vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1184 articole
Economie

Decizie surprinzătoare: clădire istorică de birouri scoasă la vânzare, preț mai mare

Prețul clădirii Orange de vânzare, crescut: la licitația din luna mai, prețul minim era de 1.728.000 euro + TVA, dar acum acesta a fost crescut la 1.900.800 euro cu TVA inclus, o diferență de aproape 173.000 euro. Prețul clădirii Orange de vânzare, crescut Orange România a majorat prețul de pornire pentru una dintre cele mai valoroase clădiri istorice din centrul Iașului, situată pe strada Lăpușneanu, și scoasă din nou la licitație cu plic închis. Citește și: Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Iacob Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR Imobilul se află într-o zonă ultracentrală, are o suprafață construită de 631 mp și o suprafață utilă desfășurată de aproximativ 2.800 mp, fiind construit pe un teren de 1.111 mp. Clădirea dispune de subsol, parter și două etaje, iar printre chiriași se numără clinica Medicover și banca ING la parter. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Prețul clădirii Orange de vânzare, crescut (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Centura de sud a Iașiului, aprobată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Proiectul centurii de sud a Iașiului, aprobat de Guvern. Cost: 420 de milioane de lei

Centura de sud a Iașiului, aprobată: guvernul urmează să adopte în luna iulie indicatorii tehnico-economici ai centurii ocolitoare ușoare – varianta Sud Iași, un proiect rutier major estimat la peste 420 milioane lei. Centura de sud a Iașiului, aprobată Noua variantă de trafic ușor va avea o lungime totală de 8,7 kilometri, contribuind la fluidizarea traficului în zona de sud a municipiului. Traseul cuprinde un segment important spre cartierul Dacia, care include și construcția unui pod peste râul Bahlui. Citește și: Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Iacob Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR Pe o porțiune de 4,7 km situată în zona de șes, drumul va fi configurat cu patru benzi de circulație (două pe sens), iar restul traseului, care coincide cu strada Cicoarei, va avea două benzi. Noua centură ușoară va conecta centura grea a Iașului de șoseaua Nicolina, prin străzile Cicoarei și Ioan Berindei, oferind o alternativă viabilă la traficul intens de pe drumul european (E583). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cumul enorm salariu-pensie la Nuclearelectrica (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Cumul salariu-pensie la Nuclearelectrica și de peste 100.000 de lei net lunar

Cumul enorm salariu-pensie la Nuclearelectrica: la companie energetică de stat care operează Centrala Nucleară de la Cernavodă, mai mulți angajați beneficiază de venituri nete lunare între 40.000 și 117.000 lei, rezultate din cumulul salariului cu pensia. Cumul enorm salariu-pensie la Nuclearelectrica Potrivit informațiilor obținute de G4Media, în cadrul companiei există zeci de astfel de cazuri, unele chiar în familie – soț și soție fiind angajați simultan. Surse interne confirmă că această practică este larg răspândită. Citește și: Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Iacob Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR Cosmin Ghiță (foto), directorul general al Nuclearelectrica, s-a aflat în topul veniturilor din companie în anul precedent, încasând 2,29 milioane lei brut, sumă formată din salariu fix și bonusuri pentru performanță. Tot la Nuclearelectrica lucrează și unul dintre fiii fostului senator și judecător constituțional Toni Greblă, angajat în perioada studenției la o universitate privată. În prezent, acesta câștigă peste 27.000 lei net lunar.

Autogările din Iași, improvizații fără speranță (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autogările românești, o combinație între maidan și cimitir auto. Cum arată improvizațiile din Iași

Autogările din Iași, improvizații fără speranță care multora le amintesc de acele autobuze vechi, supraaglomerate, care făceau legătura între orașe și care opreau într-un spațiu improvizat. Autogările din Iași, improvizații fără speranță Rețeaua de autogări din Iașiul de azi s-a diversificat, dar fără să se fi modernizat. Autogara din Vama Veche, de exemplu, este înghesuită între blocuri și clădirea Vămii, unde traficul și mașinile parcate reduc din spațiul carosabil. Citește și: Probabil cel mai inutil departament al Guvernului este condus de un pensionar penal de la UDMR Autogara Păcurari, amenajată minimal, este conectată doar la mijloacele de transport public din zonele Păcurari și Canta. Autogara din parcarea Kaufland Nicolina este un punct accesibil, dar fără facilități dedicate pasagerilor. Pe lângă acestea, în Iași există și stații improvizate de preluare a călătorilor, cel mai frecvent întâlnite între Gară și Pasajul Alexandru cel Bun. Continuarea, în Ziarul de Iași.

TVA va rămâne cu două praguri (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

TVA-ul va fi reașezat pe două praguri, nu trei, cum este în prezent

TVA va rămâne cu două praguri, decizia va fi comunicată săptămâna viitoare, a anunțat premierul Ilie Bolojan. TVA va rămâne cu două praguri "Suntem puşi în situaţia să pregătim un pachet de măsuri fiscale. Acest pachet va fi anunţat săptămâna viitoare, va fi dezbătut cu cei implicaţi şi înseamnă câteva direcţii pe care vi le precizez. Citește și: Cea mai nesimțită sinecură, desființată: indemnizația de 21.000 de lei net lunar, redusă la 5.000 de lei. Beneficiarii, doar cinci, în loc de 17 Foarte probabil, taxa pe valoarea adăugată va fi reaşezată la două praguri. Azi avem trei praguri. Săptămână viitoare vă vom anunţa aceste praguri şi vom explica care sunt argumentele", a spus premierul, într-o conferință de presă la Guvern, la finalul şedinţei Executivului. România nu mai are timp "Ştim însă că aceste măsuri nu pot naşte aplauze nici într-o direcţie nici în alta, dar, aşa cum am spus, încă de anul trecut, suntem într-o situaţie dificilă şi era doar o problemă de timp până când aceste măsuri trebuiau luate. Cu cât se lungesc mai mult, cu atât lucrurile se pot complica pentru noi. Este foarte important să nu ajungem într-o situaţie în care agenţiile de rating ne clasifică ca o ţară care este cu grad de risc mare, pentru că asta ar însemna costuri mult mai mari, în primul rând pentru oamenii de rând", a adăugat Ilie Bolojan.

Cresc accizele la alcool și combustibil (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Cresc accizele la alcool și combustibil, impozite mai mari pentru bănci și jocuri de noroc (Bolojan)

Cresc accizele la alcool și combustibil, dar și impozitele pe activitatea bancară și jocuri de noroc, sugerează premierul Ilie Bolojan. Cresc accizele la alcool și combustibil "E foarte posibil să propunem o creştere a accizelor care ţin de alcool, de exemplu, sau de combustibili", a afirmat Bolojan într-o conferință de presă la Guvern, precizând că aceste măsuri sunt pentru a încasa repede mai mulţi bani. Citește și: Cea mai nesimțită sinecură, desființată: indemnizația de 21.000 de lei net lunar, redusă la 5.000 de lei. Beneficiarii, doar cinci, în loc de 17 Premierul a adăugat că are în vedere impozitarea suplimentară a capitalului, adăugând că se referă, de exemplu, la bănci, la câştigurile de la jocuri de noroc. "Acestea sunt câteva elemente la care lucrăm în această perioadă. Facem analize, discutăm cu partenerii noştri. Sunt foarte importante aspectele care ţin de relaţia cu Comisia Europeană şi, de asemenea, sunt foarte importante relaţiile cu pieţele, cu agenţiile de rating, în aşa fel încât România să rămână o ţară stabilă din punct de vedere economic, cu toate costurile care vor veni din aceste măsuri, să rămână o ţară care e pe o traiectorie de reducere a deficitului, ca o combinaţie de măsuri de scăderi de cheltuieli, creşteri de venituri şi prioritizări de investiţii", a adăugat Bolojan.

Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor Foto: Facebook
Economie

Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor

Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor: de vină sunt salariile bugetarilor și pensiile, se arată într-un document publicat vineri, intitulat „DECIZIA CONSILIULUI de stabilire a faptului că România nu a întreprins nicio acțiune efectivă ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025”. Citește și: Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor În decizie se arată că: „Ca raport la PIB, abaterea dintre creșterea cumulată a cheltuielilor nete pentru 2024 și 2025 și maximul recomandat se ridică la 1,7% din PIB. Abaterea este determinată în mare parte de creșterea ridicată a cheltuielilor publice curente în 2024, care au crescut cu 18,7% față de 2023, în special de o creștere de 21,5% a cheltuielilor cu salariile din sectorul public și de o creștere de 19,5% a transferurilor sociale (inclusiv pensiile)”. Însă documentul EcoFin - miniștrii de finanțe și/sau ai economiei din statele membre UE - arată că guvernarea Ciolacu trebuia să modifice cadrul fiscal până la 1 aprilie 2025, ceea ce nu s-a petrecut. „Cu toate acestea, revizuirea cadrului fiscal, inclusă în planul fiscal-structural pe termen mediu al României și esențială pentru atingerea obiectivelor bugetare în 2025 și 2026, nu a intrat în vigoare până la 1 aprilie 2025 cel târziu, astfel cum se cerea în Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 de aprobare a planului fiscal-structural pe termen mediu al României. Ponderea datoriei publice în PIB a crescut de la 48,9 % la sfârșitul anului 2023 la 54,8 % din PIB la sfârșitul anului 2024 și Comisia estimează că va crește la 59,4 % la sfârșitul anului 2025, ca urmare a deficitelor publice ridicate”, a arătat EcoFin.     

Litigiu internațional exorbitant pentru Primăria Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Falimentul termoficării publice îmbogățește avocații: litigiu de 30 de milioane de euro la Iași

Litigiu internațional exorbitant pentru Primăria Iași: municipalitatea a selectat o firmă de avocatură cu experiență pentru a o reprezenta în cazul care are o miză de peste 30 milioane de euro. Litigiu internațional exorbitant pentru Primăria Iași Procesul va avea loc la Londra și vizează furnizorul de cărbune Vitol Geneva. Citește și: Statul mai are de recuperat, după jaful de la Bancorex și Banca Agricolă, aproape 2,1 miliarde USD Societatea Civilă de Avocați Zamfirescu Racoți Vasile & Partners a fost desemnată câștigătoare, urmând să primească un onorariu de un milion de lei, plus un bonus de succes în valoare de 400.000 lei. Oferta concurentă, depusă de consorțiul Mușat & Asociații, a fost respinsă pentru că a depășit plafonul bugetar stabilit de municipalitate, estimat la 1,1 milioane lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Politehnica Iași, finanțată din bani publici (sursa: Facebook/FC Politehnica Iași)
Economie

Banii publici continuă să se scurgă în echipe de fotbal. Cazul Politehnica Iași

Politehnica Iași, finanțată din bani publici și în sezonul 2025-2026, pe care-l va petrece în liga a doua, după retrogradarea de la finalul acestui sezon. Politehnica Iași, finanțată din bani publici ACSM Politehnica Iași a anunțat oficial, în cursul serii trecute, semnarea contractului cu antrenorul portughez Anthony „Tony” Da Silva. Citește și: Statul mai are de recuperat, după jaful de la Bancorex și Banca Agricolă, aproape 2,1 miliarde USD Tehnicianul a ajuns la Iași încă de luni și a semnat un contract valabil pentru un an, obiectivul principal fiind promovarea echipei în Liga I de fotbal. În paralel, clubul ieșean a bifat și primul transfer al perioadei de vară. Continuarea, în Ziarul de Iași.  

Cum păstrăm banii în siguranță online (sursa: Pexels/Anna Shvets)
Economie

Cum să ne păstrăm banii în siguranță online: principalele metode de fraudă și cum să ne ferim de ele

Cum păstrăm banii în siguranță online într-o lume tot mai digitalizată: de la plăți cu cardul, aplicații bancare, transferuri digitale, până la cumpărături online, folosim internetul pentru aproape orice ține de bani. Însă, odată cu această comoditate, vin și riscurile. Infractorii cibernetici sunt tot mai inventivi, iar metodele de fraudă evoluează constant. Pentru a ne proteja banii și datele personale, este esențial să înțelegem cum funcționează aceste fraude și ce putem face pentru a le evita. Phishing – când cineva încearcă să te păcălească să oferi informații personale Phishingul este una dintre cele mai răspândite metode de fraudă online. Infractorii trimit e-mailuri, mesaje SMS sau notificări care par să vină de la instituții cunoscute (bănci, furnizori de servicii, magazine online), cerându-ți să îți „verifici” contul, să „reactivezi” un card sau să „confirmi” o plată. Link-ul din mesaj te duce pe un site fals, care seamănă izbitor cu cel real, unde ești rugat să introduci datele tale: nume de utilizator, parolă, coduri PIN sau numărul cardului bancar. Cum te protejezi Nu da click pe link-uri din mesaje nesolicitate. Dacă primești un e-mail suspect de la bancă, accesează site-ul băncii direct, tastând adresa în browser. Verifică mereu adresa site-ului: cele false au deseori greșeli minore (ex: bancatransilvania.ro vs. bancatranslivania.ro). Activează autentificarea în doi pași (2FA) pentru conturile tale, mai ales cele bancare. Astfel, chiar dacă cineva îți află parola, nu se poate conecta fără codul de verificare trimis pe telefon. Nu oferi niciodată date personale prin e-mail sau telefon, dacă nu ai inițiat tu contactul. Frauda cu cardul bancar – copierea datelor cardului sau utilizarea acestuia fără acordul tău O altă metodă frecventă este compromiterea cardului bancar. Infractorii pot copia datele cardului tău atunci când faci o plată online pe un site nesecurizat sau când introduci cardul într-un bancomat compromis (metodă numită „skimming”). Apoi, folosesc aceste date pentru a face plăți fără știrea ta. Cum te protejezi Folosește carduri virtuale pentru cumpărături online. Acestea au un cod unic și o valabilitate limitată, fiind mult mai sigure. Nu salva datele cardului pe site-uri necunoscute sau în browsere. Oricât ar părea de comod, este riscant. Verifică regulat extrasele de cont și activează notificările de tranzacții prin SMS sau aplicație. Astfel, vei ști imediat dacă apare o plată suspectă. Evită utilizarea cardului pe rețele Wi-Fi publice. Dacă este absolut necesar, folosește o conexiune VPN care criptează datele transmise. Anunțuri false și escrocherii pe rețele sociale sau site-uri de vânzări Internetul este plin de oferte care par prea bune ca să fie adevărate – și, de cele mai multe ori, chiar nu sunt reale. Escrocii postează anunțuri de vânzare pentru produse inexistente sau trimit mesaje în care îți spun că ai câștigat un premiu. Ți se cere să plătești o „taxă de livrare” sau să oferi datele cardului pentru a primi câștigul. Cum te protejezi Caută recenzii ale vânzătorului sau site-ului. Dacă nu există sau sunt toate negative, ferește-te.  Nu plăti niciodată în avans pentru produse vândute de persoane fizice necunoscute. Folosește platforme care oferă sisteme de plată securizate. Fii sceptic la oferte foarte ieftine, concursuri sau mesaje care promit câștiguri rapide. De obicei, sunt capcane. Raportează conturile și anunțurile suspecte către platforma pe care le-ai găsit. Apeluri telefonice de la persoane care pretind că sunt de la bancă O metodă clasică, dar încă eficientă, este apelul telefonic prin care cineva se dă drept angajat al băncii și îți spune că s-a detectat o activitate suspectă în contul tău. Ți se cere să confirmi identitatea, să oferi datele cardului sau chiar să „muți” bani într-un cont „sigur” care, de fapt, aparține infractorilor. Cum te protejezi Reține: nicio bancă nu îți va cere vreodată codul PIN, parolele sau datele cardului prin telefon. Închide apelul și sună tu înapoi la numărul oficial al băncii (verifică-l pe site-ul instituției). Nu acționa în grabă, chiar dacă tonul apelului este urgent. Acesta este un truc folosit des de infractori. Tranzacții suspecte în contul bancar O practică tot mai întâlnită este testarea cardurilor sau conturilor bancare prin sume mici, tranzacții aparent inofensive. Dacă nu sunt observate, contul poate fi folosit ulterior pentru sume mari. Cum te protejezi Verifică zilnic sau săptămânal conturile și istoricul tranzacțiilor. Activează notificările automate prin aplicația băncii sau prin SMS. Anunță imediat banca în cazul oricărei tranzacții pe care nu o recunoști, oricât de mică ar fi. Cereri de bani de la „prieteni” pe rețele sociale sau mesagerie Infractorii pot prelua controlul conturilor unor persoane cunoscute ție (prieteni, rude) și îți trimit mesaje în care spun că sunt într-o situație de urgență și au nevoie rapid de bani. În realitate, persoana respectivă a fost victima unui atac informatic. Cum te protejezi Sună persoana respectivă și verifică autenticitatea mesajului. Fii sceptic la cereri urgente, mai ales dacă sunt însoțite de presiuni emoționale. Nu trimite bani prin aplicații necunoscute sau către conturi ale unor persoane străine. Șantajul online și atacurile hacker-ilor Uneori, hackerii obțin acces la conturile tale sau la datele tale personale și încearcă să te șantajeze. Pot susține că au acces la fișiere compromițătoare sau la activitatea ta online. Cum te protejezi Nu deschide atașamente sau linkuri din e-mailuri suspecte. Folosește parole complexe și diferite pentru fiecare cont. Fă backup periodic al fișierelor importante și salvează-le în spații sigure (offline sau în cloud). În cazul unui șantaj, nu plăti. Salvează dovezile și anunță autoritățile. Protejarea dispozitivelor – telefonul și laptopul Dispozitivele tale sunt poarta către conturile bancare și datele personale. Dacă sunt infectate cu aplicații malware, tot ce faci online poate fi monitorizat. Cum te protejezi Instalează aplicații doar din surse oficiale (Google Play, App Store). Nu instala programe din surse necunoscute, chiar dacă ți se par utile sau gratuite. Folosește un program antivirus actualizat pe toate dispozitivele. Activează blocarea ecranului prin parolă, amprentă sau recunoaștere facială. Cum păstrăm banii în siguranță online Siguranța online a banilor noștri ține în mare parte de cât de atenți și informați suntem.  Infractorii mizează pe neatenție, grabă sau naivitate. Învață să recunoști semnalele de alarmă, folosește unelte moderne de securitate (precum autentificarea în doi pași și cardurile virtuale) și nu te grăbi niciodată să oferi date personale sau să faci plăți. Cu puțină vigilență, putem naviga în siguranță în lumea digitală și ne putem proteja economiile muncite din greu. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Siguranța Online by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea Siguranței Online. Mai multe despre siguranța online găsești și aici.

Pensionarii pot primi o indemnizație suplimentară pentru însoțitor (sursa: Pexels/Vlada Karpovich))
Economie

Unii pensionari pot primi încă 2.025 de lei lunar pe lângă pensie (indemnizația de însoțitor)

Pensionarii pot primi o indemnizație suplimentară de la 1 ianuarie 2025 dacă se află în situația de invaliditate, gradul I. Pensionarii pot primi o indemnizație suplimentară Este vorba de o indemnizație lunară de 2.025 lei, reprezentând 50% din salariul minim brut pe economie, stabilit la 4.050 lei. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Această sumă se acordă în plus față de pensia de invaliditate, sub forma unei indemnizații pentru însoțitor. Beneficiarii sunt persoanele care suferă de afecțiuni severe, cu pierdere totală a capacității de muncă și dependență permanentă de sprijinul altei persoane pentru activitățile zilnice, inclusiv pentru autoservire. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni Foto: Facebook
Economie

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni - INS

Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Cea mai importantă cădere este în industria energetică. Citește și: EXCLUSIV Cine sunt medicii percheziționați de DNA la Spitalul Militar din București, unde au loc descinderi Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 0,2%, la patru luni „Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în perioada 1.I-30.IV.2025 comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2024, pe ansamblu, cu 0,2% ca urmare a scăderii industriei prelucrătoare cu 0,8%. Industria extractivă a crescut cu 17,0%. Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria energetică (-14,7%) și industria bunurilor intermediare (-0,5%). Creșteri au înregistrat: industria bunurilor de folosință îndelungată (+13,4%), industria bunurilor de uz curent (+3,3%) și industria bunurilor de capital (+0,1%)”, arată comunicatul de azi al INS.   Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna aprilie 2025 comparativ cu luna martie 2025, pe total, a scăzut cu 6,4% ca urmare a scăderilor înregistrate în industria extractivă (-9,4%) și în industria prelucrătoare (-6,3%), mai arată Statistica. 

Cum afectează inflația puterea de cumpărare (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Inflația pe înțelesul tuturor: ce este, cum ne afectează și cum schimbă viața românilor

Cum afectează inflația puterea de cumpărare: este un fenomen economic care se referă la creșterea generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor într-o economie. Cum afectează inflația puterea de cumpărare Mai simplu spus, inflația înseamnă că, în timp, cu aceeași sumă de bani poți cumpăra mai puține lucruri. Este ca și cum valoarea banilor tăi „se topește” puțin câte puțin. Pentru o familie obișnuită, inflația înseamnă că alimentele, facturile, transportul, hainele sau vacanțele devin mai scumpe. Cu cât inflația este mai mare, cu atât puterea de cumpărare scade. Dacă salariile nu cresc în același ritm cu prețurile, oamenii se simt din ce în ce mai apăsați de cheltuieli. Cum influențează inflația viața de zi cu zi a românilor În mod concret, când inflația crește: o pâine care costa 3 lei ajunge la 4 lei; litrul de lapte poate ajunge de la 5 lei la 7 lei; benzina crește de la 6 lei la 8 lei pe litru; facturile la gaze, curent sau încălzire se dublează în doar câteva luni; chiria sau ratele bancare cresc, mai ales când dobânzile urcă. Toate aceste schimbări apasă în special pe umerii familiilor cu venituri mici și medii, unde fiecare leu contează. Copiii, bătrânii și persoanele vulnerabile sunt printre cei mai afectați. Ce produse și servicii sunt cele mai sensibile la inflație? Inflația nu afectează toate prețurile în același mod. Cele mai expuse sunt: produsele alimentare de bază – pâinea, ouăle, carnea, laptele, uleiul, zahărul. Acestea sunt produse pe care le cumpărăm des, iar orice creștere mică se simte imediat în bugetul lunar. facturile la utilități – energie electrică, gaze naturale, apă caldă și rece. Acestea sunt servicii esențiale, iar creșterea prețurilor duce la cheltuieli fixe mai mari. carburantul – prețul benzinei și motorinei are efect în lanț: influențează transportul, livrările și chiar prețurile din supermarket. transportul și serviciile medicale – atunci când transportul în comun sau consultațiile medicale devin mai scumpe, impactul este resimțit direct, mai ales în orașele mari. rata dobânzilor – inflația mare duce la creșterea dobânzilor bancare. Astfel, creditele devin mai scumpe, iar ratele lunare pot crește semnificativ. Ce s-a întâmplat în România în ultimii cinci ani cu inflația? Între 2020 și 2024, România a traversat o perioadă dificilă din punct de vedere economic. Pandemia de COVID-19, criza energetică, războiul din Ucraina și dezechilibrele economice interne au dus la o explozie a prețurilor. În 2020, inflația era încă moderată, sub 3%. Pandemia a dus la unele creșteri punctuale, dar economia era încă în stare de incertitudine. În 2021, prețurile au început să crească vizibil, în special la alimente și combustibili. Inflația a ajuns spre finalul anului la peste 5%. În 2022, inflația a explodat. În unele luni, a depășit 15%, ceea ce a dus la scumpiri dramatice la gaz, energie electrică și alimente. Uleiul, zahărul și făina s-au scumpit chiar cu peste 40-50% față de anul anterior. În 2023, inflația s-a menținut ridicată, dar a început ușor să scadă spre finalul anului. Media anuală a fost în jur de 10%. În 2024, situația s-a mai stabilizat, dar inflația a rămas o preocupare majoră, cu o medie de aproximativ 7%. Ce produse și servicii au fost cele mai afectate? uleiul și făina – în 2022, au fost vedetele scumpirilor. În unele luni, stocurile s-au epuizat din cauza panicii, iar prețurile au crescut cu peste 50%. gazul și energia electrică – au fost printre cele mai scumpe produse din gospodăria unei familii. Facturile au crescut de 2-3 ori față de nivelul din 2020. carburantul – prețul motorinei a depășit chiar și 9 lei/litru în 2022, afectând grav bugetele șoferilor și costurile transportului de mărfuri. produsele lactate și ouăle – au cunoscut scumpiri constante, pe fondul costurilor crescute pentru furaje, energie și transport. serviciile medicale private și asigurările – mulți români au constatat că abonamentele medicale sau tarifele pentru consultații au crescut simțitor. Cum a resimțit cetățeanul român această inflație? Mulți români au fost nevoiți să își schimbe obiceiurile de consum. Cumpără mai puține produse, aleg variante mai ieftine, renunță la vacanțe sau la alte cheltuieli neesențiale. Alții au început să economisească mai mult sau să caute surse suplimentare de venit. Salariile au crescut în unele domenii, dar nu întotdeauna suficient pentru a acoperi scumpirile. Puterea de cumpărare a scăzut, în special în rândul pensionarilor, al tinerilor și al familiilor cu copii. Românii au devenit mai atenți la promoții, cumpără mai des din magazine discount, compară prețuri online și aleg produse românești sau de sezon pentru a reduce costurile. De asemenea, au apărut tot mai multe inițiative de educație financiară, iar oamenii sunt mai interesați să înțeleagă cum funcționează economia. Inflația este un fenomen care ne afectează pe toți, zi de zi. Nu este doar o statistică economică, ci o realitate care influențează ce punem în coșul de cumpărături, cum ne plătim facturile și cât ne putem permite din salariu. În ultimii cinci ani, românii au simțit din plin efectele inflației. Deși lucrurile par să se stabilizeze, este important să fim în continuare atenți la cum ne gestionăm banii și să cerem măsuri clare din partea autorităților pentru protejarea celor mai vulnerabili. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Finanțe pe Înțelesul Tuturor by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea educației financiare.

ROBOR la 3 luni, scădere ușoară (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

ROBOR a mai scăzut puțin, dar e departe de cotația de acum un an

ROBOR la 3 luni, scădere ușoară. Indicele ROBOR la 3 luni, utilizat pentru calculul dobânzilor la creditele de consum în lei cu dobândă variabilă, a înregistrat marți o ușoară scădere, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). ROBOR la 3 luni, scădere ușoară Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat marți o ușoară scădere ajungând la 7,14% pe an, comparativ cu 7,15% înregistrat în ședința precedentă. Citește și: EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Sorin Grindeanu se afișa cu Laura Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate La începutul lui 2025, indicele ROBOR la 3 luni se situa la 5,92%, dar a început să crească începând cu data de 6 mai, la doar două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an. ROBOR la 6 luni, folosit pentru calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 7,19%, față de 7,21% în ziua precedentă. ROBOR la 12 luni a coborât la 7,30%, de la 7,33%. IRCC, alternativa la ROBOR, aflată în scădere În ceea ce privește IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor), acesta este reglementat prin OUG 19/2019 și este calculat ca medie a ratelor dobânzilor interbancare din trimestrul IV 2024. Nivelul actual este de 5,55% pe an, în scădere față de 5,66% în trimestrul anterior.

Kelemen Hunor spune că mai întâi trebuie tăiate cheltuielile Foto: Facebook
Economie

Kelemen Hunor spune că mai întâi trebuie tăiate cheltuielile și apoi crescute taxele

Kelemen Hunor spune că mai întâi trebuie tăiate cheltuielile și apoi crescute taxele: „Nu poţi să pui povara pe cetăţeni şi pe economie. Până la urmă, nu ei au făcut acest buget şi această gaură în buget anul trecut (...) Dacă vorbim de creştere de taxe versus tăieri, trebuie să fim conştienţi că nu se poate rezolva problema doar într-o singură zonă, într-un singură parte”, a spus el la Antena 3. Citește și: „Investițiile” statului: stadioane de aproape un miliard de euro în fiefurile baronilor El a vorbit despre investiții, precum cele în stadioane, care trebui amânate. În interviu, Kelemen Hunor a mai spus: „Președintele are o răbdare uriașă, ascultă pe fiecare, dorește să înțeleagă problema și soluția trebuie să vină de la partide, nu de la președinte, de la majoritate. Până când majoritatea nu propune un premier, președintele nu are ce să facă pentru că acel premier trebuie să aibă majoritate și trebuie să treacă prin Parlament”.  Kelemen Hunor spune că mai întâi trebuie tăiate cheltuielile „Această cură de slăbire trebuie făcută. Trebuie să vedem ce putem tăia din cheltuieli – inclusiv din acele investiții unde nici anul acesta, nici anul viitor nu e nimic vital. Stadioane, case de cultură, o parte din investițiile de la CNI pot fi amânate. Sunt zone care nu omoară pe nimeni dacă se întârzie 1-2 ani”, a afirmat liderul UDMR. Vorbind despre aparatul bugetar supradimensionat el a dat exemplul Salrom. „La Salrom, în București, sunt 600 de angajați, deși minele nu sunt acolo. La Paroșeni erau 50-70 de mineri și câțiva pe turism. Ce fac acești 600? Această cură trebuie începută! Trebuie modificate legi, hotărâri de guvern, contracte colective de muncă.” Totodată, el a preopus o reorganizare administrativă: „Nu e normal ca fiecare primărie să aibă secretar și serviciu propriu de achiziții. Acolo se pot face economii în 2-3 luni.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră