luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

917 articole
Economie

Ratele bancare, achitate greu în 2025

Ratele bancare, achitate greu în 2025. Anul viitor aduce provocări financiare pentru cei care contractează împrumuturi mari, într-un context economic marcat de posibile creșteri ale taxelor și impozitelor. Ratele bancare, achitate greu în 2025 Specialiștii avertizează că accesarea creditelor poate deveni tot mai riscantă, fiind crucial să se evite acumularea de datorii mari, deoarece rambursarea acestora va fi tot mai dificilă. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” În județul Iași, problemele legate de credite sunt frecvente. Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit 18 cereri de la ieșeni cu dificultăți financiare în acest an. Dintre acestea, opt cereri au fost acceptate pentru negociere, iar șapte au fost soluționate cu succes. Un caz remarcabil este cel al unui ieșean care, după pierderea locului de muncă din cauza problemelor de sănătate, a reușit să își achite datoriile la bancă cu ajutorul CSALB. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ratele bancare, achitate greu în 2025 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Importăm mult din Moldova, exportăm puțin (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Importăm mult din Moldova, exportăm puțin

Importăm mult din Moldova, exportăm puțin. Între ianuarie și mai 2024, exporturile județului Iași către Republica Moldova au însumat 17,8 milioane de euro. Importăm mult din Moldova, exportăm puțin În același timp, importurile din Moldova au atins aproximativ 33,7 milioane de euro, aproape dublul valorii exporturilor. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X contractate de MApN cu Elbit pentru 2025 nu mai ajung în România: compania israeliană a invocat războiul din Gaza, „eveniment de forță majoră” Această evoluție reflectă un dezechilibru comercial în favoarea Republicii Moldova, care rămâne principalul partener comercial non-UE al județului Iași. În aceeași perioadă, exporturile totale ale județului au fost de 448,1 milioane de euro, iar importurile au însumat 531,2 milioane de euro, cu 1,1% mai puțin față de anul precedent. Deficitul comercial înregistrat a fost de 83,1 milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Recalcularea pensiilor (a doua etapă), moartă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Recalcularea pensiilor (a doua etapă), moartă

Recalcularea pensiilor (a doua etapă), moartă. Acest demers a început la 1 septembrie 2024, avansează lent. Recalcularea pensiilor (a doua etapă), moartă Maria Andronache, șefa Casei Județene de Pensii Iași, a explicat că întârzierea este cauzată de lucrările restante la dosarele mai vechi, care încă sunt în proces de actualizare. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro În prezent, se finalizează operațiunile aferente lunii august. Urmând ca, până la sfârșitul săptămânii viitoare, să fie emise deciziile de recalculare pentru pensiile de urmaș și pensiile comunitare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Băncile centrale consideră că aurul este cea mai sigură investiţie  Foto: Banca Angliei
Economie

Băncile centrale consideră aurul este cea mai sigură investiţie ANALIZĂ 96% dintre băncile centrale consideră că aurul este cea mai sigură investiţie 

Circa 96% dintre băncile centrale consideră că aurul este cea mai sigură investiţie, arată un studiu realizat de Invesco anul trecut. Anii 2022, 2023 şi prima jumătate din 2024 marchează cele mai ridicate achiziţii de aur din partea acestora din ultimii aproape 60 de ani, afirmă experţii Tavex, într-un comunicat citat de Agerpres. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Băncile centrale consideră că aurul este cea mai sigură investiţie Potrivit acestora, achiziţiile cumulate ale băncilor centrale din anul 2022 până în prezent sunt de aproape 2.600 de tone de aur, cantitatea echivalând cu peste 28% din aurul extras în aceeaşi perioadă. BNR nu şi-a extins rezervele de aur din anul 2002, când a cumpărat aproximativ 100 kilograme de aur, în timp ce, în urma achiziţiilor din ultimele luni, rezervele de aur ale Poloniei le depăşesc pe cele ale Băncii Angliei. "Valoarea aurului este recunoscută inclusiv de cele mai mari surse de capital din lume - băncile centrale. Dintre toate băncile centrale, trei ies în evidenţă cu achiziţii mai mari decât întregile rezerve de aur ale unor ţări dezvoltate. Este vorba despre Banca Populară a Chinei (+316 tone), Banca Centrală a Turciei (+197,5 tone) şi Banca Naţională a Poloniei (+167 tone). În urma achiziţiilor din ultimele luni, rezervele de aur ale Poloniei le depăşesc pe cele ale Băncii Angliei", se arată în comunicatul Tavex. Citește și: Ciolacu recunoaște că nu este în stare să se prezinte în limba engleză, dar susține că poate negocia cu Ursula von der Leyen În ceea ce priveşte situaţia României, BNR nu şi-a mai extins rezervele de aur din anul 2002, când a cumpărat aproximativ 100 kilograme de aur, achiziţii urmate de vânzarea a 1,6 tone de aur între 2003 şi 2019. La momentul actual, rezervele de aur ale Băncii Naţionale a României reprezintă aproximativ 10% din rezervele internaţionale.

Impozit suplimentar pentru toate companiile din energie Foto: Romgaz
Economie

Impozit suplimentar pentru toate companiile din energie

PSD impune un impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri pentru toate companiile din energie, nu doar cele cu un rulaj de peste 50 de milioane de euro, cum era până acum. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Proiectul, inițiat de un deputat PSD, Marius Țuțuianu, și doi de la minorități, a fost votat, ieri, de Camera Deputaților. PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților au fost pentru, iar USR s-a abținut. De la AUR au fost doar trei deputați prezenți, și aceștia s-au abținut. Impozit suplimentar pentru toate companiile din energie „Nu se poate identifica un raționament potrivit căruia impozitul suplimentar în cadrul sectorului de petrol și gaze naturale să creeze o discriminare între operatorii din această piață care au realizat anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro și cei nou înființați sau cei care nu au realizat în anul precedent o cifră de afaceri de 50 de milioane de euro, ceea ce conduce al impunerea unui dublu standard din perspectiva condițiilor și principiilor de aplicare a impozitului suplimentar”, se arată în expunerea de motive. Surprinzător, Guvernul a anunțat că nu susține inițiativa. Nici Consiliul Economic și Social nu a avizat-o favorabil, iar Senatul a votat contra, însă Camera Deputaților este cameră decizională. Prețuri mai mari la gaze, benzină și motorină „Aceste măsuri, vor lovi, în fapt tocmai în consumatori. Este adevărat, consumatorii vor simți efectul acestor modificări legislative la mult timp după ce votanții acestei legi, fluturând beneficiile legii, vor fi realeși în viitorul Parlament al României”, apreciază un think-tank din domeniul energiei, Asociația Energia Inteligentă (AEI), condusă de Dumitru Chisăliță. „Cea mai mare parte a companiilor de petrol, gaze și carburanți – furnizori, retaileri, distribuitori, transportatori – au cifră de afaceri foarte mare și marjă de profit foarte mică. În fapt, supraimpozitul introdus de modificările din Camera Deputaților este mai mare decât profitul pe care unii dintre aceștia îl obțin. În această situație unii furnizori / retaileri sunt în situația în care trebuie să achite la stat un impozit (sumă a tuturor tipurilor de impozite) mai mare decât câștigul lor. Adică ar da faliment. Alternativa este majorarea prețului la combustibili și gaze naturale. Iar cel mai probabil inițiativa populistă a deputațiilor va avea ca efect – prețuri mai mari la gaze, benzină și motorină. Marja de adaus medie în anul 2024 a traderilor de gaze estimăm că a fost cuprinsă între 0,6% și 1,3%. Având în vedere că această lege urmează se se aplice de la 1 ianuarie 2025, când conform estimărilor prețul gazelor pe piața naturale engros se așteaptă să se situeze la un nivel de 40 euro/MWh, rezultatele aplicării acestei legi ar determina următoarea situație: după achitarea impozitelor pe profit, a impozitelor pe cifra de afaceri, a impozitelor pe dividende, ar aduce un profit net între 0% și 0,5%. În condițiile în care dobânda la depozite este de 5-8%, nici un trader nu ar accepta să mai lucreze în aceste condiții, fără o creștere a prețului. Efectul acestei măsuri, se vor face doar tranzactii pe termen scurt, cu efect asupra lichidității pieței, astfel va rezulta o concurență și mai mică și prețuri și mai mari în piață”, explică AEI într-un comunicat de presă.

FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024 Foto: Facebook
Economie

FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024

Eșec major al guvernării Ciolacu: FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024, față de 2,8% cât prognozase în aprilie. Noua prognoză apare în World Economic Outlook. Citește și: Un judecător cu pensie specială de ex-polițist va primi pensie integrală de magistrat, a decis instanța supremă FMI estimează o creștere economică de doar 1,9% în 2024 Conform noilor prognoze ale FMI, după o creştere de 2,1% anul trecut, avansul economiei româneşti va încetini la 1,9% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,3% în 2025. În primăvară, FMI estima un avans de 2,8% al PIB-ului României în 2024, cifre revizuite de asemenea în scădere, faţă de un avans de 3,8% prognozat în toamna anului trecut. De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României, până la 7,5% din PIB în 2024, de la un nivel de 7,1% din PIB, prognozat în aprilie. În plus. FMI previzionează o reducere uşoară a deficitului de cont curent, până la 7% din PIB în 2025, faţă de o scădere până la 6,8% cât estima în primăvară. Potrivit prognozelor FMI, deficitului de cont curent al României va rămâne la un nivel ridicat inclusiv în 2029, când se va situa la 5,9% din PIB. În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală a preţurilor de 5,3%, urmată de una de 3,6% în 2025, după un avans al preţurilor de 10,4% în 2023. Comparativ, în aprilie, FMI estima o creştere medie anuală a inflaţiei de 6% în 2024 şi una de 4% în 2025. În privinţa ratei şomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,6% în 2024, urmând a se reduce uşor la 5,4% în 2025.

Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar (sursa: Facebook/Consiliul Concurenței)
Economie

Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar

Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar. Consiliul Concurenței intenționează să finalizeze până în 2024 investigațiile din sectorul bancar, care vizează două cazuri majore, precum și investigațiile din domeniul energiei, unde se analizează posibile practici de blocare a concurenței. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a oferit detalii despre progresul acestor investigații. Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar Bogdan Chiriţoiu a dat detalii, la un seminar pe teme de energie, organizat de Consiliul Concurenţei şi Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE). Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz "La anul trebuie, asta e intenţia, să terminăm investigaţiile pe bănci. Sunt două investigaţii pe bănci. Aş vrea să le terminăm pe amândouă deodată, dacă putem, adică undeva să evităm riscul în care dăm două mega-amenzi una după alta. Deci undeva să ţinem să le vedem ca un pachet, dacă ajungem la amenzi. E posibil să nu ajungem la amenzi. Una priveşte o posibilă înţelegere pentru stabilirea indicatorilor gen ROBOR. Aici vorbim de trezoreriile băncilor. Cealaltă vizează modul cum funcţionează biroul de scoring (biroul de credite), care e condus de bănci, în care suspiciunea este că prin faptul că sunt penalizaţi clienţii care fac multe interogări sau pentru care se fac multe interogări, deci care caută la mai multe bănci să ia credite, e descurajată migraţia clienţilor. Dacă lucrezi cu banca la care eşti e una, dar dacă tu încerci să mai întrebi şi la bănci concurente, atunci îţi scade scoringul, eşti văzut ca fiind mai riscant. Deci într-un fel eşti descurajat să te mulţi la o altă bancă, asta e suspiciunea". Investigații laborioase Chirițoiu a explicat că aceste investigaţii durează foarte mult din cauza volumului de date culese la bănci, care este mare şi nu sunt finalizate prelucrările de date, chiar dacă sunt făcute electronic. "Unele înţeleg că nu putem să le facem electronic, din păcate. Chat-urile le citim, nu le prelucrăm electronic, discuţiile dintre bancheri. Deci durează mult să prelucrăm datele, nu ne împotmolim la altceva", a precizat preşedintele autorităţii de concurenţă. Investigații în alte domenii Chirițoiu a afirmat că se aşteaptă ca anul viitor să fie finalizată investigaţia pe bănci, dar şi cea pe alimente, legată de unt, ulei etc. "Acolo ce am văzut sunt creşteri mari de preţuri în perioada de inflaţie. Suspiciunea este că unele companii au profitat de climatul ăsta general de inflaţie ca să crească prin înţelegeri preţurile. Vedem dacă le confirmăm", a mai spus Bogdan Chiriţoiu. Investigații în energie Preşedintele Consiliului Concurenţei a menţionat că există investigaţii şi pe energie, pentru a vedea dacă firmele mari nu blochează concurenţa. "Acei mari, ce înseamnă distribuitori care au şi furnizori. Desigur, sunt companii separate, dar e o legătură totuşi, pentru că sunt acelaşi grup, furnizori şi distribuitori. Ne-am uitat în trecut dacă Electrica şi CEZ nu blochează migraţia clienţilor. Am terminat-o prin angajamente. Acum ne uităm şi avem o sesizare de la o companie care avea impresia că e blocată migraţia clienţilor spre ei. Acum avem altă companie, avem furnizori, care ne spun: domnule, noi nu primim date de la distribuţii, distribuitorii îşi avantajează proprii furnizori, care au acces mai bun la datele distribuitorilor şi atunci pot să factureze, au nişte avantaje în business. Noi, ăştia care suntem noi, da, vrem să intrăm, nu avem date de aceeaşi calitate. Asta investigăm în momentul de faţă.(...) E o investigaţie în lucru. Pentru mine cel puţin, vom vedea cum gândeşte echipa, nici să spui "n-am făcut un efort special să-l favorizez, pur şi simplu, aşa am moştenit. Sistemele noastre IT comunică pentru că eram cândva aceeaşi firmă şi e normal să comunice, pe când alţii vin din afară cu sistemele lor care nu se potrivesc în sistemele noastre", nu ştiu dacă asta e suficient. Eu mă aştept ca un dominant să facă un efort, să-şi acomodeze, să-şi trateze echidistant toţi clienţii. Furnizorul din propriul grup şi el e unul dintre clienţii lui. Aşteptarea mea este să-i trateze pe toţi la fel, să facă un efort, nu să fie doar pasivi, să aştepte să se dezvolte ceilalţi, şi să facă paşi în a arăta această deschidere către către companiile care vor să intre în piaţa asta de furnizare. Sesizarea aici a venit de la Hidroelectrica", a mai precizat şeful Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu.

Creșterea salariului minim îngroapă micile firme (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Creșterea salariului minim îngroapă micile firme

Creșterea salariului minim îngroapă micile firme. Adina Plugaru Pascal, expert contabil CECCA, a declarat că semnalele în legătură cu creșterea salariului minim sunt clar negative. Creșterea salariului minim îngroapă micile firme Ea a menționat că această creștere îngreunează și mai mult situația antreprenorilor, care deja sunt depășiți de toate taxele. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Potrivit ei, niciunul dintre antreprenorii cu care a discutat nu a fost încântat de această măsură, mai ales că majoritatea sunt mici antreprenori care se descurcă cu greu de la o lună la alta, iar bugetele lor sunt complet afectate. Plugaru a adăugat că, pe lângă majorarea salariului minim, din care angajatul primește doar 55%, urmează și creșterea TVA-ului și a impozitului pe venit, ceea ce va duce la o povară fiscală mai mare pentru angajatori decât în 2024. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensie mărită cu venituri nepermanente (adeverințe) (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Pensie mărită cu venituri nepermanente (adeverințe)

Pensie mărită cu venituri nepermanente (adeverințe). Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a detaliat recent ce adeverințe sunt necesare pentru recalcularea pensiilor în baza Legii nr. 360/2023, care este aplicabilă începând cu 1 septembrie 2024. Pensie mărită cu venituri nepermanente (adeverințe) Noutatea majoră introdusă de această lege este că permite includerea în calculul pensiei a veniturilor și sporurilor nepermanente, pentru care s-a plătit contribuția la asigurările sociale, dar care nu au fost luate în considerare la calculul inițial al pensiei. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Conform CNPP, pentru adeverințele emise înainte de 1 septembrie 2024, se aplică modelul de adeverință din Ordinul ministrului muncii nr. 487/2021. Pentru adeverințele emise după această dată, trebuie utilizat modelul din anexa nr. 6 a Legii nr. 360/2023. De asemenea, adeverințele eliberate înainte de 18 iunie 2021 pot fi utilizate pentru recalcularea pensiei, chiar dacă nu respectă exact formatul prevăzut de lege, cu condiția să conțină informațiile necesare conform modelelor menționate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Datoriile statului către furnizorii de energie (sursa: profit.ro)
Economie

Datoriile statului către furnizorii de energie

Datoriile statului către furnizorii de energie. Datoriile statului român către furnizorii de energie electrică, generate de aplicarea schemei de plafonare a prețurilor la energie, se ridică la aproximativ un miliard de euro pentru anul 2024. Datoriile statului către furnizorii de energie Această estimare a fost făcută de Daniela Dărăban, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE). Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Totuși, suma nu a fost confirmată oficial de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). "Membrii ACUE acoperă 50% şi ceva din piaţa de energie electrică, 90% şi un pic din piaţa de gaze naturale", a explicat Daniela Dărăban. "Din estimările noastre, pe energie electrică este de fapt şi de drept problema pe 2024, când încă s-a facturat pentru cele două plafoane. Credem, din estimările noastre, că suntem undeva la un miliard de euro datorie pentru 2024. Dar, din nefericire, suma nu este confirmată de ANRE, pentru că în cursul anului 2024 ANRE şi-a schimbat viziunea vizavi de modul în care se depun documentaţiile pe platformele de decontare, schimbare care a generat foarte multe întârzieri, corecţii în ghidul de depunere. Ultimele corecţii au apărut undeva în luna august 2024 şi în momentul de faţă probabil că furnizorii sunt în faza în care ori se clarifică, ori au început să încarce date. Dar acesta este motivul întârzierii", a adăugat Daniela Dărăban. Sume restante pentru gazele naturale În 2023 și 2024, facturarea gazelor naturale a fost realizată în mare parte sub plafon, iar încă mai există sume considerabile de recuperat din regularizări, estimate la aproximativ 300 de milioane de lei. Daniela Dărăban a avertizat că o eventuală continuare a schemei de plafonare a prețurilor ar putea genera un efect în lanț asupra întregii piețe. Aceasta a subliniat că furnizorii se confruntă cu dificultăți financiare în susținerea acestor scheme prin împrumuturi, iar capacitatea lor de a gestiona această situație este incertă. "Există şi acest risc administrativ, cu reveniri peste decizii. Anul trecut, ANRE a acceptat într-un fel, acum revizuieşte. Să ştiţi că toate aceste costuri, de riscuri de reglementare şi riscuri administrative în orice afacere sunt cuantificabile. Ele reprezintă un risc care poate, la un moment dat, să ducă la o decizie a unui business, să zică: domnule, chiar nu mai vreau să-mi desfăşor activitatea în aceste condiţii. După care, pe tot lanţul... Deci până la urmă clientul va suferi, pentru că nu va exista competiţie la ofertele către clientul final", a punctat Dărăban.

300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela la conducerea companiilor de stat Foto: Facebook
Economie

300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela

Puțin sub 300 milioane euro se pierd din PNRR fiindcă guvernul Ciolacu își menține clientela la conducerea a 17 companii de stat, arată o scrisoare de la Comisia Europeană către autoritățile de la București. Scrisoarea a fost publicată de Economedia. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist În scrisoare, Comisia Europeană descrie în detaliu mecanismele prin care Guvernul a vrut să simuleze îndeplinirea acestui jalon din PNRR, însă, de fapt, și-a plasat clientela în conducerile acestor companii. Comisia consideră că jalonul a fost îndeplinit în proporție de 54,7% și, pe această bază, va suspenda o sumă de 299.290.090 euro. 300 milioane euro se pierd fiindcă Ciolacu își menține clientela Printre cele 17 companii menționate în scrisoarea oficialilor de la Bruxelles sunt: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, Midia Green Energy, CNCIR, SAPE, Eurotest, Radioactiv Mineral Magurele, ICSITPML. De exemplu, „în cazul Romgaz, la fel ca în cazul Nuclearelectrica, unul dintre secretarii de stat din cadrul Ministerului Energiei a fost clasat pe primul loc de către comitetul de selecție compus în întregime din funcționari din cadrul Ministerului Energiei și a fost ulterior numit președinte al consiliului de administrație al Romgaz. În plus, trei membri ai comitetului de nominalizare și remunerare (inclusiv secretarul de stat menționat anterior) au fost, de asemenea, candidați în cadrul procedurii de selecție și au fost în cele din urmă numiți din nou în consiliul de administrație”. Comisia mai arată că cei aflați în fruntea acestor companii sunt plătiți fără să fie obligați să atingă o serie de indicatori de performanță.

Navă ultraperformantă, construită la Tulcea Foto: Vard.com
Economie

Navă ultraperformantă, construită la Tulcea

O navă ultraperformantă, specializată în instalarea cablurilor submarine, este construită la Tulcea, la șantierul VARD, deținut de italienii de la Fincantieri, prin intermediul grupului norvegian Vard. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Acum câteva zile a început tăierea oțelului pentru coca navei. Navă ultraperformantă, construită la Tulcea Noua navă va fi special concepută pentru operațiuni submarine avansate. Ea va fi echipată cu soluții de instalare a cablurilor, inclusiv trei caruseluri cu o capacitate totală de 19 000 de tone. „Suntem încântați să anunțăm începerea construcției noii nave de instalare a cablurilor Prysmian (...) Noua navă inovatoare și durabilă a Prysmian este planificată pentru a sprijini modernizarea rețelei electrice globale pentru tranziția energetică”, a scris grupul itlian Prysmian pe Linkedin. O navă asemănătoare cu cea construită acum a fost finalizată în 2021, tot la Tulcea Nava va avea o lungime de 185 de metri şi o lăţime de 34 de metri. La Tulcea se va construi corpul navei, iar asamblarea finală va avea loc la unul din șantierele Vard din Norvegia. Acest tip de navă este specializat în instalarea de cabluri electrice submarine, la adâncimi de 3000 de metri. Ea va fi folosită de Prysmian la proiectul care conectează rețelele de energie electrică din Sardinia, Sicilia și Campania, din Italia.

Cele mai ieftine bilete de avion, rezervate sâmbăta şi duminica Foto: Facebook Mihai Popa
Economie

Cele mai ieftine bilete de avion, rezervate sâmbăta şi duminica

Cele mai ieftine bilete de avion pot fi rezervate sâmbăta şi duminica, iar zborurile cu escală au preţ mai mic, arată o analiză Vola.ro. Citește și: Ingerință gravă în Justiție a premierului – Ciolacu sugerează procurorilor să nu se atingă de Lipă: „L-am trimis pe Gică Popescu în închisoare, cu ce ne-am ales?” Cele mai accesibile variante sunt disponibile cu 30 sau chiar 45 de zile înainte de plecare, susţine studiul. Cele mai ieftine bilete de avion, rezervate sâmbăta şi duminica „Această idee intens promovată de-a lungul anilor a pornit de la faptul că, în trecut, companiile aeriene lansau oferte şi promoţii în prima parte a săptămânii. Cu toate acestea, în zilele noastre, preţurile biletelor fluctuează constant, în funcţie de cerere şi de algoritmi din ce în ce mai sofisticaţi. Preţurile pot fi avantajoase şi în alte zile ale săptămânii, nu doar marţea, iar flexibilitatea în ceea ce priveşte datele călătoriei reprezintă cheia pentru a găsi cele mai bune oferte. (...) dacă ne raportăm strict la piaţa din România, se pare că, în cazul zborurilor cu decolare din ţara noastră, cele mai ieftine bilete de avion vor fi cele rezervate în zilele de duminică, apoi de sâmbătă. Miercuri și joi: nu cumpărați În acelaşi timp, specialiştii recomandă să evităm să cumpărăm bilete miercuri şi joi, pentru că atunci sunt cele mai mari preţuri în România", se arată într-un comunicat de presă al companiei”, se arată în analiză. De asemenea, pentru călătoriile single, cele mai bune preţuri sunt la zboruri ce au loc marţi, iar pentru rezervările de cuplu, pentru decolările programate sâmbăta. Un aspect interesant menţionat în analiza de specialitate se referă la intervalul orar în care se pot rezerva bilete de avion la tarife bune, respectiv între 18:00 şi 20:00. "În trecut, rezervările de zboruri efectuate cu mult timp înainte erau adesea mai ieftine, însă, în prezent, această regulă nu se mai aplică. În prezent, nu mai este nevoie să luăm biletele cu trei luni înainte, pentru că în caz contrar se scumpesc foarte mult, aşa cum se credea până acum. Potrivit datelor Vola.ro, cele mai accesibile bilete se rezervă acum cu 30 sau chiar 45 de zile înainte de plecare. Pe măsură ce se apropie data zborului, tarifele se pot scumpi cu până la 60%, aşa că ar fi recomandat să păstrăm această marjă de aproximativ o lună înainte de călătorie pentru rezervarea zborului", notează sursa citată. Cursele cu decolare dimineața sau seara târziu, mai ieftine Specialiştii au observat, totodată, că zborurile care au ora de decolare programată în afara intervalului 8:00 - 21:00 au un preţ redus în comparaţie cu cele programate la orele de vârf. "Prin urmare, flexibilitatea este un avantaj şi în acest caz: pasagerii care nu au o problemă în a se trezi devreme sau a ajunge mai târziu la destinaţie pot alege zboruri la ore cu tarif redus", este recomandarea acestora. În ceea ce priveşte mitul conform căruia escalele trebuie evitate, experţii în turism susţin că, în prezent, chiar dacă zborurile directe sunt în continuare preferate, călătorii au devenit mai deschişi la ideea de escală, mai ales că zborurile combinate au marele avantaj de a avea un preţ mai mic. "În plus, orarele de zbor sunt acum sincronizate mult mai bine, mai ales dacă sunt operate de aceeaşi companie aeriană, astfel că timpul de aşteptare în escală poate fi acum şi de maximum una-două ore. Pe de altă parte, unele companii aeriene, cum este Turkish Airlines, oferă tururi gratuite în oraşul de tranzit (Istanbul, în acest caz) dacă escala este de 6-24 de ore, ceea ce înseamnă că putem folosi eficient timpul de aşteptare, explorând un loc nou", notează agenţia de turism online.

Finanțarea pentru panouri solare, mai simplă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Finanțarea pentru panouri solare, mai simplă

Finanțarea pentru panouri solare, mai simplă. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a eliminat obligativitatea implicării direcțiilor județene de cultură în acest proces. Finanțarea pentru panouri solare, mai simplă Astfel, accesarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru Investiția 4 – Schema de granturi sub formă de bonuri valorice pentru promovarea energiei regenerabile în gospodării este acum un pic mai simplă. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR Documentația necesară va fi verificată de personalul Ghișeului Unic de Eficiență Energetică, care poate consulta baza de date, cum ar fi Lista monumentelor istorice. Totuși, în a doua etapă a programului, care va permite accesul la vouchere pentru toți, nu doar pentru consumatorii vulnerabili, va fi necesar un astfel de aviz. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Afacerile private în sănătate, profit generos (sursa: Pexels/RDNE Stock project)
Economie

Afacerile private în sănătate, profit generos

Afacerile private în sănătate, profit generos. Domeniul medical este în plină expansiune, însă lipsa infrastructurii rămâne o problemă majoră care afectează creșterea economică echitabilă a regiunii de nord-est a României. Afacerile private în sănătate, profit generos Cele 1.565 de firme din Iași (care includ producători de echipamente medicale, produse farmaceutice și servicii medicale, inclusiv spitalizare) produc 788 de milioane de euro, cu un profit de 104 milioane de euro. Astfel, Iașul ocupă locul al doilea în țară în acest sector, după București. Citește și: Veniturile uriașe ale Elisabetei Lipă, dublu pensionar special și viitor senator PSD: are șase surse de venit de la stat și o situație imobiliară de invidiat Dar dezvoltarea regiunii depinde de îmbunătățirea infrastructurii, adică de progresul autostrăzii A7. Iar autostrada A8 va fi esențială pentru o dezvoltare echitabilă între regiuni. Aceasta ar reduce cu 40% timpul de parcurs între Târgu Mureș și Iași, un avantaj economic major. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră