sâmbătă 09 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iran

372 articole
Internațional

Războiul din Iran, avantaj pentru Ucraina: criza globală, un atu în negocierile cu Rusia

În timp ce atenția lumii este captată de conflictul din Iran, Ucraina joacă o carte surprinzătoare: transformă un context geopolitic aparent nefavorabil într-o oportunitate strategică. Departe de a fi marginalizat, Kievul încearcă să își consolideze poziția militară, diplomatică și economică înaintea unor eventuale negocieri de pace cu Rusia, arată o analiză BBC. Diplomația dronelor: cum își „vinde” Ucraina expertiza de război Apariția președintelui Volodimir Zelenski în Arabia Saudită, în luna martie, nu a fost doar un gest diplomatic, ci un semnal clar: Ucraina nu așteaptă pasiv evoluțiile globale, ci le exploatează. Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Vizita lui Zelenski în Golf a avut un obiectiv explicit: „consolidarea protecției vieților”. În realitate, miza a fost mai largă: valorificarea experienței acumulate pe front, în special în domeniul dronelor. Kievul a semnat acorduri cu state precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, toate afectate recent de atacuri iraniene. Ucraina oferă expertiză și tehnologie, iar în schimb își consolidează alianțele și deschide ușa unor viitoare acorduri de apărare. „Vrem să le ajutăm să se apere. Și vom continua să construim astfel de parteneriate”, a declarat Zelenski. Presiunea energetică: un avantaj temporar pentru Rusia La început, războiul din Iran părea să joace în favoarea Moscovei. Donald Trump risca să își deturneze atenția de la Ucraina, iar Rusia profita de creșterea prețurilor la petrol. Blocajele din Strâmtoarea Hormuz au permis Moscovei să vândă mai mult petrol, la prețuri mai mari, alimentând astfel bugetul de război. Cu cât Rusia are mai multe resurse financiare, cu atât își poate susține mai mult ofensiva în Ucraina. Ucraina schimbă regulile jocului În ciuda acestor dezavantaje inițiale, Ucraina reușește din nou să întoarcă situația în favoarea sa. Strategia Kievului este clară: acumularea de avantaje înaintea unei eventuale mese de negocieri. Donald Trump a sugerat recent că o „soluție” pentru Ucraina ar putea apărea „relativ rapid”, după o discuție cu Vladimir Putin. Totuși, astfel de declarații au mai existat, fără rezultate concrete. Drona, arma care schimbă echilibrul Unul dintre cele mai importante atuuri ale Ucrainei este războiul dronelor. Rusia folosește intensiv dronele Shahed-136, de origine iraniană, dar Ucraina a găsit metode eficiente și ieftine de interceptare. Dacă o dronă costă până la 130.000 de dolari, sistemele de apărare pot costa de zece ori mai puțin. Această eficiență a atras atenția NATO și a partenerilor europeni. Ucraina a semnat acorduri majore de apărare cu Norvegia și Germania, în valoare de miliarde de dolari. Atacuri strategice asupra economiei ruse Un alt câștig tactic al Ucrainei este lecția învățată din conflictul iranian: lovirea infrastructurii energetice. Dronele ucrainene vizează acum instalațiile petroliere ruse, generând pierderi semnificative. Potrivit Kievului, aceste atacuri au redus veniturile Rusiei cu aproximativ 1 miliard de dolari într-o singură săptămână. Sprijin financiar european de amploare Ucraina a obținut și un sprijin financiar esențial: un împrumut de 90 de miliarde de euro susținut de Uniunea Europeană. Blocajul impus anterior de Viktor Orbán a fost depășit după schimbările politice din Ungaria, permițând deblocarea fondurilor necesare pentru echipamente militare. Negocieri blocate și tensiuni diplomatice În ciuda acestor progrese, negocierile de pace rămân în impas. Trimișii administrației Trump, inclusiv Jared Kushner și Steve Witkoff, nu au vizitat Kievul, fiind concentrați pe Orientul Mijlociu. Zelenski a calificat această absență drept „lipsită de respect”, sugerând o diminuare a interesului american pentru Ucraina. SUA își schimbă prioritățile Noua strategie de securitate a Washingtonului nu mai consideră Rusia o amenințare directă, punând accent pe stabilitate și potențiale parteneriate. Această abordare este favorabilă Kremlinului și ridică semne de întrebare în rândul aliaților europeni. Rusia intensifică atacurile Între timp, Rusia nu dă semne că ar dori pacea. Din contră, își intensifică atacurile asupra infrastructurii civile ucrainene, profitând de faptul că atenția globală este concentrată în altă parte. Europa, între sprijin și ezitare Europa continuă să susțină Ucraina, dar evită decizii radicale, precum utilizarea activelor rusești înghețate. Criticii acuză liderii europeni că gestionează conflictul, în loc să îl încheie. Pacea, încă departe În acest context complicat, Ucraina încearcă să își consolideze poziția cât mai mult. Zelenski mizează pe vizibilitate și pe menținerea Ucrainei în centrul atenției internaționale, sperând că SUA își vor redirecționa prioritățile. Deocamdată însă, în ciuda tuturor mișcărilor strategice, perspectiva unui armistițiu cu Rusia rămâne incertă.

Războiul din Iran, atu pentru Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Trump anunță finalul războiului cu Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA sancționează Iranul, în timp ce Trump declară încheierea războiului

Statele Unite au lansat vineri o ofensivă simultană economică, diplomatică și politică împotriva Iranului: noi sancțiuni menite să blocheze finanțarea regimului de la Teheran, avertismente dure pentru navele comerciale din Strâmtoarea Ormuz. În același timp, un anunț surprinzător a venit din partea președintelui Donald Trump. Trump susține că războiul cu Iranul „s-a încheiat”, în ciuda tensiunilor militare și a contestărilor interne. SUA vizează tranzacțiile în yuani și schimbul valutar iranian Noile sancțiuni anunțate de Statele Unite vizează inclusiv trei case de schimb și au ca scop blocarea mecanismelor prin care Iranul convertește veniturile obținute din exporturile de petrol către China. Citește și: România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru Mai exact, Washingtonul încearcă să împiedice transformarea sumelor în yuani chinezești în riali iranieni, limitând astfel accesul Teheranului la resurse financiare esențiale. Președintele american Donald Trump a criticat Beijingul pentru continuarea achizițiilor de petrol iranian, acuzând că aceste tranzacții contribuie indirect la finanțarea efortului militar al Iranului. Taxele impuse de Iran pot atrage sancțiuni Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), instituția din cadrul Trezoreriei SUA responsabilă de administrarea sancțiunilor, a transmis că este la curent cu amenințările Iranului privind impunerea unor taxe de tranzit în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit autorităților americane, aceste taxe pot fi prezentate sub diverse forme, inclusiv donații „caritabile” către organizații precum Semiluna Roșie iraniană. OFAC avertizează că orice persoană sau entitate – americană sau străină – care efectuează astfel de plăți riscă să fie sancționată, indiferent de forma tranzacției. Conform unor informații din presă, taxa percepută de Iran ar putea ajunge la un dolar pentru fiecare baril de petrol transportat prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Negocieri tensionate: Trump respinge oferta Iranului În aceeași zi, președintele Donald Trump a declarat că nu este mulțumit de ultima propunere a Iranului privind încheierea conflictului cu SUA și Israel. „Iranul vrea să încheie un acord, dar eu nu sunt satisfăcut de acesta”, a afirmat liderul american, referindu-se la oferta transmisă prin intermediul mediatorilor pakistanezi. Trump a lăudat însă rolul Pakistanului în facilitarea dialogului și a precizat că discuțiile continuă la nivel diplomatic. De cealaltă parte, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a transmis că Teheranul rămâne deschis negocierilor, cu condiția ca SUA să renunțe la cerințele considerate „exagerate” și la „retorica amenințătoare”. Totodată, oficialul iranian a subliniat că armata țării este pregătită să răspundă oricărei amenințări. Iranul își întărește apărarea: temeri privind un posibil atac Surse iraniene de rang înalt, citate sub protecția anonimatului, susțin că Iranul și-a activat sistemele de apărare antiaeriană, anticipând un posibil val de atacuri americane. Potrivit evaluărilor interne, aceste lovituri ar putea fi rapide și intense, urmate eventual de o intervenție militară israeliană. În acest context, Teheranul a transmis că este pregătit pentru o reacție amplă în cazul unei escaladări. Trump declară încheierea războiului Tot vineri, Donald Trump a transmis o scrisoare congresmenilor în care susține că războiul dintre Statele Unite și Iran s-a încheiat. Documentul a fost trimis chiar în ziua expirării termenului limită pentru obținerea autorizației Congresului în vederea continuării operațiunilor militare. Scrisoarea, obținută de publicația Politico, are ca scop închiderea dezbaterii privind obligația administrației de a solicita aprobarea legislativului american pentru prelungirea conflictului. Trump invocă armistițiul: „Ostilitățile s-au încheiat” În documentul transmis Congresului, Donald Trump susține că luptele au încetat încă din aprilie, odată cu instituirea unui armistițiu. "La 7 aprilie 2026, am ordonat un armistiţiu de două săptămâni. Armistiţiul a fost prelungit de atunci. Nu a mai existat niciun schimb de focuri între forţele Statelor Unite şi cele iraniene din 7 aprilie 2026. Ostilităţile care au început pe 28 februarie 2026 s-au încheiat", a transmis Donald Trump. Administrația americană, inclusiv secretarul apărării Pete Hegseth, susține că acest armistițiu „resetează” termenul prevăzut de legislația privind puterile de război. Ce este War Powers Resolution și de ce contează War Powers Resolution, cunoscută și ca War Powers Act, este o lege federală adoptată în 1973, în contextul lecțiilor dure ale războiului din Vietnam. Scopul său este de a limita capacitatea președintelui de a angaja Statele Unite în conflicte armate fără acordul Congresului. Conform legii, executivul trebuie să obțină aprobarea legislativului pentru menținerea trupelor în operațiuni militare după 60 de zile de la declanșarea conflictului, în lipsa unei declarații oficiale de război sau a unui atac direct asupra SUA. Trump contestă legea: „De ce ar trebui să fim diferiți?” Președintele american a sugerat că această lege ar putea fi neconstituțională și a subliniat că, în practică, administrațiile anterioare nu au apelat la Congres pentru a menține operațiuni militare externe. "Există unii oameni care o consideră neconstituţională", a spus el despre lege. "Suntem mereu în contact cu Congresul, dar nimeni nu a cerut-o vreodată... De ce ar trebui să fim diferiţi?", a declarat preşedintele reporterilor de la Casa Albă. Într-o altă intervenție, Trump a respins criticile venite din partea legislativului: "Nu cred că ceea ce cer ei este constituţional. Cei care cer asta nu sunt patrioţi", a declarat preşedintele SUA vineri dimineaţă. Democrații contestă versiunea oficială: „Războiul nu s-a încheiat” Opoziția democrată respinge ferm afirmațiile președintelui privind finalul conflictului. Senatora Jeanne Shaheen, membră a Comisiei pentru Relații Externe, susține că situația din teren contrazice declarațiile Casei Albe. "Declaraţia preşedintelui Trump că războiul din Iran s-a încheiat nu reflectă realitatea zecilor de mii de soldaţi americani aflaţi în pericol în regiune, ameninţările continue ale administraţiei de a escalada ostilităţile, închiderea Strâmtorii Ormuz şi creşterea preţurilor" în Statele Unite, a declarat Jeanne Shaheen. Aceasta a criticat și lipsa unei strategii clare: "Preşedintele Trump a lansat acest război fără o strategie şi fără autorizaţie legală, iar anunţul de astăzi (vineri - n.r.) nu schimbă acest lucru", a spus ea într-un comunicat. Termenul de 60 de zile, în centrul disputei politice Congresmenii democrați consideră că termenul de 60 de zile prevăzut de lege este deja îndeplinit, raportându-se la anunțul inițial al atacurilor, făcut pe 2 martie 2026, la scurt timp după debutul operațiunilor militare comune ale SUA și Israelului împotriva Iranului. Unii aleși au avertizat că, odată depășit acest termen, ar putea începe demersuri pentru a obliga administrația să solicite oficial aprobarea Congresului. Totuși, în lipsa unui sprijin consistent din partea republicanilor, democrații nu dispun de mecanisme legale eficiente pentru a impune respectarea termenului-limită.

Trump dă ordin să fie scufundată orice navă, oricât de mică, implicată în minarea strâmtorii Ormuz Foto: Facebook White House
Internațional

Trump dă ordin să fie scufundată orice navă, oricât de mică, implicată în minarea strâmtorii Ormuz

Președintele SUA, Donald Trump. dă ordin să fie scufundată orice navă, oricât de mică, implicată în minarea strâmtorii Ormuz. El a mai spus că vor fi intensificate operaţiunile de deminare a acestei căi navigabile vitale pentru economia mondială.  Citește și: Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II Trump dă ordin să fie scufundată orice navă, oricât de mică, implicată în minarea strâmtorii Ormuz Am ordonat Marinei SUA să doboare şi să distrugă orice navă, indiferent cât de mică ar fi (toate cele 159 de nave ale lor se află pe fundul mării), care plasează mine în apele Strâmtorii Ormuz. Să nu aveţi niciun dubiu în această privinţă!", a afirmat Trump într-o postare pe platforma sa de socializare, Truth Social."Navele noastre de deminare sunt ocupate în acest moment cu curăţarea strâmtorii. Ordon ca această activitate să continue, dar la un ritm de trei ori mai mare decât cel actual", a adăugat el.Totodată, preşedintele Donald Trump a declarat joi, fără a oferi vreo dovadă, că Statele Unite deţin "controlul total" asupra Strâmtorii Ormuz şi că aceasta va rămâne "închisă ermetic" până la încheierea unui acord cu Iranul, potrivit Reuters.Incertitudinea este totală în privinţa intenţiilor lui Donald Trump, de când a anunţat o prelungire sine die a încetării focului cu Iranul, notează AFP.Imprevizibilul lider de la Casa Albă pare să privilegieze pentru moment calea diplomatică, dar analiştii nu exclud nici reluarea masivă a ostilităţilor, nici o dezangajare pur şi simplu a SUA.În aceeaşi postare, Trump a calificat drept "NEBUNEŞTI" "diviziunile" din cadrul autorităţilor iraniene, între - potrivit lui - "susţinătorii liniei dure" şi "moderaţii, care nu sunt deloc moderaţi (dar care câştigă respect!)"."Iranul nu ştie cine îi este liderul!", afirmă Donald Trump.Preşedintele american a redistribuit, de asemenea, fără niciun comentariu, o afirmaţie a lui Marc Thiessen, un comentator invitat miercuri de postul Fox News. Acesta făcuse apel pe X la "uciderea" liderilor iranieni ostili unui acord cu Statele Unite.Preşedintele american a distribuit, tot pe Truth Social, un editorial publicat de acelaşi Marc Thiessen în Washington Post, intitulat "Trump nu are nevoie de un acord pentru a obţine ceea ce vrea de la Iran"."Foarte adevărat!!!! Preşedintele DJT", a comentat liderul republican, de 79 de ani, publicând un link către articolul respectiv. 

Noii șefi ai Iranului: extremiști suspecți de crime și terorism, dar așteaptă venirea Imamului Mahdi Foto: X/Twitter
Internațional

Noii șefi ai Iranului: extremiști suspecți de crime și terorism, dar așteaptă venirea Imamului Mahdi

Noii șefi ai Iranului sunt extremiști suspecți de crime și terorism, dar care așteaptă venirea Imamului Mahdi, ca să aducă pacea pe pământ, arată o analiză Wall Street Journal (WSJ). Publicația crede că noul ayatollah,  Mojtaba Khamenei, era pregătit de mult timp, iar puterea sa se bazează pe așa-numitul „Habib circle”. Acest grup își are denumirea de la Batalionul Habib din perioada războiului iraniano-irakian, denumit astfel numit după o personalitate din secolul al VII-lea a islamului șiit, venerată pentru că și-a sacrificat viața în luptă. Citește și: Ciucu desființează PSD și privește autocritic spre trecut: „Nu vom redeveni marionetele voastre” Noii șefi ai Iranului: extremiști suspecți de crime și terorism, dar așteaptă venirea Imamului Mahdi Cine sunt radicalii care ar conduce acum Iranul, de facto: Mohammad Bagher Zolghadr, noul șef al Securității, fost lider al unui grup de guerilla care a ucis un inginer american, suspectat că a asasinat doi polițiști. Este atât de radical încât Qassem Soleimani, fostul șef al Quds, ucis de SUA, și-a dat demisia, temporar, din subordinea sa. „Mediatorii afirmă că Zolghadr are o influență considerabilă în cadrul discuțiilor cu Statele Unite, primind rapoarte de la negociatori și contribuind la orientarea deciziilor acestora”, scrie WSJ.  „Noul comandant-șef al Gărzii Revoluționare, Ahmad Vahidi, este acuzat că a participat la atentatul cu bombă din 1994 asupra unui centru comunitar evreiesc din Buenos Aires, în urma căruia au murit 85 de persoane și au fost rănite sute”, arată WSJ. Ca ministru de Interne a supervizat represiunea protestelor din 2022.  „Noul consilier militar al lui Khamenei, Mohsen Rezaie, este, de asemenea, acuzat de implicare în atentatul de la Buenos Aires. În calitate de comandant al Gărzii Revoluționare în anii 1980, el a pus în aplicare o strategie menită să îl răstoarne pe dictatorul irakian Saddam Hussein, prelungind un război de uzură dezastruos care, potrivit guvernului american, a generat cel puțin 250.000 de morți”, mai arată WSJ. El a spus despre actualul conflict cu SUA și Israel: „Răspunsul iranian nu va mai fi «ochi pentru ochi». Va fi «cap pentru un ochi, o mână și un picior pentru un ochi»” Acest grup are o viziune mesianică, așteptând venirea  Imamului Mahdi, o figură despre care musulmanii șiiți cred că va aduce pacea și dreptatea în lume.

Alegătorii USR, cei mai sceptici în legătură cu succesul operațiunii din Iran Foto: X Centcom
Politică

Sondaj: alegătorii USR, cei mai sceptici în legătură cu succesul operațiunii din Iran

Alegătorii USR sunt cei mai sceptici în legătură cu succesul operațiunii din Iran, în timp ce electoratul PNL este cel mai optimist, arată un sondaj INSCOP publicat azi. INSCOP a întrebat: „În opinia dumneavoastră, Statele Unite ale Americii și Israelul vor avea succes sau nu vor avea succes în operațiunea militară împotriva Iranului?”. Citește și: Ciucu desființează PSD și privește autocritic spre trecut: „Nu vom redeveni marionetele voastre” Alegătorii USR, cei mai sceptici în legătură cu succesul operațiunii din Iran La această întrebare, 46.7% dintre respondenți cred că Statele Unite ale Americii și Israel vor avea succes în operațiunea militară împotriva Iranului, pe când 35.4% sunt de părerea contrarie. 17.8% nu știu sau nu răspund. Însă, în ceea ce privește alegătorii USR, 44% nu cred în succesul operațiunii, iar 44% sunt optimiști. Alegătorii PNL sunt cei mai încrezători: 56% cred în succesul americano-israelian, față de 49% dintre auriști și 46% dintre pesediști. Pesimiștii: 31% din auriști, 33% din alegătorii PNL, 37% din cei ai PNL.  În ceea ce privește efectele economice ale războiului din Iran, 7.2% dintre români consideră că efectele economice ale războiului din Iran, precum creșterea prețurilor la combustibili, vor dispărea rapid odată cu încheierea conflictului. 30.9% cred că efectele vor dispărea, dar treptat, în timp ce 56.1% sunt de părere că acestea vor persista o perioadă îndelungată. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.8%. Votanții PNL și USR, femeile, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public consideră într-o proporție mai mare decât restul populației că efectele economice ale războiului vor dispărea, dar treptat. Sunt de părere că efectele economice ale războiului vor persista o perioadă îndelungată într-un procent mai ridicat decât media: votanții PSD, bărbații, angajații din sectorul privat.

Trump și războiul cu Iranul care tot se termină (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

De câte ori a spus Trump că războiul cu Iranul e pe final de la începerea conflictului

Președintele american Donald Trump a declarat recent că războiul cu Iranul s-ar putea apropia de final. De la începutul conflictului, liderul de la Casa Albă a sugerat acest lucru de aproape 12 ori conturând un tipar de declarații care combină optimismul strategic cu ambiguitatea. O analiză a intervențiilor sale publice, reflectate în presa internațională, indică asemenea afirmații, de la estimări precum „va dura 4–5 săptămâni” sau „se poate termina rapid”, până la formule precum „am câștigat deja” ori „foarte aproape de final”. Donald Trump: războiul cu Iranul, „foarte aproape de final” Președintele american Donald Trump a declarat marți că războiul cu Iran s-ar putea apropia de final, potrivit unui interviu acordat postului Fox News. Citește și: Liderii PSD din Prahova, șocați de întâlnirea cu președintele Nicușor Dan la mănăstirea Cornu: „Exagerat de normal” „Cred că se apropie de final. Îl consider foarte aproape de sfârșit”, a afirmat Trump, conform declarațiilor distribuite de jurnalista Maria Bartiromo. Trump: Iranul ar avea nevoie de decenii pentru a se reconstrui Liderul american a susținut că o eventuală retragere a Statele Unite ale Americii ar lăsa Iranul într-o poziție dificilă pe termen lung. „Dacă plecăm acum, Iranul va avea nevoie de 20 de ani pentru a se reconstrui”, a spus Trump, adăugând că situația rămâne fluidă și că evoluțiile din perioada următoare vor fi decisive. Totodată, acesta a sugerat că Teheranul ar fi interesat de reluarea negocierilor și de ajungerea la un acord. Negocieri tensionate și semnale privind o nouă rundă de discuții Declarațiile vin în contextul unui armistițiu de două săptămâni între Statele Unite ale Americii și Iran, aflat în prezent în vigoare. Anterior, Trump sugerase că o nouă rundă de discuții ar putea avea loc în scurt timp: „S-ar putea întâmpla ceva în următoarele două zile”, declara acesta pentru New York Post, fără a oferi detalii suplimentare. Prima rundă de negocieri, desfășurată în Islamabad, s-a încheiat fără un acord, însă informații neconfirmate indică posibilitatea unei noi întâlniri în zilele următoare. JD Vance: „Nu vrem un acord mic, ci o mare înțelegere” Vicepreședintele JD Vance a confirmat că armistițiul se menține, subliniind că administrația americană urmărește un acord amplu, nu unul limitat. „Încetarea focului se menține, iar discuțiile au înregistrat progrese enorme”, a declarat Vance în cadrul unui eveniment din Athens, Georgia. Potrivit acestuia, motivul pentru care nu s-a ajuns încă la un acord este dorința președintelui Trump de a obține garanții clare că Iranul nu va dezvolta arme nucleare. Condițiile SUA: fără arme nucleare și fără sprijin pentru terorism Vicepreședintele american a detaliat și principalele condiții impuse Teheranului: - renunțarea la programul nuclear militar, - încetarea sprijinului pentru grupări considerate teroriste, - deschiderea către integrarea economică globală. „Președintele își dorește un acord în care poporul iranian să prospere și să se alăture economiei mondiale”, a explicat Vance. Posibilă nouă rundă de negocieri înainte de expirarea armistițiului Potrivit CNN, o a doua rundă de negocieri ar putea avea loc înainte de expirarea armistițiului, programată pentru săptămâna viitoare. Surse apropiate discuțiilor indică faptul că delegația americană ar putea fi condusă chiar de JD Vance. De asemenea, la negocieri ar putea participa Steve Witkoff și Jared Kushner. De câte ori a spus Trump că războiul e „aproape de final” Declarația recentă a lui Donald Trump, potrivit căreia războiul cu Iran este „foarte aproape de final”, nu este o premieră. De la începutul conflictului, liderul american a transmis în mod repetat mesaje similare, sugerând în mai multe rânduri că finalul este iminent, uneori chiar în timp ce operațiunile militare continuau. O analiză a declarațiilor publice arată un tipar: optimism constant privind încheierea rapidă a războiului, combinat cu mesaje contradictorii despre continuarea luptelor. Martie 2026: războiul ar putea fi „terminat rapid” La scurt timp după declanșarea conflictului, Trump a declarat că războiul ar putea fi încheiat „destul de repede”. În același interval, el estima că operațiunile ar putea dura aproximativ 4–5 săptămâni, deși admitea că ar putea „merge mult mai departe”. Mesaje contradictorii: „am câștigat”, dar „nu plecăm încă” Pe măsură ce conflictul a evoluat, discursul lui Trump a devenit mai nuanțat și, uneori, contradictoriu. În martie, el a afirmat că Statele Unite „au câștigat” războiul, sugerând chiar că, în esență, acesta fusese decis foarte devreme. În același timp, a insistat că operațiunile trebuie continuate pentru „a termina treaba”, refuzând ideea unei retrageri rapide. Această combinație de declarații — victorie deja obținută, dar război încă în desfășurare — a alimentat percepția unei strategii neclare. „Războiul este aproape complet”: declarațiile din interviuri În mai multe interviuri, Trump a reiterat ideea că războiul este practic încheiat. El a declarat că războiul este „foarte complet, aproape terminat” și că Iranul nu mai are capacități militare relevante. Într-o altă intervenție, a spus că conflictul este „pretty much over” (aproape încheiat), fără a oferi însă un calendar clar sau condiții precise pentru final. De asemenea, a afirmat că războiul va fi „încheiat în curând” sau „foarte curând”, menținând aceeași linie de comunicare. „Nu mai e nimic de lovit”: argumentul militar Un alt argument invocat frecvent de Trump pentru a susține apropierea finalului a fost degradarea capacităților militare ale Iranului. Într-un interviu, el a afirmat că nu mai există „practic nimic de țintit”, sugerând că obiectivele militare au fost atinse. În alte declarații, a spus că Iranul este „la capătul liniei” și că infrastructura sa militară este aproape distrusă. Acest tip de retorică a fost constant folosit pentru a justifica ideea că războiul se apropie inevitabil de final. Aprilie 2026: „foarte aproape de sfârșit” În ultimele zile, Trump a reluat această temă, declarând că războiul este „foarte aproape de final”. Totuși, chiar și în acest context, mesajul său rămâne ambiguu: pe de o parte, sugerează că finalul este iminent; pe de altă parte, afirmă că „nu am terminat” și că evoluțiile viitoare rămân deschise. Un tipar de comunicare: finalul anunțat înainte de a exista Analizând cronologic declarațiile, se conturează un tipar clar: începutul conflictului: războiul va fi „scurt” faza intermediară: „am câștigat deja” ulterior: „este aproape complet” prezent: „foarte aproape de final” În paralel, operațiunile militare au continuat, iar negocierile nu au produs încă un acord concret. Experții citați în presa internațională subliniază că aceste mesaje reflectă mai degrabă o strategie politică și de comunicare decât o evaluare strict militară a situației. Între optimism strategic și realitate operațională Declarațiile repetate ale lui Donald Trump privind apropierea finalului războiului din Iran arată o constantă: anticiparea unui deznodământ rapid, chiar și în absența unor evoluții decisive pe teren. Deși acest tip de discurs poate avea rolul de a transmite încredere și control, el evidențiază și o tensiune între mesajul politic și realitatea operațională a conflictului. În lipsa unui acord clar sau a unei încetări definitive a ostilităților, întrebarea nu mai este doar „când se va termina războiul?”, ci și „de câte ori poate fi anunțat finalul înainte ca acesta să devină realitate?”.

Efectele blocadei SUA asupra strâmtorii Ormuz: Iranul, fără bani, probleme pentru China Foto: US Centcom
Eveniment

Efectele blocadei SUA asupra strâmtorii Ormuz: Iranul, fără bani, probleme pentru China

Efectele blocadei SUA asupra strâmtorii Ormuz: Iranul, fără bani, probleme pentru China, dar probabil prețul petrolului va crește din nou. „Începând de acum, Marina Statelor Unite, cea mai bună din lume, va demara procesul de BLOCARE a tuturor navelor care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Hormuz”, a scris Trump pe Truth Social duminică dimineață. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești „De asemenea, am dat instrucțiuni Marinei noastre să identifice și să oprească orice navă din apele internaționale care a plătit o taxă către Iran. Niciunul dintre cei care plătesc o taxă ilegală nu va beneficia de liberă trecere în marea liberă”, a mai afirmat președintele SUA. Efectele blocadei SUA asupra strâmtorii Ormuz: Iranul, fără bani, probleme pentru China Ce efecte sunt vizibile, imediat: Regimul de la Teheran, care deja are mari probleme să-și plătească funcționarii, va dispun de resurse și mai puține. Circa 90% din exporturile de petrol iraniene trec prin Ormuz. Exporturile de petrol reprezintă 85% din veniturile regimului de la Teheran. Doar 10% din exporturile de petrol ale Iranului trec prin conducta Goreh-Jask. din golful Oman. Prin strâmtoarea Hormuz se transportă 45-50% din totalul importurilor de petrol ale Chinei (~5,4 milioane de barili pe zi din Golf), inclusiv partea iraniană, ceea ce face ca perturbările cauzate de blocadă să fie grave, în ciuda stocurilor rafinăriilor de mică capacitate și a alternativelor rusești. Financial Times relata, sâmbătă, că criza din Golf se simte in explozia prețurilor la anumite produse din China. Prețurile unor tipuri de fibre de carbon, care se bazează pe anumite materii prime provenite din Orientul Mijlociu și sunt utilizate pe scară largă în industria auto și în cea a bunurilor de larg consum, au crescut cu 20%.  Prețul petrolului va crește din nou Iranul ar putea răspunde deciziei lui Trump folosindu-se de aliații Houthi pentru a bloca strâmtoarea Bab-el-Mandeb, din Marea Roșie, care duce spre Canalul Suez.   

Trump anunță blocadă navală în Strâmtoarea Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump anunță blocadă navală în Strâmtoarea Ormuz, după eșecul negocierilor cu Iranul

Președintele american Donald Trump a anunțat duminică instituirea imediată a unei blocade navale în Strâmtoarea Ormuz, în urma eșecului negocierilor de pace cu Iran. Decizia vine pe fondul refuzului calificat drept „intransigent” al Teheranului de a renunța la ambițiile sale nucleare, în cadrul discuțiilor desfășurate la Islamabad. Negocieri fără rezultat: disputa privind programul nuclear al Iranului Deși liderul american a recunoscut că discuțiile „au decurs bine” și că s-a ajuns la un acord asupra majorității punctelor, impasul major a fost reprezentat de programul nuclear iranian. Citește și: VIDEO Călin Georgescu spune ce „ascunde” numele România, dar nu explică cine l-a ascuns „Contează un singur lucru – Iranul nu este dispus să renunțe la ambițiile sale nucleare”, a transmis Donald Trump pe platforma Truth Social. Potrivit acestuia, aproximativ 20 de ore de negocieri nu au reușit să conducă la un acord de pace, tocmai din cauza refuzului Teheranului de a face concesii pe acest subiect sensibil. Blocadă navală totală Președintele american a anunțat că United States Navy va începe imediat blocarea tuturor navelor care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Ormuz. În plus, marina americană a primit instrucțiuni să identifice și să interzică accesul în apele internaționale navelor care ar fi plătit taxe Iranului pentru tranzit. „Nicio navă care plătește o taxă ilegală nu va avea o trecere în siguranță în apele internaționale”, a subliniat liderul american. Echipa de negociere a SUA, lăudată de Trump Donald Trump a apreciat activitatea delegației americane prezente la negocierile din Pakistan, desfășurate între sâmbătă și duminică dimineață. Din echipă au făcut parte vicepreședintele JD Vance, consilierul Jared Kushner și emisarul special Steve Witkoff. Tensiuni în creștere în regiune Decizia privind blocada navală în Strâmtoarea Ormuz riscă să amplifice tensiunile într-o zonă strategică pentru comerțul global cu petrol. În contextul în care Iranul refuză să renunțe la programul său nuclear, iar SUA adoptă măsuri drastice, situația rămâne extrem de volatilă, cu posibile implicații majore la nivel internațional.

De ce au eșuat negocierile Iran-SUA: trei puncte cruciale unde nu s-au înțeles Foto: X/Twitter MB Ghalibaf
Internațional

De ce au eșuat negocierile Iran-SUA: trei puncte cruciale unde nu s-au înțeles. Ce urmează

De ce au eșuat negocierile Iran-SUA: au existat trei puncte cruciale unde cele două tabere nu s-au înțeles. Ce urmează: probabil noi negocieri, deși delegațiile SUA și Iranului au părăsit Islamabad fără să anunțe data unor noi discuții. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Impasul în care au ajuns negocierile pune sub semnul întrebării armistițiul de două săptămâni convenit săptămâna trecută, existând riscul unei reluări și intensificări a conflictului armat. De ce au eșuat negocierile Iran-SUA: trei puncte cruciale unde nu s-au înțeles Care sunt cele trei puncte de negociere care separă SUA și Iran, potrivit New York Times:  redeschiderea Strâmtorii Hormuz; Iranul afirmând că va face acest lucru numai după încheierea unui acord de pace definitiv soarta a aproape 900 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit. Iranul a prezentat o contrapropunere, dar părțile nu au reușit să ajungă la un compromis, au declarat oficialii. cererea Iranului de a se debloca venituri înghețate în valoare de aproximativ 27 de miliarde de dolari, deținute în străinătate. Pakistanul va încerca, probabil, să-și consolideze rolul de mediator și să readucă cele două părți la negocieri.  Însă un jurnalist de la New York Post susține că informațiile pe surse, de la negocieri, nu sunt credibile: „Nu aș lua în serios majoritatea zvonurilor și informațiilor care circulă. Nu pot sublinia îndeajuns cât de bine au fost păstrate secretele în cadrul negocierilor. Practic nu au existat scurgeri de informații, cel puțin din partea americană. Serios, am încercat chiar să aflu ce au mâncat negociatorii la cină. Chiar și asta rămâne un mister!”, a scris Caitlin Doornbos, pe X/Twitter.   

Iran amenință navele SUA în Ormuz (sursa: centcom.mil)
Internațional

Iran restricționează iar accesul în Strâmtoarea Ormuz, lansează amenințări directe către navele SUA

Iranul a transmis duminică un mesaj ferm privind situația din Strâmtoarea Ormuz, subliniind că regimul actual de control nu va suferi modificări în absența unui compromis cu Statele Unite. Oficialii de la Teheran au reiterat că restricțiile impuse de la începutul conflictului, precum și protocolul de securitate propus pentru această rută strategică, rămân în vigoare. Potrivit poziției exprimate, schimbarea situației depinde exclusiv de acceptarea de către Washington a unui „acord rezonabil”. Negocierile dintre Iran și SUA, fără rezultat după 21 de ore Informațiile au fost transmise agenției iraniene Mehr de o sursă apropiată discuțiilor de pace dintre Iran și Statele Unite, desfășurate la Islamabad. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Dialogul diplomatic s-a încheiat duminică dimineață, fără un rezultat concret. După aproximativ 21 de ore de negocieri intense, cele două părți nu au reușit să ajungă la un acord, menținând astfel blocajul diplomatic și amplificând tensiunile din regiune. Gardienii Revoluției amenință navele militare În paralel cu eșecul negocierilor, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis un avertisment dur. Forța militară ideologică a Iranului a indicat că orice navă militară care tranzitează Strâmtoarea Ormuz riscă să fie vizată de măsuri severe. Comandamentul naval al Gardienilor Revoluției a declarat: "Orice încercare a navelor militare de a trece prin Strâmtoarea Ormuz va fi întâmpinată cu un răspuns sever. Marina IRGC are autoritate deplină de a gestiona în mod inteligent Strâmtoarea Ormuz", precizând totodată că accesul va fi „acordat doar navelor civile în anumite condiţii”. Această poziție sugerează o încercare clară a Iranului de a controla strict tranzitul maritim într-un punct vital pentru comerțul global. Reacția SUA: nave militare trimise pentru securizarea rutei Declarațiile Teheranului vin la scurt timp după ce Comandamentul Central al Statelor Unite a anunțat că două nave de război americane au tranzitat Strâmtoarea Ormuz. Misiunea acestora a fost de a neutraliza minele maritime amplasate de Iran, într-o acțiune menită să asigure siguranța navigației într-o zonă considerată esențială pentru fluxul global de petrol. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic în escaladarea tensiunilor În lipsa unui acord între Iran și Statele Unite, Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic pe harta geopolitică. Declarațiile belicoase, combinate cu mișcările militare din zonă, conturează un climat tensionat, cu potențial de escaladare rapidă. Această rută maritimă, vitală pentru economia globală, continuă să fie un barometru al relațiilor fragile dintre cele două puteri.

Blocaj în negocierile SUA–Iran (sursa: Facebook/Mian Shehbaz Sharif)
Internațional

Blocaj în negocierile SUA–Iran: miza nucleară rămâne nerezolvată, după 21 de ore de discuții

Discuțiile de pace dintre Statele Unite și Iran, desfășurate la Islamabad, s-au încheiat fără un acord concret, după aproximativ 21 de ore de negocieri intense. Mediatorul pakistanez a transmis însă un apel ferm către ambele părți pentru respectarea acordului de încetare a focului. Pakistanul, mediator-cheie în dialogul tensionat Ministrul pakistanez de externe, Ishaq Dar, a declarat duminică finalizarea discuțiilor și a subliniat rolul activ al Pakistanului în facilitarea dialogului. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești „Sperăm că ambele părţi vor menţine un spirit pozitiv pentru a obţine o pace durabilă şi prosperitate pentru întreaga regiune şi nu numai. Este imperativ ca părţile să continue să îşi respecte angajamentul faţă de încetarea focului”, a transmis acesta într-un comunicat oficial. Oficialul pakistanez a precizat că negocierile au fost „intense şi constructive”, implicând inclusiv conducerea militară a țării, fără a oferi detalii despre conținutul discuțiilor. Primul contact direct la nivel înalt după 47 de ani Negocierile de la Islamabad reprezintă primul contact direct la cel mai înalt nivel între SUA și Iran din ultimele aproape cinci decenii. Cu toate acestea, discuțiile s-au încheiat fără un acord, confirmă și vicepreședintele american JD Vance. Acesta a declarat că delegația americană a părăsit capitala pakistaneză după ce a prezentat Iranului o propunere finală sub forma unui memorandum de înțelegere. Principala dispută: programul nuclear al Iranului Potrivit oficialului american, principalul obstacol în calea unui acord a fost refuzul Iranului de a oferi garanții ferme privind renunțarea la dezvoltarea unei arme nucleare. „Adevărul este că trebuie să vedem un angajament ferm că nu vor urmări o armă nucleară sau instrumentele care le-ar permite să dobândească una rapid. Acesta este obiectivul principal al preşedintelui Statelor Unite şi asta am încercat să realizăm prin aceste negocieri”, a declarat JD Vance. Iranul: un acord nu era de așteptat De cealaltă parte, autoritățile de la Teheran au minimalizat eșecul negocierilor, subliniind că nu se aștepta nimeni la un rezultat rapid. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqaei, a declarat că atmosfera discuțiilor a fost marcată de neîncredere. „A fost clar de la început că nu ar trebui să ne aşteptăm să ajungem la un acord într-o singură sesiune (de negocieri). Nimeni nu se aştepta la asta”, a afirmat acesta la televiziunea de stat iraniană. Acuzații reciproce și negocieri complicate Iranul a acuzat SUA de „cerinţe nerezonabile”, invocând complexitatea temelor abordate în cadrul negocierilor. Potrivit oficialilor iranieni, discuțiile au inclus și subiecte sensibile precum Strâmtoarea Ormuz și alte dosare regionale. „În timpul acestei runde au fost adăugate noi subiecte, inclusiv Strâmtoarea Ormuz şi probleme regionale, fiecare cu propriile condiţii şi consideraţii specifice”, a explicat Esmaeil Baqaei. Dialogul ar putea continua În ciuda lipsei unui acord, Pakistanul și-a reafirmat rolul de mediator și disponibilitatea de a facilita noi runde de discuții. Ishaq Dar a subliniat că țara sa „va continua să joace un rol vital” în menținerea dialogului dintre Washington și Teheran, fără a confirma însă dacă o nouă rundă de negocieri este deja planificată. De asemenea, partea iraniană a indicat că va continua contactele diplomatice cu Pakistanul și cu alți parteneri regionali.

SUA, operațiune de deminare în Strâmtoarea Ormuz (sursa: surfpac.navy.mil)
Internațional

SUA au trimis două nave pentru a demina Strâmtoarea Ormuz, Iranul le-ar putea ataca

Două distrugătoare ale Statele Unite au lansat o operațiune strategică în Strâmtoarea Ormuz, vizând eliminarea minelor navale amplasate de Iran. Acțiunea marchează o escaladare semnificativă a tensiunilor din regiune. Navele americane intră în Golful Persic Distrugătoarele USS Frank E. Peterson și USS Michael Murphy au traversat strâmtoarea și au intrat în Golful Persic, în cadrul unei misiuni coordonate de CENTCOM. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Operațiunea are ca scop securizarea completă a zonei maritime, afectată de minele plasate de Corpul Gardienilor Revoluției din Iran. SUA anunță crearea unui coridor maritim sigur Comandantul CENTCOM, Brad Cooper, a explicat obiectivul imediat al misiunii: „Am iniţiat astăzi procesul de stabilire a unui nou coridor maritim şi vom împărţi în curând această rută sigură cu industria maritimă pentru a încuraja circulaţia liberă a comerţului”. Iranul reacționează dur și amenință cu atacuri După apariția informațiilor privind prezența navelor americane în Golf, Iranul a transmis avertismente ferme, amenințând cu atacuri și cerând retragerea acestora. Mesajul a fost transmis prin intermediul Pakistan, care mediază negocierile dintre Washington și Teheran. Trump: „Începem procesul de curăţare a Strâmtorii Ormuz” Președintele american Donald Trump a confirmat public operațiunea și a criticat statele care au refuzat să participe la intervenția militară. „Începem acum procesul de curăţare a Strâmtorii Ormuz, ca o favoare pentru ţările din întreaga lume, inclusiv China, Japonia, Coreea de Sud, Franţa, Germania şi multe altele”. În același mesaj, liderul de la Washington a minimalizat capacitatea Iranului de a continua acțiunile de sabotaj naval: „Singura lor carte în mână este ameninţarea ca o navă să poată "lovi" una dintre minele lor navale”. Totodată, Trump a susținut că infrastructura navală iraniană a fost grav afectată: „Toate cele 28 de nave ale lor plasatoare de mine zac pe fundul mării”. Strâmtoarea Ormuz, blocată după izbucnirea conflictului Ca reacție la ofensiva lansată de SUA și Israel, Iranul a blocat de facto Strâmtoarea Ormuz, un coridor vital pentru exporturile de petrol și gaze din Golful Persic. Teheranul a avertizat că va ataca orice navă asociată cu SUA, Israel sau aliații acestora. Armistițiul nu a dus la deblocarea completă a rutei Deși un armistițiu temporar a fost convenit între Iran și SUA pentru o perioadă de două săptămâni, cu scopul reluării negocierilor, traficul maritim rămâne sever restricționat. Iranul s-a angajat să redeschidă strâmtoarea, însă în practică accesul a fost permis doar selectiv, cu aprobarea autorităților de la Teheran. Primele petroliere revin în tranzit În ciuda tensiunilor, trei petroliere au reușit să tranziteze strâmtoarea sâmbătă, potrivit datelor de monitorizare a traficului maritim. Acestea sunt primele nave de acest tip care au părăsit Golful Persic după intrarea în vigoare a armistițiului. Miza globală: securitatea energetică Operațiunile din Strâmtoarea Ormuz au implicații majore la nivel global, având în vedere că această rută este esențială pentru transportul energiei către marile economii ale lumii. Evoluția situației va influența direct stabilitatea piețelor internaționale și securitatea energetică globală.

Negocieri Iran–SUA la Islamabad (sursa: Facebook/Mian Shehbaz Sharif)
Internațional

Iran și SUA încep negocieri decisive pentru pace: JD Vance conduce delegația americană

Discuțiile dintre Iran și Statele Unite privind oprirea conflictului din Orientul Mijlociu au început sâmbătă la Islamabad. Anunțul a fost făcut de premierul pakistanez Shehbaz Sharif, care a avut întâlniri separate cu delegațiile celor două state. JD Vance conduce delegația americană Potrivit biroului de presă al premierului pakistanez, odată cu debutul negocierilor, acesta s-a întâlnit cu JD Vance, vicepreședintele american care conduce delegația SUA. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Din echipa americană mai fac parte trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele fostului președinte Donald Trump. Dialog într-un climat de neîncredere Negocierile se desfășoară într-un context tensionat, marcat de lipsa de încredere între părți. Agenda și formatul discuțiilor – fie directe, fie indirecte – nu au fost clarificate înainte de întâlnire. Înaintea debutului oficial, premierul pakistanez s-a întâlnit și cu delegația iraniană, exprimându-și speranța că dialogul va avea rezultate concrete. „Salutând angajamentul ambelor delegații față de un dialog constructiv, premierul și-a exprimat speranța că aceste discuții vor duce la o pace durabilă în regiune”, se arată în comunicatul oficial. Războiul declanșat pe 28 februarie Conflictul din regiune a fost declanșat pe 28 februarie, în urma unei ofensive lansate de Israel și Statele Unite împotriva Iranului. Războiul a provocat mii de victime, în special în Iran și Liban, și a avut un impact major asupra economiei globale. Întâlnirea de la Hotel Serena, sub securitate strictă Discuțiile au loc la Hotelul Serena din Islamabad, potrivit presei iraniene. Orașul a fost plasat sub măsuri stricte de securitate, fiind descris ca aproape pustiu în contextul vizitei oficiale. JD Vance a ajuns la hotel în jurul prânzului, la scurt timp după sosirea sa în capitala Pakistanului. Pakistanul implică experți în negocieri Pentru a sprijini dialogul, Pakistanul a mobilizat o echipă de experți care vor contribui la dezbaterile privind securitatea maritimă, programul nuclear și alte teme sensibile, potrivit unei surse diplomatice. Întâlnirea este atent monitorizată de mai multe state implicate în eforturile diplomatice din regiune, printre care Egipt, Turcia și China.   

China ar livra sisteme antiaeriene Iranului (sursa: Pexels/Zifeng Xiong)
Internațional

China ar putea livra sisteme antiaeriene Iranului prin intermediari, avertizează SUA

Statele Unite dețin informații potrivit cărora China pregătește, în următoarele săptămâni, furnizarea unor sisteme de apărare aeriană către Iran. Informația a fost relatată de CNN, care citează trei surse apropiate dosarului, fără a le dezvălui identitatea. Ce tip de armament ar urma să primească Iranul Potrivit surselor, este vorba despre sisteme de rachete antiaeriene portabile, cunoscute sub denumirea de MANPAD (Man-Portable Air Defense Systems). Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Aceste arme sunt concepute pentru a fi operate de o singură persoană și sunt lansate de pe umăr, fiind eficiente împotriva aeronavelor care zboară la altitudini joase. Livrări mascate prin țări terțe Sursele citate susțin că China ar încerca să ascundă implicarea directă în acest transfer, folosind state intermediare pentru livrarea echipamentelor. Această strategie ar avea rolul de a disimula originea armamentului și de a evita reacții internaționale imediate. Atacurile recente asupra apărării iraniene Declarațiile vin pe fondul unor evoluții recente din regiune. Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a afirmat miercuri că, în urma campaniei de bombardamente americano-israeliene lansate pe 28 februarie împotriva Iranului, au fost vizate peste 1.500 de obiective antiaeriene. Potrivit acestuia, aproximativ 80% din sistemele de apărare aeriană ale Iranului au fost distruse în aceste atacuri. Totuși, estimarea nu include sistemele de tip MANPAD, care ar putea deveni esențiale pentru refacerea capacității defensive a Iranului.

Mircea Marian
Opinii

Decizia corectă a României de a sprijini SUA are efecte: relansarea relațiilor economice

Când se întâmplă lucruri bune, mai nimeni nu vorbește despre ele. Decizia regimului Nicușor Dan-Bolojan de a susține necondiționat solicitările SUA în cadrul conflictului cu Iranul are efecte excelente. Ne-am relansat relația cu singura superputere de pe această planetă.  Eu nu mă consider vreun geostrateg, nici măcar analist de politică externă nu sunt, dar cred că România are acum o oportunitate uriașă: să fie principalul partener din Europa de Est al SUA. Regimul Orban din Ungaria se va sfârși, sper. Polonia este divizată între o guvernare care îl critică extrem de dur pe Donald Trump și un președinte care îi este favorabil acestuia.  De la bun început, România a procedat corect: nu și-a dat ochii peste cap, nu a pus condiții (cel puțin în public) partenerilor americani, nu a criticat administrația de la Casa Albă pentru intervenția din Iran. Scriu că România a procedat corect fiindcă ar fi fost complet imoral ca noi să insistăm ca americanii să trimită aici cât mai mulți soldați, ca să ne apere de Rusia, iar când Statele Unite au nevoie de ajutorul nostru să le întoarcem spatele. Însă, în aceste zile, se vede că SUA știu să aprecieze ceea ce a făcut România:  Wall Street Journal scrie că administrația republicană de la Casa Albă ar putea muta soldați de la bazele din țări vestice în România și Polonia. Aceasta nu înseamnă doar mai multă securitate pentru România. Bazele militare americane sunt o sursă de prosperitate pentru comunitățile locale: ele înseamnă contracte de mentenanță, hrană, distracție pentru militari... În discuția Oanei Țoiu cu secretarul de stat Rubio, s-au arătat clar domeniile de interes comun: „domeniile apărării, energiei, tehnologiilor emergente și mineralelor critice, inclusiv în ceea ce privește proiectele de gaze offshore și cele nucleare civile”. România, acum, nici măcar nu știe de ce minerale critice dispune, este foarte bine dacă US Geological Survey ne va ajuta să le identificăm.  Toate mesajele de la Washington, plus declarațiile ambasadorului SUA la București, închid propaganda suveranistă: Nicușor Dan este președintele ales al României. Numele lui Călin Georgescu nu este menționat de nici un oficial din SUA.  Unde cred că am putea încerca să profităm de relația bună cu SUA, dar avem șanse mici de reușită? Ridicarea vizelor. Dar, cine știe... În sfârșit, SUA poate fi un aliat în realizarea unor obiective de politică ale României, precum cele care privesc Republica Moldova.  Relația României cu Statele Unite nu ține de un ciclu electoral sau altul. Nu trebuie să permitem ca un grup de furioși să ne rupă de singura superputere de pe această planetă. Din această perspectivă, cred că ceea ce au construit în ultimele săptămâni președintele Nicușor Dan, guvernul Bolojan și majoritatea din Parlament a fost cel mai bun lucru care s-a petrecut în politica românească din acest an. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră