luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iran

324 articole
Internațional

Trump spune deschis că ar vrea să aibă control asupra petrolului iranian (FT)

Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu acordat publicației Financial Times, că și-ar dori ca SUA să preia controlul asupra petrolului iranian, criticând dur vocile din interiorul țării care se opun unei astfel de idei. Liderul de la Casa Albă a susținut că o astfel de acțiune ar putea fi realizată relativ ușor, sugerând că apărarea iraniană este slabă în puncte strategice. Insula Kharg, punct-cheie pentru petrolul Iranului Un eventual control asupra resurselor iraniene ar presupune, cel mai probabil, ocuparea Insulei Kharg, prin care tranzitează aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului. Citește și: ANALIZĂ Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier Experții avertizează însă că o astfel de operațiune ar expune trupele americane unor riscuri majore, inclusiv atacuri directe din partea Iranului. Escaladare militară și mii de ținte vizate Donald Trump a afirmat că SUA au deja mii de ținte identificate în regiune și că un eventual acord ar putea fi încheiat rapid, fără a oferi însă detalii clare despre un posibil armistițiu. În paralel, Washingtonul și-a intensificat prezența militară în Orientul Mijlociu, cu zeci de mii de soldați și desfășurări suplimentare, inclusiv prin Comandamentul Central al Statelor Unite și nave precum USS Tripoli. Strâmtoarea Ormuz și negocierile tensionate Trump a sugerat că Iranul ar putea permite trecerea unor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic vital pentru fluxurile globale de energie. În același timp, lideri iranieni, precum Mohammad Baqer Ghalibaf, acuză SUA că discută public despre negocieri, dar pregătesc în secret o intervenție militară. Opinie publică divizată în SUA În contextul tensiunilor crescute, sondajele arată că peste jumătate dintre americani se opun unei intervenții terestre în Iran. Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să genereze pierderi umane și îngrijorări globale, în timp ce negocierile indirecte dintre Washington și Teheran rămân fragile și incerte.

Trump vrea control asupra petrolului iranian (sursa: Facebook/The White House)
Războiul împotriva Iranului, ilegal (raport Bundestag) (sursa: Facebook/Foreign Ministry, Islamic Republic of Iran)
Internațional

Războiul împotriva Iranului, o încălcare a dreptului internațional (raport parlamentar german)

Un raport publicat duminică de serviciile științifice ale parlamentului german arată că acțiunile militare desfășurate de Statele Unite și Israel împotriva Iran contravin normelor dreptului internațional. Potrivit documentului, aceste atacuri încalcă interdicția utilizării forței, prevăzută în Carta ONU, întrucât nu sunt justificate nici prin dreptul la autoapărare și nici nu au fost autorizate de Consiliul de Securitate al ONU. Analiza Bundestag: posibile implicații pentru Germania Raportul, întocmit la solicitarea unor membri ai Bundestag din partea partidului Die Linke, analizează și implicațiile pe care aceste acțiuni le-ar putea avea pentru Germania. Citește și: ANALIZĂ Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier Un punct central îl reprezintă utilizarea bazelor militare americane de pe teritoriul german, în special Baza aeriană Ramstein, una dintre cele mai importante infrastructuri ale forțelor aeriene americane în Europa. Germania ar putea avea responsabilitate juridică Autorii raportului examinează dacă folosirea acestor baze pentru operațiuni militare ar putea atrage răspunderea Germaniei în baza dreptului internațional. Concluzia documentului este că, „sub rezerva circumstanțelor specifice ale utilizării (...) acest lucru nu este, cu siguranță, exclus”. Cu toate acestea, raportul subliniază că nu există date clare privind utilizarea efectivă a bazei Ramstein în cadrul acestor atacuri. Diferențe de abordare în Europa: Spania vs. Germania De la începutul ostilităților, pe 28 februarie, Spania a interzis utilizarea a două baze militare americane de pe teritoriul său pentru astfel de operațiuni. În schimb, Germania nu a impus restricții privind folosirea bazelor americane, inclusiv Ramstein și Spangdahlem. Poziția oficială a guvernului german La începutul lunii, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Stefan Kornelius, a declarat că utilizarea bazelor militare din Germania se desfășoară în baza unor acorduri și tratate conforme cu dreptul internațional. Acesta a precizat că, în prezent, autoritățile germane nu intenționează să impună restricții suplimentare privind utilizarea acestor facilități militare.

Războiul din Iran lovește economia Europei (sursa: Pexels/www.kaboompics.com)
Economie

Războiul din Iran lovește economia Europei: inflație în creștere și riscuri de stagnare (Bloomberg)

Impactul economic al conflictului din Iran începe să se resimtă puternic în Europa, unde creșterea economică fragilă și accelerarea inflației riscă să amplifice presiunile industriale, fiscale și politice. Potrivit Bloomberg, statele europene își revizuiesc deja prognozele economice în jos. Energie mai scumpă și prognoze revizuite Campania militară lansată de Donald Trump generează incertitudine majoră, determinând creșteri ale prețurilor la gaze și petrol. Citește și: PSD a înființat grupul de whatsapp „Jos Guvernul”. Grindeanu se jenează să spună dacă e activ În acest context, mai multe state europene analizează măsuri pentru a limita impactul inflației. Țări precum Germania și Italia iau în calcul reducerea estimărilor economice, după ce Banca Centrală Europeană a avertizat asupra deteriorării perspectivelor. BCE avertizează: criza ar putea fi mai gravă decât pare Președintele BCE, Christine Lagarde, a transmis un mesaj îngrijorător: "Actualul şoc este probabil dincolo de ce ne imaginăm în acest moment, şi duce la un fel de evaluare întârziată a nivelului gravităţii crizei" Industria europeană, în prima linie a impactului Sectoarele mari consumatoare de energie sunt cele mai expuse. Analistul Christian Keller, de la Barclays, avertizează: "Este foarte clar că primele şi cele mai afectate sunt sectoarele mari consumatoare de energie. Dar cu cât durează mai mult, efectul se va resimţi în fiecare sector" În Germania, industria chimică resimte deja presiuni majore. Companii precum SKW Piesteritz GmbH și Evonik Industries reduc producția sau evaluează impactul. Directorul general al Evonik, Christian Kullmann, a declarat: "Este încă prea devreme să cuantificăm exact efectele. Dar Evonik nu va putea scăpa de consecinţele indirecte ale conflictului" Costuri uriașe pentru transport și lanțuri de aprovizionare Criza afectează și transportul maritim. Grupul Hapag-Lloyd AG înregistrează costuri suplimentare de până la 50 de milioane de dolari pe săptămână. Directorul general Rolf Habben Jansen a precizat că aceste costuri sunt parțial transferate către clienți prin „taxe de urgență”. Consumatorii resimt deja efectele Creșterea prețurilor începe să afecteze direct populația. În Franța, datele publicate de Insee arată o creștere „extrem de puternică” a așteptărilor privind inflația. Marile companii avertizează deja asupra scumpirilor. Next Plc estimează majorări de prețuri de până la 2%. H&M avertizează asupra scăderii consumului. Europa, în fața riscului de stagflație Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, avertizează asupra unui scenariu periculos: "Perspectivele sunt umbrite de incertitudinile profunde, dar este clar că ne confruntăm cu riscul şocului stagflaţiei, cu alte cuvinte, o situaţie în care creşterea economică mai lentă coincide cu o inflaţie mai ridicată" El a adăugat: "Acesta este cazul şi dacă perturbările în aprovizionarea cu energie vor fi de scurtă durată. Într-un astfel de scenariu, analizele noastre sugerează că avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale mai scăzut decât nivelul din previziunile de toamnă, iar inflaţia ar putea fi cu până la un punct procentual mai ridicată" Presiune pe bugete și posibile creșteri de dobânzi Spațiul fiscal limitat al majorității statelor UE îngreunează adoptarea de măsuri de sprijin economic. În același timp, o creștere accelerată a inflației ar putea determina Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile. Piețele financiare anticipează deja o astfel de decizie în cursul acestui an, ceea ce ar putea pune presiune suplimentară pe economiile europene.

Iran permite nave pakistaneze prin Ormuz (sursa: Facebook/Ministry of Foreign Affairs, Islamabad)
Internațional

Iranul permite tranzitul navelor pakistaneze prin Strâmtoarea Ormuz: posibil pas către pace

Guvernul Iran a acceptat să permită trecerea a 20 de nave comerciale sub pavilion pakistanez prin Strâmtoarea Ormuz, într-o decizie anunțată de Pakistan drept „un pas către pace”. Acordul prevede tranzit zilnic pentru nave comerciale Vicepremierul și ministrul de externe pakistanez, Ishaq Dar, a confirmat că acordul permite trecerea a două nave pe zi prin această rută maritimă esențială pentru comerțul global. Citește și: PSD a înființat grupul de whatsapp „Jos Guvernul”. Grindeanu se jenează să spună dacă e activ Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante puncte strategice pentru transportul de petrol și mărfuri, a fost afectată de restricții severe încă de la debutul ostilităților, la sfârșitul lunii februarie. Islamabad salută gestul Iranului: „un vestitor al păcii” Oficialii pakistanezi au descris decizia Teheranului drept un semnal pozitiv pentru stabilitatea regională. Ishaq Dar a subliniat că această concesie este „constructivă și binevenită”. Ministrul a afirmat că decizia Iranului poate contribui la stabilizarea regiunii și reprezintă un pas concret în direcția reluării dialogului. Ishaq Dar a insistat că diplomația și măsurile de consolidare a încrederii rămân singura soluție viabilă pentru detensionarea situației. Discuții la nivel înalt între liderii Iranului și Pakistanului Decizia vine la scurt timp după o convorbire telefonică între premierul pakistanez Shehbaz Sharif și președintele iranian Masud Pezeshkian. În cadrul discuției, Teheranul a subliniat necesitatea „construirii încrederii” ca etapă esențială pentru avansarea negocierilor de pace, inițiate cu sprijinul Statele Unite și facilitate prin intermediul Islamabadului. Consultări regionale pentru evitarea escaladării conflictului Capitala pakistaneză găzduiește o serie de întâlniri diplomatice la nivel înalt, reunind miniștrii de externe ai Arabiei Saudite, Turciei și Egiptului. Scopul acestor consultări este identificarea unei soluții comune care să prevină extinderea conflictului din Golf și să susțină inițiativele de pace în regiune.

SUA ar trimite trupe terestre în Iran (sursa: Facebook/U.S. Central Command)
Internațional

SUA ar putea trimite trupe terestre în Iran: Pentagonul mobilizează mii de militari

Pentagonul pregătește posibile operațiuni militare de teren în Iran, care s-ar putea întinde pe parcursul mai multor săptămâni, potrivit unei investigații publicate de The Washington Post, care citează oficiali americani. Operațiuni punctuale, nu invazie totală Surse din administrația americană susțin că planurile nu vizează o invazie militară de amploare a Iran. Citește și: PSD a înființat grupul de whatsapp „Jos Guvernul”. Grindeanu se jenează să spună dacă e activ În schimb, strategia ar include intervenții limitate, precum raiduri desfășurate de forțe speciale și alte unități militare pe teritoriul iranian. Aceste operațiuni ar avea un caracter tactic și ar urmări obiective specifice, evitând angajarea într-un conflict deschis de lungă durată. Decizia finală, în mâinile lui Donald Trump Potrivit acelorași surse, nu este încă clar dacă președintele Donald Trump va aproba aceste planuri în totalitate, parțial sau le va respinge complet. Liderul american a menținut în ultimele săptămâni o poziție ambiguă privind implicarea directă a trupelor americane în Iran. Consolidare militară în Orientul Mijlociu Nava de asalt amfibie USS Tripoli (LHA-7) a ajuns recent în zonă, conducând un grup naval format din aproximativ 3.500 de militari, inclusiv marinari și pușcași marini. Desfășurarea a fost confirmată de United States Central Command, semnalând o mobilizare strategică semnificativă. Mesaje contradictorii În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că obiectivele Washingtonului în raport cu Iranul ar putea fi atinse fără desfășurarea de trupe terestre. Cu toate acestea, mai multe instituții media americane au relatat recent că administrația Trump analizează posibilitatea trimiterii a cel puțin 10.000 de soldați în Orientul Mijlociu, ceea ce ar marca o escaladare semnificativă a implicării militare americane.

Atac iranian asupra aeroportului din Kuweit (sursa: kuwaitairport.gov.kw)
Internațional

Aeroportul internațional din Kuweit, afectat puternic de drone iraniene, sistemul radar - avariat

Kuweit a fost vizat de un atac cu drone iraniene asupra principalului său aeroport internațional, incident care a provocat pagube semnificative, au anunțat autoritățile sâmbătă. Potrivit informațiilor oficiale, nu au fost înregistrate victime, însă infrastructura aeroportuară a fost afectată. Sistemul radar, grav avariat în urma atacului Conform declarațiilor purtătorului de cuvânt pentru aviația civilă, citate de agenția oficială de presă, sistemul radar al aeroportului a suferit avarii serioase în urma atacului. Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România Deși impactul asupra siguranței pasagerilor a fost limitat, deteriorarea echipamentelor esențiale ridică semne de întrebare privind securitatea infrastructurii aeriene din regiune. Explozie în apropierea Aeroportul Internațional din Erbil În aceeași zi, o explozie a fost auzită în apropierea aeroportului internațional din Erbil, capitala regiunii autonome Kurdistan din nordul Irakului. Un martor a relatat că o coloană de fum era vizibilă deasupra zonei, sugerând un nou incident de securitate în apropierea unei infrastructuri strategice. Trupele coaliției internaționale, ținte frecvente ale atacurilor Zona din jurul aeroportului din Erbil găzduiește consilieri americani ai coaliției internaționale anti-jihadiste, ceea ce o transformă într-o țintă frecventă pentru grupările armate pro-iraniene. Aceste atacuri sunt adesea realizate cu drone explozive, însă, în majoritatea cazurilor, acestea sunt interceptate și neutralizate de sistemele de apărare antiaeriană.

Doi iranieni relaxați: deocamdată, SUA și Israel i-au scos de pe lista celor care trebuie lichidați Foto: Twitter Mohhamad Bagher Ghalif
Internațional

Doi iranieni relaxați: deocamdată, SUA și Israel i-au scos de pe lista celor care trebuie lichidați

Doi iranieni relaxați: deocamdată, SUA și Israel i-au scos de pe lista celor care trebuie lichidați, anunță Wall Street Journal. Este vorba de președintele Parlamentului iranian, Mohhamad Bagher Ghalif, și de ministrul de Externe al acestei țări, Abbas Araghchi. Citește și: Călin Georgescu, înapoi în comunism: propune naționalizarea resurselor și administrare „democratică” Ei au primit această imunitate fiindcă sunt implicați în negocierile cu SUA, dar ea este acordată doar pentru cinci zile. Doi iranieni relaxați: deocamdată, SUA și Israel i-au scos de pe lista celor care trebuie lichidați „Statele Unite și Israelul au decis să elimine temporar numele a două dintre cele mai importante figuri din ierarhia iraniană de pe lista țintelor de asasinat, a relatat Wall Street Journal în această seară (miercuri), citând surse guvernamentale americane. Potrivit raportului, măsura are scopul de a crea o fereastră scurtă de patru până la cinci zile, timp în care nu se vor face încercări de a-i răni pe președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și pe ministrul de externe Abbas Araqchi. Suspendarea intențiilor ofensive are scopul de a crea un «spațiu de imunitate» temporar, permițându-le celor doi oficiali să participe la eforturile de stabilire a unui canal de negocieri direct sau indirect între Teheran și Washington, D.C.”, scrie Israel National News.  Însă presa israeliană este sceptică în ceea ce privește șansele unui acord de pace, arătând că există diferențe prea mari între ceea ce cer SUA și Israelul și pretențiile Teheranului.  Negocierile dintre SUA și Iran rămân „productive”, a declarat miercuri secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, după ce presa de stat iraniană a relatat că Teheranul a respins planul în 15 puncte al lui Trump pentru a pune capăt războiului.

Iranul are alt plan de pace decât cel al SUA (sursa: presstv.ir)
Internațional

Iranul continuă să-l sfideze pe Trump, propune un alt plan de pace în locul celui al SUA

Iranul a refuzat un plan de pace în 15 puncte transmis de administrația americană prin intermediul Pakistanului, considerând propunerea „excesivă” și deconectată de realitatea din teren. Informația a fost relatată de presa de stat iraniană, în contextul conflictului declanșat de SUA și Israel. Teheranul acuză Washingtonul de propuneri „înșelătoare” Potrivit unei surse oficiale citate de Press TV, planul american a fost transmis pe canale diplomatice, însă autoritățile iraniene l-au respins ferm. Citește și: Bolojan îl sfidează pe Ciolacu: PNL, pe cale să racoleze un deputat PSD ales în Buzău Teheranul consideră că oferta de negocieri este „înşelătoare”, amintind că SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului chiar în perioade în care erau în desfășurare discuții diplomatice, atât în iunie anul trecut, cât și la finalul lunii februarie. Ce prevedea planul de pace al SUA Conform informațiilor publicate de presa internațională, planul propus de Washington includea o serie de condiții stricte pentru Iran: predarea întregului stoc de uraniu îmbogățit demontarea principalelor infrastructuri nucleare menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz renunțarea la sprijinul pentru grupări armate din regiune limitarea programului de rachete, inclusiv raza de acțiune În schimb, Iranul ar fi urmat să beneficieze de ridicarea sancțiunilor internaționale și de sprijin pentru dezvoltarea unui program nuclear civil. Condițiile Iranului pentru încetarea războiului Autoritățile de la Teheran au formulat, la rândul lor, propriile condiții pentru oprirea conflictului. Acestea includ încetarea completă a „agresiunii și crimelor” atribuite SUA și Israelului, instituirea unor garanții că nu va mai fi declanșat un nou război împotriva Iranului, plata unor reparații de război și recunoașterea suveranității Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, considerată „un drept natural și legal”. Tensiuni în creștere în jurul Strâmtorii Ormuz Situația rămâne extrem de tensionată, în special în zona strategică a Strâmtorii Ormuz. Donald Trump a anunțat recent amânarea cu cinci zile a unor posibile atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene, după ce a invocat discuții „productive” cu Teheranul. Iranul a negat existența unor negocieri directe, confirmând doar primirea unor mesaje prin intermediari. În același timp, Teheranul a transmis că strâmtoarea rămâne deschisă pentru navele fără legături cu „inamicii Iranului”, avertizând că orice acțiune militară americană ar putea duce la închiderea completă a acesteia. Amenințări privind atacuri asupra infrastructurii regionale Autoritățile iraniene au avertizat că, în cazul unei escaladări militare, vor viza instalațiile energetice din regiune, interesele economice americane și infrastructuri vitale. Aceste amenințări includ inclusiv uzinele de desalinizare a apei, esențiale pentru mai multe state din zonă, ceea ce amplifică riscul unui conflict extins cu impact global.

Trump urmărește zilnic bombardamentele din Iran (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump se distrează zilnic vizionând filmulețe cu bombardamentele din Iran

Președintele american Donald Trump este informat zilnic despre evoluția conflictului cu Iranul printr-un videoclip scurt care rezumă cele mai importante bombardamente, potrivit unui reportaj difuzat de NBC News. Videoclipuri de două minute cu atacurile recente Conform unor oficiali americani citați de presa americană, materialul video primit de Trump are, de regulă, o durată de aproximativ două minute și include o sinteză a celor mai relevante atacuri din ultimele 48 de ore. Citește și: Bolojan îl sfidează pe Ciolacu: PNL, pe cale să racoleze un deputat PSD ales în Buzău Aceste imagini sunt menite să ofere o privire rapidă asupra operațiunilor militare desfășurate în cadrul conflictului declanșat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Trump primește și alte informări despre război Videoclipurile nu reprezintă singura sursă de informare pentru liderul de la Casa Albă. Donald Trump are întâlniri zilnice cu consilierii militari și cu responsabilii serviciilor de informații, primește rapoarte oficiale, discută cu lideri internaționali și urmărește presa. Cu toate acestea, modul în care sunt sintetizate informațiile ridică semne de întrebare în rândul unor aliați politici. Îngrijorări privind percepția asupra conflictului Potrivit surselor citate, aceste videoclipuri au alimentat temeri în rândul apropiaților lui Trump că președintele nu are o imagine completă asupra războiului, aflat deja în a patra săptămână. Există îngrijorări că prezentarea concentrată pe imagini spectaculoase ar putea influența percepția liderului american asupra realității din teren. Frustrarea lui Trump față de mass-media În paralel, Trump ar fi devenit tot mai nemulțumit de modul în care mass-media relatează conflictul. Potrivit NBC News, el consideră că războiul este un succes, bazându-se pe imaginile pe care le urmărește zilnic. Sursele susțin că președintele i-a întrebat pe consilierii săi de ce presa nu reflectă mai mult „ceea ce vede el” în aceste videoclipuri. Casa Albă respinge criticile Reprezentanții administrației americane resping însă ideea că Donald Trump nu ar fi informat corect. "Oricine a participat la discuţii cu preşedintele Trump ştie că el solicită în mod activ contribuţia tuturor celor prezenţi şi aşteaptă onestitate absolută din partea tuturor consilierilor săi principali", a declarat Karoline Leavitt, secretara de presă a Casei Albe. Opoziția publică față de război crește În ciuda poziției administrației, sondajele arată că majoritatea americanilor se opun acestui conflict, inclusiv o parte semnificativă din electoratul lui Trump. Această atitudine este cu atât mai relevantă cu cât, în campania electorală, Donald Trump a promis că nu va implica Statele Unite în războaie de lungă durată.

Războiul din Iran scade prețul aurului (sursa: Pexels/Michael Steinberg)
Economie

Aurul s-a ieftinit cu 25% din cauza războiului din Iran. Este temporar, spun analiștii

Prețul aurului a înregistrat o scădere semnificativă, de aproximativ 25%, de la începutul conflictelor din Orientul Mijlociu, contrar statutului său tradițional de activ de refugiu. Evoluția a stârnit îngrijorări în rândul investitorilor, în contextul presiunilor asupra resurselor strategice și al creșterii nevoii globale de lichiditate, potrivit unei analize realizate de Tavex România. De ce nu mai crește aurul în perioade de criză Reprezentanții Tavex explică faptul că deprecierea aurului nu este cauzată direct de conflict, ci de efectele economice ale acestuia. Citește și: „Dacă băieții ăștia îl dau jos pe Bolojan, Bolojan mai câștigă zece procente” - Daniel Fenechiu Potrivit lui Victor Dima, manager de Trezorerie, tensiunile din regiune afectează fluxurile globale de resurse esențiale, ceea ce determină statele să își utilizeze rezervele pentru a susține economiile. În mod paradoxal, aurul devine astfel o sursă de lichiditate, nu doar un activ de protecție. Rolul strategic al Orientului Mijlociu în economia globală Orientul Mijlociu are o importanță majoră în comerțul internațional, în special prin Strâmtoarea Ormuz, un punct cheie pentru transportul resurselor energetice și chimice. Prin această rută trec zilnic aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol. De asemenea, 25% din livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) și 10% din fluxurile globale de îngrășăminte. În anumite sectoare, dependența este și mai ridicată, cum ar fi îngrășămintele pe bază de azot sau amoniacul, unde procentele ating niveluri critice. Economii dependente de resurse, forțate să vândă aur Analiza evidențiază gradul ridicat de dependență al statelor din regiune față de aceste resurse: Qatar: 65% din PIB (petrol, GNL și îngrășăminte) Arabia Saudită: 55% din PIB (petrol și îngrășăminte) Emiratele Arabe Unite: economie diversificată, dar puternic dependentă de energie, comerț și turism În situațiile în care veniturile scad drastic, guvernele sunt obligate să mențină cheltuielile publice, apelând la active lichide, precum aurul, pentru a acoperi deficitul. Aurul, utilizat ca rezervă în perioade de criză Potrivit lui Victor Dima, exact acesta este rolul pentru care băncile centrale dețin aur: să fie folosit în momente de criză. Același mecanism se aplică și la nivel individual. În perioade de instabilitate economică, oamenii tind să își utilizeze economiile, inclusiv investițiile în aur. România, o excepție: cererea pentru aur rămâne ridicată În contrast cu tendințele globale, piața din România înregistrează o cerere crescută pentru aur de investiții. Clienții nu se grăbesc să vândă, ci, dimpotrivă, profită de scăderea prețurilor pentru a-și crește expunerea. Această abordare reflectă o strategie pe termen lung, în care aurul este perceput ca o formă de protecție împotriva riscurilor geopolitice și economice. Perspective: aurul ar putea depăși 10.000 dolari/uncie Reprezentanții Tavex consideră că scăderea actuală este temporară, iar potențialul aurului rămâne solid pe termen lung. Estimările indică posibilitatea ca prețul aurului să depășească pragul de 10.000 de dolari pe uncie, pe fondul instabilităților globale și al rolului său strategic în sistemul financiar internațional. Tavex România: jucător important pe piața metalelor prețioase Tavex face parte din Grupul Tavid, fondat în 1991, și este activ pe piața din România din 2019. Compania operează mai multe birouri în București și Cluj și oferă produse de aur și argint de investiții, precum și servicii de schimb valutar.

Atac la Bushehr, risc nuclear major (sursa: Planet Labs)
Internațional

Cernobîl în Iran: Rosatom avertizează că centrala de la Bushehr e în pericol după un bombardament

Compania de stat rusă Rosatom atrage atenția asupra unei situații extrem de grave la centrala nucleară iraniană de la Bushehr, după ce instalația a fost lovită marți de un proiectil. Oficialii ruși descriu contextul drept unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii posibile. Impact în apropierea unui reactor nuclear activ Directorul general al Rosatom, Aleksei Lihacev, a declarat că incidentul s-a produs în jurul orei 18:00 GMT, într-o zonă situată în imediata vecinătate a unui reactor nuclear aflat în funcțiune. Citește și: „Dacă băieții ăștia îl dau jos pe Bolojan, Bolojan mai câștigă zece procente” - Daniel Fenechiu Deși nu au fost raportate victime, proximitatea impactului față de infrastructura nucleară ridică semne serioase de alarmă privind siguranța instalației. Evacuare în etape a personalului rus În contextul riscurilor crescute, Rosatom a decis reducerea drastică a personalului de la Bushehr. Compania a inițiat deja a treia etapă de evacuare, în cadrul căreia un grup de angajați a părăsit miercuri dimineață situl, deplasându-se pe cale rutieră către frontiera Iranului cu Armenia. Potrivit declarațiilor oficiale, alte două grupuri urmează să fie evacuate în perioada imediat următoare, pe măsură ce situația din teren evoluează. AIEA, informată oficial despre incident Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat că a fost notificată de către autoritățile iraniene în legătură cu incidentul de la Bushehr. Monitorizarea internațională a situației este esențială, având în vedere riscurile asociate unei instalații nucleare active. Bushehr, singura centrală nucleară a Iranului Centrala de la Bushehr este unica instalație nucleară operațională din Iran. Reactoarele sale funcționează pe bază de combustibil nuclear furnizat de Rusia, iar la începutul lunii martie aproximativ 600 de specialiști ruși erau prezenți la fața locului, dintre care circa 250 în regim permanent. După un prim atac asupra centralei, produs pe 18 martie, Rosatom anunțase deja intenția de a evacua majoritatea personalului. Incidentul recent pare să accelereze aceste planuri, pe fondul deteriorării rapide a situației de securitate. Riscuri majore pentru securitatea nucleară Lovitura asupra centralei Bushehr readuce în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurilor nucleare în zone de conflict. Chiar și în absența unor victime sau a unor avarii majore confirmate, orice incident în proximitatea unui reactor activ poate genera consecințe grave, atât la nivel regional, cât și global.

Negocierile SUA–Iran, Qatar neagă implicarea (sursa: X/Ministry of Foreign Affairs – Qatar)
Internațional

Qatarul respinge afirmațiile lui Donald Trump: „Nu mediem discuții între SUA și Iran”

Qatarul a declarat marți că nu mediază în prezent discuții între Statele Unite și Iran, respingând afirmațiile făcute de președintele american Donald Trump privind existența unor negocieri între Washington și Teheran. Poziția oficială a fost exprimată de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, Majid al-Ansari. Reacția Doha după declarațiile lui Donald Trump Majid al-Ansari a subliniat că autoritățile din Qatar nu sunt implicate în niciun proces de mediere între cele două state. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa „Nu suntem implicați în aceste discuții”, a declarat oficialul, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor despre afirmațiile lui Donald Trump. Liderul american susținuse recent că Washingtonul ar purta „discuții productive” cu Iranul și că ar fi amânat atacuri asupra unor instalații energetice iraniene în acest context. Prioritatea Qatarului: securitatea națională și soluțiile diplomatice Oficialii de la Doha au precizat că, în actualul context tensionat, prioritatea principală este protejarea securității naționale. „Preocuparea noastră principală și focalizarea în prezent sunt pe protejarea țării noastre și luarea măsurilor diplomatice pentru a ne asigura de aceasta”, a afirmat al-Ansari. „Distrugerea Iranului nu este o opțiune”: apel la dialog în Golf Purtătorul de cuvânt al diplomației qatareze a transmis un mesaj clar privind necesitatea evitării escaladării conflictului. „Distrugerea totală a Iranului nu este o opțiune. Noi, în Golf, credem în coexistență. Credem în dialogul cu Iranul”, a declarat acesta. Oficialul a adăugat că regiunea traversează un moment extrem de dificil, dar a exprimat încrederea că va fi găsită o soluție diplomatică. Tensiuni în creștere în Orientul Mijlociu Qatarul a fost implicat anterior în eforturi diplomatice alături de aliați regionali pentru reducerea tensiunilor dintre Statele Unite și Iran, în încercarea de a evita o confruntare militară directă. Situația s-a deteriorat însă după atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, pe 28 februarie, conflictul extinzându-se rapid în Orientul Mijlociu. Teheranul a răspuns prin lovituri asupra Israelului și asupra unor instalații energetice și militare ale statelor din Golf aliate cu Washingtonul.

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz Foto: Facebook USS Abraham Lincoln
Internațional

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz: două milioane de dolari. Însă navele SUA sau israeliene sunt complet interzise la trecerea spre sau dinspre Golful Persic.  Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” Datele de azi arată că traficul prin strâmtoare este în creștere.  Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz „Traficul prin Strâmtoarea Hormuz este deviat din ce în ce mai mult către apele teritoriale iraniene, spre așa-numita «Cabina de taxare a Teheranului», unde se pare că Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice verifică detaliile navelor și, în unele cazuri, percepe o taxă de trecere. Peste 20 de nave de peste 10.000 de tone au urmat acest traseu, care trece între insulele Qeshm și Larak din Iran. Printre acestea s-au numărat două petroliere «zombie» care au tranzitat în timp ce își asumau identitatea unor nave decedate. Se pare că cel puțin două nave care au tranzitat strâmtoarea au plătit, una dintre plăți fiind estimată a fi în jur de 2 milioane de dolari”, scrie Lloydslist.  Plata s-ar face în yuani chinezești.  Parlamentarul iranian Alaeddin Boroujerdi a susținut la televiziunea de stat că Teheranul percepe taxe de aproximativ 2 milioane de dolari anumitor nave pentru „servicii de securitate” și un nou „regim suveran” în strâmtoare – prezentând acest lucru ca acoperind „costurile războiului” și demonstrând puterea Iranului. Cu toate acestea, ambasada Iranului în India a replicat vehement, numind rapoartele „nefondate” și afirmând că comentariile lui Boroujerdi sunt doar opinii personale, nu politici oficiale.

Negocieri SUA-Iran, Trump anunță progrese (sursă: Facebook/The White House)
Internațional

Trump insistă că negociază cu Iranul și chiar anunță progrese: puncte majore de acord

Președintele american Donald Trump a declarat luni că Statele Unite și Iranul au înregistrat progrese importante în urma unor discuții recente, sugerând că un acord ar putea fi încheiat în curând pentru a detensiona conflictul din regiune. Negocieri intense purtate de emisarii americani Liderul de la Casa Albă a precizat că trimisul său pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și consilierul său apropiat Jared Kushner au purtat discuții cu oficiali iranieni duminică, iar negocierile au continuat și luni. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt „Am avut discuţii foarte, foarte solide. Vom vedea unde ne vor duce. Avem puncte, puncte majore de acord, aş spune, aproape toate punctele de acord... am avut discuţii foarte solide, domnul Witkoff şi domnul Kushner le-au avut”, a declarat Trump în faţa reporterilor în Florida. Ulterior, într-o declarație făcută la Memphis, Tennessee, Trump a subliniat că există șanse reale pentru un acord: „Cu Iranul, negociem de mult timp, iar de data aceasta, ei vorbesc serios”. Termen limită de cinci zile pentru un posibil acord Donald Trump a anunțat că administrația americană acordă un interval scurt pentru finalizarea negocierilor. „Acordăm cinci zile, apoi vom vedea unde ne duce asta. Aş spune că, la sfârşitul acestei perioade, cred că ar putea fi o înţelegere foarte bună pentru toată lumea”, a declarat președintele SUA. Totuși, acesta a refuzat să precizeze cu exactitate cine sunt liderii iranieni implicați în discuții, menționând doar că nu este vorba despre liderul suprem. „Discutăm cu omul despre care cred că e cel mai respectat şi lider”, a spus Trump. În schimb, agenția iraniană Fars a negat existența unor contacte directe sau indirecte cu Statele Unite. SUA amână atacurile asupra infrastructurii energetice iraniene Într-un gest de detensionare, Trump a anunțat că va amâna orice atac asupra infrastructurii energetice a Iranului, inclusiv asupra centralelor electrice. Decizia vine după ce Iranul amenințase că va lovi rețelele electrice din Israel și instalațiile care alimentează bazele americane din Golf, în cazul unui atac american. Tensiuni în jurul Strâmtorii Ormuz Anterior, Trump avertizase că infrastructura energetică iraniană ar putea fi distrusă dacă Teheranul nu redeschide complet Strâmtoarea Ormuz pentru transportul maritim. Această rută strategică, esențială pentru comerțul global, a fost afectată de atacuri iraniene, blocând aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. „Strâmtoarea Ormuz va fi "deschisă foarte curând" dacă discuţiile vor funcţiona”, a declarat Trump, sugerând inclusiv ideea unui control comun asupra acesteia. „Poate eu. Poate eu. Eu şi ayatollahul, oricine ar fi ayatollahul, oricine ar fi următorul ayatollah...”, a adăugat liderul american. Impact global: piețe afectate și temeri privind inflația Conflictul declanșat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel a avut deja consecințe majore la nivel global. Peste 2.000 de persoane și-au pierdut viața, iar piețele internaționale au fost puternic afectate. În plus, amenințările privind atacuri asupra infrastructurii energetice din regiunea Golfului au ridicat temeri legate de perturbarea sistemelor de desalinizare a apei și de noi șocuri pe piața petrolului.

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: Mohammed Ghalibaf Foto: X MB Ghalibaf
Internațional

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf, anunță Jerusalem Post, citând surse neoficiale. „Negociem cu omul pe care îl consider cel mai respectat și lider”, a spus, azi, președintele SUA, care însă numele celui cu care Statele Unite au discutat. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Trump a adăugat că emisarul său pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și ginerele său, Jared Kushner, au purtat discuțiile. „Am avut discuții foarte, foarte solide. Vom vedea unde ne vor duce. Avem puncte, puncte majore de acord, aș spune, aproape toate punctele de acord... am avut discuții foarte solide, domnul Witkoff și domnul Kushner le-au avut”, a spus Trump. Președintele a declarat că discuțiile au implicat și problema îmbogățirii uraniului, spunând că își menține angajamentul ca Iranul să nu poată îmbogoți uraniul, precum și față de predarea de către Iran a uraniului îmbogățit existent. UPDATE: Pe contul său de Twitter, Ghalibaf susține că nu au fost nici un fel de negocieri cu Statele Unite: „Nu au avut loc negocieri cu SUA, iar știrile false sunt folosite pentru a manipula piețele financiare și petroliere și pentru a scăpa din mlaștina în care sunt prinse SUA și Israel”.  Pe rețelele sociale există speculații că acest cont de X/Twitter, la fel ca și alte conturi ale unor oficiali iranieni, nu este controlat de Ghalibaf, ci de administratori desemnați de Garda Revoluționară.  Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: radical islamic, dar foarte corupt Născut în 1961 lângă Mashhad, Mohammed-Bagher Ghalibaf a avansat în gradele IRGC în timpul războiului Iran-Irak, comandând ulterior Forța Aerospațială (1997-2000) și poliția națională (2000-2005), unde a supravegheat reprimarea protestelor. A fost primar al Teheranului din 2005 până în 2017, concentrându-se pe infrastructură, dezvoltare urbană și servicii publice pe fondul acuzațiilor de corupție. În timpul mandatului său de primar, cel puțin 20 de trilioane de toman (peste 5 miliarde de dolari la acea vreme) au dispărut din bugetele municipale, existând rapoarte despre cheltuieli nejustificate, angajarea ilegală a 13.000 de angajați și utilizarea abuzivă a fondurilor pentru alegeri. Succesorul său, Mohammad Ali Najafi, a documentat aceste încălcări, inclusiv donarea arbitrară a 674 de proprietăți ale orașului. O înregistrare audio din 2018 a arătat cum Ghalibaf făcea presiuni asupra oficialilor pentru a semna un memorandum fals de 8.000 de miliarde de tomani pentru a acoperi un deficit comun cu Garda Revoluționară descoperit în timpul mandatului său, asociindu-l cu delapidarea de fonduri cu legături cu IRGC. El s-a confruntat cu acuzații de vânzare de proprietăți de top din nordul Teheranului la reduceri către oficialii Gărzii Revoluționare, inclusiv legături cu soția lui Qasem Soleimani, dar o anchetă parlamentară a fost abandonată.  În 2022, familia sa a fost acuzată că a cumpărat apartamente de lux în Turcia cu 1,6 milioane de dolari, pe fondul unor acuzații mai ample de abateri financiare în timpul mandatului său de președinte al Parlamentului. În ciuda scandalurilor, anchetele au stagnat adesea din cauza influenței sale asupra regimului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră