vineri 18 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1421 articole
Economie

Bulgaria, rating BBB+ cu perspectivă stabilă. România, BBB- și previziuni sumbre

Agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings a reconfirmat ratingul suveran pe termen lung al Bulgaria la nivelul „BBB+”, menținând totodată perspectiva stabilă. În același timp România a fost estimată la rating BBB- cu previziuni sumbre. Fundamente economice solide și sprijin european Evaluarea pozitivă a Bulgariei este susținută de poziția fiscală și externă robustă a Bulgariei, precum și de un cadru politic relativ coerent. Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România În plus, apartenența la Uniunea Europeană și apropierea de zona euro reprezintă factori esențiali de stabilitate economică. Aceste elemente contribuie la consolidarea profilului de risc al țării și oferă un grad ridicat de predictibilitate pentru investitori. Instabilitatea politică încetinește reformele Cu toate acestea, raportul Fitch atrage atenția asupra efectelor negative generate de instabilitatea politică din ultimii ani. Alegerile repetate și guvernele de coaliție fragile au încetinit ritmul reformelor structurale. Pe fondul actualelor tendințe economice, venitul mediu pe cap de locuitor este estimat să rămână sub nivelul altor state cu ratinguri similare, ceea ce indică o convergență mai lentă. Perspectivă stabilă în ciuda riscurilor interne și externe Menținerea perspectivei stabile reflectă estimarea că incertitudinile politice interne, dar și riscurile geopolitice externe, nu vor afecta semnificativ evoluția economiei Bulgariei și nu vor genera dezechilibre majore. Chiar dacă deficitul de cont curent s-a adâncit, indicatorii externi ai țării continuă să fie considerați un punct forte al profilului de rating. Riscuri pentru rating: datorie, reforme și creștere economică Fitch subliniază o serie de riscuri care ar putea exercita presiune asupra ratingului Bulgariei: - apariția unor dezechilibre macroeconomice - o încetinire a creșterii economice pe fondul instabilității politice - dificultăți în implementarea reformelor - creșterea semnificativă a datoriei guvernamentale raportate la PIB Aceste vulnerabilități ar putea afecta percepția investitorilor și stabilitatea financiară pe termen mediu. Ce ar putea duce la creșterea ratingului Bulgariei O eventuală îmbunătățire a ratingului depinde de consolidarea stabilității politice și de creșterea eficienței instituționale. Acestea ar putea accelera reformele și ar ajuta Bulgaria să reducă decalajul față de economiile cu ratinguri superioare. Printre factorii pozitivi identificați de Fitch se numără o creștere economică mai solidă, reducerea dezechilibrelor macroeconomice și o utilizare mai eficientă a fondurilor europene.

Bulgaria, rating BBB+ cu perspectivă stabilă. România, BBB- și previziuni sumbre
Între asistenta Carolina AI și câinele-robot de la Boston Dynamics - DIZ iași, ediția a patra
Economie

Între asistenta Carolina AI și câinele-robot de la Boston Dynamics - DIZ iași, ediția a patra

Peste 700 de experți din domeniul tehnologiei, antreprenoriatului și administrației publice au participat la cea de-a patra ediție a Conferinței DIZ 4.0, organizată de Digital Innovation Zone în parteneriat cu Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași. Afaceri, medicină, administrație Evenimentul a reunit specialiști și reprezentanți ai mediului public și privat interesați de direcțiile actuale și viitoare ale digitalizării. Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus Programul conferinței a fost structurat în jurul unor domenii esențiale pentru transformarea digitală. În zona de business, specialiștii au prezentat modele predictive bazate pe inteligență artificială, menite să optimizeze consumul energetic și să crească competitivitatea companiilor. În sectorul medical, discuțiile s-au concentrat pe digitalizarea clinicilor și pe securitatea datelor sensibile, iar în administrația publică a fost abordată adaptarea la directiva europeană NIS2, cu exemple concrete din Republica Moldova și Ucraina. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primăriile de comune nu se descurcă nici să cheltuie banii europeni din proiecte câștigate
Economie

Primăriile de comune nu se descurcă nici să cheltuie banii europeni din proiecte câștigate

Un contract cu statul a adus o firmă în pragul falimentului, după ce facturile au fost plătite cu mari întârzieri. Datorii către Fisc Din cauza blocajului financiar, administratorii au fost nevoiți să aducă bani de acasă și să își eșaloneze obligațiile fiscale, ajungând să plătească dobânzi și penalități chiar către statul care întârzia plata facturilor. Citește și: Ucrainenii au calculat precis, la dolar, cât îi costă să lichideze un soldat rus În cele din urmă, compania a dat în judecată Primăria Dolhești. Iar instanța a stabilit că întârzierile la plată au fost cauzate chiar de administrația locală, care nu a gestionat corect un contract finanțat din fonduri europene. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Restaurantele nu mai au voie să arunce mâncare bună nevândută. Ce spunea legea împotriva risipei
Economie

Restaurantele nu mai au voie să arunce mâncare bună nevândută. Ce spunea legea împotriva risipei

Restaurantele din România se pregătesc pentru una dintre cele mai importante schimbări administrative din industria alimentară din ultimii ani: raportarea obligatorie a risipei alimentare. Pierderile alimentare trebuie reduse Începând cu 1 aprilie 2026, firmele din sectorul agroalimentar vor trebui să demonstreze concret ce măsuri au luat pentru a reduce pierderile de alimente, iar termenul-limită pentru raportarea datelor aferente anului 2025 este 31 martie. Citește și: Călin Georgescu se crede Isus: „Tată, iartă-i că nu știu ce fac!” Este pentru prima dată când operatorii economici din România sunt obligați să transmită oficial astfel de informații. Conform legislației, toate companiile din sectorul agroalimentar – de la producători și procesatori până la restaurante, cafenele și firme de catering – trebuie să implementeze măsuri pentru reducerea risipei alimentare și să întocmească documente justificative pentru activitatea desfășurată în anul 2025. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Aurul s-a ieftinit cu 25% din cauza războiului din Iran. Este temporar, spun analiștii
Economie

Aurul s-a ieftinit cu 25% din cauza războiului din Iran. Este temporar, spun analiștii

Prețul aurului a înregistrat o scădere semnificativă, de aproximativ 25%, de la începutul conflictelor din Orientul Mijlociu, contrar statutului său tradițional de activ de refugiu. Evoluția a stârnit îngrijorări în rândul investitorilor, în contextul presiunilor asupra resurselor strategice și al creșterii nevoii globale de lichiditate, potrivit unei analize realizate de Tavex România. De ce nu mai crește aurul în perioade de criză Reprezentanții Tavex explică faptul că deprecierea aurului nu este cauzată direct de conflict, ci de efectele economice ale acestuia. Citește și: „Dacă băieții ăștia îl dau jos pe Bolojan, Bolojan mai câștigă zece procente” - Daniel Fenechiu Potrivit lui Victor Dima, manager de Trezorerie, tensiunile din regiune afectează fluxurile globale de resurse esențiale, ceea ce determină statele să își utilizeze rezervele pentru a susține economiile. În mod paradoxal, aurul devine astfel o sursă de lichiditate, nu doar un activ de protecție. Rolul strategic al Orientului Mijlociu în economia globală Orientul Mijlociu are o importanță majoră în comerțul internațional, în special prin Strâmtoarea Ormuz, un punct cheie pentru transportul resurselor energetice și chimice. Prin această rută trec zilnic aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol. De asemenea, 25% din livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) și 10% din fluxurile globale de îngrășăminte. În anumite sectoare, dependența este și mai ridicată, cum ar fi îngrășămintele pe bază de azot sau amoniacul, unde procentele ating niveluri critice. Economii dependente de resurse, forțate să vândă aur Analiza evidențiază gradul ridicat de dependență al statelor din regiune față de aceste resurse: Qatar: 65% din PIB (petrol, GNL și îngrășăminte) Arabia Saudită: 55% din PIB (petrol și îngrășăminte) Emiratele Arabe Unite: economie diversificată, dar puternic dependentă de energie, comerț și turism În situațiile în care veniturile scad drastic, guvernele sunt obligate să mențină cheltuielile publice, apelând la active lichide, precum aurul, pentru a acoperi deficitul. Aurul, utilizat ca rezervă în perioade de criză Potrivit lui Victor Dima, exact acesta este rolul pentru care băncile centrale dețin aur: să fie folosit în momente de criză. Același mecanism se aplică și la nivel individual. În perioade de instabilitate economică, oamenii tind să își utilizeze economiile, inclusiv investițiile în aur. România, o excepție: cererea pentru aur rămâne ridicată În contrast cu tendințele globale, piața din România înregistrează o cerere crescută pentru aur de investiții. Clienții nu se grăbesc să vândă, ci, dimpotrivă, profită de scăderea prețurilor pentru a-și crește expunerea. Această abordare reflectă o strategie pe termen lung, în care aurul este perceput ca o formă de protecție împotriva riscurilor geopolitice și economice. Perspective: aurul ar putea depăși 10.000 dolari/uncie Reprezentanții Tavex consideră că scăderea actuală este temporară, iar potențialul aurului rămâne solid pe termen lung. Estimările indică posibilitatea ca prețul aurului să depășească pragul de 10.000 de dolari pe uncie, pe fondul instabilităților globale și al rolului său strategic în sistemul financiar internațional. Tavex România: jucător important pe piața metalelor prețioase Tavex face parte din Grupul Tavid, fondat în 1991, și este activ pe piața din România din 2019. Compania operează mai multe birouri în București și Cluj și oferă produse de aur și argint de investiții, precum și servicii de schimb valutar.

Bolojan spune ce s-ar întâmpla dacă companiile de stat din energie ar fi „administrate bine”
Economie

Bolojan spune ce s-ar întâmpla dacă companiile de stat din energie ar fi „administrate bine”

Premierul Ilie Bolojan spune ce s-ar întâmpla dacă companiile de stat din energie ar fi „administrate bine”: „Prețul de producție ar scădea cu câteva procente, ar fi un efect în lanț care s-ar vedea peste tot”, a spus el, într-un interviu pentru Euronews. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa Însă el a explicat că cei care conduc aceste companii au contracte de management care face imposibilă concedierea lor.  Bolojan spune ce s-ar întâmpla dacă companiile de stat din energie ar fi „administrate bine” „Trebuie să recunoaștem că administrarea companiilor de stat nu se face la nivelul la care s-ar putea face de bine. Gândiți-vă, pe piața energiei, jumătate din energia României se produce de către companii de stat. Dacă aceste companii ar fi administrate bine și prețul de producție ar scădea cu câteva procente, ar fi un efect în lanț care s-ar vedea peste tot”, a spus liderul liberal.  El a contestat inclusiv concursurile prin care au fost numiți managerii companiilor de stat. „Aceste companii sunt conduse de manageri, care au fost numiți pe baza unui concurs mai corect sau mai puțin corect, dar la final au un contract de management în care, din păcate, mulți dintre ei nu au clauze care să facă ca ocuparea acestui post să fie o problemă de provocare și nu o recompensă pentru ei. Din păcate, în multe cazuri, am avut o abordare de tip recompensă și oamenii aceștia, pe de o parte, n-au nici motivația interioară să facă ceea ce trebuie, dar n-au niciun contract care să le impună anumite aspecte de performanță”, a afirmat premierul, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro. 

EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei
Economie

EXCLUSIV Noul CEO al RetuRO SGR, o șomeră care a îngropat Brico Depot în datorii și pierderi de sute de milioane de lei

Noul CEO al RetuRO SGR este Adela Smeu, potrivit unui anunț al companiei. Smeu vine cu un portofoliu financiar devastator: sub mandatul său de CEO al Bricostore România SRL, compania a avut datorii și pierderi uriașe. RetuRO SGR pomenește doar veniturile Brico Pe 3 martie a.c., RetuRO SGR anunța, printr-un comunicat de PR, că Adela Smeu este noul CEO al companiei și-și va prelua mandatul pe data de 19 martie. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate „Adela Smeu vine cu o experiență de peste 25 de ani în cadrul unor organizații multinaționale, este un lider orientat spre rezultate și a condus transformări complexe ale afacerilor în care a fost implicată – fuziuni, achiziții și inițiative strategice care au generat atât performanță, cât și impact pozitiv asupra mediului.  În cel mai recent rol, cel de CEO al Brico Dépôt România (Kingfisher Group), a condus o organizație cu venituri de peste 300 de milioane de euro și peste 2.000 de angajați, activă în 31de locații. Mandatul său a inclus evoluția către un model de afaceri durabil, dezvoltarea unor echipe performante, transformarea digitală și gestionarea unor proiecte de mare complexitate.”, se arăta în comunicatul RetuRO SGR. Adela Smeu, ca CEO al Brico: datorii și pierderi de sute de milioane Într-adevăr, așa cum spune comunicatul RetuRO SGR, Bricostore România SRL, firma care opera marca Brico Dépôt, avea venituri de peste 300 de milioane de euro anual. Mai exact, în 2024, 1,55 miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Dar ce omite comunicatul RetuRO SGR este să menționeze și alți indicatori financiari, precum datoriile și pierderile. Iar Bricostore România SRL a avut cifre enorme la ambele capitole. Astfel, între 2020 și 2024, datoriile Bricostore România SRL au fost între 428 și 599 de milioane de lei anual, cu un vârf istoric, în 2021, de 751 de milioane de lei. Iar pierderile anuale s-au cifrat, în perioada 2020-2024, între 259 și 247 de milioane de lei. Pe scurt, în nici un an în care a fost CEO al Bricostore România SRL, Adela Smeu nu a produs profit companiei. Luată de RetuRO din șomaj sabatic Cu toate acestea, membrii Consiliului de Supraveghere ai RetuRO SGR au decis să o numească pe Smeu în funcția de CEO al monopolului de gestionare a ambalajelor de băuturi. La data alegerii în funcție, Adela Smeu era șomeră de aproape un an, după ce fusese dată afară de la Bricostore România SRL în mai 2025. În septembrie 2025, Smeu și-a făcut public un CV, în căutare de slujbă. Potrivit acestui CV, Adela Smeu se afla, la momentul depunerii documentului, în „Timp sabatic și pentru familie (timp pentru familie, învățare și dezvoltare personală și proiecte de consultanță)”.  DeFapt.ro a adresat întrebări atât RetuRO SGR, cât și Ministerului Mediului (care deține 20% din RetuRO SGR), referitor la numirea Adelei Smeu, dar nu a primit nici un răspuns.

Ne îndreptăm spre cea mai gravă criză energetică mondială din istorie (Agenția Internațională pentru Energie)
Economie

Ne îndreptăm spre cea mai gravă criză energetică mondială din istorie (Agenția Internațională pentru Energie)

Lumea riscă să se confrunte cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Avertismentul vine de la Fatih Birol, directorul Agenția Internațională pentru Energie, care vorbește despre o „amenințare majoră” pentru economia globală. Pierderi record de petrol: mai grave decât crizele din anii ’70 Potrivit lui Birol, impactul asupra pieței energetice este deja fără precedent. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Până în prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, mai mult decât cele două crize majore ale petrolului la un loc”, a declarat acesta. Pentru comparație, în timpul crizelor petroliere din anii ’70, pierderile au fost semnificativ mai mici: „La acea vreme, în fiecare dintre acele crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, deci, adunându-le pe amândouă, 10 milioane de barili pe zi.” O criză multiplă: petrol, gaze și geopolitică Directorul AIE a subliniat că actuala situație depășește chiar și impactul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. „Această criză reprezintă, în acest stadiu, două crize ale petrolului şi un colaps al pieţei gazelor la un loc.” Această combinație de factori amplifică riscurile pentru economia globală și pentru securitatea energetică a statelor. Infrastructuri energetice distruse în Orientul Mijlociu Conflictul a afectat deja grav infrastructura energetică din regiune. Potrivit AIE, cel puțin 40 de instalații din nouă țări sunt serios avariate. Aceste distrugeri contribuie la scăderea drastică a producției și la creșterea presiunii asupra piețelor internaționale. Strâmtoarea Ormuz, blocată: un punct critic global Situația este agravată de blocarea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din producția mondială de hidrocarburi. Conflictul, început pe 28 februarie prin atacuri israeliene și americane asupra Iranului, a transformat zona într-un punct fierbinte, cu impact direct asupra transportului de energie. Amenințări și represalii: tensiuni în creștere Președintele Donald Trump a avertizat că, dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea, Statele Unite vor „ataca și distruge” centralele electrice iraniene, „ÎNCEPÂND CU CELE MAI MARI!”. În replică, Iranul a lansat atacuri cu rachete și drone asupra infrastructurilor energetice din țările aliate Washingtonului și asupra navelor din Golf, intensificând tensiunile regionale. Impact global: „Nicio țară nu va fi imună” Efectele crizei nu vor ocoli nicio economie, avertizează șeful AIE. „Nicio ţară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă va continua pe această cale. Prin urmare, este necesară o acţiune la scară globală.” În același ton alarmant, Birol a adăugat: „Economia mondială se confruntă cu o ameninţare majoră şi sper din tot sufletul ca această problemă să fie rezolvată cât mai curând posibil.” Măsuri de urgență și incertitudini pe piață Pentru a tempera creșterea prețurilor petrolului, Statele Unite au autorizat temporar vânzarea și livrarea de petrol iranian aflat deja pe nave. Cu toate acestea, Teheranul susține că nu dispune de surplus de țiței, ceea ce limitează eficiența acestei măsuri.

Javier Milei spune că Argentina poate oferi Europei independența energetică, ba chiar mai mult
Economie

Javier Milei spune că Argentina poate oferi Europei independența energetică, ba chiar mai mult

Președintele Javier Milei spune că Argentina poate oferi Europei independența energetică, ba chiar mai mult decât atât: „Europa a căutat independența energetică ani de zile; noi oferim ceva mai bun: un partener de încredere, cu rezerve enorme și un guvern care își onorează contractele”, a spus el, într-un discurs ținut în Ungaria. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Argentina are deja un acord cu Germania, unde ar urma să exporte, din 2027, două milioane de tone de gaze lichefiate pe an.  Javier Milei spune că Argentina poate oferi Europei independența energetică, ba chiar mai mult „Argentina este în măsură să garanteze securitatea energetică a Europei. Trăim o goană după aur în investițiile energetice; imaginați-vă că până în 2030 vom exporta peste 30 de miliarde de dolari americani pe an. Europa a căutat independența energetică ani de zile; noi oferim ceva mai bun: un partener de încredere, cu rezerve enorme și un guvern care își onorează contractele”, a fost întregul emsaj, pe acest subiect, al președintelui argentinian. Legea RIGI (Régimen de Incentivo para Grandes Inversiones) din 2024, adoptată de președintele Javier Milei, a oferit stabilitate fiscală pe 30 de ani, importuri scutite de taxe vamale și repatrierea gratuită a capitalului pentru investiții de peste 200 de milioane de dolari, atrăgând proiecte energetice. Extinsă în 2026 pentru a acoperi forajul de șist în amonte, legea a atras firme precum YPF, Vista și Pampa. Aceste stimulente pentru investiții au făcut ca Argentina să treacă de la importuri energetice la un surplus energetic de 7,8 miliarde de dolari la începutul anului 2026. RIGI a atras cereri de investiții în valoare de 50 de miliarde de dolari, Argentina beneficiind de 15 miliarde de dolari în investiții străine directe în 2024 - peste 60% în energie și minerit, legate de Vaca Muerta. Investițiile în amonte au atins 9,4-10 miliarde de dolari în 2025, finanțând conducte precum Vaca Muerta Sur (trei miliarde de dolari).  Firme internaționale precum Harbour Energy (Marea Britanie) s-au alăturat YPF și Pampa în proiecte GNL aprobate de RIGI, începând cu 2027. ADNOC (EAU) și Eni (Italia) au încheiat parteneriate cu YPF pentru gaze lichefiate, primele exporturi urmând să fie efectuate în a doua jumătate a anului 2026. Continental Resources (SUA) a achiziționat active în perioada 2025-2026. Mai sunt implicate în proiecte energetice din Argentina și Tecpetrol, TotalEnergies (listată la bursa franceză) și Vista (listată la bursa americană).     

Sumă uriașă furată de hackeri din conturile unei firme. Banca spune că tranzacțiile păreau legitime
Economie

Sumă uriașă furată de hackeri din conturile unei firme. Banca spune că tranzacțiile păreau legitime

În noaptea de 12 martie, contul unei firme cunoscute din Iași, activă în domeniul serviciilor de copiere, print și tipografie, a fost golit în doar două ore. Banca spune că vina e a firmei Atacatorii au realizat zece tranzacții succesive, fiecare în valoare de 40.000 de lei, reușind să retragă aproape jumătate de milion de lei. Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte Operațiunea a fost desfășurată în timpul nopții, când activitatea era redusă, ceea ce a permis efectuarea rapidă a transferurilor fără intervenții imediate. Reprezentanții ING Bank România susțin că nu a fost vorba despre o breșă tehnică în sistemele băncii, cazul fiind analizat în continuare pentru stabilirea modului în care a fost posibilă accesarea contului companiei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Până în 2034, putem lua de la UE aproape 100 de miliarde de euro. Rolul autorităților locale
Economie

Până în 2034, putem lua de la UE aproape 100 de miliarde de euro. Rolul autorităților locale

Pregătirile pentru viitorul exercițiu financiar european 2028–2034 au început deja, cu aproape patru ani înainte de finalizarea proiectelor din actualul ciclu 2021–2027, la care se adaugă perioada de prelungire de doi ani. Știu județele ce investiții vor? Reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est s-au întâlnit la Iași cu oficiali ai Consiliului Județean, primăriilor și Instituției Prefectului pentru a contura primele direcții strategice de dezvoltare. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Noul cadru de finanțare va introduce un Plan de parteneriat regional și național, care va înlocui actualele 16 programe operaționale și sectoriale. În acest context, autoritățile locale sunt chemate să își stabilească prioritățile de investiții, astfel încât proiectele strategice să fie incluse în viitorul plan național și să poată beneficia de finanțare europeană. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Motorina premium a sărit de 10 lei/litru în unele benzinării - presa. Benzina, 8,7-8,9 lei
Economie

Motorina premium a sărit de 10 lei/litru în unele benzinării - presa. Benzina, 8,7-8,9 lei

Motorina premium a sărit de 10 lei/litru în unele benzinării, anunță mai multe publicații economice. La benzină, prețul variază între 8,7 și 8,9 lei un litru.  Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Motorina premium a sărit de 10 lei/litru în unele benzinării „Chiar și în scenariul foarte optimist în care războiul s‑ar opri mâine, iar prețurile internaționale ale țițeiului Brent și motorinei ARA ar reveni imediat la nivelurile prognozate pentru 2026 înainte de conflictul din Iran, prețul motorinei la pompă în România ar rămâne totuși ridicat pe tot parcursul anului 2026. Chiar dacă s-ar opri războiul și prețul țițeiului ar scădea, creșterea de preț la pompă nu s-ar opri. Prețul motorinei ar crește continuu înca minim 3 săptămâni, depășind prețul psihologic de 10 lei pe litru. Scăderea prețului petrolului ar determina o posibilă reducere treptată a prețului la pompă la motorină, până la sfârșitul anului 2026, dar fără să coboare sub un nivel de 9 lei/litru”, arată o analiză a thin tank-ului Asociația Energia Inteligentă.  În România, prețul unui litru de motorină este format aproximativ din patru componente majore. Doar 32–38% reprezintă costul efectiv al petrolului și al rafinăriei, în timp ce aproximativ 30% este acciza, iar TVA-ul reprezintă încă 19% din prețul final. Restul este constituit din costuri de distribuție, logistică și marjele comerciale. În practică, aceasta înseamnă că mai mult de jumătate din prețul motorinei este determinat direct de fiscalitatea la vedere, mai explică asociația.  „Paradoxal, statul este unul dintre puținii beneficiari direcți ai acestei situații. Pe măsură ce prețul motorinei crește, crește automat și venitul din TVA. De exemplu, la un preț de 8 lei/litru, TVA-ul încasat de stat este de aproximativ 1,38 lei/litru. Dacă prețul mediu in anul 2026 este de cca 9,5 lei/litru, TVA-ul crește la aproximativ 1,64 lei/litru. Diferența de aproape 0,3 lei pentru fiecare litru înseamnă venituri fiscale suplimentare substanțiale”, mai arată autorul analizei, Dumitru Chisăliță.  El cere o intervenție a statului, fie prin reducerea temporară a accizei, fie prin scheme de compensare pentru agricultori. 

Motorina s-a scumpit cu 70% în doar 15 zile: criza din strâmtoarea Ormuz lovește puternic România
Economie

Motorina s-a scumpit cu 70% în doar 15 zile: criza din strâmtoarea Ormuz lovește puternic România

România nu se confruntă, în prezent, cu un deficit de combustibili, în ciuda situației tensionate din Strâmtoarea Ormuz, a declarat marți ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în cadrul dezbaterilor din comisiile de buget-finanțe din Parlament. Oficialul a subliniat că țara noastră dispune de resurse suficiente de motorină, benzină și gaze naturale, chiar dacă evoluțiile internaționale influențează prețurile. Criza globală afectează prețurile Ministrul Energiei a explicat că România nu depinde direct de importurile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, însă este afectată de creșterea accelerată a prețurilor la nivel global. Citește și: Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri pe zi: Kogălniceanu, Constanța În ultimele 15 zile: prețul motorinei a crescut cu aproximativ 70%; benzina s-a scumpit cu circa 35%; barilul de petrol a ajuns la aproximativ 100 de dolari, de la 60 de dolari. „Este o situație extrem de complicată”, a precizat Bogdan Ivan, menționând că inclusiv intervențiile Agenției Internaționale a Energiei, care a injectat 400 de milioane de barili pe piață, nu au reușit să stabilizeze prețurile. Stocuri de 2,1 milioane de tone de carburanți Potrivit ministrului, România dispune în prezent de aproximativ 2,1 milioane de tone de carburanți echivalent petrol. Mai mult de jumătate dintre aceste stocuri, respectiv 56%, se află pe teritoriul național, restul fiind depozitate în afara țării. Autoritățile pot decide, în caz de criză, inclusiv limitarea temporară a exporturilor de produse petroliere, cu excepția obligațiilor asumate în cadrul NATO. Măsuri pentru stabilizarea pieței interne Guvernul a luat deja măsuri pentru a asigura lichiditatea pe piața internă. Prin intermediul Oil Terminal, au fost prioritizate solicitările companiilor românești, în special pentru procesare și distribuție. De asemenea, unele depozite au fost reconfigurate pentru a stoca motorină, unde cererea este mai mare. „Suntem mult mai stabili decât foarte mulți dintre vecinii noștri”, a declarat ministrul Energiei. Românii și companiile își fac stocuri Pe fondul incertitudinilor, consumul de carburanți a crescut semnificativ. În primele zece zile de la izbucnirea conflictului, populația și companiile din România au achiziționat de patru ori mai mult combustibil decât în mod obișnuit, pentru a-și crea rezerve. Autoritățile susțin însă că aceste stocuri vor fi refăcute, România beneficiind de rute diversificate de aprovizionare. Strategii pentru diversificarea importurilor de energie Ministerul Energiei menține contacte constante cu partenerii comerciali tradiționali și caută noi surse de aprovizionare, pentru a reduce dependențele externe. Această strategie vizează atât petrolul brut, cât și produsele petroliere derivate, în contextul volatilității piețelor internaționale. Termoficarea, în analiză: raportul Băncii Mondiale vine în aprilie În paralel, autoritățile pregătesc reforme în sistemul de termoficare. Un studiu realizat împreună cu Banca Mondială analizează situația din cele 27 de municipalități din România, pentru a stabili unde mai este eficient sistemul centralizat de încălzire. Raportul final este așteptat în luna aprilie și va indica investițiile necesare pentru modernizarea infrastructurii, în special în orașe precum București și Craiova, unde rețelele sunt învechite. Bugetul Ministerului Energiei crește semnificativ în 2026 Bugetul Ministerului Energiei pentru anul 2026 a primit aviz favorabil în Parlament. Alocările prevăzute sunt: 10,18 miliarde lei credite de angajament (în creștere cu 24,06%); 19,7 miliarde lei credite bugetare (în creștere cu 268,63%). Creșterea bugetului reflectă necesitatea investițiilor în securitatea energetică și modernizarea infrastructurii.

Satul va interveni pentru a regla prețurile la combustibil, sugerează ministrul Nazare
Economie

Satul va interveni pentru a regla prețurile la combustibil, sugerează ministrul Nazare

Ministerul Finanțelor a finalizat analiza privind evoluția prețurilor la carburanți și a transmis-o Guvernului, urmând ca Executivul să ia o decizie în zilele următoare. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în contextul scumpirilor accelerate de pe piața combustibililor. Creșteri „spectaculoase” care ridică semne de întrebare Potrivit ministrului, majorările recente de preț sunt îngrijorătoare, mai ales că ele nu reflectă neapărat costuri actuale, ci sunt aplicate pe baza unor stocuri achiziționate anterior. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate „Este o situație care ne îngrijorează. Stocurile existente au fost cumpărate în trecut, deci creșterile nu sunt pe deplin justificate de contextul actual”, a explicat Alexandru Nazare. Suspiciuni privind corelarea cu conflictul din Orientul Mijlociu Ministrul a subliniat că scumpirile au apărut imediat după declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu, deși stocurile disponibile la acel moment nu fuseseră influențate de această evoluție. În acest context, autoritățile analizează dacă există comportamente nejustificate pe piață. Instituțiile de control, chemate să intervină Nazare a cerut implicarea activă a instituțiilor responsabile de monitorizarea pieței, precum Consiliul Concurenței, ANAF și ANPC, pentru a verifica modul în care operatorii economici stabilesc prețurile. De asemenea, premierul Ilie Bolojan și ministrul Energiei au purtat deja discuții cu companiile din domeniu. Măsuri deja adoptate: sprijin pentru transportatori Ministerul Finanțelor a intervenit deja prin actualizarea schemei de ajutor de stat pentru transportatori. Astfel, aceștia beneficiază de o deducere a accizei de 0,85 lei, pentru a limita impactul scumpirilor asupra costurilor de transport. Măsura are rolul de a preveni transferul imediat al creșterilor de preț către consumatori. Posibile decizii: monitorizare strictă și intervenții pe piață Pentru o intervenție mai amplă, Guvernul ar putea activa mecanismele prevăzute în Ordonanța 84/2022, care permit declararea unei situații de criză în sectorul energetic și impunerea unei monitorizări mai stricte a prețurilor. Deciziile sunt așteptate în perioada imediat următoare, în funcție de concluziile analizelor. Avertisment: nu toate măsurile au efect imediat Ministrul Finanțelor a atras atenția că, în contextul actual, nu există soluții rapide care să ducă instant la scăderea prețurilor. „Trebuie să fim atenți: nu orice măsură va produce efecte imediate sau va stabiliza rapid prețurile”, a subliniat Alexandru Nazare.

Nu mai există loc de creșteri de taxe, economia deja gâfâie, avertizează Concordia
Economie

Nu mai există loc de creșteri de taxe, economia deja gâfâie, avertizează Concordia

Economia României se află sub o presiune tot mai mare, iar spațiul pentru noi majorări de taxe este practic inexistent, avertizează Iulian Lolea, macroeconomist în cadrul Confederației Patronale Concordia. Potrivit acestuia, orice nou șoc fiscal ar putea împinge economia într-o recesiune dificil de gestionat. Declarațiile au fost făcute marți, în cadrul evenimentului „From Stabilisation to Growth: Balancing Macro-Fiscal Discipline with Productive Relaunch”, organizat de Ministerul Finanțelor în parteneriat cu OCDE. „Economia gâfâie”: mediul privat resimte deja presiunea fiscală Reprezentantul Concordia a subliniat că mediul de afaceri a resimțit puternic creșterile de taxe din ultimii doi ani, iar semnalele economice sunt clare: economia nu mai poate susține noi poveri fiscale. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate „Venim după doi ani de creșteri continue de taxe, iar economia arată foarte clar că nu mai poate. Economia gâfâie și nu mai există loc de creșteri de taxe nici acum, nici în viitorul apropiat. Altfel, riscăm să transmitem șocul mai departe și să intrăm într-o recesiune greu de suportat”, a declarat Iulian Lolea. Carburanții: de ce plafonarea prețurilor nu este o soluție Întrebat despre posibile măsuri pentru controlul prețurilor la carburanți, economistul a respins ideea plafonării, considerând-o ineficientă și chiar riscantă. Potrivit acestuia, plafonarea poate duce la dezechilibre majore, inclusiv la penurii. În schimb, soluția ar putea veni din măsuri punctuale, precum reducerea accizelor, similar sprijinului acordat în prezent transportatorilor. Totuși, astfel de intervenții depind de spațiul fiscal disponibil, care în prezent este extrem de limitat. Lipsa spațiului fiscal, o problemă majoră Lolea a atras atenția că România intră din nou într-o perioadă dificilă fără rezerve bugetare suficiente, repetând un tipar din crizele anterioare. „Nu avem spațiu fiscal să ajutăm pe nimeni. Trebuie să învățăm să fim mai responsabili fiscal, pentru că aceste crize vor continua să apară”, a subliniat el. OCDE: finanțele publice, în deteriorare accelerată În același context, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) avertizează, în cel mai recent Studiu Economic dedicat României, că situația finanțelor publice s-a deteriorat semnificativ. Acest lucru ridică riscuri serioase pentru sustenabilitatea pe termen lung a bugetului de stat. Pentru a evita aceste probleme, OCDE recomandă: creșterea eficienței cheltuielilor publice extinderea bazei de impozitare îmbunătățirea colectării taxelor Presiuni tot mai mari asupra bugetului: pensii, salarii și servicii publice Raportul OCDE evidențiază și câteva evoluții pozitive, precum reforma pensiilor, care include creșterea vârstei de pensionare pentru femei, limitarea pensiilor speciale și noi reguli de indexare. Cu toate acestea, presiunile bugetare rămân ridicate. România trebuie să crească investițiile în sănătate, educație, asistență socială și inovare pentru a susține o creștere economică echilibrată. În paralel, salariile din sectorul public ocupă o pondere tot mai mare în cheltuielile statului, ceea ce impune un control mai strict asupra bugetului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră