vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: online

39 articole
Eveniment

Alertă de securitate: nu accesați mesajele cu „Votează copilul prietenului meu”, avertizează MAI

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a transmis un avertisment public privind o nouă tentativă de fraudă în mediul online, prin care atacatorii încearcă să obțină acces la date personale și la conturile de mesagerie ale utilizatorilor. Campania folosește mesaje aparent inofensive, de tipul „votează copilul prietenului meu”, pentru a convinge victimele să acceseze link-uri malițioase. Mesaje cu link-uri periculoase transmise de pe numere cunoscute Potrivit MAI, mesajele care circulă pe rețelele de comunicare conțin link-uri frauduloase. Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș Pericolul este amplificat de faptul că mesajele pot proveni chiar de pe numere de telefon cunoscute, în condițiile în care contul persoanei respective ar putea fi deja compromis. „Mesajele din campania 'votează copilul prietenului meu' conțin un link malițios! Nu accesați link-ul, chiar dacă primiți mesajul de la un număr de telefon cunoscut.” Recomandările MAI: vigilență și protejarea datelor personale MAI le cere cetățenilor să fie atenți la astfel de mesaje, să nu acceseze link-urile primite și să nu distribuie mai departe conținutul suspect. Protejarea datelor personale și verificarea autenticității mesajelor sunt esențiale pentru evitarea compromiterii conturilor.

Tentativă de fraudă online, avertizare MAI (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Interne, Romania)
Premiu record la Loto 6/49, bilet online (sursa: Facebook/Loteria Romana)
Eveniment

A câștigat 9,66 milioane de euro la 6/49 cu un bilet de 12 lei jucat online

Duminică, marele premiu de categoria I la Loto 6/49, în valoare de 49,15 milioane de lei (aproximativ 9,66 milioane de euro), a fost câștigat cu un bilet jucat online, a anunțat Loteria Română. Este al doilea cel mai mare premiu din istoria acestui joc și al treilea câștig de categoria I din acest an. Biletul norocos, cumpărat online Potrivit Loteriei Române, biletul câștigător a fost jucat pe platforma oficială bilete.loto.ro și a costat doar 12 lei. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație Acesta a conținut o singură variantă la Loto 6/49 și o variantă la jocul Noroc. Ultimul mare premiu fusese câștigat pe 11 mai 2025, în valoare de peste 10 milioane de lei. Al doilea cel mai mare câștig din istoria Loto 6/49 Cu o valoare de 49,15 milioane de lei, premiul de duminică se situează pe locul al doilea ca mărime în istoria Loto 6/49. De la începutul anului, acesta este al treilea premiu de categoria I acordat, semn că norocul continuă să surâdă jucătorilor consecvenți. Câștigătorul are 90 de zile pentru revendicare Conform regulamentului Loteriei Române, câștigătorul are la dispoziție 90 de zile de la data tragerii pentru a-și revendica premiul. Dacă nu o face în acest interval, suma se reportează, conform procedurilor în vigoare.

Escrocherie de peste 283.000 de dolari (sursa: Pexels/Artem Podrez)
Eveniment

Loverboy român online: a convins o americancă să-i dea 283.000 de dolari. A fost arestat la Zalău

Un bărbat din județul Sălaj a fost reținut pentru 24 de ore într-un dosar penal ce vizează infracțiunile de înșelăciune în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată, potrivit unui comunicat transmis de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). Operațiunea a fost derulată de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Sălaj, sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău și sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Escrocherie sentimentală de peste 283.000 de dolari Conform anchetatorilor, între anii 2021 și 2024, bărbatul ar fi indus în eroare o femeie din Statele Unite ale Americii, cu care ar fi pretins că are o relație. Citește și: EXCLUSIV „Diavolul” de la Economie căuta informații despre ministrul Miruță, care-l acuză de ilegalități la numiri de șefi în companii de stat Acesta i-ar fi furnizat informații false și i-ar fi făcut promisiuni nerealiste, determinând-o să îi transfere peste 283.000 de dolari americani, prin mai multe operațiuni bancare. Prin aceste acțiuni, bărbatul ar fi cauzat un prejudiciu semnificativ victimei, folosindu-se de o metodă de tip „romance scam”, frecvent întâlnită în mediul online. Falsuri bancare pentru a-și susține minciunile În cadrul anchetei, polițiștii au stabilit că suspectul a falsificat mai multe extrase de cont bancar, pentru a-și susține afirmațiile mincinoase și pentru a câștiga încrederea victimei. O percheziție domiciliară a fost efectuată la locuința bărbatului, unde au fost descoperite și ridicate documente și obiecte relevante pentru cauză, care vor fi folosite în continuarea investigațiilor. Reținere pentru 24 de ore și măsuri judiciare După administrarea probatoriului, suspectul a fost reținut pentru 24 de ore și urmează să fie prezentat magistraților pentru dispunerea măsurilor legale corespunzătoare. Operațiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor din cadrul Serviciului Criminalistic și al Serviciului pentru Acțiuni Speciale al Inspectoratului de Poliție Județean Sălaj. Cazul, parte dintr-un fenomen în creștere Autoritățile avertizează că astfel de escrocherii online, bazate pe manipularea emoțională a victimelor, sunt tot mai frecvente și pot produce prejudicii importante. Poliția Română recomandă cetățenilor prudență sporită în interacțiunile online și verificarea riguroasă a identității persoanelor cu care comunică.

Cum îți protejezi banii online – ghid practic BT de evitare a fraudelor (sursa: Pexels/Mikhail Nilov)
Economie

Cum îți protejezi banii online – ghid practic BT de evitare a fraudelor

Banii munciți cu greu pot dispărea într-o clipă dacă nu ești atent online. Pe lângă tipurile de fraude pe care le știm deja — phishing prin pagini false de Internet Banking, reclame/lean false care promit câștiguri rapide, mesaje prin SMS/WhatsApp/e-mail, spoofing telefonic și tentative care profită de migrarea aplicațiilor (de ex. trecerea la BT Go) — există multe alte scheme la care infractorii apelează. Mai jos găsești o variantă clară, practică, care include toate aceste tipuri și explică cum le poți evita. Tipuri de fraude frecvente Phishing prin pagini false de Internet BankingFraudatorii clonează pagini precum BT24 sau NeoBT (sau alte servicii bancare) — uneori chiar prin reclame sponsorizate — pentru a lua datele tale de logare. Pagina arată identic, dar scopul ei este să obțină userul și parola. Reclame false și scheme „profit rapid”Postări sau reclame care folosesc imaginea unei bănci sau a unor persoane publice și promit profituri mari din investiții minime. Linkurile cer date personale sau bancare și pot redirecționa către site-uri false. Mesaje prin SMS, WhatsApp, e-mailMesaje care par a veni de la bancă și cer „confirmarea” datelor, actualizarea cardului sau introducerea unui link. BT (ca și alte bănci serioase) nu solicită niciodată parole, CVV sau coduri OTP prin aceste canale. Spoofing telefonicApeluri în care atacatorii se prezintă ca angajați ai băncii și cer date sensibile (user, parolă, OTP, CVV). Nu oferi astfel de informații la telefon. Fraude legate de migrarea aplicațiilor (ex. la BT Go)Confuzia creată în timpul schimbării unei aplicații bancare e exploatată: apare informație falsă, linkuri sau apeluri care „ajută” la migrare, dar fură datele. SIM swap (schimbarea cartelei)Atacatorii conving operatorul să mute numărul tău pe o cartelă controlată de ei, primind astfel codurile OTP trimise prin SMS. Skimming / e-skimmingLa bancomat sau POS se pot monta dispozitive care copiază datele cardului; online, site-uri compromise pot fura informațiile cardului (Magecart). Aplicații false și malware pe mobilAplicații care imită servicii legitime, dar fură date sau instalează programe malițioase. De obicei provin din magazine neoficiale sau sunt promovate prin reclame. Scam-uri prin coduri QRUn QR dintr-un anunț sau afiș te poate trimite către o pagină falsă care cere plata sau date sensibile. Romance scams (înșelătorii sentimentale)Persoane care creează relații online pentru a cere bani sau pentru a obține informații personale. Fake tech supportFerestre pop-up sau apeluri care pretind că PC-ul tău e infectat și cer acces remote sau plata unei „reparații”. Business Email Compromise (BEC) și facturi falseÎnșelătorii vizând companii: e-mailuri care par de la manageri sau furnizori și cer plata către conturi frauduloase. Deepfake și spoofing avansatVocea sau video fals (deepfake) folosite pentru a convinge victimele să trimită bani sau să ofere informații.  Cum poți evita aceste fraude – reguli simple, eficiente •    Verifică mereu adresa URL înainte de a introduce date. Caută HTTPS și numele exact al domeniului; atenție la litere în plus sau subdomenii suspecte.•    Nu accesa linkuri din mesaje suspecte. Dacă ți se cere să „actualizezi” ceva, intră direct de pe site-ul oficial.•    Nu oferi niciodată parola, PIN-ul, CVV-ul sau codurile OTP. Banca nu va cere aceste informații prin telefon sau mesaje.•    Folosește 2FA peste aplicație, nu SMS. Preferă Google Authenticator, Authy sau o cheie hardware (YubiKey). SMS-urile pot fi interceptate prin SIM swap.•    Descarcă aplicații doar din Google Play sau App Store. Verifică dezvoltatorul și recenziile; nu acorda permisiuni inutile.•    Evită Wi-Fi public pentru operațiuni financiare. Dacă trebuie, folosește un VPN de încredere.•    Activează alertele pentru tranzacții. Primirea notificărilor în timp real te ajută să detectezi imediat operațiuni neautorizate.•    Folosește un manager de parole. Nu folosi aceeași parolă pe mai multe site-uri.•    Fii sceptic la oferte „prea bune”. Orice promisiune de câștig rapid care cere bani sau date personale este, cel mai probabil, o înșelătorie.•    Protejează-ți SIM-ul. Cere operatorului să adauge un cod PIN pe contul tău și raportează imediat dacă rămâi fără semnal neașteptat.•    Verifică POS/ATM înainte de utilizare — dacă cititorul pare modificat, schimbă aparatului sau banca. Ce faci dacă ai fost victima unei fraude? 1.    Contactează imediat banca pentru blocare carduri și conturi.2.    Schimbă parolele și 2FA la conturile afectate.3.    Păstrează dovezi: capturi de ecran, e-mailuri, numere de apel.4.    Anunță autoritățile (poliție) și, dacă e cazul, centrul de răspuns la incidente cibernetice.5.    Monitorizează soldurile și rapoartele financiare pentru identificarea furtului de identitate. Protecția începe cu doi pași: informare și precauție. Multe fraude funcționează prin exploatarea încrederii sau a grabii — oprește-te un moment, verifică sursa și folosește canalele oficiale ale băncii. Dacă ai dubii, intră direct pe site-ul oficial al băncii sau sună la numărul de pe card. Vigilența ta salvează timp și bani. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Siguranța Online by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea Siguranței Online. Mai multe despre siguranța online găsești și aici: https://www.bancatransilvania.ro/siguranta-online  

Verificarea online a vechimii în muncă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum putem verifica online vechimea în muncă și contribuțiile sociale. Fără drumuri la Casa de Pensii

Ieșenii își pot verifica online vechimea în muncă și contribuțiile sociale, fără drumuri la Casa de Pensii și fără dosare voluminoase. Verificarea online a vechimii în muncă Platforma digitală a Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) permite accesul rapid la datele privind anii lucrați și contribuțiile plătite, direct de pe computer sau telefon. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Procesul este gratuit și se face pe baza CNP-ului, informațiile fiind disponibile în format lunar sau anual, începând cu aprilie 2001. Astfel, angajații pot confirma oricând că vechimea și contribuțiile sunt corect înregistrate, fără să mai caute prin arhive sau să depindă de fostii angajatori. Continuarea, în Ziarul de Iași

Escrocherie sentimentală online de 175.000 de euro (sursa: Pexels/Adrienn)
Eveniment

Un nigerian din Ilfov a înșelat-o cu 175.000 de euro pe o sexagenară. S-au cunoscut online

O femeie de 61 de ani din Prahova a fost înșelată de un cetățean nigerian care a abordat-o prin intermediul unei rețele de socializare. Bărbatul, în vârstă de 35 de ani, i-a câștigat încrederea și a convins-o să îi trimită sume importante de bani, folosind metode de manipulare emoțională. În urma unor percheziții, polițiștii prahoveni l-au reținut pe suspect și au deschis un dosar penal pentru înșelăciune în formă continuată. Percheziții și reținerea suspectului principal Potrivit Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, polițiștii Serviciului de Investigații Criminale au pus în executare un mandat de percheziție domiciliară în cadrul unui dosar penal aflat sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA „În urma activităților investigative complexe, a fost identificat un bărbat de 35 de ani, cetățean nigerian, domiciliat în județul Ilfov, care ar fi acționat cu sprijinul unei femei de 32 de ani, cetățean român, domiciliată în același județ”, se arată în comunicatul Poliției. În timpul perchezițiilor, anchetatorii au descoperit și ridicat mai multe mijloace materiale de probă care urmează să fie analizate. Manipulare emoțională și promisiuni false Ancheta arată că, între septembrie 2022 și martie 2025, femeia a fost abordată online de către bărbatul nigerian, care a pretins că se află într-o situație dificilă. „Acesta ar fi indus-o în eroare prin diverse mijloace de manipulare emoțională și ar fi determinat-o să transfere, în interesul său, sume de bani de aproximativ 168.000 de euro, 2.000 de dolari și 30.300 de lei”, precizează IPJ Prahova. Surse judiciare au declarat că individul invoca frecvent datorii sau probleme medicale grave pentru a obține sprijin financiar. Profitând de empatia femeii, a reușit să o convingă să trimită bani prin transferuri repetate, sub pretexte diferite. Reținut pentru 24 de ore, urmează decizia procurorilor După descinderile efectuate, suspectul a fost reținut pentru 24 de ore și va fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești pentru luarea unei măsuri preventive. Polițiștii continuă investigațiile pentru a stabili dacă bărbatul și complicea sa au fost implicați și în alte cazuri similare de înșelăciune online. Romance scam – un fenomen în creștere Cazul face parte dintr-un tip de fraudă cunoscut sub numele de „romance scam” – escrocherii sentimentale derulate prin rețele sociale sau platforme de dating. Victimele, de obicei persoane vulnerabile emoțional, sunt manipulate să trimită bani escrocilor care pretind afecțiune, intenții serioase sau probleme urgente. Autoritățile atrag atenția că astfel de infracțiuni sunt în creștere și recomandă prudență în relațiile online, mai ales când interlocutorii solicită sume de bani sau oferă povești greu verificabile.

Spitalele publice vor publica lunar rapoarte (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Eveniment

Spitalele vor afișa lunar numărul de nosocomiale, cheltuielile și date despre volumul de pacienți

Spitalele publice vor publica lunar rapoarte. Începând cu 1 octombrie, managerii spitalelor publice vor fi obligați să publice periodic pe site-urile unităților sanitare date detaliate despre activitatea acestora. Spitalele publice vor publica lunar rapoarte Măsura este prevăzută într-un ordin al ministrului Sănătății și reprezintă, potrivit oficialilor, o schimbare majoră în modul de raportare a spitalelor. Citește și: EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): o pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile „Conducerea unui spital public nu este un privilegiu, ci o responsabilitate față de pacienți, personal și bani publici. De la 1 octombrie, această responsabilitate nu va mai putea fi ignorată”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Ce informații vor fi publicate online Managerii trebuie să facă publice date legate de activitatea medicală, economică și administrativă a spitalelor, inclusiv indicatorii de performanță pentru ei și pentru șefii de secție. Printre informațiile ce vor fi disponibile se numără: Indicatori de calitate medicală rata infecțiilor asociate asistenței medicale, procentul de reinternări la 48 de ore după externare, procentul pacienților transferați în alt spital în primele 72 de ore, gradul de satisfacție al pacienților Date financiare venituri totale ale spitalului, venituri din contractul cu CNAS, fonduri de la bugetul de stat, venituri din proiecte nerambursabile și servicii medicale contra cost, cheltuieli totale, de personal, cu medicamente și materiale sanitare Date de utilizare a serviciilor numărul de spitalizări continue și de zi, durata medie de spitalizare, rata cazurilor internate prin transfer, indicele de complexitate a cazurilor (ICM), numărul consultațiilor în ambulatoriu, meniul zilnic al pacienților, detaliat pe regimuri Evaluarea managerilor și a șefilor de secție Ministrul Sănătății a subliniat că indicatorii de performanță nu vor fi simple date statistice, ci instrumente pentru evaluarea obiectivă a fiecărui manager și șef de secție. „Dacă vrem spitale mai bune, trebuie să știm exact cine își face treaba și cine nu”, a adăugat Alexandru Rogobete.

Dovada: Călin Georgescu, ajutat de Moscova (sursa: Inquam Photos/Saul Pop)
Eveniment

DOVADA Călin Georgescu, propagandă online plătită de Moscova prin intermediul lui Ilan Șor

Dovada: Călin Georgescu, ajutat de Moscova - sute de conturi false pe TikTok și Facebook, gestionate de activiști reali ai Blocului „Victorie”, controlat de Ilan Șor din Moscova, au fost create pentru a răspândi propagandă rusească, potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă de la Chișinău. Cum se face manipularea online Activitatea este monitorizată atent, iar comunicarea se face prin grupuri și canale secrete de Telegram. Citește și: Nazare îl ignoră pe Bolojan: nu și-a depus declarația de avere, deși premierul le-a cerut asta miniștrilor Timp de mai multe luni, „activiștii responsabili de comunicare” au fost instruiți online de curatori rusofoni în tehnici de manipulare a algoritmilor rețelelor sociale pentru a obține un impact maxim. Ulterior, aceștia au primit mesaje propagandistice antieuropene, aliniate la narațiunile Kremlinului, și au început să inunde zilnic spațiul online, acționând ca o armată digitală împotriva Republicii Moldova, cu ținta principală – alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Deși inițial activitatea era voluntară, ulterior, cei mai activi membri ai rețelei au fost transformați într-un detașament de mercenari plătiți direct de la Moscova. După ce Rusia, prin rețeaua lui Șor, a cumpărat voturile a zeci de mii de cetățeni la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, fără a reuși să le deturneze, pregătirile pentru parlamentarele din 2025 au început imediat după al doilea tur. Investigația Ziarului de Gardă documentează formarea și consolidarea acestei ferme de troli coordonate de la Moscova, dezvăluind ce narațiuni propagă, cine sunt promovați și cine sunt atacați. Dovada: Călin Georgescu, ajutat de Moscova Proiectul „InfoLider” a fost folosit inclusiv în campanii de susținere pentru Călin Georgescu, fost candidat la președinția României și lider suveranist cercetat penal pentru sprijinirea grupărilor extremiste. După reținerea lui în România, rețeaua a fost instruită să publice mesaje de susținere, însoțite de hashtaguri precum: #NuRomânia, #NuEU, #NuGlobaliștilor, #Crizademocrației. Toate postările erau centralizate prin chatbotul „InfoLider”.

Cum recunoaștem fraudele online și telefonice (sursa: Pexels/Mikhail Nilov)
Eveniment

Escrocherii digitale: semnele prin care putem recunoaște fraudele online și telefonice

Cum recunoaștem fraudele online și telefonice. „Sunt de la bancă, tocmai am detectat o tranzacție suspectă. Vă rog să-mi spuneți codul primit prin SMS” - este unul dintre cele mai des întâlnite scenarii prin care românii sunt păcăliți în 2025. Fraudele online și telefonice au devenit atât de sofisticate, încât, uneori, diferența dintre un apel real și unul fals poate fi doar o secundă de neatenție. Cum recunoaștem fraudele online și telefonice Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția că tentativele de fraudă sunt în creștere, iar atacatorii își rafinează constant metodele. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță De la SMS-uri care promit livrarea unui colet până la emailuri ce imită facturi oficiale, arsenalul infractorilor s-a diversificat. Întrebarea esențială este: cum putem recunoaște aceste capcane și, mai ales, cum putem să ne protejăm? Apelurile false: „vishing-ul” care seamănă cu realitatea Un telefon primit într-o după-amiază obișnuită se poate transforma în începutul unei fraude. Escrocii se prezintă ca reprezentanți ai băncii și creează panică: „Cardul dvs. a fost compromis, trebuie să confirmăm imediat datele”. Tehnicile folosite nu mai sunt rudimentare. Cu ajutorul spoofing-ului, numărul afișat pe ecran poate părea identic cu cel al băncii reale. Victima, prinsă în capcana urgenței, cedează și oferă datele de securitate. Semnul clar de alarmă: băncile nu cer niciodată coduri de autentificare prin telefon. Dacă cineva vă cere acest lucru, închideți imediat și apelați numărul oficial al instituției respective. SMS-urile înșelătoare: coletul care nu vine niciodată „Ai un colet. Plătește taxa de livrare aici”, după care urmează un link. Este mesajul primit de mii de români, în special în perioadele de sărbători sau reduceri. Linkurile trimit către site-uri false, care cer datele cardului. Un mic detaliu poate face diferența: adresa web. În loc de „fancourier.ro”, apare „fan-courier-ro.com”. Diferența e greu de observat pe un ecran mic, dar consecințele pot fi grave. Potrivit campaniilor DNSC, aceste mesaje de tip smishing au explodat în România în ultimii ani, adaptându-se după modelele de consum ale oamenilor. Emailurile frauduloase: phishing-ul care lovește constant Un alt front de atac al infractorilor este emailul. Victimele primesc mesaje care par oficiale, cu antetul băncilor sau al instituțiilor publice. În realitate, sunt copii aproape perfecte, menite să inducă în eroare. Semnele care ar trebui să ne pună pe gânduri sunt: expeditori cu adrese suspecte, de tipul „[email protected]”; greșeli de ortografie sau traduceri stângace; presiune de timp („plătiți în 24 de ore”); atașamente sau linkuri către pagini false. Recomandarea specialiștilor: nu dați click și nu descărcați fișierele până nu verificați autenticitatea direct pe site-ul oficial. Capcanele din rețelele sociale: investiții „miracol” și conturi false În epoca digitală, escrocii profită de rețelele sociale pentru a crea campanii aparent atractive. Mesaje de tipul „Investește 500 de euro acum și câștigi dublu în câteva zile” circulă pe Facebook sau Instagram, uneori folosind chiar imaginea unor persoane publice. Europol avertizează că aceste „oferte” sunt printre cele mai periculoase, pentru că exploatează dorința de câștig rapid și credibilitatea influencerilor. Regula de aur: dacă sună prea frumos ca să fie adevărat, atunci este, cel mai probabil, o înșelătorie. Tiparul comun: frica și graba Dincolo de metodele diferite, toate fraudele au același mecanism psihologic: atacatorii mizează pe emoție. Creează frică (vei pierde bani, contul va fi blocat) sau exploatează lăcomia (vei câștiga dublu, vei primi un premiu). Această presiune de timp este cea mai mare armă a lor. O victimă grăbită are șanse mai mari să facă o greșeală. Măsuri simple de protecție Specialiștii în securitate recomandă câteva măsuri simple, dar esențiale: nu oferiți niciodată parole, coduri sau PIN-uri prin telefon sau SMS; verificați de două ori adresele web și email; folosiți autentificarea în doi pași pentru conturile importante; instalați aplicații de securitate și actualizează constant sistemele; educați și persoanele mai vulnerabile din familie, părinți sau bunici, care pot fi ținte ușoare. Raportarea: un pas care contează România dispune de mecanisme oficiale prin care cetățenii pot semnala tentativele de fraudă. 1911 este numărul unic al DNSC pentru raportarea incidentelor de securitate cibernetică. De asemeneam băncile comerciale au linii speciale pentru denunțarea unor fraude. În cadrul Poliției Române există structurile de criminalitate informatică. Raportarea nu este doar o modalitate de a ne proteja propriile date, ci contribuie și la identificarea rețelelor mai mari și la prevenirea altor victime. Verificare, prudență, raportare Fraudele online și telefonice nu mai sunt simple excepții, ci fac parte din peisajul cotidian al lumii digitale. În 2025, siguranța depinde de informare și vigilență. Recunoașterea semnelor, un ton alarmant, presiune de timp, cereri de date confidențiale, este primul pas spre protecție. Urmează apoi aplicarea unor reguli simple: verificare, prudență și raportare.

Raportarea abuzurilor, formular online pentru pacienți (sursa: Facebook/Ministerul Sănătăţii - România)
Eveniment

Pacienții trimiși de la spitale de stat în clinici private pot acum reclama aceste situații

Raportarea abuzurilor, formular online pentru pacienți. Începând cu 1 septembrie, Ministerul Sănătății va pune la dispoziția pacienților un formular online prin care pacienții vor putea raporta cazurile în care au fost redirecționați abuziv dintr-un spital public către un cabinet privat. Raportarea abuzurilor, formular online pentru pacienți Formularul va fi disponibil pe site-ul oficial al ministerului și va permite pacienților să transmită detalii precum spitalul implicat, medicul responsabil, cabinetul privat către care au fost trimiși și costurile percepute. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Potrivit ministrului, pacienții au reclamat frecvent situații în care li s-a spus că „nu mai sunt locuri”, „s-a terminat plafonul”, „CT/RMN este stricat” sau „laboratorul nu funcționează”. În aceste cazuri, bolnavii au fost direcționați spre cabinete private, unde au plătit pentru servicii care ar fi trebuit să fie gratuite în sistemul public. „Această practică este inacceptabilă și nedemnă. Spitalul public are obligația de a trata pacienții. Activitatea medicală în privat se desfășoară după programul din spitalul public, nu în locul acestuia și nu în detrimentul pacienților”, a subliniat Rogobete. Verificarea și sancționarea cazurilor raportate Toate sesizările trimise prin formular vor fi analizate de specialiștii Ministerului Sănătății și de reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Fiecare caz va fi verificat, iar abaterile vor fi sancționate. Drepturile pacienților și sprijinul pentru personalul medical corect Ministrul a subliniat că pacienții au dreptul să aleagă liber între tratamentul în sistemul public sau în cel privat, dar nu trebuie forțați să plătească pentru servicii medicale la privat sub pretexte false. „Pacienții merită tratament corect, demnitate și grijă – nu umilință și presiuni financiare. Sănătatea românilor nu se negociază. Medicii care acționează corect și pun binele pacientului pe primul loc au Ministerul Sănătății alături, până la capăt”, a transmis Alexandru Rogobete.

Magazine online, vulnerabilități grave de securitate (sursa: Pexels/Vlada Karpovich)
Eveniment

Magazinele online din România, expuse atacurilor informatice (studiu)

Magazine online, vulnerabilități grave de securitate. Compania românească de software Roweb a analizat peste 1.000 de magazine online din România care utilizează platforma Magento, iar concluziile arată un sector expus riscurilor tehnologice și de securitate. Magazine online, vulnerabilități grave de securitate Potrivit studiului, 15% dintre magazine folosesc în continuare Magento 1, o versiune abandonată de Adobe în 2020, fără suport tehnic sau patch-uri de securitate. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Alte 5% dintre site-urile Magento 2 rulează versiuni foarte vechi, iar 1,3% utilizează ediții depășite ale Elastic Search, ceea ce le face vulnerabile în fața atacurilor informatice. Practici slabe de protecție Analiza evidențiază că 17,2% dintre magazinele analizate afișează public versiunea platformei, un detaliu tehnic ce poate fi exploatat ușor de hackeri. Mai mult, 24,1% dintre site-uri păstrează link-ul de administrare în formatul standard /admin, ceea ce facilitează atacurile de tip brute-force. Doar 1,5% dintre magazine au migrat în ultimul an de pe Magento, majoritatea către platforme precum WordPress sau Shopify, semnalând o adopție lentă a soluțiilor mai moderne și mai sigure. Tema Hyvä și versiunea Enterprise, puțin folosite Din totalul magazinelor analizate, doar 4,5% folosesc tema Hyvä, considerată cea mai performantă soluție front-end pentru Magento. În plus, sub 1% dintre magazine rulează pe Magento Enterprise, versiunea destinată companiilor mari, ceea ce sugerează o subutilizare a soluțiilor premium din eCommerce. Informații fiscale și transparență: cifre modeste Doar 32,5% dintre magazine declară public datele fiscale ale companiei pe site, un indicator important al transparenței și încrederii în relația cu clientul. De asemenea, 89,5% dintre site-uri folosesc domenii .ro, iar 78% sunt dezvoltate de doar 7 furnizori software, ceea ce reflectă o concentrare semnificativă în industrie. În plus, 2% dintre domenii includ și un subdomeniu dedicat B2B, semn al orientării către segmentul business-to-business. Domenii populare și prezență social media Cele mai răspândite nișe de eCommerce sunt: echipamente industriale (19,7%), tehnologie (18,1%), sport (7,1%), urmate de auto, artă și fashion. Geografic, București-Ilfov domină cu 43%, urmat de Cluj-Napoca (28%), apoi Arad, Oradea și Timișoara. În ceea ce privește prezența pe rețelele sociale, 57% dintre magazine afișează link către Facebook, 38% către Instagram, 10% LinkedIn și 5% TikTok. Migrarea și modernizarea sunt esențiale Analiza a fost realizată exclusiv pe baza informațiilor publice disponibile pe paginile web (homepage, contact, termeni și condiții, panouri administrative), fără utilizarea unor metode invazive sau instrumente de tip „black-hat”. „Studiul oferă un barometru real al stării actuale a platformelor Magento în România. Dincolo de partea tehnică, el semnalează riscuri reale de securitate și lipsa unor bune practici în gestionarea informațiilor sensibile. Pentru brandurile care vor să rămână competitive și sigure, migrarea la versiuni actualizate și investiția în soluții moderne sunt esențiale”, a declarat Ștefan Nicolae, Head of eCommerce Roweb.  

Cum arată cele mai noi fraude online și cum ne putem proteja? (sursa: Pexels/Yan Krukau)
Economie

Cum arată cele mai noi fraude online și cum ne putem proteja?

În ultimii ani, fraudele online au evoluat rapid, devenind din ce în ce mai sofisticate și mai greu de detectat. Infractorii cibernetici folosesc acum tehnologii avansate precum inteligența artificială, deepfake-uri și tactici psihologice complexe pentru a păcăli utilizatorii. În România și în întreaga lume, numărul victimelor este în creștere, iar metodele folosite sunt din ce în ce mai inventive. Haide să explorăm împreună cele mai noi tipuri de escrocherii online și cum ne putem apăra de ele. 1. Fraudele cu ajutorul inteligenței artificiale: apeluri și video deepfake Una dintre cele mai alarmante tendințe recente este folosirea inteligenței artificiale pentru a crea apeluri telefonice sau videoclipuri care par autentice, dar sunt complet false. Infractorii pot clona vocea unei persoane apropiate și o pot folosi pentru a cere ajutor într-o situație urgentă: „M-am accidentat” sau „Am fost răpit, trimite bani!”. Aceste mesaje pot părea extrem de convingătoare și îi determină pe mulți să reacționeze impulsiv. În unele cazuri, escrocii au folosit chiar deepfake-uri video – imagini manipulate digital care imită perfect chipul și vocea cuiva cunoscut – pentru a convinge victimele să trimită sume mari de bani. De exemplu, în Hong Kong, o companie a fost înșelată cu 25 de milioane de dolari printr-o astfel de metodă. 2. Agenții de turism false și malvertising Alt tip de fraudă care face victime este „triangulation fraud”, mai ales în domeniul turismului. Apar agenții de turism false care folosesc date de card furate pentru a face rezervări reale, dar clienții lor ajung să plătească servicii care nu există. La fel, sunt promovate reclame false online (malvertising) care infectează computerele utilizatorilor sau îi direcționează spre site-uri frauduloase. Dacă găsești oferte „incredibile” la vacanțe sau cazări pe site-uri necunoscute, e un semn de alarmă! 3. Vishing și smishing: apeluri și SMS-uri frauduloase În ultima vreme, în România și în alte țări, escrocii folosesc tehnici numite „vishing” (voice phishing) și „smishing” (SMS phishing). Prin aceste metode, atacatorii imită numere de telefon oficiale ale băncilor, poliției sau altor instituții și trimit mesaje sau efectuează apeluri prin care încearcă să obțină date sensibile sau să convingă victima să facă transferuri rapide de bani. În Marea Britanie, de exemplu, a fost descoperit un dispozitiv numit „SMS blaster”, capabil să trimită mii de mesaje text false, care păreau trimise de la surse oficiale. 4. „Pig butchering”: înșelăciuni romantice și criptomonede O altă schemă care câștigă popularitate se numește „pig butchering”. Prin această metodă, escrocii câștigă încrederea victimei prin mesaje romantice sau prietenoase, apoi o conving să „investească” în platforme false de criptomonede. La început, victima vede „profituri” fictive și devine tot mai încrezătoare, investind sume din ce în ce mai mari – până când escrocii dispar complet cu banii. Această înșelăciune a crescut semnificativ: în 2024 pierderile globale au depășit 12 miliarde de dolari. 5. „Digital arrest scam”: amenințări cu arestarea O schemă recentă și extrem de agresivă este „digital arrest scam”. Victimele primesc apeluri sau mesaje prin care sunt anunțate că sunt acuzate de infracțiuni grave, cum ar fi evaziunea fiscală, și li se cere să plătească rapid „bail” sau „garanții” pentru a evita arestarea. Aceste mesaje sunt însoțite uneori de falsuri digitale – documente sau videoclipuri care par oficiale. Această tactică se bazează pe frica și presiunea emoțională și a făcut deja victime în mai multe țări. 6. „Small drain fraud”: fraude mici, dar constante În loc să încerce să fure sume mari dintr-o dată, unii atacatori practică ceea ce specialiștii numesc „small drain fraud” – retrageri mici, regulate, de 5–20 de euro, pentru a trece neobservate. Aceste sume mici nu trezesc suspiciuni imediat, dar pe termen lung pot însemna pierderi semnificative. Cum te poți proteja? Pentru a rămâne în siguranță în fața acestor pericole tot mai sofisticate, este important să adoptăm câteva măsuri simple, dar eficiente: 1. Fii atent la apelurile și mesajele neanunțate: chiar dacă par să vină de la autorități sau persoane cunoscute, verifică întotdeauna printr-un canal separat înainte de a lua decizii. 2. Analizează bine informațiile primite: ascultă atent dacă vocea sună ciudat sau robotizat și verifică autenticitatea imaginilor sau documentelor. 3. Nu investi pe platforme necunoscute: mai ales dacă îți sunt recomandate de „prieteni” virtuali sau persoane cunoscute recent online. 4. Evită ofertele incredibil de avantajoase: dacă prețul pare prea bun ca să fie adevărat, probabil nu este real. 5. Monitorizează-ți conturile bancare: verifică regulat extrasele de cont și raportează imediat orice tranzacție suspectă, chiar dacă suma este mică. 6. Nu reacționa sub presiune: escrocii folosesc tactici de urgență tocmai pentru a te împiedica să gândești clar. Într-o lume în care tehnologia avansează rapid, trebuie să devenim și noi mai vigilenți. Încrederea este importantă, dar online trebuie să fim mai precauți ca niciodată. Dacă bănuiești că ai fost victima unei fraude sau ai primit mesaje suspecte, contactează autoritățile: Poliția Română sau Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) pot oferi suport specializat. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Siguranța Online by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea Siguranței Online. Mai multe despre siguranța online găsești și aici: https://www.bancatransilvania.ro/siguranta-online  

Voucherele de energie, acordate doar online (sursa: Facebook/STS - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale)
Eveniment

Voucherele de energie pentru persoanele cu venituri mici vor fi acordate doar online

Voucherele de energie, acordate doar online. Aplicația informatică destinată acordării voucherelor de energie pentru consumatorii vulnerabili va fi finalizată mai devreme decât termenul legal de 60 de zile. Dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), platforma va permite depunerea online a cererilor de sprijin financiar pentru plata facturilor la energie electrică. Voucherele de energie, acordate doar online Potrivit informațiilor transmise de Biroul de presă al STS, aplicația informatică EPIDS (Electronic Platform for Issuing Energy Support) este aproape finalizată și urmează să fie lansată înainte de termenul stabilit prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 35/2025. Citește și: Cel mai influent cotidian din Germania, de orientare conservatoare, îl laudă pe Nicușor Dan și critică dur fosta guvernare În această etapă, echipa de dezvoltare a primit deja acces pentru a integra serviciile electronice necesare verificării identității solicitanților și a contractelor de energie. Accesibilă de pe orice dispozitiv, fără instalare Aplicația va fi de tip web, putând fi accesată direct printr-un link, fără a necesita descărcare sau instalare. Poate fi utilizată de pe orice dispozitiv cu browser – calculator, laptop, smartphone sau tabletă. După finalizarea integrărilor tehnice, vor urma testele de performanță și securitate, înainte de lansarea oficială. Depunerea cererilor: online, prin poștă sau primărie Cererea pentru acordarea voucherului de energie va putea fi completată: online, de către titularul contractului sau un membru al familiei; prin intermediul reprezentanților poștali; prin intermediul autorităților locale (primării). Validarea beneficiarilor se va realiza automat, prin interogarea bazelor de date puse la dispoziție de autoritățile competente, fără a fi necesară prezentarea tichetului în format tipărit. Valoarea sprijinului: 50 lei pe lună Sprijinul financiar este în valoare de 50 lei/lună și se acordă în perioada 1 iulie 2025 – 31 martie 2026, exclusiv pentru plata energiei electrice la locul de consum declarat. Pot beneficia de acest ajutor: persoanele singure cu venit net lunar de cel mult 1.940 lei; familiile cu venit net lunar/membru de cel mult 1.784 lei. Ajutorul este acordat pentru un singur loc de consum, indiferent dacă solicitantul este titularul contractului de furnizare de energie electrică sau nu. Termen-limită pentru înscriere: 30 de zile de la lansarea aplicației Pentru a beneficia de sprijin încă din luna iulie 2025, solicitarea trebuie depusă în termen de 30 de zile de la operaționalizarea aplicației EPIDS. În cazul în care cererea este depusă mai târziu, sprijinul va fi acordat începând cu luna înregistrării solicitării, cu condiția îndeplinirii criteriilor legale. Cadru legal: OUG 35/2025 Măsura de sprijin este reglementată prin Ordonanța de Urgență nr. 35/2025, care vine în continuarea mecanismelor de protecție socială pentru consumatorii casnici afectați de sărăcie energetică. Aceasta succede OUG nr. 6/2025, care reglementa perioada 1 aprilie – 30 iunie 2025 pentru energia electrică și perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026 pentru gazele naturale.

O prietenie toxică: avocat devenit agresor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Prietenie devenită toxică: o avocată a fost condamnată pentru hărțuire și acuzații online

O prietenie toxică: avocat devenit agresor. Avocata Gianina Poroșnicu a fost condamnată după ce a fost acuzată că și-a hărțuit fosta angajată și prietenă apropiată, cu care colaborase inițial într-un dosar penal. O prietenie toxică: avocat devenit agresor Relația profesională dintre cele două a început în 2017 și s-a transformat ulterior într-o legătură personală strânsă, până la o ruptură tensionată în 2021. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 După despărțirea profesională, Poroșnicu ar fi făcut publice acuzații la adresa fostei angajate, prin mesaje, e-mailuri și postări pe rețelele sociale, afectându-i imaginea în cercul apropiat. În instanță, mama victimei a relatat că avocata a ajuns să o sune obsesiv, zi și noapte, motiv pentru care a fost nevoită să-i blocheze numărul. Continuarea, în Ziarul de Iași

Primăria Sectorului 3, servicii exclusiv online (sursa: Facebook/Robert Negoita)
Eveniment

Negoiță de la Sectorul 3 a decis că Primăria nu mai primește petenți fizic, ci numai sesizări online

Primăria Sectorului 3, servicii exclusiv online. Începând de luni, Primăria Sectorului 3 trece complet la interacțiunea digitală cu cetățenii, anunțând că toate operațiunile de registratură se vor face exclusiv online. Cetățenii pot accesa serviciile prin portalul de Servicii Electronice sau aplicația de sesizări disponibilă pe iOS și Android. Primăria Sectorului 3, servicii exclusiv online Pentru a sprijini persoanele care nu au acces la internet sau la tehnologie, Primăria oferă infrastructură digitală gratuită la sediul din Calea Dudești nr. 191. Citește și: Salarii consistente, plus multe sporuri, pentru angajații ANAF din București, care azi protestează “spontan“ Aici, cetățenii pot folosi calculatoare și imprimante și vor beneficia de asistență specializată pentru parcurgerea etapelor necesare depunerii documentelor online. Crearea contului și accesarea serviciilor online Locuitorii Sectorului 3 interesați de serviciile online trebuie să parcurgă următorii pași: Crearea unui cont pe portalul oficial sau în aplicația mobilă Folosirea unei adrese de e-mail sau autentificarea prin Ghiseul.ro ori ROeID Deținerea unei semnături digitale, oferită gratuit de primărie pentru o perioadă de trei luni Aceste măsuri vizează facilitarea accesului la servicii pentru toți cetățenii, indiferent de nivelul de familiaritate cu instrumentele digitale. Trecerea la digital, un proces început încă din 2022 Primăria Sectorului 3 a început procesul de digitalizare încă din 2022, printr-o perioadă de tranziție în care registratura fizică a funcționat în paralel cu o zonă de self-service. Cetățenii au avut la dispoziție atât infrastructura digitală, cât și consiliere pentru a se adapta noilor proceduri. Autorizarea comercială – primul serviciu digitalizat complet Un pas important în digitalizare l-a reprezentat autorizarea comercială, care a fost prima componentă a registraturii transferată complet în online. După aproape trei ani de funcționare în regim digital, autoritatea locală a constatat eficiența acestui model și a extins procedura la toate operațiunile de registratură. Obiectiv: administrație eficientă, centrată pe cetățean Potrivit comunicatului oficial, Primăria Sectorului 3 își propune să continue digitalizarea treptată a activității pentru a asigura: O administrație modernă și eficientă Reducerea birocrației și a timpilor de așteptare Acces facil la servicii publice, indiferent de locație Instituția rămâne angajată în a susține inclusiv categoriile vulnerabile – persoane în vârstă sau fără mijloace tehnice – astfel încât tranziția să fie cât mai accesibilă pentru toți cetățenii Sectorului 3.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră