duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

917 articole
Economie

Șeful CCIR avertizează asupra cheltuielilor statului

Șeful CCIR avertizează asupra cheltuielilor statului. La conferința „Concurența în sectoare cheie – 2024”, organizată de Consiliul Concurenței, șeful Camerei de Comerți a susținut că statul are cheltuieli prea mari. Șeful CCIR avertizează asupra cheltuielilor statului Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a avertizat miercuri asupra necesității reducerii cheltuielilor de funcționare ale statului. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat „Statul trebuie să-și scadă cheltuielile de funcționare, altfel mă îngrozesc pentru ce ne așteaptă de la 1 ianuarie încolo, pentru că e o normalitate să vină și decontul la un moment dat”, a declarat Daraban, subliniind urgența adoptării unor măsuri financiare sustenabile. "Părerea mea este că pentru aducerea mai multor investitori străini în România care să creeze acele bunuri de larg consum spre satisfacţia consumatorului, trebuie să avem un cadru fiscal predictibil. Şi de ce nu, o nouă fiscalitate atractivă, pentru că nu mai avem alt atuu în mână ca ţară pentru atragerea investiţiilor străine. Noi nu suntem în cazul Ungariei care a avut un alt gen de retrocedare a proprietăţii. Guvernul şi autorităţile locale din Ungaria îşi permit să ofere un teren în zone strategice, căi ferate, autostrăzi unor investitori străini, precum cazul BMW la Debrecen. Noi, din păcate, trebuie să apelăm la latifundari şi nu înţelegem că investitorul în producţie blochează banii în tehnologie, nu ca retailerul care îşi permite să cumpere pământ. Ce ar mai putea rămâne pentru atragerea de investiţii ? O fiscalitate redusă şi predictibilă pe termen lung. Mă îngrozesc pentru ce ne aşteaptă de la 1 ianuarie încolo, pentru că e o normalitate să vină şi decontul la un moment dat. Poate şi organismele financiare internaţionale au fost oarecum complice cu ce s-a întâmplat pe piaţa internă. N-au pus presiune pe noi, au zis să nu se bage, să nu afecteze procesul electoral, dar cred că va veni decontul", a spus Daraban, la conferinţa "Concurenţa în sectoare cheie". Necesitatea reducerilor cheltuielilor Președintele CCIR a subliniat necesitatea reducerii cheltuielilor de funcționare ale statului pentru a menține atractivitatea României în fața investitorilor. Potrivit acestuia, un stat eficient din punct de vedere financiar este crucial pentru a stimula noi investiții și pentru a susține o economie competitivă. "Lupta noastră este ca statul să-şi scadă cheltuielile de funcţionare, altfel nu văd ieşirea la liman şi nu văd cum va mai putea atrage investiţii. Efectiv cred că aici este următorul challenge: să punem presiune pe guvernanţi întâi să-şi rezolve problemele dânşilor, problemele funcţionale, ca să se ajungă la un buget confortabil, ca să putem să ieşim pe piaţă, să atragem investiţii de care avem nevoie atât de mult", a explicat oficialul. Cifra de afaceri a companiilor, în scădere Potrivit președintelui Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), cifra de afaceri a companiilor active în România a scăzut ușor în anul fiscal 2023, ajungând la 490 de miliarde de euro, iar profitul brut s-a redus la 51 de miliarde de euro. Aceste date reflectă o ușoară diminuare a performanței economice în comparație cu anii anteriori. "Uitându-ne la datele de anul acesta pentru anul fiscal 2023, vedem un recul deocamdată destul de mic. A scăzut cifra de afaceri a companiilor de la 494 la 490 de miliarde de euro şi profitul brut de la 54,6 miliarde de euro la 51 miliarde de euro. Vorbim despre cei 866.601 care au depus bilanţul la 1 august (...) Noi încercăm întotdeauna să luăm ţinta de pe spatele mediului de business şi să le găsim guvernanţilor alte ţinte, dacă se poate, pentru a-şi rezolva problemele de deficit bugetar. Cred că s-a ajuns la un palier în care nu se mai pot face minuni. Lucrurile sunt într-o dinamică. Până la urmă, mediul de business este un organism viu care se adaptează factorilor externi şi se vede inclusiv numărul de întreprinderi mari şi foarte mari, care a scăzut de la 2.030 la 1.952. O altă chestiune care ne preocupă este celebrul deficit al balanţei comerciale, care anul trecut a fost 28,7 miliarde de euro, dar se pare că anul acesta a revenit la prefixul trei, adică peste 30 de miliarde de euro. Aici am încercat să facem un apel la mediul de business din România să se adapteze nevoilor şi cerinţelor consumatorului român. Am spus întotdeauna că nu există sondaj de opinie mai eficient în rândul consumatorului ca cifra de la import. Şi cred că cifra de la import, de 122 de miliarde de euro de anul trecut, ar trebui oarecum desfăcută în componente şi să fie mai pe înţelesul tuturor", a susţinut Daraban.

Șeful CCIR avertizează asupra cheltuielilor statului (sursa: Facebook/Camera de Comert si Industrie a Romaniei)
Cresc tarifele mașinilor electrice din China (sursa: Xinhua/Gao Jing)
Economie

Cresc tarifele mașinilor electrice din China

Cresc tarifele mașinilor electrice din China. La mai bine de un an după lansarea anchetei privind subvențiile acordate constructorilor chinezi de automobile electrice, Comisia Europeană a început să aplice, de miercuri, tarife suplimentare pentru aceste vehicule. Tarifele variază de la 7,8% pentru automobilele Tesla până la 35,3% pentru cele produse de SAIC, adăugându-se la tariful standard de 10% aplicat importurilor auto în UE. Cresc tarifele mașinilor electrice din China Tarifele suplimentare, publicate oficial în Jurnalul Oficial al UE, au fost aprobate pentru a combate „subvențiile incorecte” acordate de statul chinez, inclusiv accesul preferențial la finanțare, granturi, terenuri și baterii. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat Aceste măsuri vizează piața auto din China, care deține o capacitate de producție de trei milioane de automobile electrice anual, dublu față de cererea actuală din UE. Reacția Chinei Ministerul chinez al Comerțului a declarat că „China nu este de acord și nici nu acceptă această decizie”. Ca răspuns, Beijingul a lansat anchete proprii asupra importurilor europene de produse precum coniacul, lactatele și carnea de porc și a contestat la Organizația Mondială a Comerțului măsurile adoptate de UE. Creșterea competitivității chineze Constructorii auto din UE se confruntă cu o competiție intensificată din partea producătorilor chinezi de automobile electrice, care oferă modele la prețuri semnificativ mai mici. Ponderea mărcilor chineze pe piața UE a crescut de la sub 1% în 2019 la 8% în prezent și este estimată să atingă 15% până în 2025. Comisia Europeană estimează că prețurile automobilelor electrice chineze sunt, în medie, cu 20% mai mici decât cele ale modelelor produse în UE. UE, schimbarea atitudinii față de China În ultimii cinci ani, relația UE cu China s-a modificat semnificativ, UE considerând acum China un partener strategic în unele domenii, dar și un competitor și rival sistemic. În timp ce UE ia măsuri de protecție a pieței auto europene, nu toate statele membre sunt pe deplin aliniate în privința tarifelor suplimentare pentru automobilele electrice din China.

România, cele mai mici prețuri UE (sursa: Facebook/Consiliul Concurenței)
Economie

România, cele mai mici prețuri UE

România, cele mai mici prețuri UE. România continuă să aibă cele mai scăzute prețuri din Uniunea Europeană, în special la alimente, în ciuda unei perioade de inflație accentuată, a declarat miercuri Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, în cadrul conferinței "Concurența în sectoare cheie - 2024". România, cele mai mici prețuri UE Potrivit lui Chirițoiu, inflația în România este acum în scădere, iar țara revine treptat la rate anuale de aproximativ 4-5%, similare cu cele dinaintea pandemiei. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat „România a trecut, ca toată Europa, printr-o perioadă inflaționistă. Cauzele sunt multiple, inclusiv criza declanșată de războiul din Ucraina, care a generat creșterea prețului la energie, dar și cheltuielile mari din perioada Covid”, a explicat Chirițoiu. Concurența în piață și absorbția șocurilor inflaționiste Bogdan Chirițoiu a subliniat că piețele din România rămân funcționale, iar concurența din piață contribuie la menținerea prețurilor la un nivel scăzut. „Piețele în România au rămas funcționale și există concurență, ceea ce ne ajută să absorbim șocul inflaționist”, a adăugat Chirițoiu. Investigațiile Consiliului Concurenței Cu toate acestea, Chirițoiu a atras atenția că există și zone în care prețurile sunt mai ridicate decât în alte țări din jur. În mod special, prețurile alimentare au înregistrat creșteri care au atras atenția Consiliului Concurenței. „Vom continua investigațiile pe produsele alimentare, unde avem genul acesta de creșteri mai mari. Este un semnal de alarmă, dar nu neapărat o dovadă de încălcare a legii”, a precizat Chirițoiu. Consiliul Concurenței se află la capacitate maximă în ceea ce privește investigațiile pe piață, având deja 60 de investigații derulate în prezent. Chirițoiu a subliniat că instituția urmărește să identifice și să combată posibile comportamente anticoncurențiale, pentru a asigura un mediu economic sănătos: „Consiliul merge la turația lui maximă, nu cred că putem să mai creștem volumul de activitate, dar putem face o activitate mai inteligentă”, a declarat Chirițoiu.

Volkswagen, scădere drastică a profitului net (sursa: vw.com)
Economie

Volkswagen, scădere drastică a profitului net

Volkswagen, scădere drastică a profitului net. Constructorul auto german Volkswagen a anunțat miercuri o scădere semnificativă de 63,7% a profitului net în al treilea trimestru al anului, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent. Această scădere este atribuită costurilor ridicate și diminuării vânzărilor în China. Volkswagen, scădere drastică a profitului net În perioada iulie-septembrie 2024, Volkswagen a înregistrat un profit net de 1,58 miliarde de euro, un rezultat modest pentru un gigant auto care intenționează să implementeze cel mai mare program de restructurare din istoria sa, punând în pericol mii de locuri de muncă. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat Profitul operațional al grupului a scăzut cu 42%, ajungând la 2,86 miliarde de euro, în contextul unei cifre de afaceri de 78,5 miliarde de euro. Motivele scăderii profitului Volkswagen a înregistrat o scădere cu 7% a volumului de vânzări la nivel global, iar creșterea de 6,4% în America de Nord nu a fost suficientă pentru a compensa scăderea de 15% din China, principala piață a grupului. În plus, vânzările de modele electrice au scăzut cu 10% în acest trimestru. Impactul asupra marjei operaționale Marja operațională a grupului a coborât la 5,4% în primele nouă luni ale anului, față de 6,9% în aceeași perioadă a anului anterior. Scăderea vânzărilor mărcilor Porsche și Audi, cunoscute pentru profitabilitate ridicată, a avut un impact semnificativ, în timp ce rentabilitatea mărcii VW a fost de doar 2%. Germania, măsuri drastice de restructurare Volkswagen are în vedere măsuri drastice de restructurare pentru a reduce costurile și a îmbunătăți eficiența. Printre acestea se numără închiderea a trei uzine din Germania, reducerea personalului și diminuarea salariilor pentru cei 120.000 de angajați VW din țară. Aceste măsuri ar putea avea un impact puternic asupra economiei germane. Rezultatele reflectă un context de piață provocator și subliniază nevoia urgentă de ajustări financiare și operaționale. Directorul financiar al Volkswagen, Arno Antlitz, a subliniat necesitatea unor măsuri rapide pentru a susține competitivitatea grupului în contextul unui mediu global tot mai dificil.

Afacerile din România, creștere foarte mare (sursa: ING)
Economie

Afacerile din România, creștere foarte mare

Afacerile din România, creștere foarte mare: au generat venituri totale de peste 2.600 de miliarde lei în anul 2023, de 6,5 ori mai mult față de anul 2008, atunci când au fost raportate venituri totale de doar puțin peste 400 de miliarde de lei. De-a lungul ultimelor trei decenii, comerțul cu ridicata și industria prelucrătoare au dominat veniturile totale, însă profitul net s-a concentrat mai mult în comerțul cu amănuntul și construcții. Citește și: Datoria publică a ajuns la un nivel uriaș: peste 876 de miliarde de lei, adică 52% din PIB. Dar Ciolacu nu se oprește: a decis creșterea cel puțin până la 53% Alexandru Ghiță, unul dintre experții de la Impact Hub care au realizat raportul "30 de ani de antreprenoriat în România", a avertizat că această concentrație a profiturilor într-un număr redus de sectoare vine cu riscuri semnificative pentru economia românească. De exemplu, o scădere în aceste două domenii ar putea destabiliza economia. Un alt semnal de alarmă a venit din partea lui Florian Neagu, director stabilitate financiară în cadrul BNR, care a atras atenția că peste 260.000 de firme românești au capitaluri proprii negative. În acest context, Mihaela Bîtu, CEO ING România, a spus că, chiar dacă băncile au datoria de a credita economia, acestea trebuie să dea dovadă de prudență financiară. Profil de antreprenor (studiu ING/Impact Hub) Mediul de afaceri din România ultimilor 30 de ani a fost subiectul studiului "Profil de antreprenor 2024 – 30 de ani de antreprenoriat în România", realizat de Impact Hub și ING România. Studiul arată că România a înregistrat o creștere majoră a numărului de afaceri în ultimele trei decenii. Conform datelor publicate de Registrul Comerțului cu referire la numărul de persoane fizice si juridice active, în luna aprilie 2024 în evidența ONRC se regăseau 1,9 milioane de entități înregistrate, dintre care 1,67 milioane erau active din punct de vedere juridic. Cele mai multe afaceri, adică 68%, sunt în orașe și municipii (19% sunt în București). Restul de 32% au fost dezvoltate în mediul rural. Business-ul urban se mișcă mai repede "Această distribuție arată o creștere notabilă a interesului antreprenorial în rural, dar sugerează că mediul urban rămâne centrul economic predominant. Deși veniturile afacerilor din urban și rural au crescut într-un ritm similar din 2008, ruralul nu reușește să genereze profituri la fel de consistente ca urbanul. Între 2021 și 2023, în contextul unei creșteri de 60% a veniturilor totale, profitul în mediul rural a avansat doar cu 39%, comparativ cu o creștere de 57% în urban. Această diferență subliniază provocările ruralului în transformarea veniturilor în profit net, evidențiind costuri operaționale mai mari și o eficiență mai scăzută decât în urban", conform raportului. Afacerile din România, creștere foarte mare Datele statistice arată că toate afacerile din România au generat venituri cumulate de 2.634 miliarde lei, echivalentul a 527 de miliarde euro, în anul 2023. De 6,5 ori mai mult față de anul 2008, atunci când veniturile declarate au fost de doar 407 de miliarde de lei, adică în jur de 82 de miliarde de lei. Expertul Alexandru Ghiță a arătat că creșterea medie anuală a veniturilor raportate de firmele înregistrate în România a fost de 148 miliarde de lei. Contribuția afacerilor din București la venitul total variază între 35% și 40% anual, în timp ce Ilfov își menține o pondere stabilă de aproximativ 6-7%. Alte județe, cum ar fi Argeș, Cluj, Constanța, Timiș și Prahova, au contribuit în mod constant, însă cu ponderi mai mici, în jur de 3-5% fiecare, la nivel național. Profitul a crescut de zece ori în 15 ani "Veniturile afacerilor din România sunt puternic polarizate, centrele urbane majore contribuind la peste 60% din veniturile naționale, în timp ce doar 17% provin din cele 2.862 de comune, unde se află 32% din afaceri", a spus Alexandru Ghiță. Profitul cumulat al companiilor în anul 2023 a fost de 223 miliarde lei, de zece ori mai mare față de anul 2008. Afacerile din mediul urban au raportat profituri de 184 miliarde lei în anul 2023, iar diferența de 39 miliarde lei a fost generată de cele din mediul rural. "Regiunile din Dobrogea, dar și alte zone, continuă să înregistreze profituri foarte mici sau pierderi, semnalând provocări economice persistente și dificultăți în dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial sustenabil", se menționează în studiu. Paradoxul firmelor cu capital negativ, dar care fac profit Florian Neagu, director stabilitate financiară în cadrul BNR, a declarat la lansarea studiului că în anul 1994 existau în România aproximativ de 300.000 de firme active. Acum, după 30 de ani, numărul acestora depășește 800.000. Neagu a atras atenția asupra unui fenomen paradoxal: există în jur de 260.000 de societăți care raportează capitaluri negative anual, dar o parte dintre acestea raportează în același timp profituri. "Legea spune clar, în momentul în care ai profit, să îți folosești aceste surse pentru a-ți capitaliza firma și a o aduce, conform legii, măcar la pragul minim social de 200 de lei. Ce constatăm însă este că multe din asemenea firme obțin profituri, însă acționarii sau asociații preferă să distribuie aceste profituri sub formă de dividende", a spus directorul Florian Neagu. Cele trei lecții ale IMM-urilor profitabile Pe lângă partea sumbră a economiei românești, Florian Neagu a menționat că există 2.600 de companii, cele mai multe IMM-uri, care se pare că au găsit rețeta succesului în afaceri. Aceste firme de succes au raportat creșterea constantă a cifrei de afaceri timp de trei-cinci ani, au indicatori de lichiditate și o rată a profitului peste media sectorului în care activează. "Trei lecții merită popularizate. Peste 90 la sută dintre ele sunt conduse de persoane cu studii superioare. Managerii acestor companii au studii superioare și cred că această educație suplimentară face diferența. A doua este că aceste firme și-au păstrat bilanțurile în ordine, indiferent de etapa ciclului economic. (...) Și a treia lecție, că aici voiam să ajung când m-am uitat la aceste povești de succes, nimeni nu a fost singur în această călătorie. Toate firmele de succes au avut întotdeauna în spate un partener care să finanțeze: o bancă, un IFN, piața de capital, un creditor, pentru că rolul acestuia nu este doar să dea bani. Este și să te tragă de mânecă atunci când lucrurile merg foarte bine și tu poți iniția niște decizii mai puțin prudente", a precizat Florian Neagu. Zona bancară de prudență financiară Mihaela Bîtu, CEO ING România, consideră că firmele care sunt subcapitalizate, adică cele 260.000 de societăți, nu se califică pentru a fi creditate de către bănci. „Nu ne putem propune să schimbăm lumea cu totul: procesul de transformare al companiilor este complicat peste tot în lume. Întradevăr, companiile de succes au nevoie de creditare. S-a demonizat faptul că băncile nu oferă credite și că ele nu aduc capital de risc. Băncile au o datorie de a credita economia, dar și una față de deponenți, trebuie sa ne situăm în niște parametri într-o zona de prudență financiară", a declarat Mihaela Bîtu. PIB-ul României s-ar putea dubla Estimările ING România arată că PIB-ul României, de aproximativ 357 de miliarde euro în 2024, ar putea să ajungă în următorii zece ani la aproximativ 700 de miliarde euro. Valentin Tătaru, economistul șef al ING România, a estimat că "în ritmul unei creșteri reale a PIB de 3,0 – 3,5% în următorii zece ani, estimările noastre arată că PIB-ul României s-ar putea dubla și ar putea ajunge la 700 de miliarde de euro, ceea ce ar însemna ca România să intre în topul celor mai puternice zece economii din Uniunea Europeană". România ar putea intra în top 10 economii în UE următorii 10 ani. În acest proces contribuie și antreprenorii români. Pentru a-i înțelege mai bine, ING Bank România împreună cu Impact Hub au lansat studiul "Profil de antreprenor" - o inițiativă în premieră în România, care urmărește să creeze o imagine de ansamblu asupra ecosistemului de afaceri autohton de la căderea comunismului. Această inițiativă face parte dintr-o campanie de comunicare a celor 30 de ani de ING în România. Dacă vrei să citești mai multe despre cum a evoluat România, dar și despre profilul antreprenorilor, intră aici.

Volkswagen plănuiește reducerea costurilor în Germania (sursa: Facebook/Volkswagen)
Economie

Volkswagen plănuiește reducerea costurilor în Germania

Volkswagen plănuiește reducerea costurilor în Germania. Directorii Volkswagen au reafirmat luni necesitatea reducerii costurilor, în contextul creşterii cheltuielilor la fabricile din Germania. Thomas Schäfer, directorul responsabil pentru marca principală VW, a subliniat că uzinele germane au devenit prea costisitoare pentru a menţine competitivitatea companiei. Volkswagen plănuiește reducerea costurilor în Germania Într-o declaraţie, Schäfer a explicat că fabricile Volkswagen din Germania au costuri de producţie cu 25% - 50% mai mari decât cele planificate, fiind de două ori mai scumpe decât ale competitorilor. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Obiectivul companiei este creşterea marjei de exploatare la 6,5% până în 2026, pentru a susţine investiţiile viitoare. Potrivit preşedintelui comitetului de întreprindere de la Volkswagen, Daniela Cavallo, grupul intenţionează să închidă cel puţin trei fabrici din Germania şi să reducă producţia la celelalte. Printre măsurile anunţate se numără reducerea salariilor cu 10% şi îngheţarea lor pentru 2025 şi 2026, precum şi transferul unor activităţi în străinătate. Negocieri cu sindicatele Gunnar Kilian, directorul de la Resurse Umane al Volkswagen, a avertizat că fără măsuri de restabilire a competitivităţii, compania nu va putea finanţa investiţii majore în viitor. De asemenea, Kilian a subliniat gravitatea situaţiei şi responsabilitatea pe care o au partenerii de negocieri în elaborarea unui plan de restructurare. În prezent, Volkswagen şi sindicatele negociază un plan amplu de restructurare a afacerilor, incluzând, pentru prima dată în istoria companiei, posibilitatea închiderii unor uzine din Germania.

România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze Foto: Facebook
Economie

România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze

România a avut una din cele mai mari majorări ale prețului la gaze, în primul semestru din 2024, arată Eurostat. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a reamintit, azi, că prețurile la gaze și energie electrică vor continua să fie subvenționate până la 1 aprilie. Citește și: O tânără pe care Antenele și Kanal D au „ucis-o” la știri va primi daune de mii de euro România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze „Prețurile gazelor (în moneda națională) au scăzut cel mai mult în Lituania (-60%), Grecia (-39%) și Estonia (-37%). În schimb, printre țările care au înregistrat o creștere, prețul a crescut cel mai mult în Italia (+16%), Franța (+13%) și România (+7%), în timp ce prețul a rămas neschimbat în Slovenia”, arată Eurostat. Evoluția prețului la gaze Între prima jumătate a anului 2023 și prima jumătate a anului 2024, prețurile la gaze pentru gospodării, inclusiv taxele, au scăzut în 15 din cele 24 de țări ale UE care raportează prețurile la gaze. „Preţurile (la facturi - n. r.) nu vor fi mai mari decât iarna trecută. Schema de compensare-plafonare este în vigoare până la 1 aprilie. A fost important şi este important să-i protejăm pe români, pentru că, aşa cum ştiţi, preţul la gaz, dar şi la energie electrică, depinde de lucruri care nu sunt doar la îndemâna României. Depinde de situaţia din Orientul Mijlociu, depinde de situaţia din Ucraina, depinde de decizia Ucrainei de a continua sau nu tranzitul de gaze ruseşti ş.a.m.d. Deci, în contextul acestor evenimente excepţionale, schema de compensare-plafonare şi-a făcut treaba şi şi-o va face şi în iarna aceasta”, a declarat, azi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja (PNL).

Mitul despre prăbușirea economică a Capitalei, demolat Foto: Facebook PMB
Economie

Mitul despre prăbușirea economică a Capitalei, demolat

Mitul despre prăbușirea economică a Capitalei, demolat: puterea de cumpărare a locuitorilor Bucureștiului se apropie foarte mult de nivelul mediu din Europa, arată un studiu GfK. Față de media pe țară, puterea de cumpărare este dublă. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău În ultimul an, dezvoltatorii imobiliari l-au acuzat pe primarul Nicușor Dan că blochează dezvoltarea Capitalei. „Bucureștiul are o contribuție în scădere la formarea PIB-ului la nivel național”, susținea Asociația Investitorilor de Real Estate, Mitul despre prăbușirea economică a Capitalei, demolat Un bucureştean are de cheltuială 18.580 de euro pe an, adică 1.548 de euro pe lună. La nivel european, puterea de cumpărare este de 18.800 de euro pe an, în creștere cu 1.000 de euro. Însă studiul constată o uriașă disparitate între Capitală și restul țării: doar nouă judeţe, în afara Bucureştiului, au o putere de cumpărare egală sau peste media naţională de 9.099 euro: Cluj, Timiş, Ilfov, Sibiu, Braşov, Prahova, Arad, Constanţa şi Alba. La nivel european, cea mai mare putere de cumpărare se regăsește în Liechtenstein, Elveția și Luxemburg, iar cea mai mică în Kosovo, Belarus și Ucraina.

Creșterea datoriei publice, 52% din PIB (sursa: Facebook/Marcel Cioalcu)
Economie

Creșterea datoriei publice, 52% din PIB

Creșterea datoriei publice, 52% din PIB. Datoria publică a României a înregistrat o creștere semnificativă în iulie 2024, ajungând la 876,288 miliarde lei, conform datelor oferite de Ministerul Finanțelor. Față de luna precedentă, când se ridica la 860,331 miliarde lei, această creștere duce datoria la 52% din PIB, față de 51,1% în iunie. Creșterea datoriei publice, 52% din PIB În luna iulie, datoria pe termen mediu și lung a urcat la 824,06 miliarde lei, comparativ cu 809,248 miliarde lei în iunie, iar datoria pe termen scurt a ajuns la 52,228 miliarde lei. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Majoritatea datoriei, respectiv 738,508 miliarde lei, este reprezentată de titluri de stat, iar împrumuturile au ajuns la 122,379 miliarde lei. Distribuția datoriei în funcție de valută Din totalul datoriei, cea contractată în moneda națională a atins 401,757 miliarde lei. Datoria în euro se cifrează la echivalentul a 389,45 miliarde lei, iar cea în dolari americani la 83,867 miliarde lei. Datoria administrației publice centrale și locale Administrația publică centrală a înregistrat o datorie totală de 854,206 miliarde lei, din care 802,030 miliarde lei sunt datorii pe termen mediu și lung. Această datorie este contractată preponderent în lei (384,178 miliarde lei) și euro (384,949 miliarde lei echivalent). Datoria administrației publice locale a crescut, de asemenea, la 22,081 miliarde lei. Datoria internă și externă a administrației publice Datoria internă a administrației publice se ridica, în iulie 2024, la 428,925 miliarde lei, reprezentând 25,5% din PIB. Datoria externă a administrației publice era de 447,363 miliarde lei, ceea ce înseamnă 26,6% din PIB. Mărirea plafonului datoriei publice la 53% din PIB Pentru a susține planul de finanțare din 2024 și pentru a asigura fonduri de prefinanțare pentru anul 2025, Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care majorează plafonul datoriei publice la 53% din PIB. Această decizie vine pentru a oferi flexibilitate în atragerea resurselor financiare și pentru menținerea unui nivel confortabil al rezervei valutare la dispoziția Trezoreriei.

Reconstrucția Ucrainei, discutată aplicat la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Reconstrucția Ucrainei, discutată aplicat la Iași

Reconstrucția Ucrainei, discutată aplicat la Iași. Forumul Economic Trilateral pentru Afaceri și Reconstrucția Ucrainei, desfășurat la Iași, a reunit sute de diplomați, oameni de afaceri și reprezentanți ai mediului academic, fiind prima întâlnire regională dintre România, Republica Moldova și Ucraina. Reconstrucția Ucrainei, discutată aplicat la Iași Iașiul, văzut ca un hub strategic regional, a adus împreună partenerii din țările vecine pentru a pune bazele unor colaborări economice viitoare. Citește și: Banca îți poate șterge creditul dacă demonstrezi că nu ai nici o posibilitate să plătești. Cum a reușit asta un român prin intermediul CSALB Printre temele discutate s-au numărat necesitatea autostrăzii A8 și a unei "autostrăzi albastre" de cooperare fluvială, precum și crearea unei strategii comune pentru susținerea relațiilor economice între cele trei state. În contextul tensiunilor de la frontierele Europei, participanții au subliniat rolul esențial al Iașiului și importanța unei cooperări solide între cele trei națiuni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum îți poate banca șterge creditul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cum îți poate banca șterge creditul

Cum îți poate banca șterge creditul. Un ieșean care se confrunta cu dificultăți severe de sănătate a reușit să scape de datoriile bancare prin intermediul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Cum îți poate banca șterge creditul Aceasta este o instituție care facilitează gratuit negocierile între consumatori și bănci sau instituțiile financiare nebancare (IFN). Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” C.E., aflat în situația de a nu mai putea lucra din cauza unei probleme medicale și beneficiind de o pensie de boală redusă, a cerut băncii anularea datoriilor pentru două credite contractate în 2021. Banca a evaluat situația financiară dificilă a ieșeanului și a decis ștergerea completă a datoriilor, conform informațiilor oferite de CSALB. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salariații vor plăti cu 50% mai mult impozit Foto: Facebook
Economie

Salariații vor plăti cu 50% mai mult impozit

Salariații din România vor plăti cu 50% mai mult impozit statului, avertizează economistul Bogdan Glăvan. El arată că, potrivit planului fiscal pe următorii șapte ani, Guvernul își propune să crească taxele colectate pe muncă și pe alte venituri (dividende, chirii etc.) de la 2,8% din PIB la 4% din PIB, adică cu aproape jumătate. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Salariații vor plăti cu 50% mai mult impozit „Subiectul ar trebui dezbătut la fiecare televiziune! Însă este îngropat. De ce? Fiindcă guvernul a anunțat la Bruxelles creșterea masivă a birurilor, mai exact a impozitelor pe salarii/venit. Ce vedeți în poză este un fragment din Planul fiscal pe 7 ani. Anul viitor guvernul își propune să crească taxele colectate pe muncă și pe alte venituri (dividende, chirii etc.) de la 2,8% din PIB la 4% din PIB, adică cu aproape jumătate!! Este ca și cum toți salariații din România ar plăti cu 50% mai mult impozit statului. Ca și cum impozitul pe dividende ar crește cu 50% ș.a.m.d. Doar că aceste lucruri nu sunt comunicate, nu sunt cunoscute. Este sarcina presei (câinele de pază al democrației, nu?) să-i întrebe pe Ciolacu și pe Ciucă (ministrul de finanțe este penelist) la ce hal de măsuri s-au gândit mai exact, din moment ce au anunțat UE că vor colecta cu aproape 50% mai mulți bani din taxarea veniturilor. În loc să-i întrebe dacă dorm noaptea dezbrăcați sau dacă plâng la filme, ar trebui să-i întrebe cu cât vor să taie salariile românilor în 2025. Fiindcă magnitudinea acestei ajustări se vede din satelit”, a scris Glăvan pe Facebook. DeFapt.ro a arătat că, în așa numitul „Plan Bugetar-Structural pe Termen Mediu (PBSTM)”, Guvernul anunță că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Însă documentul, publicat ieri pe site-ul ministerului de Finanțe, evită să se refere la „creșteri” de taxe și impozite, teremenele folosite fiind de „revizuire”, „actualizare” sau „aliniere”.

Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele

Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele. Planul bugetar-structural pe termen mediu (2025-2031) aduce în prim-plan măsuri esențiale pentru reforma salarizării din sectorul public: revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor. Planul bugetar-structural Revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor sunt principalele măsuri vizate în reforma salarizării din sectorul public, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu (2025-2031), publicat de Ministerul Finanțelor. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Planul prevede revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru diferite familii ocupaționale din sectorul public, cu scopul de a stabili criterii clare pentru ierarhizarea profesională. Revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru echitate salarială Aceste modificări urmăresc reducerea disparităților salariale și asigurarea unei remunerări corecte, în concordanță cu responsabilitățile, experiența și calificările angajaților. Reforma vizează asigurarea unei compensații adecvate pentru angajații din sectorul public, reducând riscul disputelor și ineficiențelor. Reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală O altă măsură este reintroducerea grilelor salariale pentru angajații din administrația locală, atât publici, cât și contractuali. Aceste grile vor asigura consistență în practicile de remunerare între administrația locală și cea centrală, prevenind fragmentarea și inegalitatea salarială. Măsura susține echitatea, asigurând că angajații din administrația locală sunt remunerați similar cu cei din administrația centrală. Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele Planul include și limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază, pentru a controla inflația salarială și a susține finanțele publice. "Limitarea sporurilor reduce, de asemenea, potenţialul de abuz şi asigură că remuneraţia este mai predictibilă şi echitabilă pentru toţi angajaţii. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că cheltuielile salariale din sectorul public rămân gestionabile şi nu pun presiuni asupra bugetelor guvernamentale. Noul cadru juridic va fi pus în aplicare, în acelaşi timp, pentru toate categoriile profesionale, pentru a se evita apariţia unor noi dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public. De asemenea reforma sistemului de salarizare în sectorul public va avea în vedere încadrarea în plafoanele de cheltuieli de personal avute în vedere la stabilirea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar pentru perioada de prognoză 2025-2031", se arată în Planul publicat vineri seara la Ministerul Finanţelor. Prin această măsură, remunerarea se va baza mai mult pe salariul de bază decât pe sporuri discreționare. Limitarea sporurilor reduce potențialul de abuz și asigură o remunerație echitabilă și previzibilă pentru angajați, sprijinind totodată sustenabilitatea fiscală și gestionarea cheltuielilor publice. Implementarea cadrului juridic unitar Planul bugetar include măsuri pentru aplicarea unui cadru juridic unitar în toate categoriile profesionale din sectorul public, prevenind noi dezechilibre salariale. Reforma salarizării se va încadra în plafoanele de cheltuieli stabilite pentru ajustarea deficitului bugetar până în 2031. Reforma salarizării publice este una dintre măsurile-cheie pentru ajustarea treptată a deficitului bugetar și face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Consultări publice și aprobare din partea Comisiei Europene Planul a fost supus dezbaterii publice pe 16 octombrie, în cadrul Consiliului Național Tripartit, și în consultări cu reprezentanți ai mediului de afaceri și autorităților publice locale. Urmează să fie transmis Comisiei Europene, care și-a dat acordul de principiu pentru măsurile incluse, au precizat surse guvernamentale.

Reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi (sursa: Facebook/Ministerul Finanţelor)
Economie

Reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi

Reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi. O decizie privind reducerea graduală a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi urmează să fie luată de Coaliția de Guvernare sau Guvernul României până la sfârșitul primului trimestru din 2025, conform Planului bugetar-structural național pe termen mediu (2025-2031) publicat de Ministerul Finanțelor. Reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi Planul urmărește alinierea pragului de eligibilitate al regimului de taxare pentru microîntreprinderi cu cel al TVA, stabilit la 88.500 de euro. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reforma taxării microîntreprinderilor are ca scop prevenirea divizării artificiale a bazei de impozitare, revizuirea cotei de impunere și eliminarea deducerilor, precum și reducerea graduală a pragului de impozitare în perioada 2025-2027. Majoritatea acestor măsuri au fost implementate, cu excepția reducerii pragului de impozitare, asupra căreia Comisia Europeană a emis o suspendare parțială. Regimul de taxare Scopul reformei este de a crea un regim de taxare echitabil și competitiv pentru microîntreprinderi, eliminând facilitățile fiscale speciale și mecanismele de optimizare fiscală. Astfel, micii antreprenori vor beneficia de un cadru stabil și previzibil pentru desfășurarea activităților lor. Stimulente pentru investiții și sustenabilitate Planul prevede și un mecanism de stimulare a investițiilor pentru micii antreprenori, prin intermediul creditului fiscal sau al alocărilor de granturi, pentru a sprijini tranziția verde și digitală. Aceste măsuri vizează sustenabilitatea afacerilor mici și facilitarea investițiilor în tehnologii durabile. În prezent, pragul pentru microîntreprinderi este stabilit la 500.000 de euro, iar noile măsuri vor aduce schimbări semnificative în regimul fiscal aplicabil acestui sector.

Guvernul anunță că va crește toate impozitele majore Foto: Facebook
Economie

Guvernul anunță că va crește toate impozitele majore

Guvernul anunță, oficial, în așa numitul „Plan Bugetar-Structural pe Termen Mediu (PBSTM)” că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Însă documentul, publicat azi pe site-ul ministerului de Finanțe, evită să se refere la creșteri de taxe și impozite, teremnul folosit fiind cel de revizuire. Citește și: Influencerița favorită a PSD, Dana Budeanu, ar fi fost căsătorită cu Hrebenciuc Junior, dar ar fi divorțat după doar un an – surse Guvernul anunță că va crește toate impozitele majore „Actualizarea/revizuirea regulilor de impunere, inclusiv a bazelor de impozitare și ratele de impozitare pentru principalele categorii de impozite și taxe, precum: impozitul pe profit, impozitul pe venit/contribuțiile sociale, taxa pe valoarea adăugată, accize și impozitarea ecologică, impozite și taxe locale și pentru impozite și taxe relevante ale sistemului fiscal, cât și a veniturilor nefiscale (inclusiv a sistemului de redevențe)”, se arată la pagina 66 din document. La pagina 35 se explică vag ce înseamnă „ajustarea”: „Ajustarea unor cote de impunere: acest obiectiv presupune alinierea, dacă este cazul, a unor cote de impunere pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să fie asigurată atât eficiența colectării sistemului de impozite și taxe cât și alinierea la cotele de impunere specifice sistemelor de impozitare existente la nivelul Uniunii Europene”. Alte taxe care vor fi „revizuite” sunt cele pe clădiri: „Revizuirea mecanismului de impozitare pentru clădiri și terenuri, operaționalizarea în cadrul MF a structurii de specialitate privind implementarea modelului de evaluare specific pentru impozitarea proprietăților imobiliare”. Citește și: Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene: România, „întârziată semnificativ”, a îndeplinit 13,5% din obiective În ceea ce privește impozitarea microîntreprinderilor, Finanțele promit: „Reducerea progresivă a pragului de impozitare al microîntreprinderilor va fi decisă în Coaliția de Guvernare/Guvernul României până în Q1 2025”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră