joi 01 mai
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: iran

104 articole
Internațional

Explozia din cel mai mare port iranian: incendiul încă nu fusese stins după 24 de ore

Explozia din Iran, incendiu de proporții. Duminică, flăcările încă ardeau în portul Shahid Rajai, situat în apropiere de orașul Bandar Abbas, în strâmtoarea Ormuz. Explozia din Iran, incendiu de proporții Explozia de sâmbătă, care a avut loc în jurul prânzului (08:30 GMT), a fost atât de puternică încât s-a auzit pe o rază de zeci de kilometri. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Portul Shahid Rajai este un punct strategic major, prin care tranzitează aproximativ 85% din mărfurile Iranului. Zona are o importanță globală, fiind aproape de strâmtoarea Ormuz, ruta prin care trece o cincime din producția mondială de petrol. Bilanț tragic: 25 de morți și 1.000 de răniți Potrivit agenției Tasnim, citând declarațiile șefului puterii judiciare din provincia Hormozgan, Mojtaba Ghahremani, cel puțin 25 de persoane au fost ucise în explozie. Televiziunea de stat iraniană a raportat, la rândul său, aproximativ 1.000 de persoane rănite. Putin oferă ajutor Iranului după explozie Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a exprimat disponibilitatea de a ajuta Iranul în urma exploziei care a zguduit cel mai mare port comercial al țării, provocând moartea a cel puțin 25 de persoane, potrivit unui comunicat al Kremlinului, preluat de Reuters. În mesajul publicat pe site-ul oficial al Kremlinului, Vladimir Putin a transmis "cuvinte de simpatie sinceră și de sprijin pentru familiile victimelor" și a urat "recuperare rapidă tuturor celor răniți" în tragedie.

Explozia din Iran, incendiu de proporții (sursa: X/Uncle Hui)
Explozie devastatoare într-un port din Iran (sursa: X/Zach Anders)
Internațional

Aproape o mie de victime după un incendiu uriaș în cel mai mare port iranian

Explozie devastatoare într-un port din Iran. O explozie puternică produsă sâmbătă în cel mai mare port comercial iranian s-a soldat cu cel puțin 18 morți și 800 de răniți, potrivit unui nou bilanț difuzat duminică de televiziunea de stat, informează IRNA. Explozie devastatoare într-un port din Iran Incendiul declanșat în urma deflagrației nu fusese încă stins complet. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a dispus deschiderea unei anchete pentru a stabili cauzele exacte ale tragediei, în contextul în care explozia a fost resimțită pe o rază de zeci de kilometri. Explozia a avut loc în portul Shahid Rajai Deflagrația s-a produs sâmbătă, în jurul orei 12.00 (08.30 GMT), pe un cheu al portului Shahid Rajai, infrastructură vitală prin care trec aproximativ 85% din mărfurile iraniene. Portul se află în apropierea orașului Bandar Abbas, situat strategic în strâmtoarea Ormuz, un punct cheie pentru tranzitul a circa o cincime din producția mondială de petrol. Substanțe chimice periculoase Potrivit serviciului vamal iranian, explozia ar fi fost provocată de un incendiu izbucnit într-un depozit care stoca substanțe periculoase și chimice. Surse citate de New York Times, cu legături în rândul Gardienilor Revoluției, au afirmat că deflagrația ar fi fost cauzată de perclorat de sodiu, un compus utilizat în producerea combustibililor solizi pentru rachete. Bilanțul victimelor continuă să crească Televiziunea de stat a actualizat duminică bilanțul tragediei, anunțând cel puțin 18 morți și 800 de persoane rănite. Mobilizarea echipelor de intervenție continuă într-un efort de a ține sub control situația. Lupta cu incendiul: control parțial, dar nu lichidare completă Ministrul de interne, Eskandar Momeni, a declarat sâmbătă seară că se așteaptă întăriri de la Teheran și din alte orașe, pentru a stinge incendiul în următoarele ore. Totuși, duminică dimineață, în jurul orei 05.00 GMT, incendiul era doar parțial controlat, iar un corespondent al televiziunii de stat relata de la fața locului că fumul dens și negru era încă vizibil în zonă.

Iranul consultă Rusia, negociază cu SUA (sursa: mfa.gov.ir)
Internațional

Teheranul ia lumină de la Moscova înaintea altei runde de negocieri cu Washingtonul

Iranul consultă Rusia, negociază cu SUA. Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi se va deplasa în zilele următoare la Moscova pentru consultări cu partea rusă înaintea unui nou ciclu de negocieri Iran–SUA privind programul nuclear, programat pentru 19 aprilie. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe. Iranul consultă Rusia, negociază cu SUA Vizita ministrului iranian la Moscova era deja planificată, potrivit oficialilor de la Teheran, dar va include discuții despre ultimele evoluții legate de negocierile nucleare. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Convorbirile directe dintre Iran și SUA, mediate de Oman, au avut loc recent, pentru prima dată după o perioadă lungă de tăcere diplomatică. Cele două state nu mai au relații diplomatice din 1980. Negocierile vizează exclusiv programul nuclear și sancțiunile Potrivit declarațiilor oficiale, singurele subiecte abordate în discuțiile cu Washingtonul vor fi programul nuclear iranian și ridicarea sancțiunilor internaționale. „Influența regională și programul de rachete balistice al Iranului nu sunt subiecte de negociere”, a subliniat agenția oficială Irna, reafirmând liniile roșii ale Teheranului. Iranul își apără dreptul la un program nuclear civil Iranul susține că urmărește dezvoltarea unui program nuclear în scopuri civile, în special pentru producerea de energie, și neagă orice intenție de a produce arme nucleare. Statele occidentale, în frunte cu SUA, își exprimă însă îngrijorarea cu privire la nivelul ridicat al îmbogățirii uraniului, de până la 60%, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Acest prag este considerat apropiat de nivelul necesar pentru fabricarea unei arme nucleare (90%). Acordul nuclear din 2015, abandonat după retragerea SUA Iranul, Rusia, China, Franța, Germania și Regatul Unit au fost semnatarele acordului nuclear din 2015, care prevedea ridicarea treptată a sancțiunilor internaționale și limitarea programului nuclear iranian și monitorizarea sa de către AIEA Conform AIEA, Iranul și-a respectat angajamentele inițiale. Însă, în 2018, SUA s-au retras unilateral din acord sub administrația Trump, reluând sancțiunile împotriva Teheranului. Ca reacție, Iranul a redus treptat cooperarea și a crescut performanțele centrifugelor de la siturile Natanz și Fordo. SUA pregătesc revenirea la masa negocierilor În ciuda tensiunilor, Iranul și SUA au convenit relansarea discuțiilor pe 19 aprilie în Europa, locul exact nefiind făcut public. Vizita lui Araghchi la Moscova poate consolida coordonarea între Teheran și Moscova, în condițiile în care Rusia rămâne un actor-cheie în dosarul nuclear iranian.

SUA avertizează Iranul privind armele nucleare (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

SUA amenință că va lovi "puternic" Iranul dacă Teheranul nu renunță la planul armelor nucleare

SUA avertizează Iranul privind armele nucleare. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că Statele Unite sunt pregătite să lovească „puternic” Iranul, dacă eforturile diplomatice privind dosarul nuclear nu vor da rezultate. „Există și alte opțiuni pentru a ne asigura că Iranul nu obține niciodată bomba nucleară”, a spus oficialul american într-un interviu pentru Fox News. SUA avertizează Iranul privind armele nucleare Referindu-se la operațiunile militare recente împotriva rebelilor houthi și în alte zone din Orientul Mijlociu, Hegseth a subliniat capacitatea de acțiune a SUA. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști „Nu vrem să ajungem în acel punct, dar dacă trebuie, o vom face”, a avertizat el, lăsând deschisă posibilitatea unei intervenții armate directe împotriva Iranului. Negocieri reluate prin medierea Omanului Declarațiile vin la o zi după o rundă rară de discuții între SUA și Iran, desfășurate sâmbătă cu sprijinul Sultanatului Oman. Ambele părți au descris dialogul drept „constructiv”, iar o nouă întâlnire este programată pentru weekendul următor. Scopul acestor discuții este evitarea unei escaladări și relansarea unui cadru diplomatic pentru controlul programului nuclear iranian. Tensiuni persistente și trecutul acordului denunțat SUA și alte state occidentale suspectează de decenii că Iranul urmărește obținerea armelor nucleare, acuzație respinsă de Teheran, care susține că programul său are doar scopuri civile. Washingtonul s-a retras în 2018 din acordul nuclear internațional, invocând lipsa unor garanții privind rachetele balistice iraniene. Recent, Donald Trump a reluat dialogul, trimițând o scrisoare regimului de la Teheran pentru a propune un nou cadru de negocieri. Presiuni diplomatice și sancțiuni intensificate În paralel cu aceste inițiative, SUA au impus noi sancțiuni asupra sectorului petrolier iranian și au menținut amenințările privind o intervenție militară. Oficialii americani insistă că soluția preferată este una diplomatică, dar nu exclud folosirea forței pentru a împiedica Iranul să devină o putere nucleară.

SUA cer închiderea programului nuclear iranian (sursa: cbsnews.com)
Internațional

SUA vor închiderea totală a programului nuclear iranian

SUA cer închiderea programului nuclear iranian. Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională al președintelui Donald Trump, a declarat că Iranul trebuie să renunțe complet la ambițiile sale nucleare. SUA cer închiderea programului nuclear iranian „Toate opțiunile sunt pe masă”, a afirmat el la CBS, avertizând că o cursă a înarmării în Orientul Mijlociu ar fi inevitabilă dacă Iranul ar obține arme nucleare. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu Donald Trump a trimis o scrisoare liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, îndemnând la negocieri pentru evitarea unei intervenții militare. În ciuda refuzului oficial al lui Khamenei, guvernul iranian a transmis semnale mixte privind posibilitatea unor discuții. Retragerea SUA din acordul nuclear În 2018, Trump a retras unilateral SUA din acordul nuclear iranian, care limita programul atomic al Teheranului în schimbul ridicării sancțiunilor. După această decizie, Iranul a încetat să mai respecte termenii înțelegerii, amplificând tensiunile regionale.

China, Iran, Rusia, exerciții navale comune (sursa: chinamil.com.cn)
Internațional

China, Rusia și Iran, exerciții navale comune în Golful Oman la mijlocul lunii martie

China, Iran, Rusia, exerciții navale comune. China, Iran și Rusia vor desfășura exerciții navale comune în apropierea portului iranian Chabahar, în Golful Oman, la mijlocul lunii martie 2025. Ministerul Apărării de la Beijing a confirmat evenimentul într-un comunicat oficial. China, Iran, Rusia, exerciții navale comune Manevrele militare, denumite „Legături de securitate 2025”, au drept scop principal consolidarea încrederii reciproce și a cooperării militare între cele trei state. Citește și: CCR îi poate aplica lui Călin Georgescu precedentul Șoșoacă de pe 10 martie. În ce condiții îi poate fi interzisă candidatura Potrivit Ministerului Apărării al Chinei, exercițiile vor include operațiuni de căutare și salvare comună, luptă împotriva unor ținte maritime și controlul daunelor la bordul navelor. China trimite distrugătorul Baotou și nava Gaoyouhu Flota Marinei Armatei Populare de Eliberare a Chinei va fi reprezentată de distrugătorul Baotou și de nava de aprovizionare Gaoyouhu, care vor participa activ la antrenamentele navale. Aceste exerciții se desfășoară anual și au avut loc la date similare și în 2024, tot în Golful Oman. În ediția precedentă, China a trimis distrugătorul de rachete ghidate Urumqi, fregata de rachete Linyi și nava de aprovizionare Dongpinghu. Tensiuni în Marea Roșie Exercițiile din 2024 s-au suprapus cu conflictele dintre rebelii houthi din Yemen și forțele navale americane și britanice staționate în Marea Roșie. Aceste forțe occidentale au fost desfășurate pentru a proteja transportul maritim internațional, având în vedere că această rută asigură aproximativ 15% din comerțul maritim mondial. Importanța strategică a Golfului Oman Golful Oman, aflat la granița cu Strâmtoarea Ormuz, este un punct-cheie pentru traficul global de petrol și comerț. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Exercițiile China-Iran-Rusia subliniază eforturile acestor state de a-și consolida prezența militară și influența în regiune, într-un moment de tensiuni geopolitice crescute.

Execuțiile din Iran, un bilanț sumbru (sursa: X/Government of Islamic Republic of Iran)
Internațional

Execuțiile din Iran, un bilanț sumbru

Execuțiile din Iran, un bilanț sumbru. În Iran, cel puțin 901 persoane au fost executate anul trecut, inclusiv 40 într-o singură săptămână din luna decembrie. Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Turk, a exprimat îngrijorarea într-un comunicat de presă și a cerut Iranului să pună capăt acestui val alarmant de execuții. Execuțiile din Iran, un bilanț sumbru Potrivit Înaltului Comisar, cel puțin 853 de persoane au fost executate în 2023, iar cifrele continuă să crească în 2024. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Liz Throssell, purtător de cuvânt al Înaltului Comisariat, a declarat că datele provin de la organizații de încredere precum HRANA, Hengaw și Iran Human Rights. Motivele execuțiilor: droguri, disidență, proteste Majoritatea execuțiilor au fost legate de infracțiuni asociate drogurilor. Cu toate acestea, disidenții politici și persoanele implicate în protestele antiguvernamentale din 2022-2023 au fost, de asemenea, vizate. Acest fapt ridică semne de întrebare cu privire la utilizarea pedepsei capitale ca instrument de reprimare. Creșterea execuțiilor în rândul femeilor În 2024, Iran Human Rights a raportat un număr record de execuții în rândul femeilor: cel puțin 31. Multe dintre acestea au fost victime ale violenței domestice sau ale abuzului sexual, ajungând să comită crime din disperare. Este cel mai mare număr înregistrat de organizația neguvernamentală de la înființarea sa în 2008. Iran, al doilea în lume la execuții Potrivit Amnesty International, Iranul ocupă locul al doilea, după China, în ceea ce privește numărul de execuții. Legea islamică a talionului (qisas), care permite execuția pentru crimă, continuă să fie aplicată, cu excepția cazurilor în care familia victimei iartă sau acceptă o compensație. Apelul ONU pentru un moratoriu Volker Turk a subliniat că pedeapsa cu moartea este incompatibilă cu dreptul fundamental la viață și prezintă riscul de a executa persoane nevinovate. Acesta a cerut Iranului să suspende execuțiile și să instituie un moratoriu în vederea abolirii pedepsei capitale. „Aproximativ 170 de state au abolit pedeapsa cu moartea sau au instituit un moratoriu. Este timpul ca și Iranul să urmeze acest exemplu”, a declarat Turk. Pedeapsa capitală: un instrument de frică Activiștii pentru drepturile omului acuză regimul iranian că utilizează pedeapsa cu moartea pentru a menține frica în societate. Această practică a fost intensificată mai ales după protestele din 2022, fiind folosită ca mijloc de reprimare. Nevoia de schimbare Execuțiile din Iran continuă să provoace indignare la nivel internațional. ONU și organizațiile pentru drepturile omului cer abolirea pedepsei capitale și atrag atenția asupra utilizării sale abuzive. Este timpul ca Iranul să renunțe la această practică și să respecte drepturile fundamentale ale omului.

SUA sancționează organizații iraniene și rusești (sursa: kremlin.ru)
Internațional

SUA sancționează organizații iraniene și rusești

SUA sancționează organizații iraniene și rusești. Statele Unite au impus marți sancțiuni împotriva unor entități din Iran și Rusia, acuzându-le de implicare în tentative de influențare a alegerilor din noiembrie 2024. Potrivit Departamentului Trezoreriei SUA, aceste entități au urmărit să alimenteze tensiunile politice și să influențeze electoratul american. SUA sancționează organizații iraniene și rusești Organizațiile vizate sunt: Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Centrul de Producție pentru Design Cognitiv (Iran): o organizație afiliată Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRGC), care a inițiat operațiuni de influență încă din 2023. Centrul de Expertiză Geopolitică (Rusia): organizația din Moscova a răspândit dezinformări despre candidați și a finanțat crearea de videoclipuri „deepfake” pentru a discredita politicieni americani. Scopul campaniilor de influență Potrivit Trezoreriei americane, entitățile au încercat să divizeze populația americană și să compromită încrederea în procesele electorale. De exemplu, CGE a creat videoclipuri manipulate pentru a lansa acuzații nefondate împotriva unui candidat la vicepreședinție. Reacția oficialilor americani Bradley Smith, subsecretarul interimar al Trezoreriei pentru Terorism și Informații Financiare, a declarat: „Guvernele Iranului și Rusiei au vizat procesele și instituțiile noastre electorale și au încercat să divizeze poporul american prin campanii de dezinformare țintite. Statele Unite vor rămâne vigilente în fața acestor amenințări.” Rezultatul alegerilor din 2024 În alegerile din 5 noiembrie, republicanul Donald Trump a învins-o pe democrata Kamala Harris, iar Partidul Republican a obținut majoritatea în ambele camere ale Congresului. Totuși, majoritatea fragilă prefigurează dificultăți în promovarea agendei conservatoare promise de Trump. Politica externă și ajutorul pentru Ucraina Donald Trump a anunțat că va prioritiza negocierile pentru un acord de pace care să pună capăt războiului din Ucraina. În același timp, președintele democrat în exercițiu, Joe Biden, a aprobat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 2,5 miliarde de dolari, plus un ajutor bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de dolari, înainte de predarea mandatului. Implicații internaționale Sancțiunile impuse de SUA subliniază angajamentul de a proteja democrația și de a combate interferențele externe. Aceste măsuri vor avea probabil consecințe asupra relațiilor internaționale, în special cu Rusia și Iran.

Deficitul energetic din Iran închide instituții (sursa: IRNA)
Internațional

Deficitul energetic din Iran închide instituții

Deficitul energetic din Iran închide instituții. Iranul, un gigant energetic cu rezerve imense de gaze naturale și petrol, se confruntă cu un deficit sever de energie, amplificat de un val de frig extrem. Această situație a determinat autoritățile să închidă școli și clădiri publice în jumătate din provinciile țării, duminică, zi lucrătoare în Iran, potrivit presei de stat. Infrastructura, la pământ Deși Iranul deține a doua cea mai mare rezervă de gaze naturale și este unul dintre principalii producători de petrol la nivel mondial, infrastructura sa energetică este afectată de lipsa investițiilor și de sancțiunile internaționale. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Rețeaua electrică suferă de subdezvoltare, ceea ce limitează capacitatea țării de a satisface cererea internă, mai ales în condiții meteorologice extreme. Deficitul energetic din Iran închide instituții În ultimele săptămâni, Iranul a fost forțat să raționalizeze energia electrică din cauza lipsei de gaze și combustibili necesari pentru funcționarea centralelor electrice. Această penurie a dus la închiderea școlilor și clădirilor publice în provinciile afectate și întreruperi neașteptate de curent în mai multe regiuni, inclusiv în capitala Teheran. Provinciile afectate și măsurile luate Valul de frig a lovit în special vestul și nordul Iranului, unde cererea de energie pentru încălzire este ridicată. Printre provinciile cele mai afectate se numără: Golestan, Gilan, Ardabil (nord); Teheran, Hamadan, Kermanshah (vest); Mazandaran (nord); Ghazvin (centru); Khorasanul de Sud (est). Decizia de a închide școlile și instituțiile publice a fost justificată ca o măsură pentru a gestiona consumul de combustibil. Președintele iranian, apel la reducerea consumului Președintele iranian Masoud Pezeshkian a cerut populației să reducă temperatura din locuințe cu cel puțin două grade pentru a economisi energie și a ajuta la atenuarea crizei. Deși Iranul deține a treia cea mai mare rezervă de petrol dovedită la nivel global, după Venezuela și Arabia Saudită, sancțiunile occidentale au limitat sever posibilitățile țării de a investi în modernizarea infrastructurii energetice. Situația nu este nouă – în iulie 2023, autoritățile iraniene au redus deja orele de lucru în instituțiile guvernamentale din cauza unui val de căldură, evidențiind fragilitatea rețelei energetice atât în timpul verii, cât și al iernii. Populația, din ce în ce mai frustrată Întreruperile repetate de curent electric din ultimii ani au provocat nemulțumirea populației, care se confruntă din ce în ce mai des cu disfuncționalități cauzate de gestionarea deficitară a resurselor și de condițiile meteorologice extreme. Criza energetică din Iran scoate în evidență necesitatea unor investiții urgente în infrastructura electrică și diversificarea resurselor de energie. În ciuda rezervelor energetice uriașe, dependența de rețele vechi și sancțiunile externe continuă să submineze capacitatea țării de a-și satisface cererea internă.

Rusia, Iran, complice crimelor lui Assad (sursa: X/Mark Rutte)
Internațional

Rusia, Iran, complice crimelor lui Assad

Rusia, Iran, complice crimelor lui Assad. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat luni că Rusia și Iranul poartă responsabilitatea pentru crimele comise împotriva poporului sirian, după înlăturarea de la putere a lui Bashar al-Assad. Declarația sa subliniază rolul ambivalent al acestor state în conflictul sirian și evidențiază provocările legate de tranziția politică din regiune. Rusia, Iran, complice crimelor lui Assad Mark Rutte a acuzat Rusia și Iranul că, deși au fost principalii susținători ai regimului Assad, l-au abandonat atunci când nu le-a mai fost util: Citește și: EXCLUSIV Rafila a pus manager la Spitalul Pneumo „Marius Nasta” un economist de CAP care a mai distrus un spital în trecut. Ministrul PSD a dat-o afară din funcție pe dr. Beatrice Mahler „Rusia și Iranul erau principalii susținători ai regimului Assad și împart responsabilitatea pentru crimele comise împotriva poporului sirian. Ele au demonstrat că nu sunt parteneri fiabili”, a afirmat Rutte într-un comunicat oficial. Căderea regimului Assad: între bucurie și incertitudine Secretarul general al NATO a descris căderea regimului Assad ca pe „un moment de bucurie, dar și de incertitudine pentru popoarele din Siria și din regiune”. El a subliniat importanța unei tranziții politice corecte, bazată pe respectarea statului de drept și protecția civililor: „Liderii rebeli trebuie să susțină statul de drept, să protejeze civilii și să respecte minoritățile religioase”, a spus Rutte. Pericolul resurgenței Statului Islamic Deși Mark Rutte nu a făcut referire directă la organizația Stat Islamic (SI), secretarul de stat american Antony Blinken a avertizat recent asupra riscului resurgenței acestei organizații în Siria: „Avem interese persistente, interese de securitate în continuare de actualitate în Siria, mai ales cel de a fi siguri că SI nu este resuscitat și nu revine”, a declarat Blinken în cadrul unei reuniuni NATO. Rolul NATO în regiune Deși aria geografică a NATO nu include Siria, Alianța supraveghează îndeaproape situația, în special în contextul riscurilor asociate instabilității din regiune. NATO menține o misiune activă în Irak din 2018, pentru a contribui la stabilizarea regiunii și prevenirea reapariției grupărilor extremiste. Declarațiile lui Mark Rutte și avertismentele lui Antony Blinken reflectă preocupările majore legate de viitorul Siriei post-Assad. De la tranziția politică până la prevenirea resurgenței Statului Islamic, regiunea rămâne un punct strategic sensibil pe care NATO continuă să-l monitorizeze. Tranziția către stabilitate va depinde de respectarea drepturilor fundamentale și de gestionarea responsabilă a puterii de către noii lideri.

Iranul neagă întâlnirea ambasadorului cu Musk (sursa: X/Elon Facts)
Internațional

Iranul neagă întâlnirea ambasadorului cu Musk

Iranul neagă întâlnirea ambasadorului cu Musk. Iranul a respins categoric informațiile privind o presupusă întâlnire între omul de afaceri Elon Musk și ambasadorul său la ONU, Amir Saeid Iravani. Declarația a fost făcută publică sâmbătă prin agenția oficială Irna, în contextul unor articole apărute în presa americană. Informația din New York Times Cotidianul "New York Times" a raportat că Elon Musk, susținător al președintelui ales Donald Trump, s-a întâlnit luni cu ambasadorul Iranului la ONU. Citește și: Apocalipsa fiscală 2025, primele informații concrete: impozit venit – 20%, impozit dividende – 10%, majorarea TVA și impozit progresiv în discuții Potrivit surselor citate de publicație, întâlnirea de la New York ar fi durat mai bine de o oră și ar fi avut ca scop diminuarea tensiunilor dintre Teheran și Washington. Iranul neagă întâlnirea ambasadorului cu Musk Purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghai, a negat ferm existența unei astfel de întâlniri, exprimând „surprinderea” Teheranului față de mediatizarea acestei presupuse reuniuni. Agenția Irna a subliniat că zvonurile sunt nefondate. Tensiunile SUA, Iran Relațiile dintre SUA și Iran sunt marcate de o ruptură diplomatică din 1980, în urma Revoluției Islamice care a răsturnat regimul Pahlavi, susținut anterior de Washington. În timpul președinției lui Donald Trump, politica de „presiune maximă” a intensificat sancțiunile împotriva Iranului, iar administrația Biden a menținut aceste măsuri. Speculațiile presei iraniene Înainte de anunțul oficial al Iranului, presa locală a speculat pe tema întâlnirii, folosind termeni precum „întâlnire ascunsă”, „nouă cale diplomatică” sau chiar „trădare”. Totuși, poziția oficială a guvernului iranian a fost clară, negând orice contact cu Elon Musk. Chiar dacă informațiile privind întâlnirea sunt dezmințite, mediatizarea intensă reflectă interesul internațional față de orice posibilă schimbare în relațiile dintre SUA și Iran. Deocamdată, rămâne neclar dacă zvonurile au o bază reală sau sunt simple speculații fără fundament.

Iranian, inculpat pentru complot contra Trump (sursa: Facebook/The United States Department of Justice)
Internațional

Iranian, inculpat pentru complot contra Trump

Iranian, inculpat pentru complot contra Trump. Ministerul Justiției din SUA a anunțat inculparea unui „agent al Iranului” pentru orchestrarea unui complot de asasinare a lui Donald Trump, recent ales președinte al Statelor Unite. Iranian, inculpat pentru complot contra Trump Farhad Shakeri, un afgan de 51 de ani rezident în Iran, este acuzat de recrutarea de criminali pentru Gardienii Revoluției, unitatea de elită a regimului iranian. Citește și: Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic Potrivit ministrului justiției Merrick Garland, Iranul reprezintă o amenințare majoră pentru securitatea națională americană. Shakeri ar fi coordonat o rețea de complici criminali, în încercarea de a duce la bun sfârșit planurile Iranului de eliminare a unor ținte, printre care și Donald Trump. Motivația regimului iranian Planul de asasinare este văzut ca o posibilă răzbunare pentru moartea generalului Qassem Soleimani, lider al Gardienilor Revoluției, ucis în 2020 într-un atac cu dronă ordonat de Trump, pe atunci președinte al SUA. Iranul continuă să caute modalități de represalii pentru această lovitură. Alte ținte și complicități descoperite în SUA Doi americani, Carlisle Rivera și Jonathon Loadholt, ambii din New York, au fost arestați în legătură cu acest caz, fiind acuzați de planificarea asasinării unei jurnaliste de origine iraniană, cunoscută pentru criticile sale vehemente împotriva regimului iranian. Jurnalista nu a fost numită oficial, însă aceasta a fost ținta unor tentative anterioare de răpire sau eliminare la comanda Teheranului. Cazul Masih Alinejad În luna octombrie, justiția americană a deschis dosare împotriva a patru iranieni, inclusiv un general al Gardienilor Revoluției, acuzați că au planificat asasinarea jurnalistei și activistei Masih Alinejad la New York, în 2022. Alinejad a confirmat că a fost vizată în aceste planuri și continuă să fie o țintă pentru regimul iranian.

Stoparea programului nuclear iranian, prioritatea Israelului (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Stoparea programului nuclear iranian, prioritatea Israelului

Stoparea programului nuclear iranian, prioritatea Israelului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reafirmat joi că oprirea programului nuclear al Iranului rămâne obiectivul principal al politicii sale. Stoparea programului nuclear iranian, prioritatea Israelului Într-o declarație făcută în fața soldaților de la școala militară Bahad 1 din sudul Israelului, Netanyahu a subliniat că acest obiectiv este esențial pentru siguranța Israelului. Citește și: Ciucă sugerează că Ciolacu locuia cu Sorina Docuz într-o vilă de protocol: „Sunt sigur că nu vrea să meargă cu acest secret în turul 2” Netanyahu a precizat că împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare este „obiectivul suprem” pentru forțele armate și toate serviciile de securitate israeliene. Deși detaliile specifice ale planurilor sale rămân confidențiale, premierul a subliniat că Israelul are acum mai multă libertate de acțiune în Iran și că este pregătit să lovească „în orice loc” necesar. O amenințare existențială Israelul consideră că programul nuclear iranian reprezintă o amenințare existențială, mai ales în lumina potențialului de a produce arme nucleare. După recentele lovituri aeriene desfășurate de Israel împotriva Iranului, care au vizat „obiective ce produc rachete”, tensiunile în regiune rămân ridicate.

Iranul, amenințare nucleară, potrivit premierului israelian (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Iranul, amenințare nucleară, potrivit premierului israelian

Iranul, amenințare nucleară, potrivit premierului israelian. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat că Iranul depune eforturi pentru a fabrica arme nucleare destinate distrugerii Israelului și a subliniat că acest pericol s-ar putea extinde la nivel global. Iranul, amenințare nucleară, potrivit premierului israelian Într-un discurs susținut în fața Knessetului (parlamentul israelian), Netanyahu a menționat că Iranul dezvoltă rachete cu rază lungă de acțiune care ar putea purta aceste arme și ar amenința întreaga lume. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat Netanyahu a reafirmat angajamentul Israelului de a normaliza relațiile diplomatice cu statele arabe din regiune prin continuarea acordurilor Abraham. Aceste acorduri istorice, semnate în 2020 cu sprijinul SUA, au dus la stabilirea de relații oficiale între Israel și Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Maroc și Sudan. Premierul a subliniat importanța acestei strategii pentru consolidarea păcii și contracararea amenințărilor venite din partea Iranului. Tensiuni în creștere cu Arabia Saudită Arabia Saudită, care a inițiat negocieri de apropiere de Israel în 2020, și-a suspendat aceste discuții după izbucnirea conflictului din Gaza din octombrie 2023, ca urmare a atacului Hamas pe teritoriul israelian și a răspunsului militar al Israelului. Aceasta complică procesul de normalizare, însă speranțele rămân pentru o viitoare reconciliere. Israelul și Iranul: echilibru de forțe În urma unui atac cu rachete asupra Israelului din partea Iranului și a acțiunilor grupurilor islamiste susținute de Teheran, inclusiv Hamas și Hezbollah, Israelul a lansat lovituri asupra unor instalații militare iraniene, țintind facilități de producție de rachete și sisteme de apărare aeriană. Ministrul apărării israelian, Yoav Gallant, a declarat că aceste atacuri au modificat echilibrul de forțe între cele două națiuni, recunoscute drept inamici declarați.

Biden speră sfârșitul confruntărilor Israel, Iran (sursa: Facebook/Joe Biden)
Internațional

Biden speră sfârșitul confruntărilor Israel, Iran

Biden speră sfârșitul confruntărilor Israel, Iran. Președintele american Joe Biden a declarat sâmbătă că recentele atacuri ale Israelului asupra Iranului ar putea marca o reducere a tensiunilor directe între cele două țări. Biden speră sfârșitul confruntărilor Israel, Iran Într-o declarație făcută presei la Philadelphia, Biden a menționat că a discutat cu reprezentanți ai serviciilor secrete, care i-au confirmat că loviturile s-au concentrat exclusiv pe ținte militare. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Biden a subliniat că atacurile au vizat doar obiective militare și și-a exprimat speranța că acest lucru ar putea însemna sfârșitul confruntărilor directe între Israel și Iran. Președintele a confirmat, de asemenea, că fusese informat în avans despre aceste atacuri, așa cum presa americană relatase anterior. Președintele israelian mulțumește SUA Într-un mesaj pe rețeaua X, președintele israelian Isaac Herzog a transmis mulțumiri Statelor Unite pentru sprijinul constant, subliniind cooperarea „publică și secretă” dintre cele două națiuni. Herzog a lăudat alianța istorică cu Statele Unite și a evidențiat rolul crucial al acestei colaborări după loviturile recente asupra Iranului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră