miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iran

177 articole
Internațional

Netanyahu impune condiții dure pentru acordul SUA-Iran: eliminarea completă a programului nuclear

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a detaliat duminică condițiile pe care Israelul le consideră esențiale pentru a accepta un eventual acord între Statele Unite și Iran. Principalele cerințe vizează eliminarea completă a programului nuclear iranian și limitarea drastică a capacității balistice a Teheranului. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment organizat la Ierusalim. Israelul cere demontarea totală a infrastructurii nucleare iraniene Potrivit lui Netanyahu, un acord credibil trebuie să includă: Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare retragerea integrală a materialului de îmbogățire a uraniului din Iran; demontarea și neutralizarea infrastructurii de îmbogățire; limitarea razei de acțiune a rachetelor balistice iraniene la maximum 300 de kilometri, astfel încât acestea să nu mai poată lovi teritoriul israelian; încetarea finanțării așa-numitei „axe a terorii”. Prin această expresie, premierul israelian s-a referit la grupări precum Hezbollah, rebelii houthi din Yemen și diverse miliții palestiniene susținute de Teheran. „Acestea sunt elementele pe care le considerăm importante pentru a ajunge la un acord. Și am prezentat poziția noastră foarte clar”, a afirmat Netanyahu, făcând referire la întâlnirea recentă avută la Washington cu președintele american Donald Trump. Inspecții surpriză AIEA, condiție esențială pentru Israel Premierul israelian a subliniat că orice acord trebuie să prevadă și posibilitatea efectuării de inspecții surpriză de către Agenția Internațională pentru Energie Atomică în Iran, pentru a garanta respectarea angajamentelor asumate. Israelul susține că doar un mecanism de verificare strict și permanent poate preveni reluarea activităților nucleare sensibile. Negocieri reluate între SUA și Iran Statele Unite și Iranul au reluat negocierile pe 6 februarie, în Oman. Ambele părți au descris discuțiile drept constructive, iar tratativele urmează să continue la Geneva. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a plecat duminică spre Elveția pentru noua rundă de dialog. Potrivit unor surse, Teheranul urmărește un acord care să includă beneficii economice concrete, precum cooperare în sectorul petrolului și gazelor naturale, investiții în exploatarea resurselor minerale și chiar achiziționarea de avioane civile americane. Presiuni militare și tensiuni regionale Înainte de reluarea negocierilor, Donald Trump a trimis o grupare navală în zona Golfului și a avertizat Iranul că riscă o acțiune militară dacă nu acceptă neutralizarea programelor nuclear și balistic. În iunie anul trecut, Israelul a lansat o campanie de bombardamente asupra unor obiective iraniene, iar Washingtonul s-a implicat cu un atac asupra instalațiilor nucleare subterane folosind bombe penetrante. Cu toate acestea, operațiunile nu ar fi reușit să elimine complet programul nuclear iranian sau stocurile de uraniu îmbogățit, despre care se crede că au fost puse la adăpost de autoritățile de la Teheran.

Netanyahu impune condiții pentru acordul SUA-Iran (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Narges Mohammadi, șase ani de închisoare în Iran (sursa: omct.org)
Internațional

Narges Mohammadi a primit Nobel pentru Pace, dar plătește cu ani grei de închisoare în Iran

Un tribunal din Iran a condamnat-o pe Narges Mohammadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2023, la șase ani de închisoare, potrivit unei declarații făcute duminică de avocatul său. Arestată după un discurs public la Mashhad Activista pentru drepturile omului, în vârstă de 53 de ani, a fost arestată pe 12 decembrie, în orașul Mashhad, din nord-estul Iranului, împreună cu alți activiști. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Reținerea a avut loc după ce aceasta a participat la o ceremonie de comemorare a unui avocat decedat, în cadrul căreia a susținut un discurs. Acuzațiile formulate de autoritățile iraniene Potrivit avocatului său, Mostafa Nili, Narges Mohammadi a fost condamnată la șase ani de închisoare pentru „întrunire și complicitate la comiterea de infracțiuni”. Instanța a decis, de asemenea, impunerea unei interdicții de călătorie pentru o perioadă de doi ani. Condamnări separate și exil intern Într-un dosar distinct, activista a primit: 18 luni de închisoare pentru „activități de propagandă”; doi ani de exil intern în orașul Khosf, din provincia Khorasanul de Sud. Conform legislației iraniene, pedepsele cu închisoarea nu pot fi cumulate, urmând să fie executată doar condamnarea cea mai severă. Posibilitate de eliberare temporară din motive medicale Avocatul Mostafa Nili a declarat că există speranța ca Narges Mohammadi să poată fi eliberată temporar pe cauțiune, având în vedere starea sa precară de sănătate. Verdictul nu este definitiv și poate fi atacat cu apel. Un istoric îndelungat de persecuție politică În ultimii 25 de ani, Narges Mohammadi a fost judecată și încarcerată în mod repetat pentru activismul său împotriva pedepsei cu moartea și a codului vestimentar impus femeilor în Iran. Ea a petrecut o mare parte din ultimul deceniu în detenție și nu și-a mai văzut cei doi copii, care locuiesc la Paris, din anul 2015. Eliberare temporară în 2024 și proteste din închisoare În decembrie 2024, activista a fost eliberată pentru trei săptămâni, din motive medicale, în urma îndepărtării unei tumori și a unei grefe osoase. Chiar și în detenție, Narges Mohammadi a continuat să protesteze, organizând demonstrații în curtea închisorii, intrând în greva foamei și apărând constant drepturile deținuților politici. De la inginerie și jurnalism la activism pentru drepturile omului Născută în 1972, în orașul Zanjan, din nord-vestul Iranului, Narges Mohammadi a studiat fizica, devenind ulterior inginer. A lucrat și ca jurnalistă pentru publicații reformiste. În anii 2000, s-a alăturat Centrului Apărătorilor Drepturilor Omului, fondat de Shirin Ebadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2003. Premiul Nobel pentru Pace 2023 și contextul represiunii din Iran Narges Mohammadi a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2023 pentru „lupta sa împotriva opresiunii femeilor în Iran și pentru promovarea drepturilor omului și a libertății pentru toți”. Iranul se află pe locul al doilea în lume ca număr de execuții, după China, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International.

Iranul nu renunță la îmbogățirea uraniului (sursa: en.mfa.ir)
Internațional

Iranul sfidează SUA: nu renunță la îmbogățirea uraniului, chiar și sub amenințarea războiului

Iranul nu va renunța la îmbogățirea uraniului, chiar dacă acest lucru ar putea duce la un conflict militar cu Statele Unite, a declarat șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi. Afirmația vine la doar două zile după negocierile purtate cu Washingtonul pe tema programului nuclear al Teheranului. „Nimeni nu are dreptul să ne dicteze ce să facem” Vorbind în cadrul unui forum organizat la Teheran, Abbas Araghchi a subliniat că Iranul a plătit „un preț foarte mare” pentru programul său nuclear pașnic și pentru îmbogățirea uraniului. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Potrivit acestuia, refuzul de a renunța la această activitate ține de suveranitatea națională. „De ce insistăm atât de mult asupra îmbogățirii uraniului și refuzăm să renunțăm la aceasta chiar dacă ni se impune un război? Pentru că nimeni nu are dreptul să ne dicteze ce să facem”, a declarat diplomatul iranian. Discuții tensionate cu emisarul american în Oman Vineri, Abbas Araghchi a avut discuții în Oman cu emisarul american Steve Witkoff, în încercarea de a relansa dialogul privind programul nuclear iranian. În ciuda acestor contacte diplomatice, pozițiile celor două părți rămân profund divergente. Teheranul minimalizează desfășurarea militară a SUA în Golf Ministrul iranian de externe a declarat că desfășurarea militară americană în regiunea Golfului „nu ne sperie”. Declarația a fost făcută la o zi după ce Steve Witkoff a vizitat portavionul american Abraham Lincoln, aflat în zonă, într-un gest interpretat ca semnal de presiune militară din partea Washingtonului. „Nu căutăm războiul, dar suntem pregătiți” „Suntem un popor al diplomației, suntem de asemenea un popor al războiului, însă aceasta nu înseamnă că noi căutăm războiul”, a adăugat Abbas Araghchi, încercând să transmită un mesaj de fermitate combinat cu disponibilitatea pentru dialog. Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu o intervenție militară împotriva Iranului. Aceste avertismente au fost motivate inițial de reprimarea sângeroasă a mișcării de protest din Iran, iar ulterior de îngrijorările legate de programul nuclear al Teheranului. În acest context, Statele Unite au consolidat o prezență militară semnificativă în regiunea Golfului, unde este staționat portavionul Abraham Lincoln. Iranul pune sub semnul întrebării „seriozitatea” SUA în negocieri Duminică, șeful diplomației iraniene a pus la îndoială dorința reală a Washingtonului de a continua negocierile. „Impunerea de noi sancțiuni și anumite acțiuni militare ridică semne de întrebare privind seriozitatea și deschiderea celeilalte părți pentru negocieri autentice”, a declarat Abbas Araghchi, precizând că Iranul „va evalua toate semnalele” înainte de a decide dacă dialogul va continua. Amenințări la adresa bazelor americane și a strâmtorii Hormuz Teheranul a avertizat că, în cazul unui atac militar, va viza bazele americane din regiune și ar putea bloca Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic esențial pentru tranzitul livrărilor energetice mondiale. O astfel de acțiune ar avea consecințe majore asupra piețelor globale și securității energetice internaționale.

Dronă iraniană doborâtă de armata SUA (sursa: airpac.navy.mil)
Internațional

Iranul provoacă SUA: dronă care se îndrepta spre portavionul Abraham Lincoln, doborâtă

Forțele armate ale Statele Unite au doborât marți o dronă iraniană care se apropia de portavionul american Abraham Lincoln, aflat în Marea Arabiei. Drona se apropia „agresiv” de portavion Potrivit sursei citate, drona de tip Shahed-139 se îndrepta într-un mod considerat „agresiv” către portavion, moment în care a fost interceptată și distrusă de un avion de vânătoare decolat chiar de pe puntea navei. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan Comandorul Tim Hawkins, purtător de cuvânt al Comandamentul Central al SUA, a precizat că intervenția a avut loc „în legitimă apărare și pentru protecția portavionului și a personalului aflat la bord”. Oficialul american a subliniat că incidentul nu s-a soldat cu victime și că niciun echipament militar american nu a fost avariat. Navă americană hărțuită în Strâmtoarea Ormuz Tot marți, la câteva ore după doborârea dronei, un alt incident a avut loc în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit CENTCOM, Corpul Gardienilor Revoluției a hărțuit o navă comercială sub pavilion american, cu echipaj american. Două ambarcațiuni și o dronă iraniană s-au apropiat cu viteză de nava Stena Imperative și au amenințat că o vor aborda și confisca, a declarat Tim Hawkins. Tensiuni în creștere în Orientul Mijlociu Portavionul Abraham Lincoln și grupul său de luptă reprezintă cea mai vizibilă componentă a consolidării prezenței militare americane în Orientul Mijlociu. Această desfășurare de forțe are loc în contextul tensiunilor regionale accentuate, după reprimarea violentă de către regimul de la Teheran a protestelor interne împotriva puterii islamice din Iran.

Iranul avertizează SUA cu un război regional (sursa: iranintl.com)
Internațional

Khamenei avertizează SUA: orice conflict cu Iranul va deveni un război regional

Liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a declarat duminică că amenințările recente ale Statelor Unite nu sperie poporul iranian și a avertizat că un eventual atac ar putea declanșa un conflict regional de amploare. Mesajul a fost transmis în contextul tensiunilor crescânde dintre Washington și Teheran, pe fondul dosarului nuclear iranian. Declarațiile liderului suprem, la aniversarea revenirii lui Khomeini Discursul a avut loc în cadrul unei adunări cu mii de participanți, organizată cu ocazia comemorării revenirii din exil a ayatollahului Ruhollah Khomeini, eveniment care a precedat cu zece zile victoria Revoluției Islamice din 1979. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” „Americanii trebuie să știe că, dacă inițiază un război, de data aceasta va fi un război regional”, a afirmat Khamenei, subliniind că Iranul nu va începe un conflict, dar va răspunde ferm oricărui atac. Amenințările SUA și prezența militară în Golful Persic Liderul iranian a făcut referire directă la Statele Unite, care au desfășurat forțe navale importante în apropierea apelor iraniene din Golful Persic și au avertizat că ar putea recurge la forță dacă nu se ajunge la un acord privind programul nuclear al Teheranului. „Acest domn, președintele SUA, spune constant că a trimis portavioane și alte forțe. Cu astfel de amenințări nu se poate speria poporul iranian”, a declarat Khamenei, făcând aluzie la Donald Trump. Protestele interne, descrise ca o tentativă de lovitură de stat Ali Khamenei a reluat acuzațiile potrivit cărora protestele antiguvernamentale desfășurate între 28 decembrie și 11 ianuarie ar fi reprezentat o tentativă de destabilizare a statului, comparabilă cu o lovitură de stat. Potrivit acestuia, protestatarii ar fi atacat instituții-cheie precum poliția, centrele guvernamentale, forțele Gardienilor Revoluției, bănci și lăcașuri de cult. Liderul suprem a susținut că inclusiv Coranul ar fi fost incendiat, ceea ce, în opinia sa, dovedește intenția de a lovi în structurile fundamentale ale statului iranian. Represiune dură și bilanț contestat al victimelor Anterior, Khamenei calificase demonstrațiile drept „tulburări” și „acte teroriste”, acuzând Statele Unite și Israelul că s-ar afla în spatele acestora. El a ordonat măsuri dure împotriva protestatarilor, ceea ce a dus la o represiune severă. Conform bilanțului oficial, aproximativ 3.117 persoane și-ar fi pierdut viața. Organizația opoziției HRANA, cu sediul în SUA, susține însă că numărul real al victimelor ar ajunge la 6.713 și afirmă că investighează aproximativ 17.000 de plângeri pentru omucideri. Răspunsul lui Trump și deschiderea spre negocieri În contextul represiunii, președintele Donald Trump a amenințat cu o intervenție militară și a ordonat desfășurarea unei flote americane în Orientul Mijlociu. Ulterior, liderul de la Casa Albă a nuanțat poziția Washingtonului, afirmând că obiectivul său rămâne încheierea unui acord cu Iranul privind programul nuclear. „Iranul negociază cu noi și vom vedea dacă putem face ceva; dacă nu, vom vedea ce se întâmplă”, a declarat Trump sâmbătă seara. Poziția Teheranului: dialog nuclear, nu concesii militare La rândul său, președintele iranian Masud Pezeshkian a afirmat, într-o convorbire telefonică cu omologul său egiptean, Abdel Fattah al-Sisi, că un război nu ar aduce beneficii nici Iranului, nici Statelor Unite, nici întregii regiuni. Teheranul s-a declarat dispus să participe la un proces diplomatic „semnificativ, logic și just” cu SUA în privința dosarului nuclear, dar a exclus categoric orice negociere legată de sistemele sale de rachete sau de capacitățile militare, așa cum solicită Washingtonul.

Strâmtoarea Ormuz, SUA avertizează Iranul (sursa: centcom.mil)
Internațional

SUA avertizează Iranul: „Nu vom tolera acțiuni riscante” în Strâmtoarea Ormuz

Statele Unite au transmis un avertisment ferm către Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), precizând că nu vor tolera manevre militare periculoase în Strâmtoarea Ormuz, după ce Teheranul a anunțat organizarea unui exercițiu naval de două zile cu muniție reală în zonă. CENTCOM: manevrele periculoase cresc riscul de escaladare Potrivit United States Central Command (CENTCOM), forțele armate americane nu vor accepta comportamente considerate „nesigure și neprofesioniste”, precum survoluri la joasă altitudine deasupra navelor de război americane sau apropierea vedetelor rapide iraniene pe traiectorii care pot duce la coliziuni. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” „Orice comportament nesigur și neprofesionist în apropierea forțelor americane, a partenerilor regionali sau a navelor comerciale crește riscurile de coliziune, escaladare și destabilizare”, a transmis CENTCOM într-un comunicat oficial. SUA cer respectarea normelor internaționale de navigație Armata americană subliniază că își desfășoară operațiunile la cel mai înalt nivel de profesionalism și cu respectarea normelor internaționale, solicitând ca IRGC să adopte aceeași conduită. În același timp, Washingtonul avertizează că exercițiul naval iranian, programat să înceapă duminică și care implică utilizarea de muniție reală, nu trebuie să afecteze libertatea navigației și transportul maritim comercial internațional prin Strâmtoarea Ormuz. De ce este Strâmtoarea Ormuz un punct strategic global Strâmtoarea Ormuz este o cale navigabilă cu o lățime de aproximativ 55 de kilometri, situată între Iran și Oman, și reprezintă una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru exportul de petrol. O mare parte din livrările globale de energie tranzitează această zonă, ceea ce face orice incident militar extrem de sensibil din punct de vedere geopolitic. IRGC, subordonat direct liderului suprem iranian IRGC, considerată armata de elită a regimului de la Teheran, se subordonează direct ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului. Exercițiile navale anunțate vin într-un context deja tensionat în relațiile dintre Iran și Statele Unite. Tensiuni SUA–Iran: amenințări și desfășurări militare Președintele american Donald Trump a amenințat recent, în repetate rânduri, Teheranul cu lovituri militare, inclusiv pe fondul represiunii violente a protestelor interne din Iran. Trump a cerut Iranului să accepte o „înțelegere”, care ar presupune, printre altele, renunțarea la programul nuclear. În acest context, portavionul USS Abraham Lincoln și alte mijloace militare americane au fost dislocate în Orientul Mijlociu. Iranul, deschis negocierilor, dar refuză concesii majore Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat vineri că Iranul este pregătit pentru negocieri „corecte și echitabile”, însă a respins cererile esențiale ale administrației Trump. Potrivit acestuia, strategiile de apărare și sistemele de rachete ale Iranului nu vor face niciodată obiectul negocierilor. Araghchi a avertizat totodată că, în cazul unui conflict militar, acesta ar putea depăși cadrul unui război bilateral.

Explozii în Iran, victime și pagube materiale (sursa: france24.com)
Internațional

Explozii în Iran: ce se știe până acum despre incidentele din Bandar Abbas și alte orașe

Mai multe explozii au fost raportate sâmbătă în Iran, cea mai gravă având loc în orașul-port Bandar Abbas, din sudul țării. Autoritățile iraniene afirmă că ancheta este în desfășurare, iar cauza exactă a deflagrațiilor nu a fost încă stabilită. Între timp, Israel a negat orice implicare. Explozie puternică în Bandar Abbas: victime și pagube materiale Potrivit agențiilor de presă iraniene, o explozie puternică a zguduit un imobil cu opt etaje din Bandar Abbas. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” Etajele inferioare au fost grav avariate, iar ferestrele clădirii au fost sparte pe o rază largă. Organizația pentru Managementul Crizelor din provincia Hormozgan a transmis că 14 persoane au fost rănite în urma incidentului, iar o fetiță de patru ani și-a pierdut viața. Oficialii precizează că explozia s-a produs într-un complex rezidențial, iar investigațiile sunt în curs. Zvonuri despre un atac țintit, negate de autorități Surse neoficiale au susținut că ținta ar fi fost Alireza Tangsiri, comandantul Forțelor Navale ale Islamic Revolutionary Guard Corps. Agenția Tasnim News Agency, afiliată Gărzilor Revoluționare, a respins aceste informații, catalogându-le drept „complet false”. De asemenea, biroul de relații publice al Forțelor Navale ale IRGC a declarat că nu a avut loc niciun atac cu drone asupra bazelor sale din Hormozgan și că nicio clădire aparținând acestei structuri nu a fost afectată. Ipoteza unei scurgeri de gaz, pusă sub semnul întrebării Unele surse interne au avansat ipoteza unei explozii provocate de o scurgere de gaz. Totuși, relatări locale indică faptul că imobilul nu ar fi fost racordat la rețeaua de gaz. În plus, imagini video surprinse la scurt timp după incident arată garduri cu sârmă ghimpată în curtea complexului – un element asociat de regulă facilităților militare, nu clădirilor rezidențiale. Israel neagă orice implicare În contextul speculațiilor apărute online, Israel a negat orice implicare în incidentele din Iran, potrivit publicației The Jerusalem Post. Explozii raportate și în alte orașe iraniene Informații privind alte deflagrații au apărut și din orașul Ahvaz, situat în apropierea graniței cu Irakul. Autoritățile din provincia Khuzestan au confirmat moartea a cinci persoane și rănirea altor două, incidentul fiind descris drept o „explozie domestică de gaz”. În provincia Tehran, guvernatorul districtului Robat Karim a negat informațiile despre un incident de securitate în orașele Parand și Robat Karim, explicând că fumul observat provenea de la un incendiu de vegetație de pe malurile râului Shour. Imagini virale și reacții ironice pe rețelele sociale Pe rețelele sociale au circulat și imagini cu fum dens în apropierea orașului Qom, în zona autostrăzii Amir Kabir, lângă o facilitate cu profil militar. Șeful pompierilor din Qom a declarat că fumul provenea de la un incendiu de deșeuri din apropierea stufărișurilor. Cu toate acestea, utilizatori ai rețelelor sociale au ironizat explicațiile oficiale, făcând trimitere la incidente similare din timpul conflictului de 12 zile cu Israel și sugerând, sarcastic, o nouă „scurgere de gaz”. Autoritățile din provincia East Azerbaijan au infirmat, la rândul lor, zvonurile privind o explozie în orașul Tabriz. Exercițiu naval amânat în Strâmtoarea Hormuz Seria de incidente are loc într-un context tensionat, după ce IRGC a anunțat intenția de a organiza un exercițiu naval în Persian Gulf, ceea ce a atras un avertisment din partea United States Central Command privind evitarea comportamentului provocator pe mare. Totuși, postul Al Mayadeen a relatat că exercițiul militar comun planificat de Iran, China și Russia în Strait of Hormuz a fost anulat, iar China și Rusia nu vor desfășura forțe navale în regiune cel puțin până la jumătatea lunii februarie.

Armata iraniană, în alertă maximă (sursa: IRNA)
Internațional

Forțele armate iraniene, în alertă maximă, avertizează șeful armatei de la Teheran

Șeful armatei iraniene, Amir Hatami, a transmis sâmbătă un avertisment ferm către Statele Unite și Israel, pe fondul intensificării prezenței militare americane în zona Golfului. Potrivit oficialului iranian, forțele armate ale Iranului se află în prezent în stare de alertă maximă. Armata iraniană, pregătită pentru orice scenariu „Dacă inamicul face o greșeală, acesta își va pune în pericol, fără îndoială, propria securitate, securitatea regiunii și pe cea a regimului sionist”, a declarat Hatami. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Generalul Amir Hatami a subliniat că forțele armate iraniene sunt pe deplin pregătite pentru a răspunde oricărui atac. Potrivit acestuia, nivelul de alertă reflectă gravitatea situației și determinarea Iranului de a-și apăra interesele strategice. Tehnologia nucleară nu poate fi distrusă, susține Iranul În același discurs, șeful armatei iraniene a făcut referire și la programul nuclear al țării, afirmând că tehnologia nucleară a Iranului nu poate fi distrusă. „Cunoștințele și tehnologia nucleare ale Republicii Islamice Iran nu pot fi eliminate, chiar dacă oamenii de știință și fiii națiunii sunt martirizați”, a declarat Hatami. Declarațiile generalului fac trimitere directă la războiul de 12 zile dintre Iran și Israel, desfășurat în luna iunie a anului trecut, conflict în timpul căruia au fost vizate situri strategice și oameni de știință iranieni în urma unor bombardamente atribuite Israelului.

Trump presează Iranul pentru un acord (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Iranul vrea un acord cu SUA în chestiunea nucleară, spune Trump, care a fixat un termen

Președintele american Donald Trump a declarat vineri că Iranul își dorește încheierea unui acord cu Statele Unite, susținând că a transmis Teheranului un termen-limită pe care a refuzat să îl facă public. Liderul de la Casa Albă a afirmat că autoritățile iraniene cunosc acest termen și că există speranțe pentru un acord negociat. Presiune diplomatică și avertismente militare Trump a subliniat că preferă o soluție negociată, dar a avertizat că, în lipsa unui acord, situația ar putea escalada. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor SUA exercită presiuni asupra Iranului pentru acceptarea unui acord care să vizeze programele nucleare și de rachete balistice, considerate o amenințare majoră de către Israel, avertizând totodată că „timpul se scurge”. Programul nuclear iranian, încă o problemă deschisă Campania de bombardamente israeliene din vara anului trecut, la care a participat și Washingtonul prin atacuri asupra instalațiilor nucleare subterane, nu ar fi reușit să elimine complet programul nuclear iranian. Potrivit informațiilor apărute în presa americană, stocul de uraniu îmbogățit ar fi fost protejat și mutat de autoritățile de la Teheran. Condițiile impuse de Washington pentru un acord Conform publicației Axios, oficialii americani consideră că orice acord cu Iranul ar trebui să includă predarea integrală a stocului de uraniu îmbogățit, limitarea rachetelor cu rază lungă de acțiune și încetarea sprijinului pentru grupări armate din regiune. În paralel, Statele Unite mențin o flotă militară puternică în zona Golfului. Trump evită detalii despre opțiuni militare Întrebat dacă ar putea aplica în Iran un scenariu similar celui din Venezuela, Trump a refuzat să discute despre planurile sale militare, limitându-se la a sublinia prezența unei flote americane „extrem de puternice” în regiune. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că în prezent nu este planificată nicio întâlnire de negociere cu SUA. El a precizat însă că Iranul este dispus să participe la discuții „juste și echitabile”, subliniind că programele de apărare și rachetele iraniene nu vor face niciodată obiectul negocierilor.

Trump avertizează Teheranul cu acțiuni militare (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îi cere Iranului să renunțe la planurile unei arme nucleare sau va ataca: „Timpul se scurge”

Președintele american Donald Trump a cerut Iranului să ajungă rapid la un acord privind dosarul nuclear, avertizând pe platforma sa Truth Social că „timpul se scurge” înainte de o posibilă acțiune militară a Statelor Unite asupra Teheranului. Trump avertizează Iranul să negocieze un acord Într-o postare pe Truth Social, Trump a subliniat că speră ca Iranul să accepte să „se așeze la masa negocierilor” și să semneze un acord „corect și echitabil – FĂRĂ ARME NUCLEARE”, avertizând că Washingtonul este pregătit pentru un atac „mult mai rău” decât loviturile americane din iunie asupra siturilor nucleare iraniene. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna El a reiterat că „timpul se scurge” și că orice întârziere în negocieri ar putea conduce la consecințe severe, în contextul în care Statele Unite își consolidează prezența militară în regiune. Flotă militară americană masivă se îndreaptă spre Orientul Mijlociu Trump a menționat o „armadă masivă” de nave de război americane, condusă de grupul de luptă al portavionului USS Abraham Lincoln, aflat în drum spre zona Golfului. El a comparat această flotă cu cea trimisă recent în Venezuela, subliniind capacitatea de a „îndeplini rapid misiunea, cu viteză și violență, dacă este necesar”. Această consolidare militară americană are loc pe fondul tensiunilor tot mai ridicate între Washington și Teheran, pe tema programului nuclear iranian și a influenței regionale. Iran respinge negocierile sub presiune Autoritățile de la Teheran au anunțat că un canal de comunicare rămâne deschis cu Statele Unite, dar ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că, înainte de a începe negocieri, americanii ar trebui „să înceteze amenințările și cererile excesive”. Iranul susține că este dispus la dialog, dar refuză să negocieze sub presiune militară sau condiții impuse unilateral. Risc de escaladare militară în Orientul Mijlociu Avertismentele lui Trump vin într-un moment de creștere a tensiunilor în Orientul Mijlociu, după ce SUA și partenerii săi au efectuat lovituri în iunie asupra unor situri nucleare iraniene și după reprimarea protestelor interne din Iran. Iran a avertizat că va riposta cu fermitate la orice act de agresiune și și-a reafirmat dreptul de a se apăra, ceea ce ridică riscul unei escaladări militare în regiune. Statele Unite cer Iranului să renunțe la programul său nuclear cu scopuri militare, inclusiv limitarea îmbogățirii de uraniu și a programului de rachete balistice, în schimbul ridicării sancțiunilor și al unui acord de securitate acordat de comunitatea internațională.

SUA pregătesc deportarea unor migranți iranieni (sursa: Pexels/Inimafoto A)
Internațional

Trump a promis că va ajuta iranienii care protestează. Face invers: îi expulzează pe cei din SUA

Statele Unite intenționează să deporteze în perioada următoare migranți iranieni către Iran, în contextul unei represiuni violente declanșate după recente proteste, soldate cu mii de morți, avertizează un ONG iraniano-american. Organizația atrage atenția asupra riscurilor majore la care ar fi expuși cei returnați forțat într-o țară marcată de execuții și persecuții politice. Prima deportare către Iran de la declanșarea protestelor din ianuarie Potrivit ONG-ului, aceasta ar fi prima deportare a migranților iranieni către Iran de la izbucnirea mișcării de protest din 8 ianuarie, care a fost reprimată violent de autoritățile de la Teheran. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Alte două zboruri similare ar fi avut loc anterior, în lunile septembrie și decembrie. Critici dure la adresa administrației Trump Președintele Consiliului Național Iranian-American, Jamal Abdi, a criticat decizia administrației americane, subliniind contradicția dintre mesajele publice și acțiunile concrete. „Aceeași administrație care le-a promis iranienilor că «ajutorul este pe drum» în punctul culminant al unei represiuni mortale îi trimite acum cu forța pe iranieni înapoi către pericol”, a declarat Abdi într-un comunicat oficial. Aproximativ 40 de iranieni, deportați din Arizona Abolfazl Mehrabadi, diplomat care reprezintă interesele Iranului în Statele Unite, a declarat agenției iraniene IRNA că aproximativ 40 de cetățeni iranieni urmează să fie deportați. Potrivit acestuia, zborul este programat să plece duminică de pe un aeroport din Phoenix, statul Arizona. ONG-uri: doi bărbați homosexuali riscă execuția în Iran Consiliul American pentru Imigrație avertizează că printre persoanele deportate se află doi bărbați homosexuali, care riscă pedeapsa cu moartea în Iran, unde homosexualitatea este incriminată și sancționată prin execuție. Cei doi se află în prezent într-un centru de detenție pentru migranți din Arizona, iar procedurile legale pentru blocarea deportării lor sunt încă în desfășurare. Avertisment privind încălcarea dreptului la un proces echitabil Organizația care îi reprezintă a subliniat că deportarea acestora înainte de finalizarea procedurilor judiciare ar reprezenta o încălcare gravă a dreptului la un proces echitabil. „Deportarea lor în acest stadiu ar constitui o încălcare gravă a principiilor fundamentale ale justiției”, se arată în comunicatul ONG-ului. Politica dură a lui Trump privind imigrația Donald Trump a transformat combaterea imigrației ilegale într-o prioritate majoră a administrației sale, descriind fenomenul drept o „invazie” a Statelor Unite de către „infractori străini”. Președintele american a susținut public măsuri dure de deportare, inclusiv în cazuri care implică migranți proveniți din state cu regimuri represive.

Iranul a neutralizat mii de terminale Starlink (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Musk, făcut zob în Iran: 40.000 de terminale Starlink, neutralizate de regimul autoritar

Autoritățile iraniene au anunțat că au neutralizat aproximativ 40.000 de terminale de internet Starlink, compania deținută de miliardarul american Elon Musk. Dispozitivele ofereau acces la internet manifestanților care încearcă să înlăture regimul de la Teheran. Deocamdată, nu este clar dacă terminalele au fost confiscate fizic sau dezactivate prin mijloace de război electronic. Teheranul acuză SUA și Israel de orchestrarea protestelor Autoritățile de la Teheran susțin că revoltele violente izbucnite la sfârșitul lunii decembrie au fost organizate din exterior, indicând în special Statele Unite și Israelul drept principalii responsabili. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme În urmă cu aproximativ 11 zile, regimul iranian a întrerupt accesul la internet la nivel național, cu scopul de a împiedica protestatarii să comunice și să se coordoneze. În acest context, Elon Musk a anunțat activarea accesului la internet prin rețeaua sa de sateliți Starlink pentru Iran. Cum funcționează Starlink și de ce este interzis în Iran Pentru a se conecta la internet prin Starlink, utilizatorii au nevoie de un terminal special, echipat cu antenă și funcție de router. Deși sistemul permite acces la internet fără infrastructură locală, semnalul emis de un terminal Starlink poate fi localizat. Utilizarea Starlink este interzisă în Iran, iar persoanele surprinse folosind aceste dispozitive riscă pedepse cu închisoarea. Cu toate acestea, estimările indică faptul că aproximativ 50.000 de terminale Starlink ar fi fost introduse în țară pe căi ilegale. Protestele din Iran: de la criza economică la violențe majore Protestele au început pe 28 decembrie, inițial ca reacție a comercianților din Teheran afectați de hiperinflație. Mișcările de stradă s-au extins rapid în mai multe regiuni ale țării și au degenerat în violențe majore. Reprimarea dură a manifestațiilor de către forțele de ordine a fost descrisă de organizația Amnesty International drept un „masacru”. Potrivit autorităților, intervențiile au reușit să calmeze în mare măsură revoltele, iar tentativa de înlăturare a regimului condus de ayatollahul Ali Khamenei a fost, cel puțin temporar, zădărnicită. Mii de arestări și un bilanț controversat al victimelor Șeful poliției iraniene a emis luni un ultimatum de trei zile pentru participanții la revolte, cerându-le să se predea în schimbul promisiunii unui tratament „mai indulgent”. Datele oficiale indică peste 3.000 de arestări, însă organizațiile neguvernamentale vorbesc despre cifre mult mai ridicate, de până la 20.000 de persoane reținute. Autoritățile iraniene nu au publicat un bilanț oficial al deceselor. Potrivit ONG-ului Iran Human Rights, cel puțin 3.428 de manifestanți au fost uciși. Alte organizații avansează estimări mult mai grave, unele indicând până la 20.000 de decese. Ayatollahul Khamenei: „Mii de persoane au fost ucise” Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a recunoscut existența unui număr mare de victime, vorbind despre „mii de persoane ucise”. Acesta a descris protestatarii drept „răzvrătiți” manipulați din exterior, reiterând acuzațiile la adresa Statelor Unite și Israelului.

Iranul dă ultimatum protestatarilor (sursa: iranintl.com)
Internațional

Regimul de la Teheran strânge lațul: protestatarii au trei zile să se predea

Șeful poliției iraniene a lansat luni un ultimatum de trei zile pentru persoanele implicate în ceea ce regimul califică drept „revolte”, cerându-le să se predea autorităților. Anunțul vine după reprimarea sângeroasă a unei ample mișcări de contestare a regimului islamic, aflat la putere din 1979. Proteste declanșate de criza economică Mișcarea de protest a început pe 28 decembrie, ca reacție la creșterea costului vieții, și a căpătat amploare pe 8 ianuarie, când manifestațiile au devenit o contestare directă a regimului. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, autoritățile au răspuns cu o represiune extrem de dură, soldată cu mii de morți. Poliția promite „clemență” celor care se predau La televiziunea de stat, șeful poliției, Ahmad-Reza Radan, a declarat că tinerii implicați „fără să știe” în revolte sunt considerați persoane manipulate, nu „soldați inamici”. Acesta le-a acordat un termen de maximum trei zile pentru a se preda, promițând un tratament mai indulgent. Puterea de la Teheran amenință cu pedepse severe În paralel, liderii puterii executive, legislative și judiciare din Iran au transmis, într-o declarație comună, că instigatorii „incidentelor teroriste” vor fi pedepsiți „decisiv”. Mesajul a fost difuzat de televiziunea de stat, subliniind linia dură adoptată de autorități. Mii de arestări și acuzații de masacru Agenția Tasnim a anunțat că aproximativ 3.000 de persoane au fost arestate, în timp ce ONG-urile pentru drepturile omului estimează până la 20.000 de rețineri. Amnesty International a descris represiunea drept un „masacru”, desfășurat pe fondul unei întreruperi aproape totale a comunicațiilor. Bilanț dramatic al victimelor și acuzații externe Potrivit Iran Human Rights, cel puțin 3.428 de protestatari au fost uciși, cifră citată și de ONU, însă alte estimări indică între 5.000 și 20.000 de morți. Liderul suprem Ali Khamenei a recunoscut existența a „mii de victime”, atribuind violențele unor „răzvrătiți” manipulați de Statele Unite și Israel.

Iranul reia parțial comunicațiile după zile de blocaj (sursa: Facebook/Hrana)
Internațional

Iranul permite doar comunicațiile interne prin SMS, dar internetul este în continuare blocat

Autoritățile iraniene au reluat sâmbătă funcționarea serviciului intern de mesaje SMS, după o întrerupere de nouă zile impusă pe fondul protestelor care au zguduit țara. Informația a fost confirmată de agenția de presă Tasnim, care a precizat că mesajele au fost reactivate fără a oferi detalii suplimentare. Internetul și SMS-urile internaționale rămân blocate Deși serviciul intern de SMS este din nou funcțional, mesajele internaționale și accesul global la internet continuă să fie blocate. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu În prezent, singura modalitate de comunicare cu exteriorul rămâne apelul telefonic internațional, în timp ce restricțiile digitale sunt menținute. Blocarea comunicațiilor, declanșată de protestele naționale Iranul a întrerupt complet comunicațiile și accesul la internet pe 8 ianuarie, pe măsură ce protestele s-au intensificat. Mișcarea de contestare a început pe 28 decembrie, după ce comercianți din Teheran și-au închis magazinele în urma prăbușirii rialului, extinzându-se rapid la nivel național. Proteste violente și represiune dură La apogeu, pe 8 august, protestele au cuprins aproape întreg teritoriul Iranului, degenerând în acte de vandalism, jafuri și incendieri ale unor clădiri publice, inclusiv zeci de moschei, potrivit autorităților. Regimul de la Teheran susține că manifestațiile au fost alimentate de „mercenari” sprijiniți de Israel și SUA. Bilanț controversat al victimelor și arestărilor Autoritățile iraniene afirmă că nu dețin un bilanț exact al victimelor, dar ONG-uri din exil, precum Iran Human Rights, estimează peste 3.400 de morți. În timp ce regimul vorbește despre aproximativ 3.000 de arestări, organizația HRANA susține că numărul real depășește 19.000. Calm fragil, sub supraveghere strictă În ultimele zile, situația pare să se fi stabilizat parțial, însă o prezență masivă a forțelor de ordine rămâne vizibilă pe străzi. Accesul la internet continuă să fie restricționat, semnalând că autoritățile mențin un control strict asupra comunicațiilor și informației.

Mii de protestatari uciși în Iran (sursa: X/Mario Nawfal)
Internațional

Mii de morți în Iran dintre protestatari, mii de răniți și zeci de mii de arestări

ONG-ul Iran Human Rights (IHRNGO) a anunțat marți că numărul manifestanților decedați în urma represiunii forțelor statului iranian a ajuns la cel puțin 734, în cele 17 zile de proteste antiguvernamentale din Iran. Printre victime se numără 12 copii și șase femei, potrivit datelor furnizate de organizația cu sediul la Oslo. Datele se bazează pe informații limitate din teritoriu IHRNGO precizează că cifrele centralizate provin din mai puțin de jumătate dintre provinciile Iranului și din sub 10% dintre spitalele din țară. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Din acest motiv, organizația avertizează că bilanțul real al deceselor este probabil mult mai mare, estimările indicând „mii” de victime. Proteste anti-guvernamentale în 15 provincii iraniene Conform informațiilor verificate direct de ONG sau confirmate de două surse independente, cel puțin 734 de manifestanți au murit în 15 provincii iraniene de la începutul protestelor. De asemenea, alte mii de persoane ar fi fost rănite în urma intervențiilor violente ale forțelor de ordine. Rapoarte indică peste 1.600 de decese doar în Isfahan Iran Human Rights afirmă că primește în continuare rapoarte privind „mii de persoane ucise” în mai multe orașe și provincii. Două surse independente ar fi confirmat existența a cel puțin 1.600 de decese asociate protestelor, înregistrate doar la nivelul Organizației de Medicină Legală din provincia Isfahan. Presa din exil vorbește despre peste 12.000 de victime Potrivit postului Iran International, citat de IHRNGO, numărul total al victimelor ar fi depășit 12.000. Organizația menționează că aceste cifre nu pot fi verificate independent, din cauza restricțiilor severe impuse de autoritățile iraniene. Peste 10.000 de persoane reținute, potrivit estimărilor ONG-ul cu sediul în Norvegia indică și estimări care arată că numărul persoanelor deținute în contextul protestelor a depășit 10.000, amplificând îngrijorările privind amploarea represiunii. Iran Human Rights susține că a primit informații potrivit cărora mulți dintre cei uciși au fost inițial răniți de arme cu bile, dar au murit ulterior după ce au fost împușcați în cap sau în gât, sugerând posibile execuții extrajudiciare. Pe de altă parte, mass-media de stat din Iran au raportat că cel puțin 121 de membri ai forțelor militare, judiciare, de poliție și de securitate ale Republicii Islamice și-au pierdut viața în timpul protestelor, potrivit informațiilor centralizate de IHRNGO. Întreruperea internetului îngreunează verificarea cifrelor Organizația atrage atenția că întreruperea completă a internetului, impusă de joi seara, precum și restricțiile drastice privind accesul la informații fac extrem de dificilă verificarea independentă a bilanțului real al victimelor. Iran Human Rights solicită convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, cerând adoptarea unor măsuri imediate pentru protejarea cetățenilor iranieni „de crimele comise de Republica Islamică”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră