joi 10 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Gabriela Iordache

2076 articole
Gabriela Iordache

Eveniment

Guvernul nu mai are bani să construiască stadioane. Ce pretext penibil a găsit să refuze Iașiul

Proiectul Stadionului Municipal Iași nu mai figurează în evidențele Companiei Naționale de Investiții, potrivit unui răspuns transmis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației la interpelarea deputatului ieșean Alexandru Muraru. Obiectivul fusese inclus inițial pe lista sinteză a CNI, în cadrul subprogramului „Complexuri sportive”, însă doar ca solicitare de principiu, fără depunerea documentației tehnico-economice necesare. Se invocă o întârziere birocratică Ministerul arată că menținerea proiectelor pe lista de așteptare a fost condiționată de reconfirmarea intenției ferme de realizare a investițiilor prin platforma digitală. În cazul stadionului de la Iași, beneficiarul nu ar fi făcut demersurile legale în termenele prevăzute, motiv pentru care proiectul a fost eliminat de pe lista sinteză. Citește și: Patriarhul Daniel, cu jet privat de la București la Suceava și retur Totuși, Primăria Iași poate solicita reintroducerea stadionului în programul CNI destinat complexurilor sportive. Chirica: „Nu ne-au ajutat cu nimic” Primarul Mihai Chirica s-a arătat nemulțumit de dispariția proiectului stadionului și a sălii polivalente de pe lista investițiilor, susținând că Iașiul are proiecte mature, dar nu a beneficiat de sprijin financiar de la buget. „Nu ne-au ajutat cu nimic”, a afirmat edilul, citat de Ziarul de Iași, criticând faptul că alte orașe primesc fonduri pentru arene sportive, în timp ce Iașul rămâne fără un stadion modern. Prezent la Iași, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a făcut o distincție între proiectul sălii polivalente și cel al stadionului. În cazul sălii polivalente, ministrul a spus că investiția nu este blocată, ci are nevoie de actualizarea indicatorilor tehnico-economici printr-o nouă hotărâre de guvern și de asigurarea contribuției naționale. Potrivit acestuia, Primăria Iași și-a asumat relansarea licitației pe baza documentației refăcute și posibilitatea unei cofinanțări inițiale. Nouă stadioane finanțate de stat, în construcție În privința Stadionului Municipal Iași, Cseke Attila a precizat că, în prezent, în România sunt în construcție nouă arene sportive, aflate în diferite stadii de execuție, majoritatea la început. „Dacă se vor găsi soluții financiare, se pot include și alte stadioane”, a declarat ministrul. Cseke Attila a susținut necesitatea investițiilor în infrastructură sportivă, arătând că sportul are nu doar o dimensiune competițională, ci și una socială și comunitară. Pentru astfel de proiecte, autoritățile locale trebuie să asigure o cofinanțare de 25%.

Guvernul nu mai are bani să construiască stadioane. Ce pretext penibil a găsit să refuze Iașiul
Ample mișcări de trupe la vârful Inspectoratelor Școlare Județene. Urmează reorganizarea sistemului
Eveniment

Ample mișcări de trupe la vârful Inspectoratelor Școlare Județene. Urmează reorganizarea sistemului

Colegiul Național „Emil Racoviță” din Iași are un nou director interimar. Irina Zamfirescu, fost inspector școlar pentru disciplina Fizică în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Iași, a preluat conducerea instituției până la organizarea concursului pentru ocuparea postului. Aceasta a anunțat că intenționează să participe la concurs pentru a rămâne director, arată Ziarul de Iași. Profesoară de olimpici Schimbarea a avut loc după ce Mihaela Pîrpîlă-Gotcu, fosta directoare a colegiului, a decis să nu mai continue în funcție și să nu candideze pentru un nou mandat, invocând motive personale. Irina Zamfirescu este profesor titular la Colegiul Național „Emil Racoviță” din 2018, după ce a predat aici prin detașare în perioada 2015-2018. Citește și: Abandonată șase zile în spitalul Floreasca, cu fracturi grave: „Nu m-am simțit o ființă umană”. S-a operat la privat, 8.000 de euro Din 2020, a ocupat funcția de inspector școlar pentru Fizică. Anterior, a fost timp de șase ani director adjunct al Liceului Tehnologic „Mihail Sturdza” din Iași. Noua directoare a declarat că vrea să păstreze tradiția, excelența și seriozitatea care definesc colegiul. Ea a subliniat că legătura sa cu școala este una puternică, fiind profesor al instituției și părinte al unor foști elevi. De-a lungul anilor, a pregătit și elevi cu rezultate la olimpiade. Concurs pentru sute de posturi de director Postul de inspector școlar pentru Fizică, rămas vacant după plecarea Irinei Zamfirescu, a fost preluat de Ana Gabriela Machiu. Aceasta este profesoară la Liceul Teoretic „Miron Costin”, formator la Casa Corpului Didactic „Spiru Haret” și profesor metodist în cadrul ISJ Iași. Numirea face parte dintr-un val mai amplu de schimbări în învățământul ieșean. În total, 17 unități școlare din județ au directori interimari la începutul anului școlar 2026-2027. ISJ Iași pregătește concursuri pentru 305 funcții de conducere: 175 de directori și 130 de directori adjuncți. Concursul este programat pentru finalul anului, după expirarea mandatelor actuale, iar numirile interimare asigură continuitatea conducerii în unitățile ieșene afectate de schimbări. În celelalte 165 de unități cu personalitate juridică, actualii directori vor rămâne în funcție până la finalizarea concursurilor.

Interlopi din clanul Corduneanu, piese grele ale mafiei naționale a jocurilor de noroc. Cum era terorizată concurența
Eveniment

Interlopi din clanul Corduneanu, piese grele ale mafiei naționale a jocurilor de noroc. Cum era terorizată concurența

Un lot de inculpați dintr-un amplu dosar de criminalitate organizată, în care apar și membri ai clanului Corduneanu din Iași, a fost trimis în judecată la Curtea de Apel București. Printre cei acuzați se numără Adrian Corduneanu, Bogdan Corduneanu și Maria Grațiela Corduneanu, alături de alte persoane despre care procurorii susțin că au făcut parte dintr-o rețea construită în jurul afacerilor cu jocuri de noroc și pariuri, arată Ziarul de Iași. „Paza internă” DIICOT – Structura Centrală a dispus, prin două rechizitorii întocmite în august 2026, trimiterea în judecată a 88 de inculpați: 84 de persoane fizice și patru societăți comerciale. Un dosar a fost înaintat Curții de Apel București, iar celălalt, Tribunalului București. Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi fost constituită în 2018 și ar fi acționat la nivel național pentru protejarea intereselor economice ale unor firme din industria jocurilor de noroc. Membrii rețelei ar fi încercat să împiedice extinderea concurenței și să impună anumite condiții proprietarilor altor săli de jocuri. Procurorii susțin că gruparea dispunea de o structură de forță denumită „paza internă”, formată din peste 40 de persoane. Aceasta ar fi intervenit în conflictele cu clienții, împotriva concurenților sau pentru recuperarea unor presupuse datorii. Notorietatea și reputația violentă a unor membri ar fi fost folosite ca instrumente de intimidare. Bani, arme, droguri În dosar este inculpată și avocata ieșeană Ioana Laura Gherghe, acuzată de favorizarea făptuitorului. DIICOT susține că aceasta ar fi transmis membrilor grupării informații despre declarația unei persoane audiate la IPJ Iași. Citește și: Administratorul Palatului CFR a făcut liceul la Arta Teatrală din Bârlad și jurnalismul la Hyperion. Câștigă cât un vicepremier Gruparea a fost destructurată în noiembrie 2022, după peste 120 de percheziții efectuate în București și în mai multe județe. Anchetatorii au ridicat atunci bani, arme, săbii, arbalete și droguri. Acuzațiile includ constituirea unui grup infracțional organizat, șantaj, tentativă de omor, lipsire de libertate, violențe, favorizarea făptuitorului și infracțiuni privind drogurile. Inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unor hotărâri definitive.

DOCUMENTE Pahonțu, contrazis de foști camarazi din Securitate: A fost la baricada de la Inter pe 21-22 decembrie 1989 (Recorder)
Eveniment

DOCUMENTE Pahonțu, contrazis de foști camarazi din Securitate: A fost la baricada de la Inter pe 21-22 decembrie 1989 (Recorder)

Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază, este acuzat de Recorder că minte grosolan în legătură cu evenimentele de la baricada de la Inter din 21-22 decembrie 1989, respectiv de la mineriada din 13-14 iunie din Piața Universității din București. A fost sau nu a fost la mineriada din 1990? Generalul Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază, a transmis un punct de vedere după acuzațiile formulate în investigația Recorder privind rolul său la Revoluția din 1989 și la mineriada din 13-14 iunie 1990.  Acesta respinge acuzațiile și afirmă că „afirmațiile care mă vizează sunt neadevărate și lipsite de fundament”. Recorder susține, însă, că documente din arhive și declarațiile unor foști militari îl contrazic pe actualul șef al SPP. Cea mai importantă dispută vizează evenimentele din iunie 1990. Pahonțu afirmă că, în acele două zile, el și militarii din subordinea sa au rămas în cazarmă, „conform documentelor aflate în arhiva Jandarmeriei Române”. În schimb, trei foști subordonați ai săi din UM 0305 Băneasa – Ianțuc Cristian Gheorghe, Ianțuc Daniel Ioan și Spătariu Iulian – au declarat în fața procurorilor militari, în Dosarul Mineriadei, că au participat la evenimentele din București, fiind prezenți la Televiziune și în Piața Universității. O altă mărturie este cea a ofițerului Radu Grigoraș, coleg de unitate cu Lucian Pahonțu, care a afirmat că acesta a acționat în zona Universității în 13-14 iunie 1990. Recorder precizează că Grigoraș și-a reconfirmat declarația. La baricadă sau la 100 m de aceasta? Și în privința Revoluției din decembrie 1989 apar contradicții, potrivit publicației citate. Citește și: Șeful SPP, precizări către Recorder: Nu am avut contact cu revoluționarii (...). Muniția, verificată, nu lipsea nici un cartuș Pahonțu admite că a făcut parte din trupele de Securitate și că a fost prezent pe străzi în noaptea de 21-22 decembrie, dar susține că dispozitivul său se afla la aproximativ 100 de metri de baricada de la Intercontinental. Dar declarațiile maiorului Gheorghe Rădulescu și ale lui Radu Grigoraș indică prezența unității în zona baricadei. În finalul punctului de vedere, Lucian Pahonțu invocă activitatea actuală a SPP și cooperarea instituției cu structuri din NATO, ONU și Uniunea Europeană.

O pădure de blocuri, blocată de consilierii locali ieșeni: orașul se dezvoltă accelerat, infrastructura nu mai face față
Economie

O pădure de blocuri, blocată de consilierii locali ieșeni: orașul se dezvoltă accelerat, infrastructura nu mai face față

Primăria Iași a retras de pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu Local toate proiectele majore de urbanism, după dezbaterile tensionate din Comisia de Urbanism. Astfel, niciun PUZ pentru locuințe colective nu a mai ajuns la vot, în condițiile în care proiectele analizate anterior stârniseră controverse și obiecții din partea consilierilor locali, arată Ziarul de Iași. Proiectele vor fi reanalizate Anunțul a fost făcut de primarul Mihai Chirica la începutul ședinței, înainte ca acesta să părăsească sala pentru a-l întâmpina pe ambasadorul Indiei, aflat în vizită la Iași. Citește și: EXCLUSIV Daniel Băluță, zbor de câteva zeci de mii de euro cu jet privat împreună cu familia. „Din venituri proprii”, spune primarul de la Sectorul 4 Soluția anunțată este una provizorie: proiectele vor fi reanalizate, iar o parte dintre ele ar putea reveni pe ordinea de zi la următoarea ședință. Printre proiectele retrase se află și unul mai vechi al companiei Conest, care vizează construirea unui complex de blocuri de până la 60 de metri înălțime, echivalentul a aproximativ 20 de niveluri, pe un teren de peste trei hectare situat pe șoseaua Iași-Hlincea, dincolo de Târgul de Cherestea. Bloc înalt de 100 de metri Cel mai disputat proiect a fost cel de pe strada Gălățeanu, în Tătărași, unde era propusă construirea a trei blocuri cu șase niveluri, cu o înălțime maximă de 15 metri, pe un teren viran. Pe ordinea de zi urma să intre și proiectul imobiliar de la Capăt Dacia, dintre Depoul de tramvaie și COMAT, care include cel mai înalt bloc propus până acum în Iași, de peste 100 de metri. Proiectul fusese completat cu o funcțiune educațională, creșă sau grădiniță, și modificări privind accesul în ansamblu, dar nu a primit sprijin suficient în comisie.

Cel mai SF mall din România, proiectat de o mare companie internațională, va fi la Iași
Economie

Cel mai SF mall din România, proiectat de o mare companie internațională, va fi la Iași

Palas Iași intră într-un amplu proces de remodelare, după un concept realizat de Foster + Partners, una dintre cele mai cunoscute case de arhitectură din lume. Proiectul vizează atât interiorul centrului comercial, cât și spațiile exterioare din jurul Palatului Culturii, parcul Palas și zona Teatrului Luceafărul. Lucrările, estimate să fie finalizate în 2029, presupun o investiție de aproximativ 80 de milioane de euro, potrivit Ziarul de Iași. 18.000 mp în plus Noul concept urmărește transformarea Palas dintr-un centru comercial într-un „Lifestyle Center”, cu mai multe funcțiuni dedicate petrecerii timpului liber, evenimentelor, recreerii și activităților pentru familii. Parcul va deveni mai verde, cu zone umbrite, spații de joacă inspirate din natură, restaurante, cafenele, piațete tematice și spații pentru evenimente. Zona esplanadei Teatrului Luceafărul va fi reconfigurată. La suprafață va fi amenajat un amfiteatru în aer liber, iar sub esplanadă vor apărea noi spații comerciale, care vor continua până spre zona Hotelului Ramada. Potrivit reprezentanților Iulius, prin regândirea unor clădiri și spații existente vor fi obținuți aproximativ 18.000 de metri pătrați suplimentari. Fațadă de sticlă către Palatul Culturii Schimbări majore vor avea loc și în interiorul Palas. Aproximativ 80% din suprafața de retail va fi remodelată, atriumul va fi refăcut radical, iar printr-o fațadă mare de sticlă va fi deschisă o perspectivă directă către Palatul Culturii. Citește și: EXCLUSIV Daniel Băluță, zbor de câteva zeci de mii de euro cu jet privat împreună cu familia. „Din venituri proprii”, spune primarul de la Sectorul 4 În noul design vor fi integrate elemente inspirate din identitatea Iașiului, inclusiv cele șapte coline, bujorul și motive tradiționale. Proiectul prevede aproximativ 40 de branduri noi, magazine mai mari, un spațiu de joacă interior de peste 2.000 de metri pătrați și o librărie prezentată drept cea mai mare din Moldova. Palas va rămâne deschis pe durata lucrărilor.

Cum fac afaceri românii: împrumuturi dese fără contracte și procese nesfârșite pentru restituire
Economie

Cum fac afaceri românii: împrumuturi dese fără contracte și procese nesfârșite pentru restituire

Patronul complexului „La Castel” din Iași, Constantin Rădeanu, și investitorul imobiliar Cristian Delcea, foști prieteni și asociați de afaceri timp de peste un deceniu, se confruntă acum în instanță într-un litigiu financiar de peste un milion de lei. Disputa a ajuns la Tribunal, unde fiecare dintre cei doi oameni de afaceri ieșeni a susținut că celălalt îi datorează bani, arată Ziarul de Iași. Ca la Radio Erevan Constantin Rădeanu a cerut obligarea lui Cristian Delcea la plata sumei de 1,187 milioane de lei, bani pe care afirmă că i-ar fi împrumutat în august 2019, prin două contracte. Potrivit acestuia, suma trebuia restituită în august 2022, însă termenul a trecut fără plată. În noiembrie 2022, Rădeanu l-a notificat pe Delcea, iar în martie 2023 s-a adresat instanței. Citește și: EXCLUSIV Daniel Băluță, zbor de câteva zeci de mii de euro cu jet privat împreună cu familia. „Din venituri proprii”, spune primarul de la Sectorul 4 Cristian Delcea nu a negat existența contractelor și nici primirea banilor, însă a susținut că sumele reprezentau, de fapt, restituirea unor împrumuturi anterioare acordate lui Rădeanu. Cei doi fuseseră asociați în mai multe afaceri, cel mai cunoscut parteneriat fiind Egros Trade SRL, unde au deținut câte 50% între 2012 și 2022. Toată lumea are dreptate Delcea a formulat și o cerere reconvențională, solicitând 155.000 de euro, diferență despre care spune că ar proveni din împrumuturi mai vechi. În apărare, Rădeanu a invocat prescripția unor pretenții și faptul că o parte dintre sumele reclamate de Delcea ar fi fost deja restituite. Totodată, el a arătat că declarația semnată la ieșirea din Egros Trade SRL viza doar raporturile societare, nu împrumuturile personale dintre cei doi. Judecătorii au analizat contractele, plățile și corespondența dintre cei doi, stabilind că Delcea trebuie să achite 1,187 milioane lei către Rădeanu, în timp ce Rădeanu îi datorează lui Delcea 50.000 de euro. Cum ambii au câștigat parțial, cheltuielile de judecată au fost compensate. Hotărârea Tribunalului nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel, următoarea etapă probabilă a disputei dintre foștii parteneri ieșeni.

„La Mița Biciclista”, aproape în faliment: pierderi de milioane, datorii mai mari decât veniturile, taxe neplătite la stat
Eveniment

„La Mița Biciclista”, aproape în faliment: pierderi de milioane, datorii mai mari decât veniturile, taxe neplătite la stat

Atacul lui Edmond Niculușcă, „fața” de la „La Mița Biciclista”, împotriva patiseriei din Piața Amzei se suprapune peste o situație financiară foarte proastă a restaurantului de lângă Ambasada Franței. Pierderi anuale de milioane de lei Restaurantul „La Mița Biciclista” este operat de Amzei District SRL, firmă în care sunt asociați Aurel Iancu, Alberto Mihai Groșescu și Edmond Jean Niculușcă Drangă. Amzei District SRL funcționează din 2022 și nu a avut profit în nici un an. Mai mult, datoriile sunt uriașe: de la peste 236.000 de lei în 2022, la mai mult de 13,5 milioane de lei în 2025. Anul trecut, veniturile firmei au fost mai mici decât datoriile de 13,5 milioane de lei: au ajuns la 12 milioane de lei. Și tot anul trecut, firma care operează „La Mița Biciclista” a avut pierderi de 4,3 milioane de lei. Datorii și la stat Că situația firmei este dezastruoasă o arată și neplata taxelor către stat. Citește și: CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR Potrivit portalului ANAF, la data de 30 iunie 2026, Amzei District SRL avea obligații restante la buget de peste 186.000 de lei, aproape 170.000 de lei - datorii la asigurările sociale și peste 67.000 de lei - la asigurările de sănătate. În total, firma care operează „La Mița Biciclista” avea taxe restante de aproximativ 423.000 de lei la finalul lunii iunie a.c. Margarina din merdenele a luat foc Un clip publicat de Edmond Niculușcă a provocat un val de reacții pe rețelele sociale după ce acesta a ironizat clienții unei patiserii vechi din Piața Amzei, cunoscută pentru merdenelele sale. În material, Niculușcă a comparat produsele patiseriei cu oferta localului pe care îl reprezintă și a vorbit despre consumatorii de merdenele pe un ton considerat de mulți utilizatori drept ironic, elitist și nepotrivit. Reacțiile au apărut rapid. Numeroși internauți au criticat mesajul, acuzând lipsă de bun gust, snobism și atacarea unui comerț de cartier cu tradiție. Alții au transformat episodul într-o glumă virală, folosind formule precum „Je suis merdenea” și anunțând susținere pentru patiseria din Piața Amzei. În urma criticilor, Edmond Niculușcă și-a cerut scuze public, afirmând că mesajul a rănit oameni, amintiri și un simbol al locului. Și pagina „La Mița Biciclista” a publicat un mesaj, recunoscând că materialul video a fost o greșeală de comunicare.

Avea cea mai bună cocaină, de 100 de euro doza. S-a ales cu opt ani de închisoare
Eveniment

Avea cea mai bună cocaină, de 100 de euro doza. S-a ales cu opt ani de închisoare

Trei bărbați acuzați că alimentau piața de cocaină din Iași au fost condamnați de Tribunal pentru trafic de droguri de mare risc, după o anchetă care a vizat o rețea cu profil internațional. Un albanez la Iași Principalul inculpat, Lek Colaj, cetățean albanez stabilit de mai mulți ani în România, a primit o pedeapsă de opt ani de închisoare. Complicii săi, Sergiu Cătălin Cozma, zis „Mondialu”, și Constantin Roșca, au fost condamnați la șase ani, respectiv cinci ani și patru luni de detenție. Colaj locuia în Lunca Cetățuii, era căsătorit cu o ieșeancă și mai intrase în atenția autorităților în dosare de trafic internațional de droguri, potrivit Ziarului de Iași. Citește și: Apartamentul modificat fără autorizație poate deveni greu de vândut: autorizația de regularizare, soluția care apare din 25 august În 2020, autoritățile italiene îl căutau într-o anchetă privind importul unor cantități mari de cocaină din America de Sud, prin Amsterdam. Anchetatorii ieșeni au monitorizat timp de aproape trei ani gruparea, folosind inclusiv investigatori sub acoperire. Măsuri de precauție Traficanții erau prudenți, schimbau des mașinile, evitau discuțiile telefonice despre droguri și vindeau cocaină doar unor persoane de încredere, la prețuri mai mari decât media pieței. Momentul decisiv a venit în septembrie anul trecut, când Colaj ar fi intenționat să plece din România după o ceartă cu soția. Mașina în care se afla împreună cu ceilalți doi inculpați a fost oprită în apropierea Aeroportului Iași. Perchezițiile au dus la descoperirea a aproape 800 de grame de cocaină și a unor sume importante de bani. La Colaj au fost găsite 642 de grame de cocaină, 471.550 de lei, 15.360 de euro, 1.200 de dolari și 310 lire sterline. Toți trei și-au recunoscut vinovăția, însă au contestat sentința. Dosarul va fi reanalizat de Curtea de Apel Iași pe 15 septembrie.

Statul nu i-a oferit tratament, apoi i-a reproșat că a murit într-o clinică din străinătate fără să fi făcut cerere de decontare
Eveniment

Statul nu i-a oferit tratament, apoi i-a reproșat că a murit într-o clinică din străinătate fără să fi făcut cerere de decontare

Un ieșean a obținut în instanță decontarea parțială a tratamentului urmat de soția sa într-o clinică privată din Austria, după ce femeia, mamă a doi copii mici, a murit în urma complicațiilor provocate de mielom multiplu, o formă de cancer al sângelui. Terapia aprobată în UE, nevalidată în România Femeia fusese diagnosticată în martie 2021 și tratată la Institutul Regional de Oncologie, apoi la Institutul Clinic Fundeni. Citește și: Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE După patru linii de tratament, medicii români au indicat o posibilă soluție: terapia cu Teclistamab, aprobată la nivel european, dar nevalidată încă în România. În ianuarie 2023, pacienta a plecat de urgență în Austria, la recomandarea medicului curant. A murit pe 1 martie 2023, din cauza insuficienței renale și septicemiei, potrivit Ziarului de Iași. Tribunalul acuză o birocrație excesivă Soțul său, Cristian M., a cerut decontarea a 50.825 de euro pentru servicii medicale și 6.500 de euro pentru transport. DSP Iași, Ministerul Sănătății, CJAS Iași și CNAS au refuzat plata, invocând lipsa aprobării prealabile pentru tratamentul în străinătate și faptul că facturile erau emise pe numele pacientei. Tribunalul a apreciat că legislația românească impune o birocrație excesivă în cazuri de viață și de moarte și a reținut că lipsa autorizării prealabile nu poate bloca automat rambursarea. Instanța a obligat inițial CNAS la plata a 197.500 de lei. Ulterior, Curtea de Apel a redus suma la 125.410 lei, reprezentând costul medicamentelor și al rezervelor de sânge, nu și cheltuielile de transport sau onorariile clinicii private. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

Popularul supliment Urigood Forte, interzis pe piață din cauza unui ingredient. Proces în instanță
Eveniment

Popularul supliment Urigood Forte, interzis pe piață din cauza unui ingredient. Proces în instanță

Conflictul juridic privind suplimentul alimentar Urigood Forte cu albastru de metilen continuă în instanțele din București. Totul, după ce producătorul Co Co Consumer 2002 SRL a contestat decizia Centrului Regional de Sănătate Publică Iași de anulare a certificatului de comercializare pe piața românească. Albastrul de metilen ar fi periculos (INSP) Măsura, emisă pe 24 martie 2026, a vizat certificatul din ianuarie 2023 care permitea vânzarea produsului, arată Ziarul de Iași. Compania a cerut suspendarea deciziei și susține că actul administrativ nu este suficient motivat, nu indică norma încălcată și nu prezintă o evaluare științifică privind riscul pentru sănătate. Citește și: Ea - judecătoare la 27 de ani, el - fiu de comisar-șef și afacerist incert. Nunta se anunță bogată Reclamanta a arătat că stocul de Urigood Forte valorează 417.824 de lei, iar retragerea de pe piață ar produce pierderi financiare și de imagine. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a invocat, însă, o alertă europeană transmisă prin sistemul RASFF, după ce autoritatea belgiană pentru siguranța alimentară a primit o reclamație privind îmbolnăvirea unui consumator. INSP a susținut că albastrul de metilen este un ingredient alimentar neautorizat și că utilizarea sa ca colorant alimentar este interzisă. Producătorul a contraatacat cu alt proces Tribunalul a respins cererea de suspendare, reținând că firma nu a prezentat studii care să demonstreze siguranța folosirii albastrului de metilen în suplimente alimentare. Judecătorii au apreciat că măsura are ca scop protejarea sănătății publice și este proporțională, chiar dacă afectează interesele economice ale companiei. Co Co Consumer 2002 SRL a declarat recurs, iar dosarul va ajunge la Curtea de Apel București. În paralel, firma a deschis un alt proces, prin care cere anularea pe fond a deciziei. Societatea, deținută de Marian Constantin Cevei și Ovidiu Constantin Florea, a raportat anul trecut afaceri de 37,7 milioane lei și profit net de 5,8 milioane lei.

Viața la țară: mama și-a ucis fetița de opt luni lovind-o repetat de podea, în casă
Eveniment

Viața la țară: mama și-a ucis fetița de opt luni lovind-o repetat de podea, în casă

Curtea de Apel Iași urmează să dea verdictul final într-un caz grav petrecut în satul Moara Domnească, comuna Văleni, județul Vaslui. Laura Mogoș a fost condamnată în primă instanță la șapte ani de închisoare, după ce și-a ucis fetița de opt luni, pe fondul unei crize nervoase izbucnite după o vizită a asistentei sociale, potrivit Ziarului de Iași.  Sugestia referitoare la sterilet ar fi provocat criza Procurorii o trimiseseră în judecată pentru omor calificat asupra unui membru al familiei, infracțiune pedepsită inclusiv cu detențiunea pe viață. Potrivit anchetei, asistenta socială venise să verifice situația familiei, aflată într-un context material dificil și marcată de episoade de violență domestică. În timpul discuției, aceasta a pomenit posibilitatea folosirii steriletului, aspect care ar fi enervat-o pe femeie. După plecarea asistentei, Laura Mogoș și-a agresat copilul, iar fetița a murit în urma leziunilor suferite. Soțul a descoperit a doua zi că sugarul era mort, după ce femeia îi spusese inițial că nu știe ce se întâmplase. Încadrare juridică schimbată Tribunalul Vaslui a schimbat încadrarea faptei din omor calificat în violență în familie sub forma lovirilor cauzatoare de moarte, reținând că femeia nu a urmărit și nu a acceptat decesul copilului. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu a dus Aeroportul Craiova la pierderi imense, deși este subvenționat de CJ Expertiza psihiatrică a arătat că inculpata avea discernământ diminuat, un intelect liminar (IQ 70-85) și suferea de tulburare depresivă majoră cu elemente psihotice.  Apărarea a susținut că Laura Mogoș fusese o mamă grijulie și că nu anticipase consecințele loviturilor. Sentință contestată de ambele părți Instanța a reținut că Laura Mogoș fusese, până la momentul tragediei, o mamă preocupată de îngrijirea copiilor, dar nu i-a acordat circumstanțe atenuante. Femeia a fost obligată și la plata a 100.000 de lei daune morale pentru cealaltă fiică, în vârstă de patru ani. Sentința a fost contestată atât de inculpată, cât și de procurori. Curtea va stabili definitiv răspunderea penală în acest dosar.

Un preot, cercetat penal pentru că ar fi distrus acareturile de pe un teren cumpărat de ONG-ul său
Eveniment

Un preot, cercetat penal pentru că ar fi distrus acareturile de pe un teren cumpărat de ONG-ul său

Asociația „Glasul Vieții”, înființată de preotul Dan Damaschin, a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași pentru tulburare de posesie și violare de domiciliu. Miza: o magazie, un beci și un gard Dosarul are la bază o plângere penală depusă de familia Lăzărescu, care susține că asociația ar fi demolat o parte dintre construcțiile aflate pe un teren cumpărat ulterior de organizație. Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating Potrivit informațiilor obținute de Ziarul de Iași, familia reclamă distrugerea unor anexe gospodărești, între care o magazie, un beci și un gard, despre care afirmă că îi aparțin în baza unor acte vechi de proprietate. Dosarul penal, în camera preliminară Reprezentanții Asociației „Glasul Vieții” resping acuzațiile și susțin că nu există o problemă penală, urmând ca instanța să decidă. Dosarul se află în camera preliminară, unde judecătorii verifică legalitatea trimiterii în judecată. Plângerea penală a fost depusă în 2022, însă cercetările au fost accelerate abia după o solicitare formulată în instanță de familia Lăzărescu. În paralel, a fost disjunsă și latura civilă, în care ar putea fi cerute despăgubiri materiale.

Fără plată suplimentară: în avion, persoana care însoțește un minor sub 14 ani trebuie să stea pe un loc alăturat
Economie

Fără plată suplimentară: în avion, persoana care însoțește un minor sub 14 ani trebuie să stea pe un loc alăturat

Pasagerii de pe zborurile comerciale vor avea drepturi suplimentare, a anunțat europarlamentarul PNL Dan Motreanu. PE a votat noile prevederi „Pasagerii care utilizează transportul aerian vor beneficia de drepturi suplimentare. Consiliul UE a dat undă verde noilor prevederi pe care le-am votat în Parlamentul European. Pasagerii vor primi compensații pentru anulări și nu vor mai plăti taxe suplimentare pentru anumite servicii. ℹ️ Călătorii au dreptul la compensații dacă un zbor sosește cu o întârziere mai mare de trei ore sau este anulat cu mai puțin de 14 zile înainte de plecare.  ℹ️ Despăgubirile pentru întârzieri sau anulări vor fi de 250 de euro pentru zboruri de până la 1.500 km, 400 de euro pentru zboruri cuprinse între 1.500 și 3.500 de euro pentru celalate zboruri. ℹ️ Pasagerii nu vor plăti taxe suplimentare dacă transportă la bord un articol personal, cum ar fi o geantă mică sau un rucsac. Prețurile afișate trebuie să includă bagajul de mână permis, astfel încât pasagerii să poată compara costurile. ℹ️ În caz de anulare, celor care aleg redirecționarea trebuie să li se ofere o rută alternativă în termen de trei ore. Redirecționarea trebuie efectuată pe cheltuiala companiei aeriene și în condiții de transport comparabile. ℹ️ Orice persoană care însoțește un copil cu vârsta sub 14 ani poate fi așezată pe un scaun alăturat, fără a plăti suplimentar. Aceleași reguli se aplică în cazul persoanelor care însoțesc pasageri cu handicap sau cu mobilitate redusă. ℹ️ În cursul negocierilor, PPE a sprijinit menținerea drepturilor actuale ale pasagerilor și completarea acestora cu drepturi noi.”, a arătat Motreanu într-o postare pe Facebook.

Cum a uitat statul că are de recuperat 6,5 milioane de lei de la o firmă abonată la contracte publice
Economie

Cum a uitat statul că are de recuperat 6,5 milioane de lei de la o firmă abonată la contracte publice

Statul nu mai poate recupera aproape 6,5 milioane de lei, echivalentul a peste 1,25 milioane de euro, la aproape 15 ani după ce Curtea de Conturi a constatat plăți considerate necuvenite către constructorul Vega 93 Galați, în cadrul lucrărilor la Varianta de Ocolire Sud a municipiului Iași. Curtea de Conturi a constatat eșecul Compania Vega 93 Galați, implicată de-a lungul timpului în proiecte importante de infrastructură, inclusiv la Aeroportul Internațional Iași, a intrat în insolvență în 2014 și a ieșit din procedură în 2022. Citește și: Baza de date a Cadastrului a fost spartă, informațiile au fost scoase la vânzare de hackeri Deși societatea și-a reluat activitatea, creanța statului nu a mai fost recuperată. Într-un raport publicat recent, Curtea de Conturi arată că măsura dispusă pentru recuperarea sumelor a rămas fără efect. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră