat abrupt în ultimele două săptămâni, înaintea și în timpul perioadei electorale. Titlurile la 10 ani au ajuns în piața secundară la o dobândă de 7,31% pe an, anunță Profit. Bursa de Valori București a căzut cu 5% „Indicele principal BET a pierdut 4,6% în această săptămână şi a ajuns la 16.344 de puncte, un minim din martie 2024. Capitalizarea companiilor listată a scăzut cu 10 miliarde de lei la 346,9 miliarde lei, potrivit datelor BVB (...) Bursa de la Bucureşti se îndepartează pe zi ce trece faţă de maximul anului (cel din iulie – de atunci încoace are minus 10%). De la începutul anului 2024 indicele BET a urcat cu 6,3%”, mai explică ZF. ROBOR la 3 luni, indicele folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele retail în lei contractate înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele curente corporate în lei, a început să crească brusc după o perioadă destul de lungă în care a staţionat la nivelul de 5,55%. Joi, indicele ROBOR la 3 luni a ajuns la 5,92%, startul creşterilor fiind corelat cu derularea primului tur al alegerilor prezidenţiale.

Datoria guvernamentală a explodat, din august în septembrie Foto: Facebook
Economie

Datoria guvernamentală a explodat, din august în septembrie

Datoria guvernamentală a explodat, din august în septembrie, cu 1,7% din PIB, respectiv circa 40 de miliarde de lei. Potrivit datelor ministerului de Finanțe, în august această datorie publică era de aproape 887 miliarde de lei, respectiv 52,7% din PIB. În septembrie, ea a ajuns la puțin sub 917 miliarde de lei, adică 54,4% din PIB. Citește și: Maia Sandu va vota la 1 și 8 decembrie și îl desființează pe Georgescu: „Nu dați crezare celor care spun că apropierea de Kremlin aduce pace și bunăstare” Datoria guvernamentală a explodat, din august în septembrie În a noua lună a anului, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 859,9 miliarde de lei, de la 831,9 miliarde de lei în august, iar cea pe termen scurt a crescut la 56,858 miliarde lei, de la 55,03 miliarde de lei în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 774,83 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 124,64 miliarde de lei. Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 435,754 miliarde lei, cea în euro la 390,052 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 89,8 miliarde echivalent lei. „În luna octombrie necesarul de finanțare pentru anul 2024 a fost majorat la un nivel de aproximativ 235 miliarde lei (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului), sumele atrase urmând să acopere deficitul bugetar în execuție aferent anului 2024, volumul datoriei de refinanțat până la sfârșitul anului 2024 și să asigure resursele necesare prefinanțării parțiale a necesarului de finanțare aferent anului 2025, în conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2024-2026”, a arătat ministerul de Finanțe.

Haosul politic lovește în pensii Foto: Economica.net
Economie

Haosul politic lovește în pensii

Haosul politic lovește în pensii: Bursa de Valori, unde sunt banii din Pilonul II, este pe roșu de trei zile, arată un analist economic, Adrian Negrescu, citat de news.ro. Potrivit lui Negrescu statul a început să aibă probleme să se împrumute, chiar și la dobânzi de 7%, ceea ce pune în pericol plata salariilor și pensiilor, mai spune acesta. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu, sediu de campanie în vila președintelui Partidului LEU. În Consiliul Consultativ al partidului – fostul spion DIE (ex-adjunct SIE după ’89) Gheorghe Dragomir, și generalul Dan Voinea De altfel Ziarul Financiar arăta, azi că „Haosul de pe scena politică evaporă 3 mld. lei de la Bursa de Valori în câteva ore: acţiunile Băncii Transilvania scad cu 2,3%, Romgaz cu 1,3%, Petrom cu 1%”. Haosul politic lovește în pensii „În plus, poate şi mai grav este faptul că statul nu mai reuşeşte să se împrumute în condiţiile în care dobânzile s-au dus la peste 7%, iar presa internaţională de business remarcă situaţia de pe scena politică de la Bucureşti. Înţeleg că politicienii incearcă să ne determine să votăm de frică – au apărut deja inclusiv spoturi electorale care induc panică - însă pare că nu realizează care pot fi efectele economice ale mesajelor alarmiste transmise în spaţiul public. Deja asistăm la o retragere a capitalului străin din România, remarcată inclusiv de Banca Naţională, deja vedem că investiţiile străine sunt în scădere – o criză pe scena politică poate fi ca bomboană pe coliva economică”, a declarat Adrian Negrescu pentru News.ro. „Să nu uităm că anul acesta am împrumutat aproape 47 de miliarde de euro, cea mai mare sumă împrumutată vreodată de ţara noastră într-un singur an, iar dacă nu vom mai putea să ne împrumutăm, ca urmare a retrogradării României la categoria Junk, asta ar putea duce la incapacitate de plată. Da, probabil ne va salva FMI, care ne va arunca un colac de salvare financiară, însă consecinţele pe termen mediu şi lung vor fi negative. Investitorii străini vor începe să evite România, considerând-o o ţară riscantă”, a mai spus economistul.

Clasamentul lunar RetuRO SGR pe județe (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Economie

Clasamentul lunar RetuRO SGR pe județe

Clasamentul lunar RetuRO SGR pe județe - raportul lunar RetuRO pentru octombrie 2024 arată că Bucureștiul domină în toate categoriile de ambalaje, în timp ce județe precum Tulcea, Sălaj și Covasna întâmpină dificultăți în colectarea ambalajelor. Top 5 județe pentru plastic (număr de unități) București: 32.769.254 unități Timiș: 9.727.706 unități Constanța: 9.204.183 unități Cluj: 8.226.459 unități Prahova: 7.472.122 unități Ultimele 5 județe pentru plastic Tulcea: 1.589.386 unități Sălaj: 1.652.327 unități Covasna: 1.914.403 unități Bistrița-Năsăud: 1.963.895 unități Botoșani: 2.499.235 unități Top 5 județe pentru metal (număr de unități) București: 12.943.614 unități Timiș: 5.066.735 unități Constanța: 4.644.470 unități Cluj: 4.365.951 unități Prahova: 3.663.194 unități Ultimele 5 județe pentru metal Tulcea: 940.905 unități Călărași: 974.147 unități Giurgiu: 961.803 unități Sălaj: 1.050.169 unități Covasna: 1.002.416 unități Top 5 județe pentru sticlă (număr de unități) București: 12.674.657 unități Constanța: 4.261.198 unități Brașov: 2.663.643 unități Timiș: 2.738.925 unități Prahova: 2.765.188 unități Ultimele 5 județe pentru sticlă Tulcea: 665.894 unități Botoșani: 677.870 unități Covasna: 572.379 unități Sălaj: 582.932 unități Mehedinți: 709.423 unități

Producția industrială a ajuns la nivelul din 2014 Foto: Facebook
Economie

Producția industrială a ajuns la nivelul din 2014

Producția industrială a scăzut atât dee puternic încât a ajuns la nivelul din 2014, spune economistul șef al ING, Valentin Tătaru. El a sugerat că unul din motive este prețul la energie, de trei ori mai mare ca în Suedia. Citește și: Călin Georgescu i-a amenințat pe tinerii care protestează împotriva sa în București și în țară: „Să meargă acasă la părinții lor, că nu vrem să pățească ceva” Potrivit lui Tătaru, producția industrială va continua să scadă. Producția industrială a ajuns la nivelul din 2014 „Deci industria, producţia industrială se contractă în fiecare an, le vedem deja. Companiile româneşti plătesc preţuri la energie mai mari decât în Vestul Europei, şi nu cu puţin. Nu cu puţin. În Suedia, este cam o treime din cât este în România preţul energiei. Cum poţi să concurezi cu acele companii? Nu ai cum. Şi, atunci, se tot reduce osânza, până nu mai e. Nu ai ce să faci. Şi, ne place, nu ne place, vedem deja cifrele. Deci, ne contractăm. Am ajuns cu producţia industrială, m-am uitat pe istoric, am ajuns la nivelul din 2014, da? Noi am fi zis că suntem, teoretic, cum e cu PIB-ul, maxim istoric în fiecare an. Nu e aşa. Deci, suntem la nivelul din 2014 cu indicele producţiei industriale şi nu mergem în direcţia de a recupera. Probabil vom scădea în continuare. Asta e direcţia, nu văd cum ai putea să schimbi dintr-odată, pentru că e ca un petrolier căruia nu-i poţi schimba direcţia dintr-odată. Sunt paşi mici care trebuie făcuţi. Ai urgenţa asta fiscală şi măsuri pe termen scurt ca să peticeşti bugetul care nu-ţi permite să ai o viziune pe termen lung. Dar asta e realitatea cu care lucrăm", a spus Tătaru la o dezbatere. El a mai apreciat că „dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine”. Creșterea economică este pe consum și importuri „Modernizăm şi pe partea digitală, să zicem. Statul se mai modernizează pe ici, pe colo. ANAF...nu mai intru în povestea asta cu colectarea, că e o poveste întreagă şi, cum îmi place să spun, deşi dau dintr-una în alta acum, atenţie cine doreşte colectarea asta, pentru că banii ăştia necolectaţi nu dispar, nu se duc în cosmos. Ei sunt în jurul nostru. Sunt şi prin maşinile de pe stradă, sunt şi prin preţurile apartamentelor din nordul Bucureştiului, ei sunt pe undeva. Sigur, asta nu înseamnă că nu trebuie îmbunătăţită colectarea, dar trebuie gradual, pentru că dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine. Şi atunci, da, e foarte complicată situaţia. N-aş vrea să fiu în locul viitorului ministru de Finanţe sau viitorilor, că probabil vor fi mai mulţi. Da, lucram cu ce avem. N-aş vrea nici să fim foarte pesimişti. Până la urmă încă vorbim de creştere economică, chiar dacă ea nu e neapărat cea mai sustenabilă. E pe consum, e pe importuri, e cum e, dar totuşi încă vorbim de creştere economică şi să sperăm că în momentul în care România va ajunge cu datoria la un nivel la care deja nu prea mai merge cu gluma ne vom şi dezvolta nişte capacităţi care să ne permită să mergem înainte, să plătim din datoria respectivă. E deocamdată mai multă speranţă sinceră”, a afirmat economistul-șef al ING.

BNR avertizează: inflația va mai crește (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

BNR avertizează: inflația va mai crește

BNR avertizează: inflația va mai crește. Rata anuală a inflației va urca la 4,9% în 2024, urmând să scadă la 3,5% în 2025 și la 3,3% în 2026, a declarat Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR. Mesajul a fost prezentat în cadrul primei ediții a conferinței „INVEST in Hospitality Properties in the CEE Region”. BNR avertizează: inflația va mai crește În mesajul guvernatorului Mugur Isărescu, citit de Cristian Popa se arată: Citește și: Aroganța și informațiile false l-au îngropat pe Ciolacu: PSD a transferat zeci de mii de voturi lui Simion, crezând că liderul social-democrat va lua peste 30% „Potrivit noilor date și evaluări la nivelul Băncii Centrale, rata anuală a inflației se va mări probabil la 4,9% la finele anului curent, apoi se va reduce la 3,5% la finele anului 2025, la 3,3% la finele trimestrului trei 2026. S-a observat că evoluția fluctuantă și nivelurile mai ridicate ale ratelor anuale ale inflației sunt atribuibile prioritar unor efecte de bază în dublul sens, asociate inclusiv modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate în luna aprilie 2024, dar și secetei severe din acest an”. Factori care influențează inflația Potrivit lui Cristian Popa, presiunile inflaționiste sunt alimentate de situația fiscal-bugetară și de incertitudinile legate de prețurile energiei și alimentelor. „Incertitudini însemnate continuă să fie asociate evoluției anticipate a prețurilor energiei și alimentelor, inclusiv pe fondul modificărilor legislative din domeniu, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului și a altor materii prime, în condițiile escaladării tensiunilor geopolitice.” De asemenea, el a evidențiat rolul consumului privat, care a susținut creșterea anuală a economiei în 2024, și dinamica ridicată a costurilor unitare cu forța de muncă în sectorul privat. Riscuri economice și impactul tensiunilor geopolitice Cristian Popa a subliniat că incertitudinile și riscurile la adresa economiei sunt amplificate de tensiunile geopolitice, războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și contextul economic global. „Este important să menținem ritmul ridicat de atragere a fondurilor europene și să le orientăm astfel încât să genereze sinergii în economie pe termen lung”, a declarat el. Măsuri pentru reducerea deficitului Riscurile asociate perspectivei inflației sunt strâns legate de politica fiscală și de măsurile bugetare ce ar putea fi implementate din 2025. Acestea vizează poziționarea deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare, sustenabilă și compatibilă cu cerințele Uniunii Europene. Conferința „INVEST" Evenimentul, organizat de Think Tank-ul INVEST la București, a adus împreună lideri din industria ospitalității, investitori, miniștri și experți în real estate. Subiectele principale au inclus creșterea profitabilității în sectorul hotelier și oportunitățile oferite de piețele din România și Europa Centrală și de Est. Elveția a fost invitatul special al conferinței.

Deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB Foto: Facebook
Economie

Deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB

Guvernarea Ciolcau continuă să producă efecte dezastruoase: deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB (față de 5,44% la final de septembrie), iar plata dobânzilor consumă aproape 2% din PIB. Citește și: Gabriela Firea se întoarce în forță: „Dacă duminică nu ar fi fost alegeri, am fi putut să discutăm mai abrupt”. Ciolacu, pe locul trei în sectoarele 4 și 5 În noiembrie 2023, în urmă cu un an, deficiul era de numai 3,91% din PIB. Deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB Cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au crescut cu 23,8%, iar cele cu asistența socială cu aproape 15%. Subvenția la energie electrică și gaze a consumat 3,3 miliarde de lei. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024”, explică ministerul de Finanțe. „Este însă un deficit sustenabil, ținând cont că 8,5 lei din 10 cheltuiți merg în autostrăzi, spitale, școli și rețele de gaze, apă și alte obiective de interes local!, susținea premierul Ciolacu în septembrie. Însă informația sa era falsă, întrucât cele mai mari cheltuieli sunt cu salariile bugetarilor și cu asistența socială. „Nu îmi este deloc teamă de această nouă anvergură pe care o luăm mai ales ținând cont de dezvoltare, fiindcă, repet, suntem sustenabili - nu alocăm banii numai pe consum, ci venim în continuare cu un plan serios pe investiții. Acești bani se întorc în economie și se multiplică. La 1 euro investit, se întorc la stat 6 sau 8 euro. De exemplu, dl. ministru Sorin Grindeanu primește banii și face plăți către companii, firmele termină autostrăzi pe care românii le așteaptă de 30 de ani. Iar aceste firme plătesc mii de salariați și dau comenzi la alte sute și mii de furnizori cu zeci de mii de angajați. Asta înseamnă că, în câteva luni, din taxe, impozite și din tot acest rulaj, banii se întorc cu surplus la bugetul de stat. Mai mult, vin noi investiții în toată linia de dezvoltare a infrastructurii”, mai afirma premierul PSD în debutul unei ședințe de guvern.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră