vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1184 articole
Economie

O comună a negociat dur un maidan de 16 hectare pe care se va construi un parc industrial

Un maidan pentru un parc industrial: Consiliul Local Lețcani a transferat oficial terenul parcului către Consiliul Județean Iași, deschizând astfel calea pentru organizarea licitațiilor de concesionare a parcelelor. Un maidan pentru un parc industrial În paralel, autoritățile județene au achitat deja investiția pentru realizarea rețelei electrice de putere, necesară viitorilor chiriași ai parcului industrial. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Următorul pas este organizarea licitațiilor de concesionare a terenurilor pe o perioadă de 49 de ani. Totuși, înainte de aceasta, este necesară oficializarea transferului printr-un proces-verbal de predare-primire, document care trebuie semnat în maximum 60 de zile, conform hotărârii adoptate recent. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un maidan pentru un parc industrial (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Muncitorii străini, slujbe nedorite de români (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Fără „nepalezi”, România se blochează: deficit de 400.000 de muncitori în țară

Muncitorii străini, slujbe nedorite de români: atacul cu tentă rasistă petrecut în Capitală readuce în atenție tensiunile sociale generate de imigrația forței de muncă. Muncitorii străini, slujbe nedorite de români Specialiștii atrag atenția că România nu-și poate permite să respingă soluțiile care sprijină dezvoltarea economică. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Reacțiile din mediul academic nu au întârziat. Dumitru-Tudor Jijie, conferențiar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a publicat o analiză amplă pe rețelele sociale, subliniind deficitul uriaș de personal din economie. Potrivit acestuia, România are nevoie de aproximativ 400.000 de angajați pentru a putea finaliza marile proiecte de infrastructură. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni Foto: Facebook
Economie

Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni: 4,04% din PIB

Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni: 4,04% din PIB. Cheltuielile de personal continuă să crească, ele ajungând la 5,3% din PIB în primele șapte luni din 2025, față de 5,2% în primele șapte luni din 2024. Creșterea acestor cheltuieli a fost de 7,9%, peste inflație.  Citește și: ANALIZĂ Atacuri în serie împotriva lui Nicușor Dan în noua publicație controlată de Budeanu, G4Media Guvernul Bolojan a fost instalat la 23 iunie.  Deficit uriaș, exact ca în 2024, după primele șapte luni Cheltuielile cu dobânzile au crescut exploziv, cu 44,8% față de primele șapte luni din 2024. De altfel, premierul Bolojan recunoștea că ele vor ajunge la 10 miliarde de euro în 2025.  Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 mld lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. În afară de creșterile de pensii,  cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 mld lei. 

Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi Foto: Captură video
Economie

Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi la împrumuturi, în 2025

Premierul Ilie Bolojan (PNL) dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi la împrumuturi, în 2025: peste zece miliarde de euro. Citește și: Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde de euro, declară Bolojan În 2024, s-au plătit pentru dobânzi, potrivit datelor ministerului de Finanțe, 36,2 miliarde de lei, adică aproximativ 7,25 miliarde de euro. În primele șase luni din 2025, cheltuielile cu dobâznile au fost de 25,22 miliarde de lei, repsctiv circa cinci miliarde de euro. Bolojan dezvăluie suma astronomică pe care Guvernul o va plăti pe dobânzi „Dobânzile pe care România le plătește sunt estimate la cel puțin 2 miliarde de euro în plus, deci un surplus de fonduri de peste 10 miliarde. Românii trebuie să înțeleagă că, practic, în fiecare an, România se împrumută cu sume semnificative, uneori între 25 și 30 de miliarde de euro, doar pentru a putea funcționa în aceste condiții. Doar anul acesta, dobânzile plătite vor fi în jur de 10 miliarde de euro”, a arătat Bolojan la Antena 3.  Însă el a arătat și cum vor crește, în acest an, în continuare, cheltuielile de personal, adică salariile bugetarilor. „Cât am avut cheltuieli de personal anul trecut, în prezent nu mai avem 77 miliarde, ci aproximativ 85 miliarde pe prima jumătate a anului. Aceasta se datorează creșterilor de salarii aplicate în primăvară și la mijlocul anului, pentru că nu s-au redus cheltuielile de personal în prima jumătate a anului”, a spus el. Într-adevăr, execuția bugetară după primele șase luni arată cheltuieli de personal de 85,46 miliarde lei, față de 77,6 miliarde lei în primele șase luni din 2024. 

Producție bună de porumb în Moldova (sursa: Pexels/Balázs Benjamin)
Economie

Producția de porumb în Moldova se anunță bună după doi ani de secetă. În sudul țării, slabă

Producție bună de porumb în Moldova: în timp ce sudul României se confruntă cu efectele severe ale secetei, fermierii din județul Iași estimează rezultate promițătoare pentru recolta de porumb din 2025. Producție bună de porumb în Moldova La nivel național, culturile agricole dau semne de redresare, însă lipsa sistemelor de irigații și diferențele regionale rămân provocări majore pentru agricultori. Citește și: Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde de euro, declară Bolojan Deși campania de recoltare nu a început încă, producătorii agricoli din Iași se declară optimiști. După trei ani dificili, marcați de secetă și înghețuri târzii, anul 2025 se anunță mai bun, cu producții considerate decente. „La porumb, anul acesta stăm bine. Nu avem recorduri, dar obținem o recoltă mulțumitoare,” a declarat fermierul ieșean Cezar Musteață. Continuarea, în Ziarul de Iași.  

Poșta Română scoate la închiriat clădiri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Poșta Română scoate la închiriat sute de clădiri în toată țara în încercarea de a nu falimenta

Poșta Română scoate la închiriat clădiri: în luna august, instituția a scos pe piață nu mai puțin de 471 de spații de birouri din toată țara. Poșta Română scoate la închiriat clădiri Cele mai multe se află în județele Bacău, Suceava și Vaslui (câte 28 fiecare). În Iași, Poșta Română caută chiriași pentru 11 imobile, însă clădirea centrală rămâne cea mai valoroasă și căutată ofertă. Citește și: Magistrații au declanșat 23.000 de procese ca să-și crească salariile și au câștigat 4 miliarde de euro, declară Bolojan Poșta Centrală din Iași, cunoscută și sub numele de Casa Balș-Sturdza, este monument istoric, are o suprafață de 943 mp și este închiriată împreună cu două garaje și terenul aferent. Ofertele pot fi depuse până la finalul lunii septembrie. Construită în anul 1842 și intrată în patrimoniul Poștei Române după cel de-al Doilea Război Mondial, „Poșta Mare” din Iași reprezintă una dintre cele mai atractive clădiri puse la dispoziție de Compania Națională Poșta Română pentru închiriere. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cel mai mare eșec din PNRR: se taie două miliarde de euro pentru căi ferate și metrou Foto: Facebook
Economie

Cel mai mare eșec din PNRR: se taie două miliarde de euro pentru căi ferate și metrou

Cel mai mare eșec din PNRR: se taie două miliarde de euro pentru căi ferate și metrou, arată un document publicat de Guvern. Acest document este o anexă la memorandumul cu tema: “Aprobarea mandatării Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) în vederea finalizării ajustării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă“.  Citește și: Autostrada A8, mai aproape să fie abandonată decât să primească finanțare Cel mai mare eșec din PNRR: se taie două miliarde de euro pentru căi ferate și metrou Anexa arată clar de unde se “taie“ finanțări din PNRR, iar cele mai mair “ajustări“ sunt la Transporturi - unde, politic, responsabilitatea revine fostului ministru Sorin Grindeanu, acum președintele PSD. Nu mai puțin de 1,369 miliarde de euro se taie de la “Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare“. Alte 1,87 miliarde de euro se mută din grant în loan, deci România va trebui să returneze banii cu dobândă, chiar dacă modică. Încă 135 de milioane de euro se pierd de la achiziționarea de material rulant, iar 280 milioane de euro se mută din grant în loan. “Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în Municipiile București și Cluj-Napoca“ rămâne fără 600 milioane de euro, toată alocarea.     

Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe Foto: Facebook
Economie

Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe

Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe: de la 2,6 miliarde de lei în primul an la 3,55 miliarde de lei în al treilea an. Datele apar în nota de fundamentare la proiectul de lege intitulat foarte vag, “pentru modificarea și completarea unor acte normative“.  Citește și: Eșec uriaș al PNRR: Guvernul abandonează proiecte de peste șapte miliarde de euro. Printre ele: metroul, spitale și căi ferate Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe De exemplu, măsura privind majorarea plafonului maxim al bazei de calcul a CASS pentru activităţi independente de la 60 de salarii minime brute pe ţară la 90 nu are nici un calcul privind impactul și nu este explicată.  Cei care închiriază în regim Airbnb sau oferă cazări în locuinţă personală vor fi nevoiţi să aibă case de marcat electronice şi să emită bonuri fiscale, dar, din nou, nu există nici o explicație sau vreo notă a impactului. Proiectul mai dublează impozitarea veniturilor de pe bursă de la 1% la 2% pentru câştigurile din transferul titlurilor de valoare dobândite acum peste 365 de zile, respectiv de la 3% la 4% pentru cele pe termen scurt, sub un an.  În schimb, nota de fundamentare arată că vor fi zero tăieri de cheltuieli. 

Cum economisim în vremuri de inflație (sursa: Pexels/maitree rimthong)
Economie

Cum să economisești când prețurile cresc: pași concreți pentru a înfrunta inflația, fără stress

Cum economisim în vremuri de inflație. Inflația nu este doar o statistică economică pe care o auzim la știri, ci un fenomen cu impact direct asupra vieții noastre de zi cu zi. În perioade de inflație mare, economisirea devine nu doar o chestiune de disciplină, ci și de strategie și adaptare psihologică. Cum economisim în vremuri de inflație Atunci când rata inflației depășește creșterea salariilor, fiecare sumă de bani pe care o câștigăm își pierde treptat valoarea reală. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Ceea ce ieri costa 10 lei, astăzi poate costa 12, iar peste câteva luni 15. În acest context, mulți oameni se confruntă cu o dublă presiune: pe de o parte, nevoia de a face față cheltuielilor crescute, iar pe de altă parte, frustrarea că economiile acumulate se erodează în tăcere. Care ar fi direcțiile concrete prin care să ne putem consolida rezistența financiară? Organizarea bugetului Un buget bine gândit este fundația economisirii. Modelul clasic 50-30-20 (50% din venituri pentru nevoi esențiale, 30% pentru dorințe și 20% pentru economii) poate fi un bun punct de plecare. Totuși, în vremuri cu inflație ridicată, aceste proporții pot fi ajustate: poate vei aloca 55–60% pentru nevoi și doar 15% pentru dorințe, păstrând totuși un procent fix, oricât de mic, pentru economii. Ținerea unui jurnal al cheltuielilor (pe hârtie sau cu o aplicație financiară) este esențială pentru a vedea clar unde se duc banii. Multe persoane se miră să descopere că sume mici, cheltuite zilnic pe lucruri aparent banale, ajung să reprezinte sute de lei pe lună. Monitorizarea constantă te ajută să iei decizii informate și să corectezi rapid direcția. Eliminarea pierderilor invizibile Cheltuielile inutile sunt adesea cele mai periculoase pentru buget, tocmai pentru că trec neobservate. Abonamente de streaming nefolosite, cotizații la săli de sport unde nu mai ajungi, aplicații cu plată pe care nu le utilizezi — toate acestea pot fi eliminate fără a-ți afecta semnificativ calitatea vieții. Un alt „inamic tăcut” este risipa alimentară. Planificarea meselor și cumpărăturilor reduce costurile și ajută la evitarea achizițiilor impulsive. De exemplu, stabilirea unui meniu săptămânal și cumpărarea ingredientelor strict necesare nu doar că scade factura la supermarket, dar îți oferă și un control mai bun asupra alimentației. Creează un fond de urgență Un fond de urgență este colacul de salvare financiară în situații neprevăzute: pierderea locului de muncă, o problemă medicală, o reparație urgentă. Specialiștii recomandă să ai rezerve pentru minimum 3–6 luni de cheltuieli esențiale, iar în perioade cu inflație ridicată chiar până la 12 luni. Dacă suma pare mare, începe cu obiective mai mici: strânge echivalentul unei luni de cheltuieli și crește treptat. Important este să construiești acest fond separat de banii din contul curent, pentru a nu fi tentat să îl folosești pentru cumpărături obișnuite. Alege conturi de economii cu dobânzi avantajoase Într-un mediu inflaționist, nu este suficient să economisești; trebuie să te asiguri că banii tăi „lucrează” pentru tine. Conturile cu dobândă ridicată, peste media pieței, sunt o opțiune bună, mai ales dacă dobânda este apropiată sau chiar peste rata inflației. Băncile online tind să ofere randamente mai bune decât instituțiile tradiționale, deoarece au costuri operaționale mai mici. Verifică periodic ofertele și nu ezita să îți muți economiile acolo unde obții cel mai bun raport între siguranță și profit. Investește în instrumente sigure și diversificate Depozitele la termen pot fi o soluție temporară, dar pentru protecția reală împotriva inflației este nevoie de instrumente indexate. Pe termen lung, diversificarea este esențială. Important este să îți calibrezi investițiile în funcție de profilul de risc și de orizontul de timp. Controlează cheltuiala emoțională Nu toate deciziile financiare sunt raționale — de multe ori, emoțiile joacă un rol mai mare decât ne place să recunoaștem. În perioade de inflație, frustrarea și anxietatea pot duce fie la cheltuieli impulsive („măcar să mă bucur acum”), fie la blocaj („nu mai cumpăr nimic”). Pentru a contracara aceste tendințe, leagă economiile de obiective clare și motivante („vreau să strâng 5.000 lei pentru o vacanță” sau „pentru avansul la locuință”). Aplică regula de așteptare 48 de ore înainte de achizițiile importante. În multe cazuri, dorința dispare. Automatizează transferul spre contul de economii imediat după primirea salariului, pentru a elimina riscul de a cheltui banii înainte de a-i pune deoparte. Experimentează strategia „revenge saving” „Revenge saving” este un concept relativ nou, care presupune perioade scurte de economisire agresivă, ca reacție la o perioadă în care bugetul a fost dezechilibrat. Poate fi o provocare de 30 de zile în care să renunți complet la cheltuielile neesențiale. Această abordare are două avantaje: îți reechilibrează rapid finanțele și te ajută să conștientizezi cât de multe dintre cheltuieli nu sunt, de fapt, necesare. Poți spori eficiența acestei strategii punând banii economisiți în conturi separate, fiecare destinat unui scop clar. Investește în tine: cea mai sigură protecție Warren Buffett spune că cea mai bună protecție împotriva inflației este creșterea propriei capacități de a genera venituri. Cursurile de perfecționare, obținerea unor certificări profesionale sau dezvoltarea de abilități rare și căutate pe piață sunt investiții care se apreciază în timp. Spre deosebire de activele financiare, competențele tale nu pot fi devalorizate de inflație, dimpotrivă, îți pot aduce venituri mai mari, pe termen lung. Supraviețuire financiară Economisirea în vremuri de inflație ridicată este mai mult decât un exercițiu de disciplină. Este o strategie de supraviețuire financiară și, în același timp, un mod de a-ți păstra libertatea de a lua decizii fără presiunea constantă a banilor. Prin combinarea unui buget bine organizat, a reducerii pierderilor invizibile, a protejării economiilor și a investiției în propria dezvoltare, poți nu doar să treci cu bine printr-o perioadă dificilă, ci și să ieși mai puternic. Inflația poate eroda valoarea banilor, dar nu îți poate lua capacitatea de a gândi strategic și de a te adapta. Iar în economie, ca și în viață, adaptarea este cheia rezilienței.

Ministerul Finanțelor schimbă taxarea pentru multinaționale (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

Multinaționalele nu vor mai putea exporta profitul făcut în România fără să fie taxat, spune Nazare

Ministerul Finanțelor schimbă taxarea pentru multinaționale. Ministerul Finanțelor anunță o schimbare majoră în modul de supraveghere și impozitare a companiilor multinaționale care operează în România. Ministerul Finanțelor schimbă taxarea pentru multinaționale Ministrul Alexandru Nazare a declarat, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că în prezent nu există o evidență clară în ANAF privind transferurile artificiale de profit către entități afiliate. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare „Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale. Despre ele s-a vorbit mult, dar s-a făcut prea puțin în ultimii ani. Începem un exercițiu complet nou, care include întărirea direcției de prețuri de transfer din ANAF, afectată în ultimii patru ani de lipsa resurselor umane și materiale”, a precizat ministrul. Taxarea zonelor vulnerabile la export de profit Potrivit lui Nazare, obiectivul este trecerea de la o taxă pe cifra de afaceri la o taxă targetată, care să vizeze direct mecanismele prin care multinaționalele își transferă profiturile în afara țării. Evidențele ANAF indică mai multe categorii de cheltuieli în relația cu afiliații care pot fi folosite pentru diminuarea bazei de impozitare: management fee-uri cheltuieli de administrare plăți pentru proprietate intelectuală dobânzi intra-grup consultanță „Vrem să ne concentrăm pe aceste tipuri de cheltuieli, pentru că sunt, tradițional, modalități prin care se transferă profituri. În locul unei taxe pe cifra de afaceri, care poate descuraja investițiile, propunem o taxă focalizată pe aceste zone sensibile”, a explicat ministrul Finanțelor. Baza de calcul: 15 miliarde lei în 2024 Conform datelor prezentate, valoarea totală a acestor cheltuieli în relația cu afiliații s-a ridicat, în 2024, la aproape 15 miliarde de lei. Pe această bază, Ministerul Finanțelor propune o nouă formulă de taxare inspirată din modelul american Base Erosion Tax. Noua schemă prevede un prag („trigger”) de 3% din aceste cheltuieli, deductibile în continuare și orice sumă care depășește acest prag va fi considerată nedeductibilă și va fi impozitată cu 16%. Intrarea în vigoare și înlocuirea impozitului actual Măsura ar urma să se aplice începând cu anul 2026, având ca bază de calcul datele din 2024. Ministerul estimează că noua taxă va crește veniturile din impozitul pe profit și va oferi o evidență mai clară a fluxurilor financiare între companiile multinaționale și afiliații lor. „Propunerea este ca această nouă taxă pe afiliați să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri aplicat în prezent companiilor cu venituri de peste 50 de milioane de euro”, a precizat Alexandru Nazare.  

România amână aderarea la zona euro (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

România a pierdut șansa de aderare la zona euro. Posibilă reluare a discuțiilor abia peste 5–7 ani

România amână aderarea la zona euro. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat marți că România a pierdut orizontul de trecere la moneda euro în momentul în care a renunțat la ținta fiscal-bugetară, o decizie pe care o consideră eminamente politică. Condițiile pentru adoptarea euro, îndeplinite în trecut Isărescu a amintit că România îndeplinea criteriile pentru trecerea la euro în perioada 2013–2015, iar adoptarea monedei unice fusese un obiectiv asumat inclusiv de fostul președinte Traian Băsescu. Citește și: G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD. Tapalagă și Pantazi, poză cu noul proprietar, Budeanu Cu toate acestea, a explicat că, la nivel politic, s-a decis că nivelul redus al datoriei publice putea fi folosit pentru a stimula economia, renunțându-se astfel la disciplina fiscală necesară. „Nu a fost decizia unui singur partid, toate guvernele care au urmat au continuat această abordare, punând accent pe stimularea fiscală”, a subliniat guvernatorul BNR, adăugând că teoria curbei Laffer „nu funcționează oricând și oricum”. România amână aderarea la zona euro Potrivit lui Isărescu, din 2018 Banca Națională nu a mai putut colabora cu autoritățile pe tema adoptării monedei unice. Ultima reuniune dedicată acestui obiectiv a avut loc la Academia Română. BNR renunțase la toate comitetele de lucru privind trecerea la euro, inclusiv la grupul tehnic care pregătea aspectele logistice, precum aducerea și distribuirea numerarului euro în țară. Guvernatorul BNR estimează că, dacă corecția fiscală necesară va dura între 5 și 7 ani, abia după această perioadă se va putea redeschide discuția despre aderarea la zona euro.

Inflație catastrofală în iulie: prețurile la energie au explodat Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Inflație catastrofală în iulie: prețurile la energie au explodat, la fructe au crescut cu 40%

Inflație catastrofală în iulie: prețurile la energie au explodat, iar la fructe au crescut cu 40%, arată datele publicate în această dimineață de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Locotenent-colonel ucrainean critică dur modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk: „Este un haos complet” Inflație catastrofală în iulie: prețurile la energie au explodat Potrivit INS, prețul la energie electrică a crescut, în iulie 2025, cu 62,97%, față de iulie 2024, urmare a încetării sistemului de plafonare a acestor prețuri.  Inflația în iulie 2025, comparativ cu iulie 2024, a fost uriașă: 7,8%. Chiar și față de iunie 2025 indicele prețurilor de consum a crescut cu 2,68%. Un astfel de salt al inflației s-a mai înregistrta doar în aprilie 2022, când inflația lunară a fost de 3,74%.  Pâinea s-a scumpit cu 6,43% într-un an, iar laptele de vacă cu 7,38%. Prețul călătoriilor cu trenul s-a majorat cu 16,92%.  „Este vorba de un punct şi jumătate, 1,5 - 1,8 în cursul anului curent. Vorbesc de inflaţie. Vorbesc de impactul asupra inflaţiei. Bineînţeles că o să avem un impact actualizat cu toate măsurile în momentul când se închide pachetul”, spunea ministrul de Finanțe Alexandru Nazare după adoptarea măsurii de creștere a TVA.  „Un efect al creşterii TVA-ului va fi o creştere de preţuri, ceea ce indirect va alimenta uşor inflaţia, deci foarte probabil, faţă de estimările, să spunem, de la începutul anului, vom avea în a doua jumătate acestui an o inflaţie uşor mai mare. Avem o realitate economică pe care nu putem nega, care este o realitate de tip european, am avut o încetinire a economiei europene şi faţă de estimările cu care s-a construit bugetul la începutul anului de 2,5%, creşterea economică este mult mai redusă în prima jumătate a anului”, a declarat Ilie Bolojan, duminică seară, la Antena 3.

Cum voucherele au distrus turismul românesc (sursa: Pexels/Czapp Árpád)
Economie

VIDEO Voucherele au distrus turismul românesc și au îmbogățit țeparii

Cum voucherele au distrus turismul românesc: câteva milioane de turiști captivi au încurajat patronii țepari să ofere standarde mediocre. Cum voucherele au distrus turismul românesc Un milion de angajați la stat au beneficiat de vouchere de turism. Alături de ei, alte două-trei milioane, membri de familie. Citește și: Legătura dintre cutremurele din Kamchatka și Turcia și riscul seismic din România: ce spun studiile Pe aceste trei-patru milioane de turiști fără alternativă s-au clădit afaceri turistice de pe o zi pe alta. Analiza lui Mircea Marian, VIDEO.

Coșmar birocratic în subordinea primarului ieșean (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

O autorizație de construire se eliberează în 382 de zile la Iași. La Oradea, în 53 de zile

Coșmar birocratic în subordinea primarului ieșean: dezvoltatorii imobiliari reclamă întârzieri nejustificate în eliberarea certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire. Coșmar birocratic în subordinea primarului ieșean Situația a generat proteste ale cetățenilor și investitorilor chiar în fața Primăriei Iași, la Palatul Roznovanu, din cauza blocajelor birocratice. Citește și: VIDEO Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: au apărut infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat Un studiu recent al Băncii Mondiale confirmă aceste deficiențe, indicând că Iașiul ocupă ultimul loc între cele nouă mari orașe ale României în ceea ce privește timpul de răspuns pentru autorizațiile de construire. În timp ce în Oradea un astfel de document se emite în 53 de zile, la Iași procedura durează, în medie, 382 de zile. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Scad mult salariile în mediul universitar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Scăderile de salarii se simt deja în universități: personalul auxiliar pierde sute de lei

Scad mult salariile în mediul universitar: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași anunță modificări importante în politica financiară și organizatorică, care stârnesc nemulțumiri în rândul angajaților. Scad mult salariile în mediul universitar Conform unei decizii adoptate la nivel central, norma didactică a cadrelor universitare va fi majorată: profesorii și conferențiarii vor susține cu trei ore în plus pe săptămână față de programul actual. Citește și: VIDEO Încă o nenorocire pe podul de la Brăila: au apărut infiltrații de apă, în asfalt, deși nu a plouat Pe de altă parte, personalul auxiliar — secretare, laboranți, administratori financiari etc. — va fi afectat de eliminarea unui spor salarial care putea ajunge până la 800 de lei lunar. Această schimbare afectează direct veniturile angajaților din categoriile administrative și suport. Rectorul universității a declarat că, din toamnă, criteriile de acordare a sporurilor vor fi reevaluate, ceea ce înseamnă că nu toți angajații vor mai beneficia de aceleași salarii ca până acum. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră