sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: protectie

12 articole
Internațional

Zelenski, deschis negocierilor sub egida SUA

Zelenski, deschis negocierilor sub egida SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că este pregătit pentru un „schimb” de teritorii cu Rusia, dacă negocierile de pace vor fi mediate de Statele Unite. Într-un interviu acordat The Guardian, liderul de la Kiev a subliniat că toate teritoriile Ucrainei sunt importante, fără a indica ce anume ar putea cere în schimb. Zelenski, deschis negocierilor sub egida SUA Zelenski a respins ideea că Europa ar putea garanta securitatea Ucrainei fără sprijinul american, potrivit The Guardian. Citește și: Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Garanțiile de securitate fără America nu sunt reale”, a afirmat acesta, subliniind că negocierile trebuie purtate „de pe poziție de forță” pentru a avea șanse de succes. Întâlnire-cheie la Conferința de la München Președintele ucrainean se va întâlni vineri cu vicepreședintele SUA, J.D. Vance, în cadrul Conferinței privind Securitatea de la München. Discuțiile ar putea oferi indicii despre direcția diplomatică pe care Ucraina o va urma în contextul geopolitic tensionat.

Zelenski, deschis negocierilor sub egida SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Protecția vieții private, modificările Codului penal (sursa: Pexels/oscar Williams)
Eveniment

Protecția vieții private, modificările Codului penal

Protecția vieții private, modificările Codului penal. Senatul României a adoptat luni, în unanimitate, o propunere legislativă care extinde protecția vieții private în spații precum toaletele publice, vestiarele și cabinele de probă. Proiectul, inițiat de senatorii Robert Cazanciuc (PSD) și Daniel Fenechiu (PNL), prevede sancționarea fermă a oricărei încălcări ale intimității în astfel de locuri. Protecția vieții private, modificările Codului penal Propunerea legislativă aduce modificări articolului 226, alineatul (1) din Codul penal, specificând clar că: Citește și: Surse politice: datele la care vor fi reluate alegerile prezidențiale „Atingerea adusă vieții private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate (...) în spații destinate utilizării private, cum ar fi toalete publice, vestiare, cabine de probă sau un alt loc similar (...) se pedepsește cu închisoare de la o lună la șase luni sau cu amendă.” De ce este necesară această lege? Senatorul Robert Cazanciuc a explicat necesitatea acestor modificări, subliniind că: „Unii oameni pun camere de luat vederi în toalete publice sau în vestiare, iar asemenea comportament trebuie sancționat de Codul penal. În prezent, legislația are limitări și nu protejează suficient viața noastră privată.” El a adăugat că, deși spații precum cabinele de probă sunt considerate publice prin amplasare, acestea au o destinație eminamente privată pe durata utilizării, iar protecția intimității trebuie să fie garantată. Spații vizate de noua reglementare Conform expunerii de motive, protecția vieții private va fi extinsă în următoarele locuri: Locuințele proprii și ale altor persoane. Vestiarele din săli de sport. Toaletele publice din instituții, mall-uri, săli de spectacole, spitale etc. Cabinele de probă din magazine. Următorii pași legislativi Deși Senatul a aprobat proiectul, propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaților, care este forul decizional. Dacă va fi adoptată, legea va oferi un cadru clar și complet pentru protejarea vieții private în diverse spații publice și private. Această inițiativă vine ca răspuns la lacunele din legislația actuală, oferind un instrument legal mai eficient pentru combaterea încălcării intimității în spații sensibile. Legea propusă subliniază necesitatea adaptării legislației la realitățile moderne, în care tehnologia poate fi utilizată abuziv.

Ucraina, protecție soldaților nord-coreeni, dacă dezertează (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina, protecție soldaților nord-coreeni, dacă dezertează

Ucraina, protecție soldaților nord-coreeni, dacă dezertează. Serviciul de informații al armatei ucrainene (GUR) a anunțat, printr-un mesaj publicat în limba coreeană pe canalul său de Telegram, că oferă protecție soldaților nord-coreeni care se antrenează pe teritoriul rus pentru a sprijini trupele Kremlinului în Ucraina. Mesajul le oferă soldaților posibilitatea de a se preda și de a primi ajutor dacă reușesc să evadeze din Rusia sau să ajungă la trupele ucrainene aflate pe front. Ucraina, protecție soldaților nord-coreeni, dacă dezertează Mesajul, însoțit de un videoclip în limba coreeană, prezintă condițiile de cazare și alimentație oferite de Ucraina prizonierilor de război ruși. Citește și: Un antrenor de karate care ar fi fost premiat de agenția Elisabetei Lipă cu 130.000 de euro n-ar fi primit, de fapt, nici un ban – jurnalist "Ne adresăm soldaților Armatei Populare Coreene care au fost trimiși să ajute regimul Putin", începe mesajul publicat pe canalul Jochu Zhiti ("Vreau să trăiesc" în ucraineană și rusă), un canal folosit de serviciile de informații militare din Kiev pentru a comunica cu potențiali dezertori și colaboratori ruși. Hrană, cazare, asistență medicală Mesajul continuă cu un îndemn la dezertare, subliniind că soldații nord-coreeni nu ar trebui să "moară fără sens pe pământul altcuiva". Ucraina le promite hrană, cazare și asistență medicală dacă reușesc să treacă liniile frontului și se predau. "Mii de soldați ruși au luat decizia corectă și așteaptă acum sfârșitul războiului în barăci confortabile, cu trei mese pe zi", se precizează în mesaj. Condiții de acceptare pentru prizonierii de război Serviciul de informații al Ucrainei subliniază că lagărele de prizonieri de război sunt pregătite să accepte soldați de orice naționalitate, religie și ideologie. Sunt oferite și detalii de contact prin telefon, Telegram și Whatsapp pentru cei interesați să se predea. Dezertările, o strategie activă a Ucrainei De la începutul războiului, autoritățile ucrainene au raportat mai multe cazuri de soldați ruși care au folosit proiectul Jochu Zhiti pentru a-și coordona dezertarea și predarea. În unele cazuri, aceste dezertări au dus la sabotaje în interiorul Rusiei, realizate de soldați care au trecut de partea Ucrainei cu sprijinul informațiilor militare. Implicarea Coreei de Nord în conflict Potrivit informațiilor furnizate de surse sud-coreene, Coreea de Nord a trimis deja 3.000 de soldați în Rusia pentru a se antrena și a se alătura trupelor ruse în războiul din Ucraina. Seulul și Kievul susțin că dețin informații conform cărora Coreea de Nord intenționează să trimită până la 12.000 de soldați pentru a sprijini efortul de război al Rusiei.

IKEA taie păduri protejate, acuză ONG-uri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

IKEA taie păduri protejate, acuză ONG-uri

IKEA taie păduri protejate, acuză ONG-uri. Cunoscutul producător de mobilier este acuzat că exploatează lemnul fără să țină cont de zonele protejate, de habitate sau de programele de regenerare silvică. IKEA taie păduri protejate, acuză ONG-uri Reprezentanții grupului resping acuzațiile și se declară deschiși la discuții. La nivel local, nemulțumirile sunt altele. Citește și: Ce multinațională celebră cu sediu în Irlanda îl plătește și cu cât pe Luis Lazarus, candidatul lui Șoșoacă la Parlamentul European. Jurnalistul, amator de investiții în monezi crypto Un raport realizat de două organizații non-guvernamentale acuză grupul de firme IKEA că exploatează pădurile pe care le deține în România fără să facă deosebire între copacii care se află în zonele protejate și cei din zonele de unde poate fi recoltată masă lemnoasă. Din totalul de 51,33 mii de hectare pe care IKEA le deține în România prin franciza sa Ingka Investments, "doar 1,04 la sută se află în regim de protecție strictă (management fără intervenţie) și 8,25 la sută se află în regim de protecție parțială", arată raportul de Fundația Agent Green și de ong-ul elvețian Bruno Manser Fonds. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Judecătoarea drogată, protejată de Parchetul General (sursa: TVR)
Justiție

Judecătoarea drogată, protejată de Parchetul General

Judecătoarea drogată, protejată de Parchetul General. Ana Maria Chirilă, arestată pe 12 octombrie, este favorizată de colegii ei de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătoarea drogată, protejată de Parchetul General Nici un amănunt din referatul de arestare nu se cunoaște până în acest moment iar cererile trimise Parchetului General pentru mai multe detalii s-au lovit de refuz. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Judecătoarea Ana Maria Chirilă a fost arestată împreună cu Mihai Pînzari, cel care plătea informațiile din DIICOT furnizate de Chirilă în bijuterii, mașini, bani, excursii, pază și protecție. Mihai Pînzari este un traficant de țigări și cămătar sucevean foarte cunoscut procurorilor și judecătorilor din județ. Iar Suceava nu este orice județ când vine vorba de trafic: pe aici intră lunar în România milioane de pachete de pachete de contrabandă din Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Mituitorul judecătoarei care se droga cu iubitul interlop, în grupul celui mai dur traficant de țigări din Ucraina: „Codană”, expert în jafuri armate în Germania anilor ’90 Punctul critic de pe frontiera româno-ucraineană suceveană al acestui trafic este Vicovu de Sus. Stăpânul absolut al traficului prin acest punct este un cetățean numit Arcadie Plămadă, zis „Codană”, pentru care Pînzari lucra. Ce rol a avut judecătorul Șepelea? Și Nicolae Șepelea, șeful secției penale a Tribunalului Suceava, a fost audiat în cazul judecătoarei Ana Maria Chirilă. Șepelea este, în dese rânduri, coleg de complet de judecată cu Ana Maria Chirilă, după cum arată datele de pe portalul instanțelor de judecată. Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp Uneori, Nicolae Șepelea este președinte de complet și Ana Maria Chirilă judecătoare, alteori – invers. Nu este clar până în acest moment care este calitatea în dosarul Anei Maria Chirilă a judecătorului Șepelea. Citește și: Judecătoarea șpăgară și drogată de la Suceava are trei copii minori în întreținere, dar își punea casa și la dispoziția altor drogați Dar faptul că judecătoarea Chirilă este acuzată că scurgea unor interlopi date din dosarele DIICOT și că, probabil, lua decizii în favoarea acestora, îl face pe președintele secției penale a Tribunalului Suceava foarte relevant în această speță.

Pacienții arși în străinătate - costurile României (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Pacienții arși în străinătate - costurile României

Pacienții arși în străinătate - costurile României. În cazul unor dezastre majore, Uniunea Europeană are o procedură specială de urgență pentru a ajuta: Mecanismul de Protecție Civilă (UCPM). Din 2001, de când a fost creat, acest Mecanism a fost activat de peste 650 de ori pentru situații de urgență, atât în interiorul Uniunii Europene, cât și în întreaga lume. UE, 75% din costurile cu transport și operaționale Principalul motiv al constituirii Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene a fost de a consolida cooperarea dintre statele membre ale UE și, inițial, șase state participante (Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia) în domeniul protecției civile. Citește și: Polițiștii din Crevedia, care în trei ani nu au aflat de stația GPL ilegală, se răzbună: au amendat familia celor uciși de explozie. Pretext: și-au permis să filmeze locul dramei Când amploarea unei situații de urgență depășește capacitățile de răspuns ale unei țări, aceasta poate solicita asistență prin activarea Mecanismului. Prin UCPM, Uniunea Europenă joacă un rol cheie nu doar în coordonarea răspunsului la dezastre, însă contribuie și cu cel puțin 75% din costurile de transport și/sau operaționale ale implementărilor acțiunilor de intervenție și salvare. Cum funcționeazã? UCPM intră în responsabilitatea Direcției Generale pentru Protecție Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar (ECHO) a Comisiei Europene. Nucleul mecanismului este Centrul de coordonare a răspunsului la urgențe (ERCC). Protecția civilă europeană pune într-un fond comun resursele celor 27 de țări UE și ale țărilor participante. În prezent, acestea sunt Turcia, Albania, Bosnia-Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Islanda și Ucraina. Fiecare țară din lume, dar și Națiunile Unite și alte organizații pot cere sprijin Uniunii Europene în situații de urgență. Din punct de vedere operațional, Mecanismul a fost consolidat de mai multe instrumente complementare: RescEU și Copernicus. RescEU este rezerva de ajutor a UE și include, printre altele, avioane de stingere a incendiilor, generatoare, pompe de apă și combustibil, precum și echipamente medicale și medicamente. Copernicus este un serviciu de cartografiere prin satelit care face posibilă localizarea zonelor afectate de dezastre, natura și amploarea acestora. În urma unei cereri de activare a Mecanismului, Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgență (ERCC) mobilizează asistență sau expertiză, din țările membre, dar și a statelor participante. ERCC monitorizează evenimentele din întreaga lume 24/7 și asigură desfășurarea rapidă a sprijinului de urgență printr-o legătură directă cu autoritățile naționale de protecție civilă. Pentru perioada 2021-2027, bugetul total alocat pentru Mecanismul de protecție civilă al Uniunii se ridică la 3,4 miliarde de euro. Pacienții arși în străinătate - costurile României În ceea ce privește victimele incendiilor, de îndată ce se ia decizia de a activa UCPM, autoritățile sanitare din țara afectată trebuie să decidă să acopere costul îngrijirii pe termen lung a pacienților în țara/țările care furnizează tratament. Pentru țările UE și SEE se aplică regulamentul de coordonare a securității sociale, care necesită însă o autorizare prealabilă. Cu alte cuvinte, autoritatea competentă din țara afectată trebuie să se angajeze, înainte de acordarea îngrijirii, că va rambursa costurile, în conformitate cu tarifele țării care furnizează tratamentul. În timp ce statul membru beneficiar acoperă costul tratamentului și al îngrijirii pacienților, evacuările medicale și livrarea de materiale medicale sunt sprijinite și cofinanțate de UCPM. Din Chile până în Ungaria În 2010, în Chile, un cutremur urmat de un tsunami a provocat daune pe scară largă clădirilor și infrastructurii. Autoritățile au cerut activarea mecanismului și, imediat, mai multe state membre ale UE au oferit asistență. Austria a donat generatoare, Slovacia - corturi mari iar Suedia a furnizat poduri mecanice. Au fost trimise, de asemenea, echipe de salvatori și o echipă pentru coordonarea asistenței europene, pentru a sprijini autoritățile chiliene în evaluarea nevoilor. Tot în 2010, UCPM a fost activat și la solicitările autorităților maghiare, în urma inundațiile provocate de prăbușirea barajului Kolontár. Germania, Danemarca, Cehia, Țările de Jos, Austria și Croația au oferit imediat Ungariei 2,12 milioane de saci de nisip pentru a lupta împotriva inundațiilor, precum și asistență umanitară. România, prima solicitare în 2010 România a solicitat și ea activarea UCMP în 2010. Autoritățile au cerut ajutor pentru a face față inundațiilor severe din nord-estul țării. Au fost solicitate baraje gonflabile, pompe, generatoare de energie, echipamente de purificare a apei. Toate țările implicate au răspuns cu promptitudine: la doar câteva ore de la activarea procedurii, Franța, Estonia, Belgia și Austria au trimis primele oferte de ajutor. Lunga lungă a dezastrelor după care a intervenit Mecanismul În 2011, UCPM a fost activat în cazul cutremurui din Tōhoku, Japonia, și al unei explozii în Cipru. În ambele cazuri a fost oferită asistență umanitară și logistică. În 2012 și 2013, UCPM a fost activat pentru a furniza ajutor refugiaților sirieni din Iordania și pentru a lupta împotriva incendiilor forestiere din Grecia, Portugalia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina și Albania. În 2013, Taifunul Haiyan, unul dintre cei mai distrugători cicloni tropicali din ultimul deceniu, a lovit Filipine. Au fost raportate peste 6.200 de decese, patru milioane de persoane strămutate, 16 milioane de persoane afectate. Autoritățile filipineze au solicitat activarea UCPM. După activare, 26 de state participante au oferit asistență umanitară și echipe de experți în protecție civilă. Au fost oferite echipe medicale și spitalele de campanie. Mii de pacienți au fost tratați. Financiar, Filipine a primit 30 de milioane de euro, pentru finanțare umanitară și zece milioane de euro pentru redresare. În mai 2014, UCPM a răspuns solicitărilor de asistență din partea Bosniei și Herțegovinei și Serbiei, după inundațiile devastatoare din regiune. Douăzeci și două de țări participante au răspuns, oferind ajutor umanitar și logistic. În 2015, un cutremur devastator de 7,8 grade a lovit Nepal. Lista tuturor dezastrelor după care Mecanismul a fost folosit poate fi consultată aici. Cea mai mare operațiune: Ucraina Războiul din Ucraina a declanșat cea mai mare operațiune de urgență de la crearea Mecanismului. Toate statele membre ale UE și 3 state participante la UCPM s-au mobilizat. Tot prin activarea UCPM a avut loc și cea mai mare operațiune de evacuări medicale văzută vreodată. În doar câteva luni de la declanșarea războiului au fost efectuate peste 1000 de evacuări medicale. Prin activarea Mecanismul de protecție civilă al UE s-a canalizat asistența de urgență în natură către Ucraina din toată Europa de la începutul războiului. Au fost trimise peste 88.000 de tone de echipamente destinate salvării: alimente și medicamente. Recent, au fost trimise peste 1.000 de generatoare de energie, finanțate integral de UE. UE alocă, de asemenea, încă 55 de milioane de euro în finanțare umanitară Ucrainei, pe lângă cele 145 de milioane EUR deja furnizate la începutul acestui an. Pentru organizarea operațiunilor, au fost înființate hub-uri UCPM în Ucraina, Moldova, România, Slovacia și Polonia. La începutul lunii aprilie, Ucraina a aderat la Mecanismul de protecție civilă al UE ca stat participant.

Dispeceratul Poliției Constanța, protecție pentru drogat (sursa: Realitatea TV)
Eveniment

Dispeceratul Poliției Constanța, protecție pentru drogat

Dispeceratul Poliției Constanța, protecție pentru drogat. Polițiștii care l-au oprit pe Vlad Pascu înainte de accidentul mortal au sunat în dispecerat și au cerut să fie verificați în baza de date atât șoferul, cât și mașina. De acolo i s-a comunicat că totul este în regulă. Reclamat la 112, dar depistat întâmplător În noaptea de 19 spre 20 august, în jurul orei 00:40, un bărbat a sunat 112 pentru a anunța că, pe DN39 Vama Veche - 2 Mai, un autoturism circulă fără să respecte regulile de circulație. Două ore mai târziu, autoturismul a fost depistat întâmpător de o patrulă mixtă formată dintr-un agent de poliție și jandarmi. Citește și: Varianta telefonului salvator pentru tânărul șofer drogat, susținută și de fostul ministru de Externe Baconschi: „Altfel nu-mi explic. Doar îi găsiseră și în bolidul tunat o întreagă «farmacie»” Polițistul avea în jur de șapte – opt luni de când lucra în poliție și fusese detașat de la București. Agentul i-a cerut actele, dar șoferul Vlad Pascu i-a spus că are doar buletinul la el. Citește și: Părinții tânărului șofer drogat din 2 Mai dădeau bani cu camătă în anii 2000. Dobânda, mai mare decât a acoliților lui Sile Cămătaru. Soții Pascu au și încheiat un contract cu Fluturică, omul lui Sile În urma controlului efectuat, în mașina condusă de Vlad Pascu s-a găsit un pachet de țigări în care se aflau o țigară de tip joint, o folie pe care scria Bromazepam și patru pastile. Dispeceratul Poliției Constanța, protecție pentru drogat Surse din cadrul Ministerului de Interne au declarat pentru Defapt.ro că polițistul a sunat în dispecerat și a cerut să fie verificați în baza de date atât șoferul, cât și mașina. De acolo i s-a comunicat că totul este în regulă. Dar mașina condusă de Vlad Pascu nu avea asigurare RCA, cum s-a aflat după producerea accidentului. Citește și: Tatăl tânărului șofer drogat ucigaș, rechin imobiliar care a amenințat-o cu moartea pentru un teren, spune Monica Tatoiu, care susține că a avut un proces cu Pascu senior Tot din dispecerat i s-a comunicat că nu este nici un echipaj de Poliției Rutieră în zonă pentru a testa șoferul, i s-a recomandat să îl ducă pe șofer la postul de poliției Vama Veche. Agentul l-a dus la sediul poliției Vama Veche cu autospeciala poliției. Acolo, testul etilotest a arătat rezultat negativ. În legătură cu joint-ul și pastilele suspecte, agentul a sunat la polițiștii de la BCCO (Crima Organizată) Constanța. Aceștia i-au spus să pună posibilele droguri într-un plic pentru a fi trimise a doua zi la laborator. Rezultatul a venit a doua zi la ora 14:00. Nicuț: "O apărare amuzantă" Vasile Zelca, preşedinte Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual, le-a luat apărarea colegilor săi. "Să știți, baza de date pe care o verifică polițistul a dat de destule ori erori, pentru că polițiștii s-au bazat pe acea bază de date care este o aplicație făcută, creată de asiguratori, care nu este alimentată la timp cu polițele. Nu le avea la dânsul. Și le-a verificat la dispecerat.". Explicaţiile preşedintelui Sindicatului Naţional al Polițiștilor și Personalului Contractual au atras critici dure din partea specialiştilor în drept, potrivit TVR. "Pentru ce mai avem Poliţie Rutieră? Poliţie Rutieră sau, în fine, poliţist care are dreptul de a opri în trafic, pentru că există situaţii în care şi alte organe de poliţie pot opri în trafic. Deci teza că nu putea să verifice şi aşa mai departe, mă scuzaţi, este o apărare amuzantă.", a spus avocata Elenina Nicuţ. Surse MAI: "A fost o eroare în lanț a polițiștilor" Surse din MAI susțin că, dacă există suspiciunea că un șofer este drogat sau are droguri în mașină, trebuie dus la spital pentru recoltarea de probe. "Dacă nu ai posibilitatea să îi faci testul cu aparatul, procedura prevede ca șoferul să fie dus la spital pentru prelevare de probe. Dacă medicul spune că nu prezintă simptome, asta e, îi lași permisul. Lucrurile sunt clare. Citește și: Mama tânărului drogat care a ucis alți doi tineri lovindu-i cu mașina la 2 Mai, poze pe Instagram cu fiul său în care acesta se uita în gol și fuma Doar medicul poate să îți spună dacă prezintă simptomele aferente consumului de droguri sau nu. Medicul îi ia și probele. Dacă medicul îți zice că prezintă simptome, îi retragi permisul până a doua zi la ora opt dimineața, dar nu mai puțin de 12 ore. Îi iei permisul și aștepți rezultatul probelor. Dacă probele confirmă consumul de droguri, rămâne permisul la Poliție și i se face dosar penal. Dacă rezultatele ies negative, îi dai permisul înapoi. Simplu! Dacă îi iei permisul, îi dai o dovadă fără drept de circulație. Unul dintre polițiști era angajat de șapte – opt luni, iar celălalt avea vreo șase ani. A fost o eroare în lanț a polițiștilor", potrivit surselor din MAI. Eliberați din funcții niște șefuleți Surse din MAI au declarat pentru Defapt.ro că ofițerii Corpului de Control al MAI au analizat mai multe piste pentru a înțelege de ce polițiștii nu au luat nici o măsură împotriva șoferului drogat. Una dintre ipotezele luate în calcul a fost să verifice dacă polițiștii implicați în caz au fost sau nu mituiți. Ipoteza cu șpaga nu s-ar fi confirmat. Pe de altă parte, polițiștii care l-au lăsat liber pe Vlad Pascu, au fost dați pe mâna procurorilor pentru abuz în serviciu în urma verificărilor făcute de Corpul de Control al Ministerului Afacerilor Interne. "În contextul în care Inspectoratul de Poliţie Judeţean Constanţa are în folosinţă 12 aparate pentru verificarea prezenţei în organism a unor substanţe cu efecte psiho-active, respectiv drugtest, s-a constatat că poliţiştii aveau posibilitatea să testeze conducătorul auto sau să îl conducă la o unitate medicală autorizată, în vederea examinării clinice şi recoltării de probe biologice. Cu privire la aceste aspecte constatate, urmează a fi sesizat Parchetul de pe lângă tribunalul Constanţa", a arătat Eduard Ionescu, comunicator al MAI. În urma anchetei solicitate de ministrul Afacerilor Interne în legătură cu accidentul rutier de la 2 Mai, s-a dispus eliberarea din funcţie a adjunctului şefului Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa, a şefului Serviciului Rutier Constanţa, a şefului Poliţiei Municipiului Mangalia și şefului Biroului Poliţiei Vama Veche

Protejarea mediului, în noua programă școlară (sursa: Facebook/Ligia Deca)
Mediu

Protejarea mediului, în noua programă școlară

Protejarea mediului, în noua programă școlară. Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a afirmat, miercuri, că au fost incluse în curriculumul naţional noi competenţe civice şi de protejare a mediului, astfel încât elevii să devină adulţi responsabili, "mai preocupaţi de societatea în care trăiesc". Protejarea mediului, în noua programă școlară "O educaţie mai bună înseamnă o lume mai bună. Pe lângă ştiinţe exacte, cultură şi artă, şcoala are rolul de a-i învăţa pe elevi cum pot deveni adulţi responsabili. Adulţii care îşi cunosc drepturile sunt mai preocupaţi de societatea în care trăiesc. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Le pasă de mediul înconjurător şi dau dovadă de respect faţă de ceilalţi oameni. Şcoala le va insufla elevilor aceste valori - de aceea, am inclus în curriculumul naţional noi competenţe civice şi de protejare a mediului", a scris Deca pe pagina sa de Facebook referindu-se la proiectele de legi ale educaţiei. Potrivit ministrului, educaţia civică este importantă întrucât reprezintă un instrument prin care elevii vor fi mai conştienţi de lumea în care trăiesc şi vor dezvolta abilităţi folositoare pe tot parcursul vieţii. Citește și: EXCLUSIV Adjunctul Gărzii de Mediu, pus în funcție de PSD, cercetat de DNA pentru controale la firme de reciclare, deși nu avea astfel de atribuții "Ei vor şti care este rolul lor în societate şi vor fi mai încrezători să acţioneze când va fi nevoie", a adăugat demnitarul.

Putin, măsuri de securitate la extrem (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, măsuri de securitate la extrem

Putin, măsuri de securitate la extrem. Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a luat cu el "valiza nucleară" joi, la Volgograd, în sud-vestul ţării, unde a participat la ceremoniile ocazionate de împlinirea a 80 de ani de la victoria armatei sovietice asupra forţelor naziste în bătălia de la Stalingrad, relatează publicaţia britanică The Mirror. Putin, măsuri de securitate la extrem Cei doi agenţi de securitate care l-au însoţit la ceremonia depunerii de flori la monumentul consacrat soldaţilor sovietici căzuţi în cursul bătăliei de la Stalingrad au fost văzuţi şi fotografiaţi cu două valize negre în mâini. Se presupune că unul ducea aşa-numita "valiză nucleară", iar cel de-al doilea, valiza cu un presupus scut pliabil pentru intervenţie în cazul unui posibil atac armat împotriva preşedintelui rus. La Volgograd, Putin a fost văzut în limuzina sa blindată Aurus, într-un convoi format din 25 de vehicule, inclusiv o ambulanţă, şi sub o pază strictă. Citește și: Linia de atac ideologică a lui Putin în fața tancurilor germane Leopard trimise în Ucraina: „Din nou, succesorii lui Hitler vor să lupte cu Rusia pe pământ ucrainean” Lunetişti au fost postaţi pentru a-l proteja pe preşedinte, iar guvernatorul local, Andrei Bocearov, a fost forţat să intre în carantină timp de nouă zile înainte de a se apropia de Putin. Localnicii au primit ordin să îşi ia liber de la serviciu pentru fi ţinuţi departe de străzi, cu excepţia câtorva rezidenţi aleşi - care au trebuit de asemenea să treacă prin mai multe zile de carantină şi cărora li s-a interzis să se apropie de Putin. Vișnevski: "Discurs propagandistic" Politicianul de opoziţie Boris Vişnevski l-a acuzat pe Putin că a folosit ceremoniile prilejuite de această dată istorică pentru a ţine un "discurs propagandistic" legat de războiul său din Ucraina, care a dus deja la moartea a mii de cetăţeni ruşi, potrivit The Mirror. Potrivit lui Vişinevski, mesajul lui Putin a fost că "operaţiunea militară specială (formularea pe care o foloseşte pentru războiul declanşat de el împotriva Ucrainei - n.r.) ar trebui să fie asimilată Marelui Război pentru Apărarea Patriei (Al Doilea Război Mondial - n.r)" şi că "Occidentul a fost mereu împotriva noastră, inamicul nostru, nu un aliat". "Or, aceasta este o falsificare a istoriei", a spus el. Au existat relatări că autorităţile locale au curăţat oraşul înainte de vizita lui Putin, câinii fără stăpân au fost îndepărtaţi de pe străzi, iar casele dărăpănate au fost dărâmate, pentru ca preşedintele rus să nu vadă sărăcia în care trăiesc oamenii aici, conform tabloidului britanic. Aluzii nucleare Preşedintele rus a ameninţat în mod repetat că ar putea recurge la arma nucleară în cursul războiului pe care l-a declanşat împotriva Ucrainei. Chiar şi în discursul de joi, liderul rus a afirmat că răspunsul Rusiei la livrările de tancuri moderne occidentale Ucrainei "nu se va limita la utilizarea de blindate", făcând aluzie şi la puterea nucleară a ţării, cu care Moscova şi liderii săi s-au lăudat în mai multe rânduri, mai ales după ce conflictul din Ucraina s-a prelungit. În acelaşi timp, Putin a declarat în diferite ocazii, ultima oară la sfârşitul anului trecut, că Rusia "în niciun caz" nu va fi prima care va recurge la armele nucleare, întrucât doctrina sa militară stipulează un astfel de atac doar sub formă de ripostă la un atac similar.

5.000 ucraineni în România, evită înrolarea (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Eveniment

5.000 ucraineni în România, evită înrolarea

5.000 ucraineni în România, evită înrolarea. De la începutul războiului în Ucraina, autorităţile române au identificat pe teritoriul României circa 4.900 de bărbaţi ucraineni care au fugit din ţara lor încălcând legea marţială ce le interzice bărbaţilor care au vârsta de mobilizare în armată să părăsească Ucraina, scrie joi agenţia de presă spaniolă EFE, care publică precizări primite din partea Poliţiei de Frontieră române. 5.000 ucraineni în România, evită înrolarea "Aceşti cetăţeni ucraineni au solicitat să li se acorde protecţie din partea Statului român, întrucât vin dintr-o zonă de conflict", a menţionat Poliţia de Frontieră română într-un răspuns scris transmis către EFE. Aceşti bărbaţi ucraineni, care "au intrat în România fără efectuarea formalităţilor de control la punctele de frontieră", au fost găzduiţi în centrele regionale pentru solicitanţii de azil, se arată în acelaşi răspuns. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina Legea marţială instituită în Ucraina după lansarea invaziei ruse pe 24 februarie interzice plecarea din ţară a bărbaţilor cu vârste între 18 şi 60 de ani, cu excepţia celor care sunt scutiţi de mobilizare în caz de război, celor care au motive medicale şi taţilor cu cel puţin trei copii.

Biden a declasificat informații înainte de război(sursa: Facebook/JoeBiden)
Internațional

Suedia este protejată de SUA

Suedia este protejată de SUA. Suedia a primit asigurări din partea Statelor Unite că va primi sprijin în perioada în care o potențială cerere de aderare la NATO este procesată de cele 30 de națiuni din alianță, a declarat miercuri, la Washington, ministrul de externe Ann Linde. Suedia și Finlanda au rămas în afara NATO în timpul Războiului Rece, dar anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și invazia acesteia în Ucraina au determinat aceste țări să își regândească politicile de securitate, iar aderarea la NATO pare din ce în ce mai probabilă. Suedia este protejată de SUA Ambele țări sunt îngrijorate că ar fi vulnerabile în timpul unui proces de aplicare, care ar putea dura până la un an pentru a fi aprobat de toți membrii NATO. "Bineînțeles, nu voi intra în detalii, dar mă simt foarte sigur că acum avem o asigurare americană", a declarat Linde pentru televiziunea suedeză de la Washington, după ce s-a întâlnit cu secretarul de stat american Antony Blinken. Citește și: Țările din est împiedică Uniunea Europeană să impună un embargo asupra petrolului și produselor petroliere rusești. Ungaria, cel mai vehement critic al măsurii "Totuși, nu garanții concrete de securitate, pe care le poți obține doar dacă ești membru cu drepturi depline al NATO", a adăugat ea, potrivit Reuters. Linde a refuzat să precizeze ce asigurări a primit de la Blinken. "Acestea ar însemna că Rusia poate fi sigură că, dacă va îndrepta orice fel de activități negative împotriva Suediei, lucru pe care l-a amenințat, nu va fi ceva ce SUA ar permite pur și simplu să se întâmple… fără un răspuns", a spus ea. O declarație a Departamentului de Stat al SUA, emisă după întâlnire, a declarat că Blinken a reafirmat angajamentul Washingtonului față de politica NATO de primire a noilor membri, dar nu a făcut nicio mențiune cu privire la garanțiile de securitate. Ministrul suedez al apărării a declarat luna trecută că o cerere de aderare ar putea declanșa o serie de reacții din partea Rusiei, inclusiv atacuri cibernetice și măsuri hibride - cum ar fi campanii de propagandă - pentru a submina securitatea Suediei. Moscova a avertizat că ar putea desfășura arme nucleare și rachete hipersonice în exclava europeană Kaliningrad dacă Suedia și Finlanda devin membre NATO. Linde, care se va deplasa acum în Canada pentru a discuta chestiuni de securitate cu guvernul acesteia, a declarat că Statele Unite susțin cu tărie aderarea Suediei și Finlandei la NATO, care ar spori stabilitatea în regiunile baltice și arctice. Atât Suedia, cât și Finlanda sunt așteptate să ia o decizie cu privire la cererea de aderare la NATO în această lună.

Imagini impresionante cu refugiații ucraineni sosiți în România. Sursă: Inquam Photos - Alex Nicodim
Eveniment

Imagini impresionante cu refugiații ucraineni

Imagini impresionante cu refugiații ucraineni sosiți în România. Peste 14.000 de ucraineni au ajuns în România, începând de joi, ziua când Rusia a invadat Ucraina, iar peste 7.000 s-au refugiat în România. 54 au cerut protecția statului român, a anunțat Ministerul de Interne, sâmbătă. Citește și: Românii, ajutor pentru refugiații ucraineni. Cum puteți ajuta ca voluntari și unde puteți dona Imagini impresionante cu refugiații ucraineni sosiți în România. 54 au cerut azil în țara noastră 14.188 de cetățeni ucraineni au intrat în țară, iar 7.298 de ucraineni au părăsit teritoriul României. 22.105 mașini ucrainene au intrat în România, a precizat MAI, sâmbătă. 54 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România, de la începutul conflictului militar din ţara vecină. Gradul de ocupare al centrelor de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări este de 56,4%. Refugiati ucraineni trec granita in Romania prin vama Siret, in apropierea localitatii Siret, Suceava, vineri 25 februarie 2021. Credit foto: Inquam Photos / Alex Nicodim Mâncare pentru refugiați, la Vama Siret. Sursă imagine: Inquam Photos - Casian Mitu Refugiati ucraineni trec granita in Romania prin vama Siret, in apropierea localitatii Siret, Suceava, vineri 25 februarie 2021. Credit foto: Inquam Photos / Alex Nicodim Alimente pentru refugiați, la Vama Siret. Sursă: Inquam Photos - Casian Mitu

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră