Evaziune uriașă prin fraude cu TVA-ul, tip „carusel”: într-un an, mai mult decât autostrada Moldovei - evaluare CFA România
Evaziunea anuală generată de fraude de tip carusel este de circa nouă miliarde de euro, arată o evaluare a Tax Institute Romania. Costurile pentru Autostrada Moldovei sunt estimate la 6,4 miliarde de euro. Citește și: „Întrebarea” lipsită de etică profesională a angajatei Gândul către premierul Bolojan, după ședința de guvern. Ce a răspuns prim-ministrul Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, s-a lăudat constant că ar fi crescut gradul de colectare al TVA. „Am închis anul cu aproximativ 13 miliarde de lei suplimentar la TVA, față de anul trecut. O parte din surplusul din TVA este rolul măsurilor. Este clar că măsurile și-au făcut efectele. O altă parte din surplusul la TVA vine din faptul că ANAF a început să își facă treaba, că digitalizarea funcționează”, susținea Nazare în ianuarie 2026, la Antena 3. „Din sectorul public nu ies oamenii care sunt sinecuri, ies oamenii care sunt sătui” „Tax Institute estimează că pierdem 9 miliarde de euro în fiecare an cu fraudă de tipul carusel. Avem peste 20% din munca din România, care este evaluată ca muncă nedeclarată, deci este o muncă nefiscalizată.” a declarat Andreea Nica, la emisiunea de business ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business. Ea este vicepreşedinte CFA România. Frauda de tip carusel este o metodă complexă de evaziune fiscală legată de taxa pe valoarea adăugată (TVA). Aceasta implică un lanț de firme care vând aceleași bunuri în cerc, trecând granițele. O firmă fantomă colectează TVA-ul și dispare fără să-l plătească statului, în timp ce alte companii cer rambursări de la buget. Bunurile circulă între țări din Uniunea Europeană, profitând de faptul că schimburile intracomunitare sunt scutite de TVA la plecare. O companie-fantomă cumpără bunurile fără TVA și le vinde mai departe cu TVA inclus. Ea încasează taxa de la cumpărător, dar nu o virează niciodată statului. Ultima firmă din lanț sau o firmă tampon cere statului înapoi TVA-ul plătit pe orizontală, deși acesta nu a fost niciodată achitat la buget de veriga inițială. Mărfurile sunt vândute din nou către prima țară, reluând mișcarea circulară ca un carusel. Andreea Nica a mai spus că din sistemul public pleacă oamenii competenți. „În zona de antreprenoriat este o mare masă de antreprenori cinstiţi care îşi fac treaba corectă, asigură locuri de muncă, îşi plătesc taxele, dar avem şi foarte mulţi antreprenori care îşi decontează pe firmă tot felul de cheltuieli, care plătesc salariile minime pe economie şi apoi scot dividende şi completează cu nişte plăţi în plic. Deci avem un potenţial de colectare mult mai mare şi atunci când veniturile ar creşte, să fim şi noi în media europeană la 40% din PIB, n-am mai avea această mare problemă a suportabilităţii cheltuielilor, dar noi discutăm despre cum să reducem cheltuielile (...) Ne bucurăm că am ajustat puţin, dar în realitate, din sectorul public nu ies oamenii care sunt sinecuri, ies oamenii care sunt sătui, oamenii care sunt plătiţi puţin, şi avem salarii în sectorul public, în realitate, mici”, a arătat ea.
