marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iran

260 articole
Internațional

Donald Trump critică alegerea lui Mojtaba Khamenei ca lider suprem al Iranului: Nu sunt mulțumit

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că nu este „mulțumit” de alegerea lui Mojtaba Khamenei în funcția de lider suprem al Iranului, după moartea ayatollahului Ali Khamenei. Declarația a fost făcută luni pentru publicația New York Post, în contextul schimbării de leadership la Teheran, survenită după moartea liderului iranian în timpul ofensivei militare israeliano-americane. Trump critică succesiunea la conducerea Iranului Aflat la Miami, unde urma să participe la o conferință a Partidului Republican, Donald Trump a comentat alegerea noului lider al Republicii Islamice. Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea „Nu sunt mulțumit”, a declarat președintele american pentru New York Post, referindu-se la numirea lui Mojtaba Khamenei. Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului Mojtaba Khamenei, fiul ayatollahului Ali Khamenei, a fost desemnat lider suprem al Iranului după moartea tatălui său, ucis în prima zi a ofensivei israeliano-americane. În vârstă de 56 de ani, Mojtaba Khamenei este considerat una dintre cele mai influente, dar și discrete figuri din sistemul politic iranian. De-a lungul anilor, el a avut o influență semnificativă în cercurile de putere ale Republicii Islamice, deși a evitat aparițiile publice și rolurile oficiale vizibile. Alegerea făcută de Adunarea Experților Noul lider suprem a fost desemnat de Adunarea Experților, organismul religios care are autoritatea de a numi conducătorul suprem al Iranului. Această instituție este formată din 88 de clerici șiiți și are rolul de a supraveghea conducerea religioasă și politică a statului. Alegerea lui Mojtaba Khamenei a fost interpretată de analiști drept o consolidare a aripii conservatoare din Republica Islamică, în special datorită legăturilor sale strânse cu Gărzile Revoluției. Legături puternice cu Gărzile Revoluției Mojtaba Khamenei este considerat apropiat de Gărzile Revoluției, forța militară ideologică a regimului iranian și unul dintre cei mai influenți actori din politica internă și regională a Iranului. Această relație a contribuit la consolidarea sprijinului din partea taberei conservatoare pentru numirea sa în funcția de lider suprem. Demonstrații de loialitate în Teheran După anunțarea succesiunii, mii de iranieni s-au adunat luni în Piața Enghelab din Teheran pentru a-și manifesta loialitatea față de noul conducător al Republicii Islamice. Participanții au scandat numele lui Mojtaba Khamenei și au purtat portrete ale acestuia, precum și drapele ale Iranului.

Trump critică alegerea lui Mojtaba Khamenei ca lider al Iranului (sursa: Facebook/The White House)
Macron vrea redeschiderea strâmtorii Ormuz, Iranul reacționează (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron anunță o misiune de redeschidere a strâmtorii Ormuz, Iranul reacționează: planul e nerealist

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat pregătirea unei viitoare misiuni internaționale „pur defensive” menite să permită redeschiderea strâmtorii Ormuz pentru transportul petrolului și gazelor naturale. Anunțul a fost făcut luni, în timpul unei scurte vizite oficiale în Cipru, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Inițiativa face parte dintr-o desfășurare militară amplă a Franței în regiune, menită să protejeze rutele comerciale maritime și securitatea energetică globală. Macron: „Când Cipru este atacat, Europa este atacată” În timpul vizitei, Emmanuel Macron s-a deplasat la aeroportul militar din Paphos, în sud-vestul Ciprului, care a fost lovit de o dronă la scurt timp după declanșarea ofensivei americano-israeliene împotriva Iranului, pe 28 februarie. Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea Președintele francez a dorit astfel să își arate solidaritatea față de Cipru și față de președintele Nikos Christodoulides. „Când Cipru este atacat, Europa este cea atacată”, a declarat Macron. Liderul francez a subliniat că Europa nu va accepta ca o parte a teritoriului său să fie expusă riscurilor militare. „Nu vom accepta ca nici măcar o bucățică din teritoriul european, cum ar fi Cipru, să fie expusă pericolului”, a afirmat el. La conferința de presă a participat și premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. O misiune navală defensivă pentru escortarea petrolierelor Macron a explicat că misiunea pregătită de Franța și partenerii săi va avea un rol strict defensiv. Obiectivul principal este escortarea navelor comerciale, inclusiv a petrolierelor și a navelor port-container, pentru a permite redeschiderea treptată a strâmtorii Ormuz. Această rută maritimă este esențială pentru comerțul global și pentru transportul petrolului și gazelor naturale din regiunea Golfului. „Suntem pe cale să punem în aplicare o misiune pur defensivă, de escortă, pentru a permite redeschiderea treptată a strâmtorii Ormuz”, a declarat președintele francez. Blocarea traficului în această zonă a determinat o creștere rapidă a prețurilor la hidrocarburi în ultimele zile. Franța își consolidează prezența navală în regiune După vizita din Cipru, Emmanuel Macron s-a deplasat către portavionul francez Charles de Gaulle, aflat în largul insulei Creta. Nava a fost redirecționată spre estul Mediteranei după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Portavionul este nucleul unui amplu dispozitiv naval francez care se extinde în mai multe zone strategice: estul Mării Mediterane; Marea Roșie; strâmtoarea Ormuz. În acest dispozitiv vor fi incluse opt fregate și două portelicoptere amfibii. În plus, Franța, Italia și Spania au trimis fiecare câte o fregată în regiune. Franța își întărește contribuția la operațiunea europeană Aspides Macron a anunțat că Franța va participa „pe termen lung” cu două fregate la operațiunea Aspides, lansată de Uniunea Europeană în 2024 pentru protejarea traficului maritim în Marea Roșie. Operațiunea este coordonată de Grecia, iar o fregată franceză participă deja la această misiune. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a făcut apel la statele europene să consolideze această operațiune prin trimiterea de noi nave militare. La rândul lor, liderii europeni au transmis că UE este pregătită să își adapteze și să își întărească misiunile de protecție maritimă. Declarația a fost făcută de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, Antonio Costa, după o reuniune prin videoconferință cu lideri din Orientul Mijlociu. Macron discută cu parteneri europeni și asiatici Președintele francez a precizat că misiunea navală pentru strâmtoarea Ormuz este pregătită împreună cu parteneri europeni și internaționali. Franța poartă discuții inclusiv cu India și cu alte state asiatice, puternic afectate de perturbarea traficului energetic din Golf. Macron a subliniat că stabilitatea acestei rute maritime este vitală pentru economia globală. G7 analizează soluții pentru criza energetică Franța, care deține în acest an președinția G7, pregătește o reuniune a miniștrilor energiei programată pentru marți, în marja unui summit organizat la Paris pe tema energiei nucleare civile. Macron a declarat că își dorește o coordonare strânsă între statele G7 – Franța, SUA, Marea Britanie, Italia, Germania, Canada și Japonia – pentru gestionarea impactului energetic al conflictului. Printre opțiunile analizate se numără și utilizarea rezervelor strategice de petrol. Macron cere încetarea atacurilor dintre Israel și Hezbollah În timpul deplasării spre Cipru, Emmanuel Macron a discutat telefonic cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Președintele francez a cerut grupării pro-iraniene Hezbollah să înceteze atacurile lansate din Liban. Totodată, el a solicitat Israelului să oprească operațiunile militare împotriva Libanului. „Israelul trebuie să înceteze operațiunile militare și atacurile asupra Libanului cât mai curând posibil pentru a permite restabilirea suveranității și integrității teritoriale a Libanului”, a declarat Macron. El a subliniat că armata libaneză trebuie să rămână singura forță legitimă responsabilă de securitatea teritoriului. Iranul respinge planul privind securizarea strâmtorii Ormuz Reacția Teheranului nu a întârziat. Secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Ali Larijani, a declarat că este puțin probabil ca securitatea să poată fi restabilită în strâmtoarea Ormuz în timpul conflictului. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, oficialul iranian a afirmat că stabilizarea zonei este imposibilă „în mijlocul focului războiului aprins de SUA și Israel”. Larijani a adăugat că inițiativa vine din partea unor state care, în opinia sa, au susținut conflictul din regiune.

Combaterea dronelor iraniene, 11 țări cer ajutorul Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

11 țări, inclusiv SUA, cer ajutorul Ucrainei pentru a combate dronele iraniene, afirmă Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că 11 state, printre care Statele Unite și mai multe țări europene, au solicitat sprijinul Kievului pentru a face față atacurilor cu drone iraniene care vizează state din Orientul Mijlociu. Potrivit liderului ucrainean, experiența armatei ucrainene în interceptarea dronelor de tip Shahed a devenit extrem de valoroasă, după mai bine de doi ani de război cu Rusia. 11 state au cerut sprijinul Ucrainei împotriva dronelor iraniene Volodimir Zelenski a declarat, într-o postare publicată pe Facebook, că Ucraina a primit până în prezent 11 solicitări oficiale de sprijin. Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea „Pentru moment, am primit 11 cereri din partea unor țări vecine Iranului, a unor state europene și a Statelor Unite”, a precizat președintele ucrainean. Zelenski nu a oferit detalii despre toate statele implicate, însă a subliniat că Kievul a răspuns deja unor solicitări „cu decizii concrete și sprijin specific”. Experiența Ucrainei în combaterea dronelor Shahed Potrivit liderului ucrainean, există un interes major pentru expertiza acumulată de Ucraina în combaterea dronelor iraniene cu rază lungă de acțiune. Aceasta include: utilizarea dronelor interceptoare; sisteme de bruiaj electronic; programe de instruire pentru doborârea dronelor de tip Shahed. Armata ucraineană a dezvoltat aceste capacități în timpul războiului cu Rusia, care utilizează frecvent drone Shahed pentru atacuri asupra orașelor și infrastructurii energetice din Ucraina. Ucraina a trimis experți militari în Orientul Mijlociu Săptămâna trecută, Kievul a anunțat trimiterea unor specialiști militari în Orientul Mijlociu pentru a sprijini statele din Golf în respingerea atacurilor cu drone iraniene. Un prim exemplu este Iordania, unde Ucraina a trimis drone interceptoare și o echipă de experți militari pentru a ajuta autoritățile locale să contracareze atacurile. „Am reacționat imediat”, a explicat Zelenski, precizând că solicitarea a fost făcută de Statele Unite joi, iar echipa de specialiști a plecat din Ucraina chiar a doua zi, vineri. Iordania, aliat strategic al SUA în regiune Iordania este unul dintre principalii aliați ai Statelor Unite în Orientul Mijlociu și găzduiește o importantă bază militară americană. Această bază a fost vizată recent de atacuri iraniene, lansate ca represalii după bombardamentele aeriene efectuate de SUA și Israel asupra Iranului, operațiuni începute în urmă cu mai bine de o săptămână. Zelenski speră la sprijin militar suplimentar pentru Ucraina Într-o conferință de presă susținută duminică, Volodimir Zelenski a declarat că implicarea Ucrainei în sprijinirea securității regionale ar putea avea efecte pozitive și pentru Kiev. Președintele ucrainean speră că această cooperare militară va contribui la consolidarea capacităților defensive ale Ucrainei, inclusiv prin obținerea de echipamente suplimentare. Kievul are nevoie în special de rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot și de armament pentru avioanele de luptă F-16. Deși Statele Unite nu mai furnizează echipamente militare gratuite Ucrainei de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, livrările de armament continuă, fiind finanțate în mare parte de statele europene. Dronele Shahed, o armă centrală în conflictele recente Ucraina se confruntă aproape zilnic cu atacuri masive ale dronelor rusești cu rază lungă de acțiune, bazate pe modelul iranian Shahed. Rusia a copiat designul acestor drone și le produce acum în masă sub denumirea Gheran-2. Același tip de drone a fost folosit recent de Iran în atacurile asupra statelor din Golf și asupra Israelului, ca răspuns la bombardamentele israeliene și americane începute la finalul lunii februarie. Ucraina susține că dronele iraniene conțin componente rusești Volodimir Zelenski a declarat luni că noi informații indică utilizarea unor componente de fabricație rusească în dronele iraniene Shahed folosite în atacurile recente din Orientul Mijlociu. Liderul ucrainean a subliniat că Ucraina este dispusă să sprijine statele care îi oferă ajutor în apărarea împotriva agresiunii ruse. „Ucraina este pregătită să răspundă pozitiv cererilor celor care ne ajută să protejăm viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”, a afirmat Zelenski. Dronele interceptoare dezvoltate de industria ucraineană Industria de apărare a Ucrainei a dezvoltat în ultimii ani drone interceptoare speciale, concepute pentru a neutraliza dronele Shahed. Aceste aparate sunt relativ ieftine, de unică folosință, și au rolul de a intercepta și distruge dronele kamikaze cu rază lungă de acțiune înainte ca acestea să își atingă ținta. Tehnologia dezvoltată de Ucraina a devenit acum o resursă importantă pentru statele care se confruntă cu amenințarea dronelor iraniene.

Președintele Erdoğan avertizează Iranul (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Încă o rachetă balistică iraniană a intrat în spațiul aerian al Turciei. Ankara avertizează Iranul

Forțele aeriene ale NATO au doborât o a doua rachetă balistică lansată din Iran și intrată în spațiul aerian turc, potrivit unui anunț făcut luni de autoritățile de la Ankara. Turcia a transmis că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja teritoriul și spațiul aerian împotriva oricărei amenințări. A doua rachetă iraniană interceptată în decurs de o săptămână Potrivit Ministerului turc al Apărării, acesta este al doilea incident în care o rachetă balistică lansată din Iran pătrunde în spațiul aerian al Turciei într-o singură săptămână. Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea Racheta a fost interceptată de sistemele de apărare ale NATO, iar fragmentele acesteia au căzut în provincia Gaziantep, în sud-estul Turciei. Autoritățile au precizat că nu au existat victime sau pagube majore. „Reiterăm încă o dată că toate măsurile necesare vor fi luate decisiv și fără ezitare împotriva oricărei amenințări la adresa teritoriului și spațiului aerian al țării noastre”, a transmis Ministerul Apărării de la Ankara. Președintele Turciei, mesaj dur către Iran Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a reacționat dur. „Iranului i-au fost transmise avertismentele necesare”, a declarat acesta după o ședință de urgență. „În ciuda avertismentelor noastre repetate, acțiuni provocatoare continuă să aibă loc împotriva Turciei”, a spus el. „Nu ar trebui întreprinsă nicio acțiune care să arunce o umbră asupra legăturii noastre de vecinătate și fraternitate vechi de o mie de ani”, a adăugat Erdogan. Fragmentele rachetei au căzut în provincia Gaziantep Autoritățile turce au anunțat că unele componente ale muniției interceptate au căzut pe câmpuri din provincia Gaziantep, o zonă situată între două instalații militare importante ale NATO. Nu este clar care era destinația rachetei înainte de a fi doborâtă de sistemele de apărare ale alianței. Turcia a subliniat însă că avertismentele sale privind riscurile unor astfel de atacuri trebuie luate în serios. „Este în interesul tuturor să țină cont de avertismentele Turciei în această privință”, au transmis oficialii turci. Baze militare NATO și americane în apropierea zonei incidentului Incidentul a avut loc într-o regiune strategică pentru apărarea NATO. În sudul Turciei se află baza aeriană Incirlik, unde sunt staționate forțe ale aviației americane. De asemenea, în provincia Malatya, situată la nord-est, se află o importantă bază radar NATO, care oferă sprijin esențial pentru sistemul de apărare al alianței. Fragmentele rachetei interceptate au căzut aproximativ în zona dintre aceste două baze militare. Ankara avertizează Iranul să evite acțiunile destabilizatoare Burhanettin Duran, directorul pentru comunicare al președintelui Recep Tayyip Erdogan, a reiterat avertismentul transmis de Ankara tuturor actorilor regionali, în special Iranului. Oficialul turc a subliniat că acțiunile militare care pot pune în pericol civilii sau stabilitatea regională trebuie evitate. Până în acest moment, Iranul nu a comentat oficial incidentul, însă a declarat în repetate rânduri că nu se află în război cu statele din regiune și că nu vizează explicit Turcia. Ankara nu intenționează deocamdată să invoce Articolul 4 al NATO Ankara a precizat că Statele Unite nu au utilizat baza aeriană Incirlik pentru atacul aerian lansat alături de Israel asupra Iranului, acțiune care a declanșat riposta Teheranului prin rachete și drone. Deși incidentul implică direct securitatea spațiului aerian turc, autoritățile de la Ankara au transmis anterior că nu au în prezent intenția de a invoca Articolul 4 al Tratatului NATO. Acest articol prevede consultări între statele membre atunci când unul dintre aliați se consideră amenințat. În anumite circumstanțe, aceste consultări pot duce la activarea Articolului 5, care obligă NATO să apere militar un stat membru atacat. Turcia, una dintre cele mai mari armate ale NATO Turcia deține a doua cea mai mare armată din cadrul NATO și, în ultimii ani, a devenit un actor tot mai important în industria globală de apărare. Cu toate acestea, Ankara nu dispune încă de un sistem complet de apărare aeriană propriu. În incidentele din ultima săptămână, Turcia s-a bazat pe sistemele de apărare ale NATO pentru interceptarea rachetelor balistice.

Iranul acuză Europa că a favorizat războiul (sursa: en.mfa.ir)
Internațional

Iranul acuză Europa că a favorizat războiul și amenință diaspora iraniană cu confiscarea averilor

Autoritățile de la Teheran au lansat acuzații dure la adresa mai multor state europene, printre care și Franța, susținând că acestea au contribuit la crearea condițiilor politice care au dus la ofensiva militară americană și israeliană împotriva Iranului. În paralel, regimul iranian a avertizat că cetățenii iranieni din diaspora care sprijină atacurile împotriva Republicii Islamice riscă confiscarea bunurilor și alte sancțiuni legale. Teheranul acuză Europa că a încurajat atacurile împotriva Iranului Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că poziția statelor europene a contribuit la escaladarea conflictului. Citește și: Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială) „Din păcate, țările europene au contribuit la crearea unor astfel de condiții”, a afirmat oficialul iranian. Baghai a criticat modul în care unele state occidentale au reacționat în cadrul reuniunilor Consiliului de Securitate al ONU, unde s-a discutat reluarea sancțiunilor împotriva Iranului. Potrivit acestuia, în loc să insiste asupra respectării dreptului internațional și să condamne amenințările formulate de Statele Unite, țările europene ar fi sprijinit indirect poziția Washingtonului. „În loc să insiste asupra respectării statului de drept și să se opună amenințărilor și extremelor Statelor Unite, ele au aprobat acțiunile acestora în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. Combinația tuturor acestor factori i-a încurajat pe americani și pe sioniști să continue să comită crime”, a declarat Baghai. Iranul amenință diaspora cu confiscarea averilor Autoritățile iraniene au avertizat că cetățenii iranieni care trăiesc în străinătate și care sprijină atacurile împotriva Iranului ar putea fi sancționați sever. Potrivit Parchetului General iranian, persoanele din diaspora care își exprimă sprijinul pentru Statele Unite sau Israel riscă confiscarea bunurilor și alte sancțiuni prevăzute de lege. „A fost emis un avertisment pentru iranienii care trăiesc în străinătate și care, în diferite moduri, simpatizează, sprijină sau colaborează cu inamicul americano-sionist. Toate bunurile lor vor fi confiscate și vor fi supuși altor sancțiuni legale, în conformitate cu legea”, a transmis Parchetul iranian, citat de presa de stat. Reacții ale diasporei după moartea ayatollahului Ali Khamenei Tensiunile au crescut după ce mai mulți membri ai diasporei iraniene au organizat manifestații în orașe din Europa și Statele Unite pentru a celebra moartea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Acesta a fost ucis pe 28 februarie, în prima zi a atacurilor aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. Protestele organizate în străinătate au fost interpretate de autoritățile de la Teheran drept un act de susținere a intervenției militare împotriva Republicii Islamice. Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului După moartea ayatollahului Ali Khamenei, autoritățile iraniene au anunțat oficial luni că fiul acestuia, Mojtaba Khamenei, a fost numit noul lider suprem al Republicii Islamice. Numirea marchează o schimbare majoră în conducerea politică și religioasă a Iranului, într-un moment în care țara se confruntă cu presiuni militare și diplomatice intense. Campanii online împotriva opozanților regimului În paralel, pe platforma Telegram au apărut mai multe canale noi care publică informații despre iranieni cunoscuți din diaspora care au criticat conducerea religioasă de la Teheran sau și-au exprimat sprijinul pentru ofensiva americano-israeliană. Aceste liste includ detalii despre persoane influente din comunitățile iraniene din Europa și America de Nord. Câți iranieni trăiesc în afara țării Potrivit guvernului iranian, aproximativ 5 milioane de cetățeni iranieni trăiesc în afara granițelor țării, majoritatea în Statele Unite și în state din Europa Occidentală. Unele estimări citate de presa iraniană indică însă că diaspora iraniană ar putea fi mult mai numeroasă, ajungând chiar la aproape 10 milioane de persoane.

Marco Rubio acuză Iranul că încearcă „să ia lumea ostatică” (sursa: Facebook/Marco Rubio)
Internațional

SUA acuză Iranul că încearcă „să ia lumea ostatică”: Rubio denunță atacurile asupra țărilor din Golf

Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a lansat luni acuzații dure la adresa regimului iranian, pe care l-a descris drept o amenințare majoră pentru stabilitatea regională și pentru securitatea globală. Șeful diplomației americane a afirmat că Teheranul încearcă „să ia lumea ostatică” prin atacuri asupra infrastructurii energetice din statele vecine și prin presiuni asupra uneia dintre cele mai importante rute maritime ale lumii, strâmtoarea Ormuz. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei ceremonii organizate la Departamentul de Stat în onoarea cetățenilor americani considerați „deținuți în mod ilegal” în diverse state ale lumii. Marco Rubio: regimul iranian, o amenințare pentru întreaga lume În discursul său, Marco Rubio a criticat dur conducerea de la Teheran, afirmând că actualul regim clerical reprezintă un pericol nu doar pentru Orientul Mijlociu, ci și pentru comunitatea internațională. Citește și: Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială) „Cred că vedem cu toții în prezent amenințarea pe care acest regim clerical o reprezintă pentru regiune și pentru lume. Ei încearcă să ia lumea ostatică”, a declarat secretarul de stat american. Oficialul american a acuzat Iranul că desfășoară atacuri împotriva statelor din regiune și vizează infrastructuri energetice esențiale, punând în pericol populația civilă. „Regimul iranian atacă țările vecine, infrastructura lor energetică și populația civilă”, a afirmat Rubio. Washingtonul susține că operațiunile militare vizează capacitățile Iranului Secretarul de stat a precizat că obiectivul operațiunilor militare desfășurate în prezent este reducerea capacității Iranului de a continua astfel de atacuri. „Obiectivul actualei misiuni este de a le distruge capacitatea de a continua să o facă și suntem pe cale să realizăm acest lucru”, a declarat Marco Rubio. Ofensiva aeriană lansată de SUA și Israel împotriva Iranului Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile americane, Statele Unite și Israelul au declanșat pe 28 februarie o ofensivă aeriană comună împotriva Iranului. În prima zi a bombardamentelor ar fi fost ucis liderul suprem al Republicii Islamice, ayatollahul Ali Khamenei. După declanșarea atacurilor, Iranul a lansat mai multe rachete și drone asupra Israelului și asupra monarhiilor arabe din Golf, state care găzduiesc baze militare importante pentru forțele americane din regiune. Escaladarea tensiunilor a ridicat temeri privind extinderea conflictului în întregul Orient Mijlociu. Cazul Robert Levinson, adus din nou în atenția publică În cadrul ceremoniei de la Departamentul de Stat au fost prezenți și membri ai familiei lui Robert Levinson, fost agent FBI dispărut în 2007 pe insula iraniană Kish. Autoritățile americane au anunțat în 2020 că există indicii că Levinson ar putea să nu mai fie în viață, iar Washingtonul a acuzat regimul iranian de implicare în răpirea acestuia. La momentul dispariției, Levinson ar fi declarat că se află într-o călătorie de afaceri în Iran. Totuși, o investigație publicată de Washington Post în 2013 a arătat că acesta ar fi colaborat cu CIA și că ar fi desfășurat o misiune neautorizată de colectare de informații. Rubio: cazul Levinson arată natura regimului de la Teheran Marco Rubio a invocat cazul lui Robert Levinson ca exemplu al modului în care acționează autoritățile iraniene. „Robert Levinson ne reamintește în mod special natura regimului cu care avem de-a face la Teheran”, a declarat secretarul de stat. Oficialul american a subliniat că regimul iranian a fost fondat pe ostilitatea față de Statele Unite, amintind episodul luării de ostatici de la Ambasada SUA din Teheran după Revoluția Islamică din 1979. Criza ostaticilor din 1979, când diplomați americani au fost reținuți timp de 444 de zile, rămâne unul dintre cele mai tensionate momente din istoria relațiilor dintre Washington și Teheran.

Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială) Foto: Facebook USS Gerald Ford
Economie

Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială)

Cea mai mare problemă a lui Donald Trump, după declanșarea atacurilor aeriene împotriva Iranului: prețul petrolului, care a crescut exploziv după ce navele încărcate cu carburanți au încetat să mai folosească strâmtoarea Ormuz, de teamă că vor fi atacate de iranieni. Virca 16 milioane de barili de petrol sunt captive. Un astfel de blocaj nu a mai existat din anii 70. Prețul barilului de petrol a sărit de 100 de dolari.  Citește și: Sondaj: O mică parte din alegătorii AUR se întorc la PSD, USR scade ușor Eset evident că strategia Iranului este să impună un cost economic inacceptabil pentru Trump, forțându-l să renunțe la război pe fondul creșterii prețurilor la benzină în SUA.  Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială) Însă, de unde poate veni salvarea (parțială) pentru SUA, o opțiune care cel puțin oferă președintelui american timp: reactivarea a două conducte care pot duce petrol din Golful Persic în Marea Roșie și în Goșful Oman/Oceanul Indian.  „Una dintre ultimele linii de apărare este reprezentată de câteva conducte petroliere care oferă o ocolire parțială (subliniem **parțială**) a Strâmtorii Ormuz”, scrie analistul Bloomberg Javier Blas.  „Piața consideră că există două rute alternative pentru exporturile de țiței din Orientul Mijlociu: una este prin conductele est-vest ale Arabiei Saudite către Yanbu, pe coasta Mării Roșii, și terminalul Muajjiz din apropiere, iar cealaltă este prin conductele Habshan-Fujairah ale Emiratelor Arabe Unite către Fujairah, pe coasta de vest a Emiratelor Arabe Unite, ocolind Strâmtoarea Ormuz. Aceste două rute alternative ar putea transporta între 7 și 8 milioane de barili de petrol pe zi, compensând jumătate din aprovizionarea cu petrol în timpul întreruperii traficului în Strâmtoarea Ormuz. Cu toate acestea, ambele opțiuni prezintă provocări. De exemplu, Fujairah din Emiratele Arabe Unite este extrem de aproape de Strâmtoarea Ormuz și ar putea fi ținta atacurilor artileriei iraniene. Conducta est-vest a Arabiei Saudite funcționează deja la capacitate maximă. În prezent, volumul de țiței transportat prin porturile sale din Marea Roșie a crescut la un nivel record. Potrivit Saudi Aramco, capacitatea maximă a acestei conducte este de 7 milioane de barili pe zi (...) Dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată și petrolul din Orientul Mijlociu nu poate ajunge în Asia, Coreea de Sud, Thailanda și India vor fi probabil țările cele mai grav afectate. Japonia, datorită rezervelor sale substanțiale de petrol, s-ar putea stabiliza pe termen scurt”, arată o analiză a site-ului futunn.com. „În întreaga istorie scrisă a strâmtorii, aceasta nu a fost niciodată închisă”, a declarat Natasha Kaneva, analist la JPMorgan Chase, citată de Wall Street Journal. „Pentru mine, nu era doarcel mai rău scenariu posibil. Era un scenariu de neimaginat”. 

Noul ayatollah al Iranului, mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său Foto: X/Twitter Ali Khomenei
Internațional

Noul ayatollah al Iranului, mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său

Noul ayatollah al Iranului, Mojtaba Khamenei, este mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său, fostul ayatollah Ali Khamenei, arată mai multe evaluări. După ce numirea sa a devenit publică, Gărzile revoluționare iraniene au anunțat că sunt „gata să se supună în totalitate și să se sacrifice pentru a îndeplini poruncile divine ale Juristului Gardian al vremii, Eminența Sa Ayatollah Seyyed Mojtaba Khamenei”.  Citește și: Sondaj: O mică parte din alegătorii AUR se întorc la PSD, USR scade ușor Noul ayatollah al Iranului, mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său O anchetă Bloomberg care a durat un an a descoperit că acesta conduce o rețea imobiliară importantă în străinătate prin intermediari, fără ca vreun activ să fie înregistrat direct pe numele său. Portofoliul include proprietăți de lux în Londra, o vilă în Dubai și hoteluri de lux în Frankfurt și Mallorca, finanțarea provenind în mare parte din veniturile din petrolul iranian, prin intermediul unor instituții financiare din Marea Britanie, Elveția, Liechtenstein și Emiratele Arabe Unite, prin intermediul unor companii fantomă.  Mojtaba Khamenei s-a născut pe 8 septembrie 1969 în Mashhad. A studiat teologia în Qom și a luptat ca tânăr voluntar în timpul războiului Iran-Irak din anii 1980 — realizări care încă au greutate în rândul elitei revoluționare. Faptul că poartă turban negru, la fel ca tatăl său, arată că se consideră un descendent al profetului Mohammed. Pe rețelele sociale, este descris ca fiind „un extremist mesianic”, extrem de brutal.  Evaluările comportamentului său viitor menționează că, după declanșarea atacurilor aeriene împotriva regimului de la Teheran, Mojtaba Khamenei și-a pierdut cea mai mare parte a familiei:  Tatăl său: Ayatollah Ali Khamenei (ucis în atacurile inițiale) Mama sa: menționată în mai multe surse ca fiind ucisă în aceleași atacuri sau în atacuri conexe Soția sa: Zahra Haddad Adel sau Zahra Adel - există confirmarea explicită a uciderii sale în atacul în care a murit Ali Khamenei Un fiu, sora sa și cumnatul său au apărut în diverse relatări ca fiind uciși în bombardamentele din ultimele zile Televiziunea de stat iraniană l-a numit pe Mojtaba Khamenei „Jaanbaz [veteran de război rănit] al Ramadanului”, sugerând aparent că acesta a fost rănit în războiul în curs. De asemenea, a afirmat că Mojtaba vorbește fluent engleza, a absolvit cursuri specializate de psihologie și psihanaliză și are cunoștințe despre tehnologiile moderne, științele militare și afacerile de securitate, precum și despre principiile politice și cerințele executive ale țării.

Iranul continuă să atace statele din Golf (sursa: X/Earth Hippy)
Internațional

Atacuri iraniene cu pagube importante și răniți asupra țărilor din Golf, care nu se apără eficient

Mai multe state din Golful Persic, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită, Bahrein și Emiratele Arabe Unite, s-au confruntat luni dimineață cu noi atacuri cu rachete și drone, în a zecea zi a războiului dintre Iran, Israel și Statele Unite. Loviturile au vizat atât infrastructuri strategice, cât și zone urbane, provocând victime și pagube materiale. Civili răniți în Bahrein după un atac cu drone În Bahrein, un atac cu drone atribuit Iranului a rănit 32 de civili luni dimineață în localitatea Sitra, potrivit Ministerului Sănătății. Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor Patru dintre răniți sunt în stare gravă, inclusiv copii care au avut nevoie de intervenții chirurgicale. O adolescentă de 17 ani a suferit răni grave la cap și la ochi, iar doi copii de 7 și 8 ani au fost grav răniți la membrele inferioare. Autoritățile au precizat că printre victime se află și un bebeluș de două luni. Cu o zi înainte, trei persoane au fost rănite de resturi de rachetă pe arhipelagul din Golf, iar o instalație de desalinizare a fost lovită într-un atac cu drone iraniene. Ministerul de Interne a precizat că infrastructura nu a fost afectată în mod semnificativ. Incendiu la un complex petrolier din Bahrein Un alt atac iranian a provocat un incendiu în complexul petrolier din orașul Al-Maameer. Autoritățile au anunțat că au fost înregistrate pagube materiale, însă nu au existat victime. Compania națională de petrol Babco a invocat clauza de „forță majoră” după atacul asupra rafinăriei sale, măsură care o protejează de penalități contractuale în cazul unor întârzieri sau întreruperi. Grupul a transmis că aprovizionarea pieței interne va continua fără probleme. Kuweit și Qatar, sub tirul rachetelor Ministerul Apărării din Kuweit a anunțat că sistemele de apărare antiaeriană interceptează în prezent rachete și drone ostile. Duminică, emiratul fusese deja vizat de șapte rachete și cinci drone, atacuri care au provocat doi morți. Proiectilele au lovit în special rezervoarele de combustibil ale aeroportului internațional din Kuweit. În același timp, la Doha, capitala Qatarului, locuitorii au raportat explozii puternice în zorii zilei de luni. Ministerul Apărării din Qatar a confirmat interceptarea unei rachete, după ce orașul a fost vizat în ultimele zile de mai multe drone și rachete iraniene. Arabia Saudită: drone interceptate lângă câmpul petrolier Shaybah În Arabia Saudită, sistemele de apărare au interceptat patru drone care se îndreptau spre câmpul petrolier Shaybah din sud-estul țării. Instalația energetică fusese deja atacată cu o zi înainte. Un alt atac produs duminică a vizat districtul diplomatic din Riad, însă a fost dejucat de sistemele de apărare. Incidentul a avut loc la cinci zile după ce drone au lovit zona în care se află și ambasada Statelor Unite. Statele Unite evacuează personal diplomatic Pe fondul deteriorării situației de securitate, Statele Unite au anunțat evacuarea personalului diplomatic neesențial din regiune. Decizia a fost luată „din cauza riscurilor pentru siguranța acestora”, au transmis autoritățile americane. Armata SUA a confirmat și moartea celui de-al șaptelea militar american în conflictul cu Iranul. Soldatul fusese grav rănit într-un atac asupra trupelor americane din Arabia Saudită, pe 1 martie. Emiratele Arabe Unite, vizate de rachete Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au anunțat luni dimineață că țara a fost ținta unui atac cu rachete, fără a oferi deocamdată detalii despre eventuale pagube sau victime. Președintele iranian Massoud Pezeshkian a avertizat că Iranul „va fi obligat să riposteze” împotriva statelor vecine dacă acestea permit folosirea teritoriului lor pentru atacuri împotriva Iranului. De la începutul războiului, atacurile aeriene iraniene asupra statelor din Golf – care găzduiesc baze militare americane importante – au provocat moartea a 16 persoane, dintre care opt civili.

Noul lider al Iranului va purta numele Khamenei (sursa: iranintl.com)
Internațional

Noul lider suprem al Iranului va purta numele Khamenei. Fiul ayatollahului, posibilul succesor

Adunarea Experților din Iran, organismul responsabil de desemnarea liderului suprem al Republicii Islamice, a decis cine va prelua conducerea după moartea ayatollahului Ali Khamenei. Deși identitatea oficială a succesorului nu a fost încă anunțată public, un membru al Adunării a sugerat că numele Khamenei va continua la conducerea Iranului. „Numele lui Khamenei va continua” Ayatollahul Hosseinali Eshkevari, membru al Adunării Experților, a declarat într-un videoclip difuzat în presa iraniană că viitorul lider suprem va purta același nume. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Numele lui Khamenei va continua”, a afirmat clericul iranian. Acesta a precizat că votul pentru desemnarea noului lider a avut deja loc și că rezultatul oficial urmează să fie anunțat în curând, fără a oferi însă alte detalii despre persoana aleasă. Declarația sa a alimentat speculațiile potrivit cărora succesorul ar putea fi Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem. Mojtaba Khamenei, unul dintre favoriți Mojtaba Khamenei este un cleric de rang mediu, cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare și pentru legăturile strânse cu influentul Corp al Gărzilor Revoluționare. În ultimele zile, numele său a fost intens vehiculat în presa iraniană și internațională ca posibil succesor al tatălui său la conducerea Republicii Islamice. Totuși, nu este exclus ca viitorul lider suprem să fie o altă persoană care poartă același nume de familie. Anunțul oficial urmează să fie făcut în curând Potrivit unor oficiali iranieni, secretarul Adunării Experților, Hosseini Bushehri, va fi cel care va anunța public identitatea noului lider suprem. Confirmarea a fost făcută și de Ahmad Alamolhoda, un alt responsabil iranian implicat în procesul de succesiune. Funcția de lider suprem reprezintă cea mai înaltă autoritate politică și religioasă din Iran, având control asupra forțelor armate, politicii externe și principalelor instituții ale statului. Trump critică posibilitatea ca fiul lui Khamenei să preia puterea În contextul tensiunilor din regiune, președintele american Donald Trump a comentat posibilitatea ca Mojtaba Khamenei să devină noul lider suprem al Iranului. Într-un interviu acordat postului ABC News, liderul de la Casa Albă a declarat că noul conducător al Iranului nu va putea rămâne mult timp la putere fără aprobarea Statelor Unite. Trump a afirmat, de asemenea, că ideea ca fiul lui Ali Khamenei să preia conducerea este „inacceptabilă” pentru el și că Statele Unite își doresc un lider care să aducă „armonie și pace în Iran”.

Trump, amenințări pentru noul lider al Iranului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Noul lider suprem al Iranului „nu va rezista mult” fără aprobarea SUA, amenință Donald Trump

Președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat duminică postului ABC News că viitorul lider suprem al Iranului nu va putea rămâne mult timp la putere dacă nu primește aprobarea Statelor Unite.  Trump: „Noul lider al Iranului trebuie să obțină aprobarea noastră” În interviul acordat televiziunii americane, Donald Trump a afirmat că viitorul lider suprem iranian va avea nevoie de acceptul Washingtonului pentru a se menține la conducerea țării. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „El va trebui să obțină aprobarea noastră. Dacă nu primește aprobarea noastră, nu va rezista mult”, a declarat liderul american. Teheranul respinge orice ingerință externă Declarațiile lui Trump au fost respinse de oficialii iranieni. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a subliniat că alegerea succesorului ayatollahului Ali Khamenei este o decizie care aparține exclusiv Iranului. Potrivit acestuia, viitorul lider suprem trebuie desemnat de instituțiile statului și de poporul iranian, fără implicarea altor țări. Succesorul lui Ali Khamenei a fost ales, dar numele nu a fost anunțat După uciderea ayatollahului Ali Khamenei în bombardamentele care au marcat începutul actualelor ostilități, Iranul a intrat într-o perioadă de tranziție politică. Adunarea Experților, organismul religios responsabil de alegerea liderului suprem, a desemnat duminică succesorul lui Khamenei. Cu toate acestea, identitatea noului lider suprem nu a fost făcută publică până în prezent. Funcția de lider suprem este cea mai importantă în sistemul politic iranian, având control asupra armatei, politicii externe și instituțiilor religioase ale statului. Trump insistă să fie implicat în alegerea noului lider iranian Anterior, Donald Trump a susținut că ar trebui să fie implicat personal în desemnarea viitorului lider suprem al Iranului. Într-un alt interviu acordat săptămâna trecută, el a făcut o paralelă cu situația din Venezuela, afirmând că a avut un rol în schimbarea conducerii de la Caracas după capturarea președintelui Nicolas Maduro de către un comando american. Schimbarea regimului de la Teheran, un obiectiv strategic În ciuda bombardamentelor și a eliminării ayatollahului Ali Khamenei, regimul iranian nu dă semne că ar fi aproape de prăbușire sau că ar putea fi înlocuit rapid de un guvern favorabil Statelor Unite. Deși oficial obiectivul operațiunilor militare este neutralizarea programului nuclear și a capacităților balistice ale Iranului, schimbarea regimului de la Teheran rămâne o miză strategică pentru Washington. Atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru schimbarea puterii Analiștii avertizează că atacurile aeriene ar putea să nu fie suficiente pentru a provoca o schimbare de putere în Iran fără o intervenție militară terestră. Pentru a evita trimiterea unui număr mare de soldați americani în luptă, Donald Trump ar fi luat în calcul sprijinirea unor grupări kurde pentru a lansa o ofensivă împotriva regimului de la Teheran dinspre Irak. Totuși, liderul american nu a exclus nici posibilitatea implicării directe a trupelor americane, în funcție de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu.

Explozii la Tel Aviv și victime, după atac iranian (sursa: mdais.org)
Internațional

Atac cu rachete balistice iraniene asupra Israelului: explozii la Tel Aviv și mai mulți răniți

Mai multe explozii au fost auzite duminică în Tel Aviv și în alte zone din centrul Israelului, după ce armata israeliană a anunțat detectarea unor rachete lansate din Iran. Sistemele de apărare aeriană au fost activate, iar autoritățile au confirmat mai multe puncte de impact și persoane rănite. Armata israeliană confirmă lansarea rachetelor din Iran Potrivit unui comunicat al armatei israeliene, rachetele au fost detectate în timp ce se îndreptau spre teritoriul statului Israel. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Armata israeliană a identificat în urmă cu puțin timp rachete lansate din Iran către teritoriul statului Israel”, au transmis oficialii militari. În urma alertelor, sistemele de apărare aeriană au fost activate pentru interceptarea proiectilelor. Gardienii Revoluției revendică atacul Anterior, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a anunțat că a lansat un nou val de atacuri asupra unor ținte din Israel. Potrivit unui comunicat difuzat de televiziunea de stat iraniană, rachetele au fost îndreptate spre orașele Tel Aviv și Beersheba, precum și spre baza aeriană Al-Azraq din Iordania. Oficialii iranieni au declarat că acesta este cel de-al 28-lea val al operațiunii militare denumite „Promisiune Onestă”, în cadrul căreia au fost utilizate rachete de nouă generație lansate de forța aerospațială a Gardienilor Revoluției. Șase răniți după lovituri în centrul Israelului Autoritățile israeliene au confirmat că cel puțin șase persoane au fost rănite în urma atacului cu rachete balistice. Serviciul de ambulanță Magen David Adom a anunțat că un bărbat de aproximativ 40 de ani a fost grav rănit la Tel Aviv. În orașul Petah Tikva, alte cinci persoane au fost rănite, printre care un bărbat de 25 de ani aflat în stare moderată și trei persoane care au suferit răni ușoare. Rachetă cu submuniții, suspectată în urma dispersiei impacturilor Poliția israeliană a raportat peste o duzină de puncte de impact în centrul țării. Autoritățile au explicat că dispersia acestor locuri sugerează că racheta ar fi fost echipată cu un focos cu submuniții, cunoscut și ca bombă cu dispersie. Acest tip de armament eliberează numeroase încărcături explozive mai mici pe o suprafață extinsă, ceea ce crește riscul pentru populația civilă. Pe parcursul conflictului în desfășurare, Iranul ar fi lansat în repetate rânduri rachete balistice dotate cu astfel de focoase, care răspândesc explozibili pe zone largi fără a face distincție între ținte militare și civile. Echipe de salvare trimise la locurile impactului Armata israeliană (IDF) a anunțat că echipe de căutare și salvare au fost trimise în zonele afectate pentru a interveni în sprijinul victimelor și pentru a evalua pagubele. De asemenea, autoritățile militare au precizat că investighează circumstanțele atacului și tipul exact de armament utilizat în loviturile lansate asupra Israelului.

Iranul are un nou lider suprem (sursa: ncr-iran.org)
Internațional

Succesorul ayatollahului Ali Khamenei a fost ales, dar Adunarea Experților nu i-a dezvăluit numele

Adunarea Experților din Iran a anunțat că a ales noul lider suprem al Republicii Islamice, succesorul ayatollahului Ali Khamenei, ucis pe 28 februarie în urma unor atacuri aeriene lansate de Israel și Statele Unite. Deși organismul clerical a confirmat că votul a avut loc și că noul lider a fost desemnat, numele acestuia nu a fost făcut public deocamdată. Adunarea Experților confirmă alegerea noului lider suprem Ahmad Alamolhoda, membru al Adunării Experților, a declarat că procesul de desemnare s-a încheiat. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Votul pentru numirea liderului a avut loc, iar liderul a fost ales”, a afirmat acesta. Potrivit oficialului, Secretariatul Adunării Experților urmează să anunțe în perioada următoare identitatea noului lider suprem. În sistemul politic iranian, liderul suprem reprezintă cea mai înaltă autoritate religioasă și politică a statului, având ultimul cuvânt în toate deciziile majore ale Republicii Islamice. Mojtaba Khamenei, printre numele vehiculate pentru succesiune Mai mulți membri ai Adunării Experților au confirmat că desemnarea a fost realizată, fără a dezvălui oficial numele celui ales. Unul dintre aceștia a sugerat însă că succesorul ar putea fi Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem, al cărui nume circula de mai mult timp ca posibil candidat. Mohsen Heydari, reprezentantul provinciei Khuzestan în Adunarea Experților, a declarat că „cel mai potrivit candidat, aprobat de majoritatea Adunării Experților, a fost ales”. Acesta a făcut referire și la poziția Statelor Unite, menționând că „Marele Satan a menționat de asemenea numele ales de reprezentanți”, utilizând formula consacrată în discursul oficial iranian pentru a desemna Washingtonul. Donald Trump a cerut implicarea în alegerea succesorului Înainte de desemnarea noului lider suprem, președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite ar trebui să fie implicate în procesul de selecție. Trump a afirmat că nu ar accepta ca Mojtaba Khamenei să preia conducerea Republicii Islamice. Autoritățile iraniene au respins categoric această posibilitate, subliniind că alegerea liderului suprem este o decizie internă, care aparține exclusiv instituțiilor religioase ale statului. Confirmări suplimentare din partea clericilor iranieni Un alt membru al Adunării Experților, Mohammad Mehdi Mirbagheri, a confirmat într-un videoclip difuzat de agenția de presă Fars că organismul clerical a ajuns la o decizie clară. „S-a ajuns la o opinie fermă, care reflectă poziția majorității”, a afirmat acesta. Mirbagheri a precizat că procesul de deliberare a fost unul atent și meticulos, în contextul tensiunilor politice și militare actuale. Moartea lui Ali Khamenei a declanșat o criză regională Ayatollahul Ali Khamenei a fost ucis pe 28 februarie, în momentul în care au început atacurile aeriene americane și israeliene asupra Iranului. Operațiunile militare au declanșat un conflict care s-a extins rapid în Orientul Mijlociu, amplificând tensiunile regionale și atrăgând reacții internaționale puternice. Moartea liderului suprem a deschis o perioadă de incertitudine politică în Iran, în contextul unui război în desfășurare și al presiunilor externe crescute. Israelul amenință membrii Adunării Experților În paralel cu procesul de desemnare a noului lider suprem, armata israeliană a transmis un mesaj de avertisment adresat membrilor Adunării Experților. Într-o postare pe contul oficial în limba persană de pe platforma X, armata israeliană a declarat că va monitoriza atent procesul de succesiune. Israelul „va continua să urmărească îndeaproape orice succesor și pe oricine dorește să numească unul”, a avertizat armata israeliană. Cu toate acestea, oficialii iranieni au transmis că Adunarea Experților își continuă activitatea conform planului, în ciuda contextului tensionat. Potrivit lui Mirbagheri, membrii organismului clerical își desfășoară activitatea cu prudență, deoarece „circumstanțele actuale sunt dificile și există în continuare obstacole”.

De ce nu-l îngroapă regimul de la Teheran pe ayatollahul Khamenei, ucis acum opt zile Foto: X/Twitter Khamenei
Internațional

De ce nu-l îngroapă regimul de la Teheran pe ayatollahul Khamenei, ucis acum opt zile

De ce nu-l îngroapă regimul de la Teheran pe ayatollahul Khamenei, ucis acum opt zile: liderii iranieni se tem că vor fi detectați și vânați de israelieni. Potrivit unei estimări de azi a Haaretz, circa jumătate dintre cei 50 de lideri iranieni care trebuiau lichidați încă mai trăiesc.  Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios De ce nu-l îngroapă regimul de la Teheran pe ayatollahul Khamenei, ucis acum opt zile Oficial, înmormântarea fostului ayatollah Khamenei era planificată pentru 4 martie. Ea a fost amânată pe termen nedefinit. Oficial, regimul de la Teheran susține că are nevoie de timp pentru a organiza un eveniment de amploare uriașă, la care ar participa milioane de oameni.  Însă, în capitala Iranului au fost grupuri care au sărbătorit uciderea lui Khamenei, în pofida unui număr uriaș de forțe de securitate care controlează străzile orașului.  Pe de altă parte, abia azi ar putea fi ales un succesor al fostului ayatollah. În urma rapoartelor privind diviziunile din cadrul Adunării Experților din Iran, organismul clerical a semnalat că este gata să anunțe un nou lider suprem încă de duminică, mai mulți membri indicându-l pe Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al ayatollahului Ali Khamenei, asasinat, ca succesor. Ayatollah Mohammad Mahdi Mirbagheri, membru al Adunării Experților, a remarcat duminică că, deși mai există „unele obstacole”, se ajunge aproape la un consens, potrivit agenției de presă semi-oficiale Mehr News Agency. Ayatollah Mohsen Heidari Alekasir, un alt membru al Adunării Experților, a fost înregistrat afirmând că a fost ales un candidat, pe baza sfatului defunctului lider suprem, potrivit căruia liderul suprem al Iranului ar trebui „să fie urât de inamic”, în loc să fie lăudat de acesta. Deși Khamenei ar fi recomandat alegerea unui candidat care nu este susținut de SUA, acesta s-ar fi opus vehement numirii fiului său, temându-se că aceasta ar readuce o structură de tip monarhic în regimul islamic, a raportat săptămâna trecută Iran International, citând surse din cadrul birourilor Adunării Experților.  

SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul Foto: Facebook 101 Airborne
Internațional

SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios

SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare, scrie site-ul Axios. „Prima întrebare este: unde se află? A doua întrebare este: cum ajungem acolo și cum obținem controlul fizic?”, a declarat oficial american pentru acest site.  Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Oficialul a arătat că sunt două opțiuni: extragerea uraniului din Iran sau diluarea acestuia la fața locului. SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul Potrivit Axios, regimul iranian este suspectat că deține 450 kg de uraniu îmbogățit în proporție de 60%, ceea ce ar putea fi suficient pentru fabricarea a 11 bombe nucleare în doar câteva săptămâni. Oficialii au declarat, de asemenea, pentru Axios că se ia în considerare și o altă decizie, și anume confiscarea insulei Kharg, care este responsabilă pentru majoritatea exporturilor de țiței ale Iranului. Kharg este o mică insulă stâncoasă situată la 25 de kilometri de coasta sudică a Iranului. Aceasta gestionează aproximativ două milioane de barili pe zi. Nouăzeci la sută din exporturile de țiței ale Iranului trec prin cheiurile sale de încărcare. Veniturile din aceste exporturi finanțează aproximativ 40% din bugetul guvernului iranian.  În plus, insula este un din puținele din golf care are resurse de apă.  Însă o hotărâre finală aparține președintelui Trump. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră