marți 17 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1444 articole
Economie

Harta colectării taxelor locale: Moldova, în topul regiunilor cu cele mai slabe încasări

Gradul de colectare a impozitelor locale diferă dramatic de la o comună la alta în județul Iași, potrivit unui raport al Ministerul Finanțelor pentru anul 2024. Moldova, codașă la colectarea impozitelor Comuna Tătăruși se apropie de o rată de colectare de 90%, în timp ce la Grajduri procentul abia depășește 2%, iar orașul Podu Iloaiei figurează cu doar 9,38% încasări din taxe și impozite locale. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Unii primari recunosc dificultățile majore privind recuperarea datoriilor și spun că au apelat inclusiv la executări silite, însă edilul din Podu Iloaiei contestă cifrele oficiale și susține că situația reală este diferită. Raportul Ministerului Finanțelor arată că regiunea Moldovei concentrează numeroase UAT-uri cu un nivel redus de colectare, pe fondul sărăciei, veniturilor mici și lipsei unor centre urbane dezvoltate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Harta colectării taxelor locale: Moldova, în topul regiunilor cu cele mai slabe încasări
Daniel Dăianu, semnal de alarmă privind economia: „Corecția bugetară a României va dura ani de zile”
Economie

Daniel Dăianu, semnal de alarmă privind economia: „Corecția bugetară a României va dura ani de zile”

Daniel Dăianu a lansat marți, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, volumul „Crizele și tentația autoritaristă”, dedicat transformărilor geopolitice și economice care schimbă echilibrul global. Corecția bugetară va dura ani, avertizează Dăianu Economistul a analizat în cadrul evenimentului ascensiunea protecționismului, revenirea politicilor industriale și creșterea influenței regimurilor iliberale, pe care le consideră efecte ale unei modificări profunde a raporturilor de putere mondiale. Citește și: EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP Daniel Dăianu a vorbit și despre situația economică dificilă a României, avertizând că procesul de corecție bugetară va continua în următorii ani. Volumul lansat la Iași propune o amplă analiză asupra crizelor contemporane și a riscurilor generate de tentația autoritaristă în context internațional. Continuarea, în Ziarul de Iași

Rate mai mici pentru programul „Noua Casă”: topul băncilor cu cele mai avantajoase oferte
Economie

Rate mai mici pentru programul „Noua Casă”: topul băncilor cu cele mai avantajoase oferte

Programul „Noua Casă” rămâne una dintre cele mai accesibile variante pentru românii care vor să cumpere o locuință cu un avans redus, de doar 5%, comparativ cu creditele ipotecare standard. „Noua Casă”, cele mai avantajoase rate Pentru un împrumut de 50.000 de euro pe 25 de ani, rata lunară ajunge în prezent la aproximativ 370 de euro, adică între 1.800 și 1.900 de lei, în funcție de cursul valutar și condițiile de creditare ale băncilor. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Potrivit unei simulări, cea mai mică rată lunară în cadrul programului „Noua Casă” este oferită de CEC Bank, în timp ce UniCredit Bank are cea mai ridicată rată dintre ofertele analizate. Pentru anul 2026, programul beneficiază de un plafon de garantare de 500 de milioane de lei și se adresează în special persoanelor care nu pot acoperi avansurile mari cerute la creditele ipotecare clasice. Continuarea, în Ziarul de Iași

Efectul guvernării Bolojan: deficitul comercial scade, importurile se reduc, dar cresc exporturile - INS
Economie

Efectul guvernării Bolojan: deficitul comercial scade, importurile se reduc, dar cresc exporturile - INS

Efectul guvernării Bolojan: deficitul comercial scade, importurile se reduc, dar cresc exporturile, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Doar în primele trei luni din acest an, deficitul comercial s-a redus cu aproape 10%. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Efectul guvernării Bolojan: deficitul comercial scade, importurile se reduc, dar cresc exporturile „În perioada 1.I-31.III 2026, exporturile au crescut cu 1,1%, iar importurile au scăzut cu 1,7%, comparativ cu perioada 1.I-31.III 2025. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.III 2026 a fost de 7704,2 milioane euro, mai mic cu 792,1 milioane euro (-9,3%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.III 2025”, arată INS.  „În perioada 1.I-31.III 2026, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (46,8% la export şi 36,6% la import) şi alte produse manufacturate1) (27,2% la export şi 27,3% la import)”, mai arată Statisitca, ceea ce contrazice teza suveranistă că „România nu mai produce nimic”.  Datele arată și că exporturile de alimente au crescut în primele trei luni, cu 5,2%, în timp ce importurile au scăzut ușor, cu 0,2%. 

Buget record pentru Iași, dar investițiile încetinesc: administrația înghite cei mai mulți bani
Economie

Buget record pentru Iași, dar investițiile încetinesc: administrația înghite cei mai mulți bani

Bugetul municipiului Iași pentru 2026 ajunge la aproape 3 miliarde de lei, însă cea mai mare parte a fondurilor va merge către funcționarea aparatului administrativ, în timp ce investițiile primesc sume mai mici în termeni reali. Iași, buget record, investiții minime Deși administrația locală va avea la dispoziție mai mulți bani decât anul trecut, ponderea cheltuielilor pentru dezvoltare rămâne modestă, Iașiul alocând doar 23,65% din buget pentru investiții. Citește și: VIDEO Bomba penală a lui Bolojan: Oana Gheorghiu pregătește sesizări după ce a pus mâna pe documente din companiile de stat Comparativ, Oradea direcționează peste 53% din cheltuieli către dezvoltare, iar Cluj-Napoca peste 35%, având și bugete totale semnificativ mai mari decât cel al Iașiului. În aceste condiții, apar tot mai multe semne de întrebare privind statutul Iașiului ca pol major al investițiilor și dezvoltării urbane din România. Continuarea, în Ziarul de Iași

România, cele mai mari prețuri la electricitate, raportate la puterea de cumpărare, în semestrul II din 2025 - Eurostat
Economie

România, cele mai mari prețuri la electricitate, raportate la puterea de cumpărare, în semestrul II din 2025 - Eurostat

România a avut cele mai mari prețuri la electricitate din Uniunea Europeană, raportate la puterea de cumpărare, în semestrul II din 2025, arată Eurostat. Prețurile au explodat, creșterea fiind de peste 50%, tot cea mai mare din UE, în timp ce în alte state ele au scăzut.  Citește și: Ministrul Nazare a dezertat oficial din tabăra Bolojan, cerând „stabilitate și predictibilitate”. Surse: este potențial premier PSD-PNL România, cele mai mari prețuri la electricitate, raportate la puterea de cumpărare „S-au observat variații considerabile între țările UE. Irlanda a înregistrat cele mai ridicate prețuri la energia electrică, de 40,42 EUR pe 100 kWh, urmată de Germania (38,69 EUR) și Belgia (34,99 EUR). În schimb, cele mai scăzute prețuri au fost înregistrate în Ungaria (10,82 EUR), Malta (12,82 EUR) și Bulgaria (13,55 EUR). În ciuda mediilor stabile la nivelul UE, comparațiile în monedă națională indică fluctuații semnificative ale prețurilor în unele țări. Prețurile energiei electrice pentru gospodării au crescut brusc în a doua jumătate a anului 2025 în România (+58,6 % față de a doua jumătate a anului 2024), Austria (+34,3 %) și Irlanda (+32,7 %). În același timp, țări precum Cipru (-14,7 %), Franța (-12,5 %) și Danemarca (-11,9 %) au înregistrat reduceri semnificative ale prețurilor. Exprimate în standardul puterii de cumpărare (SPC), prețurile energiei electrice au fost cele mai ridicate pentru gospodării în România (49,52 la 100 kWh), Cehia (38,65) și Polonia (37,15). Cele mai scăzute prețuri pe baza SPC au fost observate în Malta (14,09), Ungaria (15,10) și Finlanda (18,77)”, scrie Eurostat. 

AnimaWings cedează 50% din acțiuni și investește în aviație și imobiliare
Economie

AnimaWings cedează 50% din acțiuni și investește în aviație și imobiliare

EVERGENT Investments intră în acționariatul companiei aeriene AnimaWings, operator cu zboruri regulate din Iași și planuri de extindere a flotei Airbus. EVERGENT devine acționar AnimaWings Tranzacția, anunțată oficial pe 30 aprilie 2026, vine după ce fondatorii Cristian și Marius Pandel au cedat 50% din capital către un consorțiu din care fac parte BT Asset Management, EVERGENT și Winners Holding Investments. Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” Grupul este implicat și într-un proiect imobiliar major în Iași, estimat la peste 100 de milioane de euro, dezvoltat împreună cu One United Properties. Investiția vizează reconversia fostei platforme industriale Iasitex într-un nou pol urban, cu clădiri de până la 20 de etaje, conform PUZ aprobat în 2022. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cel mai scump euro din istorie: 5.1417 lei/euro, la cursul BNR
Economie

Cel mai scump euro din istorie: 5.1417 lei/euro, la cursul BNR

Cel mai scump euro din istorie: 5.1417 lei/euro, la cursul BNR, arată datele Băncii Naționale. Leul se depreciază în raportul cu euro și dolarul de ieri. Analiștii apreciază că deprecierea este legată de criza politică din România.  Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Pe piaţa interbancară, după ora 13, când Banca Naţională a anunţat referinţa, moneda europeană a ajuns la 5,18 lei. Cel mai scump euro din istorie: 5.1417 lei/euro, la cursul BNR „Tensiunile politice se transmit în îngrijorarea piețelor. Cu cât tensiunile sunt mai puternice, iar piaţa percepe că politicile economice vor fi afectate de criza politică care ar putea duce la creșterea deficitului, a inflației, cu atât leul se depreciază mai puternic. O parte din economisiri se reorientează către euro dacă piața percepe modificări generate de tensiunile politice. Dacă această criză se încheie cu bine, atunci piețele își revin și cursul de schimb își va reveni odată cu ele”, a declarat Lucian Croitoru, consilier guvernator BNR. Ceea ce vedem acum este o volatilitate ridicată a preţurilor activelor româneşti în contextul evoluţiilor politice. Am văzut acest lucru la Bursă, la obligaţiunile de stat, iar acum şi la cursul valutar euro/leu. Pentru România este extrem de important să absoarbă banii din PNRR, pentru că sunt prinşi ca venituri în bugetul de stat. Nerealizarea acestui obiectiv va avea impact puternic asupra sustenabilităţii deficitului bugetar. Aşa cum menţionează şi agenţiile de rating, atragerea fondurilor UE este de asemenea esenţială şi pentru păstrarea ratingului de economie recomandată investiţiilor. Deficitul bugetar şi cel de cont curent sunt în continuare nesustenabile şi este în continuare nevoie de reformă în sectorul public. Dacă aceasta este stopată, acest lucru va avea automat impact şi asupra încrederii investitorilor în economia românească", a explicat joi, pentru Agerpres, Adrian Codirlaşu, președintele CFA România. 

Magistrații, liber la investiții pe bursă sau în criptomonede, a decis CSM
Economie

Magistrații, liber la investiții pe bursă sau în criptomonede, a decis CSM

Magistrații au liber la investiții pe bursă sau în criptomonede, a decis CSM, în ședința de miercuri, 29 aprilie. CSM a fost sesizat de un magistrat, care dorea să știe dacă prevederea legală care le intezice „să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse” și să „aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți, instituții de credit sau financiare, societăți de asigurare/reasigurare, societăți naționale sau regii autonome”, blochează și investițiile în așa-numite ETF-uri și ETC-uri.  Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Magistrații, liber la investiții pe bursă sau în criptomonede, a decis CSM ETF-urile (Exchange Traded Funds) sunt fonduri de investiții care conțin un set diversificat de active (acțiuni, obligațiuni, mărfuri) și se tranzacționează pe bursă la fel de ușor ca acțiunile unei companii. Ele urmăresc performanța unui indice (ex: S&P 500), oferind diversificare instantanee, costuri reduse și lichiditate ridicată. ETC-urile (Exchange Traded Commodities) sunt instrumente financiare tranzacționate la bursă care permit investitorilor să obțină expunere la prețul mărfurilor (precum aur, petrol, gaz natural sau metale industriale) fără a deține marfa fizic. Spre deosebire de ETF-uri, care sunt fonduri de investiții, ETC-urile sunt titluri de creanță (instrumente de datorie) emise de o instituție financiară. Ieri, CSM a decis că magistrații pot investi în ETF-uri, dar doar „în scopul economisirii şi conservării valorii capitalului, chiar dacă presupune şi obținerea unui profit prin creşterea valorii unităților de fond”. Însă, „efectuarea în mod repetat, sistematic, la intervale scurte de timp, a unor operațiuni de achiziționare şi de revânzare de ETF-urilor sau ETC-uri cu scopul de a obține profit prin specularea valorii acestora are caracterul unei activităţi organizate din conținutul noțiunii de 'exploatare a unei întreprinderi', interzisă prin art. 231 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2022. Chestiunea periodicității efectuării unor tranzacții de vânzare-cumpărare de ETF-uri sau ETC-uri pentru a putea fi calificată ca activitate comercială, urmează a se analiza de la caz la caz”, a anunțat CSM. 

Crește numărul firmelor care își suspendă activitatea în România: Iașiul depășește media națională
Economie

Crește numărul firmelor care își suspendă activitatea în România: Iașiul depășește media națională

În primul trimestru din 2026, sute de firme din Iași și-au suspendat activitatea, înregistrând o creștere de aproape trei ori peste media națională. Iași, sute de firme își suspendă activitatea În timp ce la nivel național numărul suspendărilor a ajuns la 5.424, cu un avans moderat de sub 8% față de anul anterior, Iașiul s-a remarcat printr-un ritm mult mai accelerat. Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica La nivel local, 280 de companii și-au întrerupt temporar activitatea, față de 226 în aceeași perioadă din 2025, ceea ce indică o creștere de aproximativ 24%. Diferența subliniază o dinamică mai intensă a mediului de afaceri ieșean, marcată de decizii frecvente de reorganizare sau pauză economică. Continuarea, în Ziarul de Iași

Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse
Economie

Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse

Deficitul bugetar la trei luni este cel mai mic din 2019 până acum, arată datele ministerului de Finanțe: el este de 1,03%, față de 2,28% în 2025, 2,06% în 2024 și 1,42% în 2023.  Citește și: Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE Veniturile totale ale statului, în primele trei luni din 2026, au crescut cu 12,3%, în timp ce cheltuielile au scăzut cu 2,8%.  Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum Datele publicate ieri de ministerul de Finanțe mai arată că cheltuielile cu bugetarii, așa numitele cheltuieli de personal, au fost reduse cu 3%, față de perioada similară din 2025.  S-au redus cu 11% și cheltuielile cu subvențiile și cu 48,6% așa numitele cheltuieli de capital. Însă nota care însoțește raportul privind execuția bugetară arată că a crescut puternic componenta de fonduri europene în structura investițiilor statului - 16,2 miliarde lei la trei luni - față de cea finanțată de fonduri naționale, de 5,4 miliarde de lei.  Cheltuielile cu dobânzile au fost de 13,37 mld lei, cu 0,88 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile și-au menținut ponderea la nivelul de 0,7% din PIB.   Încasările nete din TVA au înregistrat 33,63 mld lei, în creștere cu 17,7% (an/an). Dinamica a fost influențată de acelerarea încasărilor brute din TVA (20,3% an/an), pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA, față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (10,71 mld. lei în T1 2026, comparativ cu 8,29 mld lei în T1 2025). 

De ce majorarea taxelor a fost inevitabilă: explicațiile fostului vicepremier Dragoș Anastasiu
Economie

De ce majorarea taxelor a fost inevitabilă: explicațiile fostului vicepremier Dragoș Anastasiu

Dragoș Anastasiu, fost vicepremier, susține că majorarea taxelor a fost o decizie inevitabilă în contextul economic și politic de la acel moment, subliniind că „nu exista altă variantă”. Majorarea taxelor, o decizie inevitabilă Într-un interviu amplu, acesta avertizează că tensiunile din coaliția de guvernare afectează deja economia, cu impact vizibil asupra dobânzilor și pieței bursiere. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Anastasiu explică faptul că incertitudinea globală, de la conflictele din Orientul Mijlociu la turbulențele din aviație, determină populația să reducă consumul, dar evidențiază și oportunități pentru turismul din România, inclusiv pentru Iași. Totodată, el atrage atenția că dezvoltarea inteligenței artificiale va transforma profund piața muncii, fără a elimina locurile de muncă, și vorbește despre adaptare ca strategie esențială într-o economie instabilă. Continuarea, în Ziarul de Iași

PNRR, pe înțelesul tuturor: cele nouă reforme care pot aduce sau pierde miliarde României
Economie

PNRR, pe înțelesul tuturor: cele nouă reforme care pot aduce sau pierde miliarde României

România se află într-un moment critic în ceea ce privește accesarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În lipsa unor reforme rapide, țara noastră riscă să piardă aproximativ 10 miliarde de euro, o sumă care reprezintă aproape o treime din totalul investițiilor publice planificate. Ilie Bolojan a subliniat, într-o postare publică, că, pentru a accesa o parte semnificativă a fondurilor, Guvernul trebuie să adopte urgent 9 acte normative esențiale care acoperă domenii-cheie, de la integritate publică și fiscalitate, până la energie și salarizare. Termenul limită este luna august, iar presiunea asupra autorităților crește de la o zi la alta. Ce este, de fapt, PNRR și de ce nu primim banii automat Dincolo de formulările oficiale, problema poate fi înțeleasă simplu: România a promis Uniunii Europene că își va reforma statul, iar în schimb primește bani pentru autostrăzi, spitale sau școli. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Dacă reformele nu sunt făcute, banii nu vin. PNRR nu este un program obișnuit de finanțare europeană. Nu funcționează pe principiul „trimitem proiecte și primim bani”, ci pe un mecanism mult mai strict: Astfel, România trebuie să îndeplinească anumite condiții (numite jaloane): - fiecare jalon este verificat de Comisia Europeană - abia după verificare sunt decontați banii Cu alte cuvinte, este un contract: reforme contra finanțare. Ce se întâmplă dacă România nu îndeplinește jaloanele Consecința este directă: banii se pierd. Nu există renegocieri majore și nici prelungiri semnificative. Dacă un jalon nu este îndeplinit: - tranșa de bani aferentă nu este plătită - proiectele rămân fără finanțare - investițiile sunt întârziate sau abandonate De exemplu, proiecte precum Autostrada Moldovei sau modernizarea căilor ferate depind parțial de aceste fonduri. Cele 9 jaloane explicate simplu: ce trebuie să schimbe România Guvernul a identificat 9 jaloane esențiale, fiecare legat de câte o lege. În realitate, aceste jaloare se referă la 9 reforme mari care ating viața de zi cu zi. Blocajul lor nu ține atât de lipsa unor soluții tehnice, cât de costul politic și administrativ al schimbărilor: fiecare reformă implică pierderi de influență, redistribuiri de resurse și modificarea unor practici adânc înrădăcinate. Justiție și integritate: reguli mai clare, rezistență mai mare Ministerul Justiției și Agenția Națională de Integritate trebuie să consolideze legislația privind conflictele de interese și incompatibilitățile. Problema nu este lipsa normelor, ci fragmentarea lor și faptul că pot fi contestate ușor în instanță. O lege unitară ar închide aceste portițe, dar afectează direct mediul politic și administrativ, unde astfel de situații sunt frecvente. Agricultură și energie: terenuri blocate, investiții întârziate Ministerul Agriculturii, prin Agenția Domeniilor Statului, trebuie să deblocheze accesul la terenurile publice pentru proiecte de energie regenerabilă. În prezent, lipsa unui cadru clar și birocrația excesivă descurajează investițiile. Reforma ar permite utilizarea rapidă a acestor terenuri, însă schimbă modul în care statul gestionează resurse importante. Dezvoltare și urbanism: birocrația care frânează construcțiile Ministerul Dezvoltării are sarcina de a finaliza noul Cod al urbanismului, o reformă esențială pentru reducerea întârzierilor în autorizarea construcțiilor. În forma actuală, sistemul este lent, neuniform și greu de predictibil. Digitalizarea și introducerea unor termene clare ar accelera investițiile, dar ar limita discreția administrației locale. Energie: tranziția verde între obligații europene și costuri sociale Ministerul Energiei trebuie să gestioneze două reforme majore: eliminarea treptată a cărbunelui și modernizarea sistemului de încălzire. Aceasta înseamnă modernizarea sistemelor centralizate, diversificarea surselor de energie, stimularea prosumatorilor. Finanțe și ANAF: problema cronică a colectării taxelor Ministerul Finanțelor și ANAF trebuie să accelereze digitalizarea și să îmbunătățească colectarea taxelor. România are unele dintre cele mai slabe performanțe din Uniunea Europeană în acest domeniu, iar reforma vizează atât modernizarea tehnologică, cât și schimbarea modului de control fiscal. Mediu: un sistem de apă care trebuie regândit Ministerul Mediului trebuie să restructureze mecanismul economic al Administrației „Apele Române”, introducând reguli mai clare de tarifare și finanțare. Este o reformă mai puțin vizibilă publicului, dar esențială pentru funcționarea infrastructurii de apă și pentru investițiile viitoare. Muncă: o lege a salarizării cu impact major Ministerul Muncii trebuie să elaboreze o nouă lege a salarizării unitare, menită să reducă inechitățile și să lege veniturile de performanță. Este una dintre cele mai sensibile reforme, deoarece afectează un număr foarte mare de angajați din sectorul public și presupune reașezarea unor echilibre existente. Guvern și companii de stat: reducerea influenței politice Secretariatul General al Guvernului trebuie să limiteze politizarea companiilor de stat prin reguli mai stricte privind numirile în conducere. De exemplu, o companie de stat din energie sau transport poate avea investiții întârziate sau costuri nejustificate dacă este condusă de persoane fără experiență relevantă, dar susținute politic. Concret, reforma ar viza profesionalizarea managementului, limitarea drastică a numirilor interimare în consiliile de administrație și în funcțiile de conducere. De asemenea, ar reglementa organizarea de selecții transparente, bazate pe criterii profesionale clare și introducerea unor reguli mai stricte de raportare și evaluare a performanței managerilor. În ce stadiu sunt reformele vizate În momentul de față, implementarea reformelor din PNRR se află într-un stadiu mixt, marcat de întârzieri și progrese inegale. Potrivit evaluărilor realizate de Comisia Europeană, România a îndeplinit integral doar o parte dintre jaloanele asumate, în special cele legate de digitalizare și unele componente din zona fiscală, însă întâmpină dificultăți majore în reformele structurale sensibile politic. Raportul de țară publicat în 2025 arată că ritmul de implementare a încetinit, iar unele jaloane-cheie au fost amânate din cauza blocajelor legislative și a lipsei de consens politic. În consecință, anumite tranșe de finanțare au fost întârziate sau condiționate de îndeplinirea acestor reforme, ceea ce explică presiunea crescută asupra Guvernului de a accelera procesul. Reforme adoptate parțial sau integral Dintre cele nouă reforme majore, câteva au fost deja adoptate parțial sau integral. De exemplu, măsurile privind digitalizarea ANAF și îmbunătățirea colectării fiscale au înregistrat progrese concrete, inclusiv extinderea sistemului e-Factura și e-Transport. De asemenea, unele componente ale reformei guvernanței corporative a companiilor de stat au fost transpuse în legislație, în linie cu cerințele Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În schimb, alte reforme esențiale, precum legea salarizării unitare, Codul urbanismului sau restructurarea sistemului de pensii speciale (parte din zona justiției și echității), fie nu au fost finalizate, fie au fost adoptate într-o formă contestată și ulterior întoarsă pentru revizuire. Aceste blocaje sunt confirmate și de rapoartele Curtea de Conturi Europeană, care atrag atenția asupra riscului de pierdere a fondurilor în lipsa unor reforme coerente și sustenabile. Reforme neadaptate, incomplete În ceea ce privește reformele neadoptate sau incomplete, acestea se află, în general, în diferite stadii legislative: unele sunt încă în fază de proiect (precum noua lege a salarizării unitare), altele sunt blocate în Parlament sau în proceduri de avizare interministerială (cum este Codul urbanismului). Unele reforme au fost adoptate dar contestate la Curtea Constituțională a României, necesitând modificări suplimentare. Reforma sistemului de încălzire și tranziția de la cărbune sunt, la rândul lor, în curs de implementare, dar depind de investiții și de negocieri sociale complexe, ceea ce le încetinește aplicarea.

Criza invizibilă din energie: cum au ajuns mii de proiecte „pe hârtie” să blocheze România
Economie

Criza invizibilă din energie: cum au ajuns mii de proiecte „pe hârtie” să blocheze România

Guvernul a publicat lista companiilor din sectorul energetic acuzate că țin blocate capacități importante de producție fără să finalizeze investițiile. Este vorba despre așa-numiții „băieți deștepți” din energie, care au obținut avize tehnice de racordare, dar nu au dus proiectele la capăt. Vorbim despre peste 1.400 de avize acordate unui număr de peste 1.000 de titulari, pentru proiecte care însumează peste 80.000 MW – de aproape zece ori mai mult decât consumul real al României. Pentru consumatorul obișnuit, această realitate se traduce simplu: energie mai puțină decât ar putea exista și facturi mai mari decât ar trebui. Lista lui Bolojan Potrivit datelor oficiale, au fost emise peste 1.400 de avize tehnice de racordare pentru aproximativ 1.000 de firme. Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Cu toate acestea, doar un procent de circa 10% dintre proiecte au fost finalizate și produc energie electrică. Restul investițiilor, în mare parte parcuri eoliene și fotovoltaice, au rămas la stadiul de plan sau documentație, fără implementare concretă. În mod aparent paradoxal, într-o țară care se plânge constant de prețurile mari la energie, există pe hârtie o capacitate uriașă de producție. Doar că ea nu există în realitate. Lista publicată de Executiv scoate la iveală o discrepanță fundamentală: între ceea ce este rezervat în sistem și ceea ce este efectiv construit. Ce este, de fapt, un ATR În mod normal, un ATR este doar o etapă tehnică: îți oferă dreptul de a conecta o centrală la rețea. Însă regulile permisive din ultimii ani au transformat acest document într-un activ speculativ. Datele Guvernului arată că 76% dintre firmele care dețin astfel de avize aveau cifră de afaceri zero în 2024, iar multe nu au nici angajați. În acest context, mecanismul s-a pervertit: avizul nu mai este începutul unei investiții, ci obiectul ei. Proiectele sunt obținute, apoi revândute către investitori reali, uneori chiar prin anunțuri online, transformând accesul la rețea într-o monedă de schimb. Iar aici se află cheia întregii probleme. Rețeaua electrică nu este infinită. Capacitatea ei este limitată, iar accesul la ea devine, implicit, o resursă strategică. Cine obține un ATR „rezervă” practic un loc în sistem. Într-un cadru ideal, acest loc este ocupat temporar, până când proiectul este construit. În realitatea românească, însă, acel loc a devenit o marfă. Cum a început derapajul: legislație permisivă și goana după investiții Problema nu a apărut peste noapte. Este rezultatul unui cumul de decizii legislative și administrative din ultimii ani. Pe fondul presiunii europene pentru tranziția verde și al crizei energetice, România a încercat să accelereze investițiile în energie regenerabilă. În acest context, regulile de acordare a ATR-urilor au fost, mult timp, extrem de permisive. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a atras atenția asupra apariției „samsarilor de proiecte” care incomodează investitorii serioși, menționând că aceștia au blocat rețeaua încă din 2024. Premierul Ilie Bolojan a recunoscut explicit că, până în 2022, aceste avize erau acordate „fără condiții sau limitări serioase”. Nu existau garanții financiare consistente, termene stricte de implementare, filtre reale privind capacitatea investitorului. Rezultatul a fost previzibil: o explozie de cereri. În doar câțiva ani, s-au emis ATR-uri pentru peste 80.000 MW, în condițiile în care România are nevoie, în medie, de aproximativ 9.000 MW pe zi. Cât de ușor se obține un ATR Obținerea Avizului Tehnic de Racordare (ATR) este considerată un proces relativ simplu și accesibil, în special pentru consumatorii casnici, datorită standardizării procedurilor și digitalizării serviciilor operatorilor de distribuție. - Procedurile sunt standardizate: Pentru locuințe individuale sau consumatori mici, există soluții de racordare standardizate, ceea ce reduce birocrația și timpul de analiză din partea distribuitorului. - Depunere online/digitală: Majoritatea operatorilor de rețea (ex. PPC, Rețele Electrice) permit depunerea documentației în format electronic, direct pe site-urile acestora, facilitând un proces rapid și accesibil de oriunde. - Claritate în documentație: Lista de acte necesare este clar definită (cerere, acte de proprietate, planuri topografice), iar operatorul are obligația să emită ATR-ul după plata tarifului și verificarea completitudinii dosarului. -Asistență prin firme autorizate: Dacă este necesar, un proiectant/executant autorizat ANRE poate gestiona întregul proces în numele solicitantului, simplificând și mai mult experiența utilizatorului. De la investiții la speculă În mod normal, un investitor obține un ATR pentru a construi o centrală. Dar, în lipsa unor bariere reale, modelul s-a inversat. A apărut o nouă logică: obții ATR-ul, nu construiești nimic, vinzi proiectul. Când proiectele ajung pe site-uri de anunțuri Unul dintre cele mai simptomatice efecte ale acestui mecanism este apariția proiectelor energetice la vânzare, inclusiv pe platforme generaliste de anunțuri. Există: - platforme și oferte reale: proiecte fotovoltaice „Ready to Build” puse la vânzare, inclusiv cu ATR și documentație completă. - platforme unde investitorii pot cumpăra putere de producție în proiecte în dezvoltare - site-uri specializate care listează proiecte cu ATR, PUZ și autorizații, la prețuri per MW Prețurile pentru asemenea proiecte sunt de sute de mii sau milioane de lei. Este momentul în care abstracția devine concretă. Ce se vinde, de fapt? Nu energia. Nu centrala. Nu investiția. Se vinde dreptul de acces la rețea. Cu alte cuvinte, un „loc” într-un sistem public limitat. Premierul a vorbit deschis despre acest fenomen: aproximativ 90% dintre proiecte sunt speculative și nu au intenția de a fi realizate. În acest punct, ATR-ul devine echivalentul unui „activ financiar”. Nu mai este un instrument tehnic, ci un bun tranzacționabil. Economia absurdului: firme fără activitate care controlează energie „virtuală” Datele oficiale publicate odată cu lista sunt poate cele mai grăitoare: - 76% dintre firmele analizate nu aveau cifră de afaceri - 78% nu aveau niciun angajat - sute de firme au capital social sub 1.000 de lei - multe au fost înființate recent, între 2020 și 2023 Aceste cifre nu demonizează automat modelul de business (există și vehicule investiționale legitime), dar ridică o întrebare esențială: cum pot entități fără activitate economică reală să „controleze” accesul la o infrastructură strategică? Răspunsul este simplu: pentru că sistemul le-a permis. De ce a devenit o problemă majoră pentru economie Consecințele nu sunt teoretice. Ele se resimt direct în economie și în facturile consumatorilor. Vorbim în primul rând despre blocarea investițiilor reale. Investitorii serioși, care chiar vor să construiască, se lovesc de un sistem deja „ocupat” pe hârtie. Rezultatul: proiecte întârziate și costuri suplimentareuneori. Uneori, abandon.

Criza declanșată de PSD începe să coste: randamentele titlurilor de stat cresc puternic
Economie

Criza declanșată de PSD începe să coste: randamentele titlurilor de stat cresc puternic

Criza declanșată de PSD începe să coste: randamentele titlurilor de stat cresc puternic. Potrivit Ziarului Financiar, randamentele titlurilor de stat româneşti pe 10 ani au crescut marţi la 7,24%, menţinând trendul ascedent pe care s-au reînscris în urmă cu o săptămână. Citește și: Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate Criza declanșată de PSD începe să coste: randamentele titlurilor de stat cresc puternic „Pe 14 aprilie, randamentul coborâse spre 6,7%, după ce atinsese vârfuri de 7,2-7,4% la mijlocul lunii martie (...) În acelaşi timp, datele publicate de BNR marţi arată că titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani erau cotate la un randament de 7,25% pe piaţa secundară, în creştere de la 7,16% cu o zi înainte”, scrie ZF.  Pe de altă parte, președintele CFA România, Adrian Codirlaşu, declara pentru Agerpres: „Dacă ne uităm la ce se întâmplă pe pieţele financiare, vom vedea că, la deschidere, Bursa a scăzut cu peste 2% (la 12:30 – n.r.), iar randamentele titlurilor de stat pe 10 ani au crescut, în ultima perioadă, cu aproximativ 50 de puncte de bază. Evoluţiile sunt abia la început şi mai pot apărea ştiri care să mişte preţurile în continuare. Investitorii văd turbulenţe şi şi-au redus o parte din poziţii probabil. Deocamdată impactul asupra pieţei este moderat, însă este negativ”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră