Ne îndreptăm spre cea mai gravă criză energetică mondială din istorie (Agenția Internațională pentru Energie)

Lumea riscă să se confrunte cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.

Avertismentul vine de la Fatih Birol, directorul Agenția Internațională pentru Energie, care vorbește despre o „amenințare majoră” pentru economia globală.

Pierderi record de petrol: mai grave decât crizele din anii ’70

Potrivit lui Birol, impactul asupra pieței energetice este deja fără precedent.

Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat

„Până în prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, mai mult decât cele două crize majore ale petrolului la un loc”, a declarat acesta.

Pentru comparație, în timpul crizelor petroliere din anii ’70, pierderile au fost semnificativ mai mici:

„La acea vreme, în fiecare dintre acele crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, deci, adunându-le pe amândouă, 10 milioane de barili pe zi.”

O criză multiplă: petrol, gaze și geopolitică

Directorul AIE a subliniat că actuala situație depășește chiar și impactul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022.

„Această criză reprezintă, în acest stadiu, două crize ale petrolului şi un colaps al pieţei gazelor la un loc.”

Această combinație de factori amplifică riscurile pentru economia globală și pentru securitatea energetică a statelor.

Infrastructuri energetice distruse în Orientul Mijlociu

Conflictul a afectat deja grav infrastructura energetică din regiune.

Potrivit AIE, cel puțin 40 de instalații din nouă țări sunt serios avariate.

Aceste distrugeri contribuie la scăderea drastică a producției și la creșterea presiunii asupra piețelor internaționale.

Strâmtoarea Ormuz, blocată: un punct critic global

Situația este agravată de blocarea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din producția mondială de hidrocarburi.

Conflictul, început pe 28 februarie prin atacuri israeliene și americane asupra Iranului, a transformat zona într-un punct fierbinte, cu impact direct asupra transportului de energie.

Amenințări și represalii: tensiuni în creștere

Președintele Donald Trump a avertizat că, dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea, Statele Unite vor „ataca și distruge” centralele electrice iraniene, „ÎNCEPÂND CU CELE MAI MARI!”.

În replică, Iranul a lansat atacuri cu rachete și drone asupra infrastructurilor energetice din țările aliate Washingtonului și asupra navelor din Golf, intensificând tensiunile regionale.

Impact global: „Nicio țară nu va fi imună”

Efectele crizei nu vor ocoli nicio economie, avertizează șeful AIE.

„Nicio ţară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă va continua pe această cale.

Prin urmare, este necesară o acţiune la scară globală.”

În același ton alarmant, Birol a adăugat:

„Economia mondială se confruntă cu o ameninţare majoră şi sper din tot sufletul ca această problemă să fie rezolvată cât mai curând posibil.”

Măsuri de urgență și incertitudini pe piață

Pentru a tempera creșterea prețurilor petrolului, Statele Unite au autorizat temporar vânzarea și livrarea de petrol iranian aflat deja pe nave.

Cu toate acestea, Teheranul susține că nu dispune de surplus de țiței, ceea ce limitează eficiența acestei măsuri.