vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1184 articole
Economie

Aeroport unde cifra de afaceri a crescut de 140 de ori și se modernizează din fonduri proprii

Un aeroport unde cifra de afaceri a crescut de 140 de ori în doi ani și se modernizează din fonduri proprii: aeroportul din Chișinău va investi 700 de milioane de lei moldovenești (circa 35 de milioane de euro) pentru a-și dubla capacitatea.  Citește și: Nicușor Dan, exemplu în Financial Times despre cum pot fi opriți populiștii: „Prima lecție: credibilitatea” Pentru comparație, aeroportul Tulcea - care în unele luni nu are nici un pasager - a fost modernizat de statul român cu aproximativ aceeași sumă, 36 milioane euro (180 milioane de lei). Aeroportul Craiova, cu un trafic de zece ori mai mic decât cel din Chișinău, se modernizează cu 100 de milioane de euro și, datorită lentorii execuției, a ratat o parte din fondurile europene de care dispunea.  Aeroport unde cifra de afaceri a crescut de 140 de ori și se modernizează din fonduri proprii „Aeroportul Internațional Chișinău se află în topul celor mai performante aeroporturi europene din categoria 1-10 milioane de pasageri pe an, conform raportului Consiliului Internațional al Aeroporturilor”, scria Deutsche Welle România în aprilie 2025.  „Prin această extindere, mărim suprafețele existente cu aproximativ 5.000 de metri pătrați. Costul acestui proiect este de aproximativ 700 de milioane lei, bani exclusiv din veniturile proprii ale întreprinderii noastre. (…) Vom mări semnificativ zona de control la plecare pentru a reduce timpii de așteptare. Vom moderniza echipamentele de securitate și control. (…) Vom introduce: sistemul Fast Track pentru un flux rapid, ABC gate-uri ceea ce înseamnă un control automatizat al pașapoartelor, noi rețele și mobilier tehnologic adaptat cerințelor actuale, o terasă acoperită în aer liber echipată cu un sistem de acoperire automatizat, cabine de duș pentru pasageri – un element de confort esențial, extinderea zonelor de așteptare pentru un ambient mai relaxant, elemente de self-service în procesarea bagajelor pentru mai multă autonomie și rapiditate”, a comunicat administratorul interimar al aeroportului Sergiu Spoială. În 2022, veniturile au fost de 2,6 milioane lei moldovenești, în 2023 acestea au crescut de peste 80 de ori, ajungând la 211 milioane lei, iar în 2024 au urcat la 337 milioane lei moldovenești.  Acum circa o săptămână, autoritățile din Republica Moldova vor să construiască o linie de tren la Aeroportul Chișinău, cu 8,5 milioane de euro.

Aeroport unde cifra de afaceri a crescut de 140 de ori și se modernizează din fonduri proprii Foto: Visit Chișinău
Infecții ascunse la Centrul de Arși (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Medicii au încercat să ascundă infecțiile de la Centrul de Arși de la Floreasca

Infecții ascunse la Centrul de Arși. Ancheta privind focarul de infecție de la Centrul de Arși din Spitalul Floreasca scoate la iveală informații alarmante. Potrivit unor surse citate de Digi24, mai mulți medici ar fi încercat să ascundă infecțiile asociate actului medical, în special în cazul Laviniei, o pacientă de 37 de ani care a fost ulterior transferată în Belgia. Candida auris, infecție extrem de periculoasă Lavinia a fost internată în data de 1 iunie, cu arsuri pe 70% din suprafața corpului. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică După 18 zile, ea a fost confirmată pozitiv pentru Candida auris, o ciupercă rară, dar extrem de rezistentă și contagioasă, considerată un pericol major în spitalele din întreaga lume. În urma acestei descoperiri, Centrul de Arși a intrat în carantină. Infecții ascunse la Centrul de Arși Ancheta internă arată că infecțiile asociate actului medical nu au fost menționate în foaia de observație a pacientei. Mai mult, nici rezultatele bacteriologice ale analizelor efectuate nu au fost trecute de medicul curant în documentele oficiale. Deși Lavinia a primit tratamente specifice pe baza antibiogramelor, infecțiile nu au fost oficial documentate. Raportări săptămânale la DSP, dar lipsă de transparență internă Toate infecțiile au fost raportate săptămânal către Direcția de Sănătate Publică (DSP), însă în interiorul spitalului nu au fost făcute consemnări clare. La internare, s-au identificat bacterii din flora normală a pielii, dar care pot deveni periculoase în cazul pacienților cu arsuri grave. Infecții nosocomiale identificate în timpul spitalizării Pe 7 iunie, în plagă a fost descoperită bacteria Pseudomonas aeruginosa, frecvent întâlnită în infecțiile nosocomiale și extrem de agresivă. Pe 10 iunie, alte trei bacterii rezistente din flora intestinală au fost identificate. Pe 11 iunie, au fost descoperite două bacterii mai puțin agresive, iar în 18 iunie s-a confirmat prezența Candida auris. De ce lipsesc infecțiile din foaia de observație? Deși infecțiile nu apar în fișa pacientei, medicii i-au administrat antibiotice și au aplicat măsuri de izolare. Lavinia a fost tratată conform protocoalelor și ținută într-o rezervă, atât în România, cât și după transferul în Belgia. Autoritățile belgiene au luat măsuri stricte și au notificat Ministerul Sănătății din România cu privire la gravitatea situației. Rămâne neclar motivul pentru care infecțiile nu au fost menționate oficial în documentele medicale, în ciuda evidențelor și a tratamentelor administrate.

Metroul Cluj, mai important decât A8 (sursa: Facebook/Emil Boc)
Economie

Metroul din Cluj, mai important pentru Guvern decât Autostrada A8. Cum s-a ajuns aici

Metroul Cluj, mai important decât A8 pentru Guvern: Autostrada A8 este pe punctul de a fi blocată, în orașul lui Boc au început lucrările. Metroul Cluj, mai important decât A8 Două dintre cele mai emblematice proiecte de infrastructură din România – metroul din Cluj-Napoca și autostrada A8 Iași – Pașcani – evidențiază clar discrepanțele regionale și prioritățile inegale de dezvoltare. Citește și: Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni Deși implică costuri comparabile, cele două proiecte urmăresc scopuri complet diferite și reflectă realități distincte ale României moderne. În perioada 2020–2025, Clujul a înregistrat un progres remarcabil cu proiectul său de metrou, depășind ritmul de implementare al multor alte regiuni, chiar și fără a fi inclus în Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) sau în Master Planul General de Transport (MPGT). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul Bolojan va taxa de două ori pensiile private ca să strângă bani pentru monopolul CNAS Foto: Inquam/George Calin
Economie

Guvernul Bolojan va taxa de două ori pensiile private ca să strângă bani pentru monopolul CNAS

Guvernul Bolojan va taxa de două ori pensiile private ca să strângă bani pentru monopolul CNAS: „veniturile din pensii private se vor taxa cu CASS la întreaga sumă, nu doar la câștigul obținut”, explică consultantul fiscal George Mot. Citește și: Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz Acesta a lansat și un apel public, intitulat: „Opriți dubla taxare a pensiilor private! Taxați câștigul, nu pierderea”.  Guvernul Bolojan va taxa de două ori pensiile private ca să strângă bani pentru CNAS „Conform proiectului de lege pentru modificarea Codului Fiscal (PL-x nr. 230/2025) veniturile din pensii private se vor taxa cu CASS la întreaga sumă, nu doar la câștigul obținut.Ce înseamnă asta? Că indiferent dacă obții profit sau pierdere tot vei plăti CASS. Indiferent cât de mare este pierderea! Vei ajunge să plătești taxe pe pierdere!De exemplu, dacă ai contribuit cu 30.000 de lei, dar la final contul tău valorează doar 28.000 de lei, nu înseamnă doar o pierdere de 2.000 lei. Pentru că statul te va taxa cu CASS la suma totală (28.000-3.000)*10% = 2.500 lei. Ceea ce înseamnă că în final tu vei încasa de fapt doar 25.500 lei.Nu numai atât! Venitul din pensii private este compus din contribuțiile pe care le plătești plus eventualul câștig (sau pierdere). Iar contribuțiile pe care le-ai făcut deja către fondul tău de pensii provin din venituri pe care ai plătit deja CASS. Iar la plata pensiei private vei mai plăti încă o dată CASS pe aceleași sume. Adică dublă taxare!”, a explicat George Mot pe Linkedin.  În scrisoarea acestuia se arată: „Se creează astfel un regim defavorabil fiscal pentru sistemul de pensii private față de orice altă formă de investire. Un sistem care reprezintă pentru majoritatea românilor singura formă de economisire. Un sistem care sprijină statul prin achizițiile semnificative de titluri de stat. De asemenea, va exista un dezechilibru semnificativ între sumele plătite cu titlu de impozit și cele plătite cu titlu de CASS, chiar dacă ambele au o cotă de 10%”. 

Deficit bugetar dezastruos la șase luni Foto: Facebook
Economie

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv

Deficit bugetar dezastruos la șase luni, salariile bugetarilor au continuat să crească masiv, iar cheltuielile cu plata dobânzilor au explodat, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 3,68%, cu 0,06% mai mult decât anul trecut. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Deficit bugetar dezastruos la șase luni În schimb, așa-numitele cheltuieli de personal, salariile bugetarilor, au crescut cu 10,1% față de primele șase luni din 2024. Ele consumă 4,5% din PIB, față de 4,4% din PIB în primele șase luni din 2024. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 43,3% față de aceeași perioadă din 2024 și reprezintă 1,3% din PIB.  „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126,57 mld lei în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 6 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 1,71 mld lei”, explică ministerul de Finanțe. 

Bănci mai mici, dobânzi mai atractive (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Unde îți ții banii ca să câștigi mai mult: dobânzi mai bune la băncile mici decât la cele mari

Bănci mai mici, dobânzi mai atractive. Dacă vrei să câștigi mai mult din economii, băncile mici oferă în prezent cele mai avantajoase dobânzi la depozitele în lei, în special pe termene scurte de 1-3 luni. Bănci mai mici, dobânzi mai atractive Diferențele față de ofertele băncilor mari pot depăși 2 puncte procentuale, ceea ce înseamnă câștiguri semnificative pentru sume mai mari, chiar și după impozitarea de 10%. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător Unele bănci mari impun condiții suplimentare pentru dobânzi mai bune, precum încasarea salariului sau utilizarea serviciilor digitale. În plus, titlurile de stat pot fi o alternativă atractivă, oferind dobânzi nete superioare și nefiind supuse impozitării. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cât se plătește pe alocațiile copiilor (sursa: Pexels/Lukas)
Economie

Alocațiile copiilor scot aproape 15 miliarde de lei pe an din bugetul de stat. Topul pe județe

Cât se plătește pe alocațiile copiilor: la nivel național, alocația de stat a fost acordată unui număr total de 3.632.593 de copii, suma totală achitată fiind de 1.215.579.808 lei. Cât se plătește pe alocațiile copiilor În luna iunie 2025, un număr de 204.030 de copii din județul Iași au beneficiat de alocația de stat, conform datelor furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei Iașiul ocupă locul al doilea la nivel național, fiind devansat doar de Municipiul București, unde au fost achitate alocații pentru 370.573 de copii. Suma totală plătită în județul Iași a fost de 68.091.567 lei, cu o valoare medie per beneficiar de 333,73 lei – foarte apropiată de media națională de 334,63 lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum arată cele mai noi fraude online și cum ne putem proteja? (sursa: Pexels/Yan Krukau)
Economie

Cum arată cele mai noi fraude online și cum ne putem proteja?

În ultimii ani, fraudele online au evoluat rapid, devenind din ce în ce mai sofisticate și mai greu de detectat. Infractorii cibernetici folosesc acum tehnologii avansate precum inteligența artificială, deepfake-uri și tactici psihologice complexe pentru a păcăli utilizatorii. În România și în întreaga lume, numărul victimelor este în creștere, iar metodele folosite sunt din ce în ce mai inventive. Haide să explorăm împreună cele mai noi tipuri de escrocherii online și cum ne putem apăra de ele. 1. Fraudele cu ajutorul inteligenței artificiale: apeluri și video deepfake Una dintre cele mai alarmante tendințe recente este folosirea inteligenței artificiale pentru a crea apeluri telefonice sau videoclipuri care par autentice, dar sunt complet false. Infractorii pot clona vocea unei persoane apropiate și o pot folosi pentru a cere ajutor într-o situație urgentă: „M-am accidentat” sau „Am fost răpit, trimite bani!”. Aceste mesaje pot părea extrem de convingătoare și îi determină pe mulți să reacționeze impulsiv. În unele cazuri, escrocii au folosit chiar deepfake-uri video – imagini manipulate digital care imită perfect chipul și vocea cuiva cunoscut – pentru a convinge victimele să trimită sume mari de bani. De exemplu, în Hong Kong, o companie a fost înșelată cu 25 de milioane de dolari printr-o astfel de metodă. 2. Agenții de turism false și malvertising Alt tip de fraudă care face victime este „triangulation fraud”, mai ales în domeniul turismului. Apar agenții de turism false care folosesc date de card furate pentru a face rezervări reale, dar clienții lor ajung să plătească servicii care nu există. La fel, sunt promovate reclame false online (malvertising) care infectează computerele utilizatorilor sau îi direcționează spre site-uri frauduloase. Dacă găsești oferte „incredibile” la vacanțe sau cazări pe site-uri necunoscute, e un semn de alarmă! 3. Vishing și smishing: apeluri și SMS-uri frauduloase În ultima vreme, în România și în alte țări, escrocii folosesc tehnici numite „vishing” (voice phishing) și „smishing” (SMS phishing). Prin aceste metode, atacatorii imită numere de telefon oficiale ale băncilor, poliției sau altor instituții și trimit mesaje sau efectuează apeluri prin care încearcă să obțină date sensibile sau să convingă victima să facă transferuri rapide de bani. În Marea Britanie, de exemplu, a fost descoperit un dispozitiv numit „SMS blaster”, capabil să trimită mii de mesaje text false, care păreau trimise de la surse oficiale. 4. „Pig butchering”: înșelăciuni romantice și criptomonede O altă schemă care câștigă popularitate se numește „pig butchering”. Prin această metodă, escrocii câștigă încrederea victimei prin mesaje romantice sau prietenoase, apoi o conving să „investească” în platforme false de criptomonede. La început, victima vede „profituri” fictive și devine tot mai încrezătoare, investind sume din ce în ce mai mari – până când escrocii dispar complet cu banii. Această înșelăciune a crescut semnificativ: în 2024 pierderile globale au depășit 12 miliarde de dolari. 5. „Digital arrest scam”: amenințări cu arestarea O schemă recentă și extrem de agresivă este „digital arrest scam”. Victimele primesc apeluri sau mesaje prin care sunt anunțate că sunt acuzate de infracțiuni grave, cum ar fi evaziunea fiscală, și li se cere să plătească rapid „bail” sau „garanții” pentru a evita arestarea. Aceste mesaje sunt însoțite uneori de falsuri digitale – documente sau videoclipuri care par oficiale. Această tactică se bazează pe frica și presiunea emoțională și a făcut deja victime în mai multe țări. 6. „Small drain fraud”: fraude mici, dar constante În loc să încerce să fure sume mari dintr-o dată, unii atacatori practică ceea ce specialiștii numesc „small drain fraud” – retrageri mici, regulate, de 5–20 de euro, pentru a trece neobservate. Aceste sume mici nu trezesc suspiciuni imediat, dar pe termen lung pot însemna pierderi semnificative. Cum te poți proteja? Pentru a rămâne în siguranță în fața acestor pericole tot mai sofisticate, este important să adoptăm câteva măsuri simple, dar eficiente: 1. Fii atent la apelurile și mesajele neanunțate: chiar dacă par să vină de la autorități sau persoane cunoscute, verifică întotdeauna printr-un canal separat înainte de a lua decizii. 2. Analizează bine informațiile primite: ascultă atent dacă vocea sună ciudat sau robotizat și verifică autenticitatea imaginilor sau documentelor. 3. Nu investi pe platforme necunoscute: mai ales dacă îți sunt recomandate de „prieteni” virtuali sau persoane cunoscute recent online. 4. Evită ofertele incredibil de avantajoase: dacă prețul pare prea bun ca să fie adevărat, probabil nu este real. 5. Monitorizează-ți conturile bancare: verifică regulat extrasele de cont și raportează imediat orice tranzacție suspectă, chiar dacă suma este mică. 6. Nu reacționa sub presiune: escrocii folosesc tactici de urgență tocmai pentru a te împiedica să gândești clar. Într-o lume în care tehnologia avansează rapid, trebuie să devenim și noi mai vigilenți. Încrederea este importantă, dar online trebuie să fim mai precauți ca niciodată. Dacă bănuiești că ai fost victima unei fraude sau ai primit mesaje suspecte, contactează autoritățile: Poliția Română sau Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) pot oferi suport specializat. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Siguranța Online by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea Siguranței Online. Mai multe despre siguranța online găsești și aici: https://www.bancatransilvania.ro/siguranta-online  

Mica recalculare a pensiilor, aproape blocată (sursa: Facebook/Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale)
Economie

Mica recalculare a pensiilor, aproape blocată, cei care au depus dosare vor aștepta cu anii

Mica recalculare a pensiilor, aproape blocată: pensionarii care au depus cereri pentru recalcularea pensiei în baza acordului global, după 1 septembrie 2024, se confruntă cu întârzieri majore. Mica recalculare a pensiilor, aproape blocată Deși dosarele continuă să se adune, soluționările vin extrem de greu. La Casa Județeană de Pensii (CJP) Iași, din septembrie 2024 până în iulie 2025, au fost înregistrate 6.478 de solicitări de recalculare, însă doar 104 au fost procesate. Citește și: Ministerul de Finanțe este falit: nu mai are bani pentru contractele de curățenie în vămi Asta înseamnă că mai puțin de 2% dintre pensionarii vizați au primit un răspuns oficial. Acordul global presupune un venit total ce includea și prime, sporuri sau al 13-lea salariu, însă lipsa unor mențiuni clare în documente îngreunează procesul de recalculare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Spor de proiect european fără proiect (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Spor de proiect european fără derulare de proiect european pentru un primar și un viceprimar

Spor de proiect european fără proiect: în județul Iași, autoritățile au descoperit un caz de plată ilegală a unui spor salarial care poate fi denumit „sporul de nimic”. Spor de proiect european fără proiect Acordat timp de doi ani și jumătate, acest spor de 15% din salariu a fost încasat de primarul și viceprimarul comunei Mogoșești, fără existența vreunui proiect cu finanțare europeană activ. Citește și: Ministerul de Finanțe este falit: nu mai are bani pentru contractele de curățenie în vămi Potrivit unui raport al Curții de Conturi, în perioada noiembrie 2018 – iunie 2021, administrația locală a făcut plăți nejustificate în valoare totală de 89.985 lei. Fostul primar, Ștefan Maftei, a primit 21.728 lei net, deși în localitate nu era derulat niciun proiect finanțat din fonduri UE. Deși sumele au fost plătite ilegal, statul nu permite recuperarea acestora, conform legislației actuale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Interes crescut pentru vacanțele la mare: ce caută turiștii în 2025 (sursa: Pexels/fotoviva)
Economie

Interes crescut pentru vacanțele la mare: ce caută turiștii în 2025

Sezonul estival atinge punctul culminant pe litoralul românesc, iar cererea pentru sejururi la malul mării se menține la un nivel ridicat. Potrivit platformei de rezervări TripMe.ro, tarifele la cazare au crescut în medie cu 10-15% față de începutul lunii iunie, în timp ce gradul de ocupare al unităților de cazare din stațiunile de top este aproape de maximum. Mamaia, Eforie Nord, Jupiter și Olimp se numără printre cele mai rezervate destinații, mai ales în rândul familiilor cu copii și al cuplurilor tinere. Hotelurile care oferă mese incluse, acces direct la plajă și facilități pentru cei mici – precum locuri de joacă sau programe de animație – sunt cele mai căutate în această perioadă. „După terminarea examenelor școlare, am observat o creștere accelerată a rezervărilor. Turiștii sunt interesați în special de hoteluri confortabile, cu servicii all inclusive și activități pentru copii”, au declarat reprezentanții TripMe.ro, specializați în cazare litoral. Sejururile de 4-5 nopți, în topul preferințelor. Turiștii vânează ofertele last minute Datele colectate de platformă arată că majoritatea turiștilor optează pentru sejururi de 4-5 nopți. Un fenomen tot mai frecvent este cel al rezervărilor din scurt – cu doar câteva zile înainte de plecare – în speranța găsirii unor oferte speciale sau a pachetelor last minute. Cât costă o noapte de cazare în iulie pe litoral Pentru o cameră dublă cu regim all inclusive, tarifele pornesc de la aproximativ 649 lei/noapte în hoteluri Mamaia de 3 stele. În stațiunile cu pretenții mai ridicate, precum Olimp, prețurile urcă până la 800-1.299 lei/noapte, în funcție de gradul de confort și facilitățile incluse. În schimb, în stațiuni mai accesibile precum Venus sau Neptun, se pot găsi variante mai ieftine, dar cu servicii mai simple. Finalul lunii iulie și începutul lui august, perioade de vârf: recomandare – rezervă din timp Specialiștii în turism estimează că sfârșitul lunii iulie și prima jumătate a lunii august vor marca cele mai aglomerate săptămâni ale sezonului 2025. În aceste perioade, tarifele pot suferi creșteri suplimentare, în funcție de cerere și disponibilitate. „An de an, vedem cum în a doua jumătate a lunii iulie, stațiunile de pe litoral se umplu rapid. Cei care își rezervă vacanțele din timp au mai multe opțiuni și prind cele mai bune prețuri”, avertizează experții TripMe.ro. TripMe.ro, fondat în 2004 și cu capital 100% românesc, este unul dintre touroperatorii principali pentru litoral și un pionier al platformelor de rezervări online din România, având o experiență solidă de peste 20 de ani. Portalul oferă acces la mii de unități de cazare (hoteluri, pensiuni, apartamente) din toate regiunile turistice ale României – de la litoralul Mării Negre până la destinațiile montane și urbane. Cu un portofoliu diversificat și un grad de satisfacție a turiștilor de peste 98%, TripMe.ro își propune să simplifice procesul de planificare a vacanțelor pentru toți utilizatorii, punând în prim-plan nevoile acestora

Reduceri de salarii (20%) la CFR (sursa: Facebook/CFR Infrastructura)
Economie

DOCUMENT Reduceri de 20% la salarii în CFR. Afectați de măsură, 1.431 de angajați

Reduceri de salarii (20%) la CFR: Ion Simu-Alexandru, directorul CFR SA și omul de încredere al pesedistului Sorin Grindeanu, și-a informat subalternii că li se vor tăia salariile cu 20%, iar programul de lucru se va reduce de la cinci la patru zile de muncă pe săptămână. Prin implementarea acestei măsuri de austeritate, șefii CFR vor face o economie de 3,25 milioane pe lună. Reduceri de salarii (20%) la CFR Ion Simu-Alexandru a fost adus de la Sucursala Regională CF Timișoara și numit director general al CNCF CFR SA, în mai 2023, de pesedistul Sorin Grindeanu, ministru al Transporturilor atunci.  Acum, omul lui Sorin Grindeanu a dat startul tăierilor salariale la CNCF CFR SA. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste un aeroport bine subvenționat, responsabil de ratarea finanțării UE, salariu cu 40% peste Bolojan Pe 18 iulie 2025, Simu-Alexandru a emis o notă prin care își informa subalternii că, „din motive economice”, se va reduce programul de muncă de la cinci zile la patru zile pe săptămână, cu diminuarea corespunzătoare a salariului.      Reduceri de salarii (20%) la CFR (sursa: CFR) Economie de peste 100.000 de lei pe zi  „Luând în calcul un câștig mediu brut de 11.126 lei/salariat, la care se aplică contribuția asiguratorie pentru muncă de 2,25%, ceea ce determină o valoare totală de 11.376 lei/salariat, economiile la fondul de salarii rezultate prin aplicarea măsurii de reducere a programului de lucru cu 1 zi pe săptămâni, respectiv reducerea cheltuielilor salariale cu 20% / salariat, sunt de 2.275 lei/salariat/lună/brut (aplicând 20% la 11.376 lei / salariat, rezultă un venit diminuat la 9.101 lei/salariat)/brut”, se menționează în Nota asumată de directorul general. CFR SA vrea să facă economii de 3,25 milioane lei pe lunăMăsura dispusă de directorul general Simu Alexandru Ion se va aplica începând cu data de 4 august până la 31 decembrie 2025 personalului de exploatare, personalului încadrat în districte de intervenții feroviare și personalului încadrat la două laboratoare. 1.431 de angajați cu lefuri tăiate În total, vor fi afectați 1.431 de angajați.  „Pentru zilele de suspendare a CIM nu se vor acorda concedii de odihnă și zile libere plătite. În situațiile în care salariatul se află în concediu medical în ziua de suspendare a CIM, acestuia i se va emite o decizie de anulare a suspendării CIM pentru acea zi”, se menționează în documentul citat.   

Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat: subvenții imense, pierderi uriașe

Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat: acestea beneficiază de subvenții imense, dar au pierderi uriașe, au arătat, azi, premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Dragoș Anastasiu. Dintre aceste companii, 1.182 sunt deținute de autoritățile locale.  Citește și: Luxul în care locuiește bugetarul Piedone, surprins în câteva fotografii de la momentul percheziției Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat Ce date au prezentat cei doi în legătură cu aceste companii: „Subvenții, per total avem 14 miliarde și aceste companii din top 315 au 13,6 miliarde” - Dragos Anastasiu „Acum, profiturile pe toate companiile, 15 miliarde, dar trebuie să scădem subvențiile, și pe top 315 - 14,9 miliarde. Atenţie, în momentul în care vom scădea subvențiile, veți vedea că per total mai rămâne aproape un miliard de RON” - Anastasiu 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care șapte companii generează pierderi de 2 miliarde de lei, atenție, după ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport feroviar marfă - CFR Marfă SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA - 2 miliarde de RON.  Din cele 1.182 de companii locale, despre 300 Guvernul nu știe nimic, fiindcă nu au depus bilanț. În jur de 250 de companii au venituri zero „În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care știm câte ceva, au pierdere” - Anastasiu 146 de companii de salubritate, dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu știm nimic despre ele. 61 de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere și 5 nu au date financiare depuse. Despre aeroporturile statului: „O singură cifră: la noi, 1400 de oameni, într-unul dintre aeroporturi, în alte părți - același număr de pasageri care trec pe acolo - 800 de oameni. În alt aeroport, 780 de oameni” - Anastasiu.  „Urmează publicarea transparentă a nu numai ce v-am spus eu aici, care este o mică sinteză din toate cifrele pe care le veți vedea la AMEPIP, dar veți vedea și tot ce înseamnă remunerații la absolut toate persoanele care lucrează la aceste companii publice. Vom publica lista tuturor subvențiilor. De asemenea, vom publica lista tuturor arieratelor, dar și a sumelor pe care aceste companii le au de recuperat de la clienții lor. Deci vom termina ceea ce în medicină se cheamă radiografie, pentru că apoi să putem să trecem la diagnostic”, a mai arătat vicepremierul. 

Datoria guvernamentală, peste 1.000 miliarde lei (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

Datoria guvernamentală a României a depășit 1.000 de miliarde de lei în aprilie 2025

Datoria guvernamentală, peste 1.000 miliarde lei. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a crescut în luna aprilie 2025 la 1.013,16 miliarde de lei, de la 998,19 miliarde de lei în martie. Datoria guvernamentală, peste 1.000 miliarde lei Ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), datoria a urcat la 56,6%, față de 55,8% în luna anterioară, conform PIB-ului comunicat de INS în 10 iulie 2025. Citește și: Luxul în care locuiește bugetarul Piedone, surprins în câteva fotografii de la momentul percheziției În detaliu, datoria pe termen mediu și lung s-a majorat la 937,29 miliarde de lei, față de 923,08 miliarde de lei în martie. Datoria pe termen scurt a crescut ușor, ajungând la 75,87 miliarde de lei, comparativ cu 75,11 miliarde de lei în luna precedentă. Titlurile de stat, principala formă de îndatorare Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale era reprezentată de titluri de stat – în valoare de 831,35 miliarde de lei. Împrumuturile directe totalizau 162,85 miliarde de lei. Datoria exprimată în moneda națională a fost de 471,3 miliarde de lei, cea în euro – echivalentul a 444,73 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani – echivalentul a 95,2 miliarde de lei. Datoria administrației publice centrale: aproape 990 de miliarde de lei Datoria administrației publice centrale a crescut la 989,23 miliarde de lei, de la 974,44 miliarde de lei în martie 2025. Din această sumă, 913,39 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a acestei datorii era contractată în lei (452,47 miliarde) și în euro (439,46 miliarde echivalent). Datoria administrației locale: creștere ușoară în aprilie Datoria administrației publice locale a urcat la 23,93 miliarde de lei, față de 23,75 miliarde de lei în luna anterioară. Majoritatea datoriei locale, adică 23,89 miliarde de lei, era contractată pe termen mediu și lung. Datoria internă: peste 508 miliarde de lei În aprilie 2025, datoria internă a administrației publice s-a situat la 508,7 miliarde de lei, echivalent cu 28,4% din PIB, în creștere de la 503,05 miliarde de lei (28,1% din PIB) în martie. Aceasta include: 490,09 miliarde de lei – datoria administrației centrale 18,60 miliarde de lei – datoria administrației locale Datoria externă: aproape egală cu cea internă Datoria externă a administrației publice a ajuns la 504,46 miliarde de lei, echivalent cu 28,2% din PIB, față de 495,14 miliarde de lei (27,7% din PIB) în martie. Aceasta include: 499,13 miliarde de lei – datoria administrației centrale 5,32 miliarde de lei – datoria administrației locale

Reformele de dreapta ale președintelui argentinian Milei au dus la o scădere masivă a sărăciei Foto: Facebook
Economie

Reformele de dreapta ale președintelui argentinian Milei au dus la o scădere masivă a sărăciei

Reformele de dreapta ale președintelui argentinian Javier Milei au dus la o scădere masivă a sărăciei, arată un raport UNICEF publicat vineri. Citește și: PSD vrea să căpușeze pachetul Bolojan II cu noi creșteri de taxe și impozite - surse Reformele de dreapta ale președintelui Milei au dus la o scădere masivă a sărăciei Potrivit raportului intitulat "Sărăcia monetară și privațiunile legate de drepturi la fete și băieți. Argentina 2016-2024", rata sărăciei infantile a scăzut cu 14% între prima și a doua jumătate a anului 2024, adică 1,7 milioane de copii care nu se mai află în această situație - relatează Derecha Diario din Argentina.  Scăderea de la an la an a sărăciei în rândul copiilor din Argentiana fost de 6%, respectiv 800.000 de copii. „Aceste cifre reflectă o inversare a vârfului atins la începutul anului 2024, când sărăcia infantilă a depășit 67% și a afectat peste 8 milioane de copii. «Această îmbunătățire recentă poate fi legată de redresarea parțială a veniturilor reale ale gospodăriilor și reprezintă un semn încurajator care este important să se mențină în timp», a arătat UNICEF în comunicatul său”, mai scrie publicația argentiniană.  Rata sărăciei generale a scăzut și ea în al doilea trimestru al anului 2024: rata a fost de 31,7%, cu 23,1%mai mică decât în trimestrul precedent, când a atins un maxim de 54,8%. Sărăcia extremă a scăzut cu 12,9%. Potrivit Derecha Diario, aceste rezultate se datorează: creșterii economice, reducerii inflației și redresării ocupării forței de muncă și salariilor reale. Conform datelor oficiale, produsul intern brut al Argentinei crește cu 6% pe an, în timp ce inflația anuală a încetinit la 39% în iunie, după ce depășise 200% în decembrie 2023. Această dinamică a permis veniturilor să înceapă să crească peste inflație.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră