Cum arată cele mai noi fraude online și cum ne putem proteja?

În ultimii ani, fraudele online au evoluat rapid, devenind din ce în ce mai sofisticate și mai greu de detectat.

Infractorii cibernetici folosesc acum tehnologii avansate precum inteligența artificială, deepfake-uri și tactici psihologice complexe pentru a păcăli utilizatorii.

În România și în întreaga lume, numărul victimelor este în creștere, iar metodele folosite sunt din ce în ce mai inventive.

Haide să explorăm împreună cele mai noi tipuri de escrocherii online și cum ne putem apăra de ele.

1. Fraudele cu ajutorul inteligenței artificiale: apeluri și video deepfake

Una dintre cele mai alarmante tendințe recente este folosirea inteligenței artificiale pentru a crea apeluri telefonice sau videoclipuri care par autentice, dar sunt complet false.

Infractorii pot clona vocea unei persoane apropiate și o pot folosi pentru a cere ajutor într-o situație urgentă: „M-am accidentat” sau „Am fost răpit, trimite bani!”.

Aceste mesaje pot părea extrem de convingătoare și îi determină pe mulți să reacționeze impulsiv.

În unele cazuri, escrocii au folosit chiar deepfake-uri video – imagini manipulate digital care imită perfect chipul și vocea cuiva cunoscut – pentru a convinge victimele să trimită sume mari de bani.

De exemplu, în Hong Kong, o companie a fost înșelată cu 25 de milioane de dolari printr-o astfel de metodă.

2. Agenții de turism false și malvertising

Alt tip de fraudă care face victime este „triangulation fraud”, mai ales în domeniul turismului. Apar agenții de turism false care folosesc date de card furate pentru a face rezervări reale, dar clienții lor ajung să plătească servicii care nu există.

La fel, sunt promovate reclame false online (malvertising) care infectează computerele utilizatorilor sau îi direcționează spre site-uri frauduloase.

Dacă găsești oferte „incredibile” la vacanțe sau cazări pe site-uri necunoscute, e un semn de alarmă!

3. Vishing și smishing: apeluri și SMS-uri frauduloase

În ultima vreme, în România și în alte țări, escrocii folosesc tehnici numite „vishing” (voice phishing) și „smishing” (SMS phishing).

Prin aceste metode, atacatorii imită numere de telefon oficiale ale băncilor, poliției sau altor instituții și trimit mesaje sau efectuează apeluri prin care încearcă să obțină date sensibile sau să convingă victima să facă transferuri rapide de bani.

În Marea Britanie, de exemplu, a fost descoperit un dispozitiv numit „SMS blaster”, capabil să trimită mii de mesaje text false, care păreau trimise de la surse oficiale.

4. „Pig butchering”: înșelăciuni romantice și criptomonede

O altă schemă care câștigă popularitate se numește „pig butchering”.

Prin această metodă, escrocii câștigă încrederea victimei prin mesaje romantice sau prietenoase, apoi o conving să „investească” în platforme false de criptomonede.

La început, victima vede „profituri” fictive și devine tot mai încrezătoare, investind sume din ce în ce mai mari – până când escrocii dispar complet cu banii.

Această înșelăciune a crescut semnificativ: în 2024 pierderile globale au depășit 12 miliarde de dolari.

5. „Digital arrest scam”: amenințări cu arestarea

O schemă recentă și extrem de agresivă este „digital arrest scam”.

Victimele primesc apeluri sau mesaje prin care sunt anunțate că sunt acuzate de infracțiuni grave, cum ar fi evaziunea fiscală, și li se cere să plătească rapid „bail” sau „garanții” pentru a evita arestarea.

Aceste mesaje sunt însoțite uneori de falsuri digitale – documente sau videoclipuri care par oficiale.

Această tactică se bazează pe frica și presiunea emoțională și a făcut deja victime în mai multe țări.

6. „Small drain fraud”: fraude mici, dar constante

În loc să încerce să fure sume mari dintr-o dată, unii atacatori practică ceea ce specialiștii numesc „small drain fraud” – retrageri mici, regulate, de 5–20 de euro, pentru a trece neobservate.

Aceste sume mici nu trezesc suspiciuni imediat, dar pe termen lung pot însemna pierderi semnificative.

Cum te poți proteja?

Pentru a rămâne în siguranță în fața acestor pericole tot mai sofisticate, este important să adoptăm câteva măsuri simple, dar eficiente:

1. Fii atent la apelurile și mesajele neanunțate: chiar dacă par să vină de la autorități sau persoane cunoscute, verifică întotdeauna printr-un canal separat înainte de a lua decizii.

2. Analizează bine informațiile primite: ascultă atent dacă vocea sună ciudat sau robotizat și verifică autenticitatea imaginilor sau documentelor.

3. Nu investi pe platforme necunoscute: mai ales dacă îți sunt recomandate de „prieteni” virtuali sau persoane cunoscute recent online.

4. Evită ofertele incredibil de avantajoase: dacă prețul pare prea bun ca să fie adevărat, probabil nu este real.

5. Monitorizează-ți conturile bancare: verifică regulat extrasele de cont și raportează imediat orice tranzacție suspectă, chiar dacă suma este mică.

6. Nu reacționa sub presiune: escrocii folosesc tactici de urgență tocmai pentru a te împiedica să gândești clar.

Într-o lume în care tehnologia avansează rapid, trebuie să devenim și noi mai vigilenți. Încrederea este importantă, dar online trebuie să fim mai precauți ca niciodată.

Dacă bănuiești că ai fost victima unei fraude sau ai primit mesaje suspecte, contactează autoritățile: Poliția Română sau Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) pot oferi suport specializat.

Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Siguranța Online by BT.

O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea Siguranței Online. Mai multe despre siguranța online găsești și aici: https://www.bancatransilvania.ro/siguranta-online