joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: iran

168 articole
Internațional

Trump îi cere Iranului să renunțe la planurile unei arme nucleare sau va ataca: „Timpul se scurge”

Președintele american Donald Trump a cerut Iranului să ajungă rapid la un acord privind dosarul nuclear, avertizând pe platforma sa Truth Social că „timpul se scurge” înainte de o posibilă acțiune militară a Statelor Unite asupra Teheranului. Trump avertizează Iranul să negocieze un acord Într-o postare pe Truth Social, Trump a subliniat că speră ca Iranul să accepte să „se așeze la masa negocierilor” și să semneze un acord „corect și echitabil – FĂRĂ ARME NUCLEARE”, avertizând că Washingtonul este pregătit pentru un atac „mult mai rău” decât loviturile americane din iunie asupra siturilor nucleare iraniene. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna El a reiterat că „timpul se scurge” și că orice întârziere în negocieri ar putea conduce la consecințe severe, în contextul în care Statele Unite își consolidează prezența militară în regiune. Flotă militară americană masivă se îndreaptă spre Orientul Mijlociu Trump a menționat o „armadă masivă” de nave de război americane, condusă de grupul de luptă al portavionului USS Abraham Lincoln, aflat în drum spre zona Golfului. El a comparat această flotă cu cea trimisă recent în Venezuela, subliniind capacitatea de a „îndeplini rapid misiunea, cu viteză și violență, dacă este necesar”. Această consolidare militară americană are loc pe fondul tensiunilor tot mai ridicate între Washington și Teheran, pe tema programului nuclear iranian și a influenței regionale. Iran respinge negocierile sub presiune Autoritățile de la Teheran au anunțat că un canal de comunicare rămâne deschis cu Statele Unite, dar ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că, înainte de a începe negocieri, americanii ar trebui „să înceteze amenințările și cererile excesive”. Iranul susține că este dispus la dialog, dar refuză să negocieze sub presiune militară sau condiții impuse unilateral. Risc de escaladare militară în Orientul Mijlociu Avertismentele lui Trump vin într-un moment de creștere a tensiunilor în Orientul Mijlociu, după ce SUA și partenerii săi au efectuat lovituri în iunie asupra unor situri nucleare iraniene și după reprimarea protestelor interne din Iran. Iran a avertizat că va riposta cu fermitate la orice act de agresiune și și-a reafirmat dreptul de a se apăra, ceea ce ridică riscul unei escaladări militare în regiune. Statele Unite cer Iranului să renunțe la programul său nuclear cu scopuri militare, inclusiv limitarea îmbogățirii de uraniu și a programului de rachete balistice, în schimbul ridicării sancțiunilor și al unui acord de securitate acordat de comunitatea internațională.

Trump avertizează Teheranul cu acțiuni militare (sursa: Facebook/The White House)
SUA pregătesc deportarea unor migranți iranieni (sursa: Pexels/Inimafoto A)
Internațional

Trump a promis că va ajuta iranienii care protestează. Face invers: îi expulzează pe cei din SUA

Statele Unite intenționează să deporteze în perioada următoare migranți iranieni către Iran, în contextul unei represiuni violente declanșate după recente proteste, soldate cu mii de morți, avertizează un ONG iraniano-american. Organizația atrage atenția asupra riscurilor majore la care ar fi expuși cei returnați forțat într-o țară marcată de execuții și persecuții politice. Prima deportare către Iran de la declanșarea protestelor din ianuarie Potrivit ONG-ului, aceasta ar fi prima deportare a migranților iranieni către Iran de la izbucnirea mișcării de protest din 8 ianuarie, care a fost reprimată violent de autoritățile de la Teheran. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Alte două zboruri similare ar fi avut loc anterior, în lunile septembrie și decembrie. Critici dure la adresa administrației Trump Președintele Consiliului Național Iranian-American, Jamal Abdi, a criticat decizia administrației americane, subliniind contradicția dintre mesajele publice și acțiunile concrete. „Aceeași administrație care le-a promis iranienilor că «ajutorul este pe drum» în punctul culminant al unei represiuni mortale îi trimite acum cu forța pe iranieni înapoi către pericol”, a declarat Abdi într-un comunicat oficial. Aproximativ 40 de iranieni, deportați din Arizona Abolfazl Mehrabadi, diplomat care reprezintă interesele Iranului în Statele Unite, a declarat agenției iraniene IRNA că aproximativ 40 de cetățeni iranieni urmează să fie deportați. Potrivit acestuia, zborul este programat să plece duminică de pe un aeroport din Phoenix, statul Arizona. ONG-uri: doi bărbați homosexuali riscă execuția în Iran Consiliul American pentru Imigrație avertizează că printre persoanele deportate se află doi bărbați homosexuali, care riscă pedeapsa cu moartea în Iran, unde homosexualitatea este incriminată și sancționată prin execuție. Cei doi se află în prezent într-un centru de detenție pentru migranți din Arizona, iar procedurile legale pentru blocarea deportării lor sunt încă în desfășurare. Avertisment privind încălcarea dreptului la un proces echitabil Organizația care îi reprezintă a subliniat că deportarea acestora înainte de finalizarea procedurilor judiciare ar reprezenta o încălcare gravă a dreptului la un proces echitabil. „Deportarea lor în acest stadiu ar constitui o încălcare gravă a principiilor fundamentale ale justiției”, se arată în comunicatul ONG-ului. Politica dură a lui Trump privind imigrația Donald Trump a transformat combaterea imigrației ilegale într-o prioritate majoră a administrației sale, descriind fenomenul drept o „invazie” a Statelor Unite de către „infractori străini”. Președintele american a susținut public măsuri dure de deportare, inclusiv în cazuri care implică migranți proveniți din state cu regimuri represive.

Iranul a neutralizat mii de terminale Starlink (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Musk, făcut zob în Iran: 40.000 de terminale Starlink, neutralizate de regimul autoritar

Autoritățile iraniene au anunțat că au neutralizat aproximativ 40.000 de terminale de internet Starlink, compania deținută de miliardarul american Elon Musk. Dispozitivele ofereau acces la internet manifestanților care încearcă să înlăture regimul de la Teheran. Deocamdată, nu este clar dacă terminalele au fost confiscate fizic sau dezactivate prin mijloace de război electronic. Teheranul acuză SUA și Israel de orchestrarea protestelor Autoritățile de la Teheran susțin că revoltele violente izbucnite la sfârșitul lunii decembrie au fost organizate din exterior, indicând în special Statele Unite și Israelul drept principalii responsabili. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme În urmă cu aproximativ 11 zile, regimul iranian a întrerupt accesul la internet la nivel național, cu scopul de a împiedica protestatarii să comunice și să se coordoneze. În acest context, Elon Musk a anunțat activarea accesului la internet prin rețeaua sa de sateliți Starlink pentru Iran. Cum funcționează Starlink și de ce este interzis în Iran Pentru a se conecta la internet prin Starlink, utilizatorii au nevoie de un terminal special, echipat cu antenă și funcție de router. Deși sistemul permite acces la internet fără infrastructură locală, semnalul emis de un terminal Starlink poate fi localizat. Utilizarea Starlink este interzisă în Iran, iar persoanele surprinse folosind aceste dispozitive riscă pedepse cu închisoarea. Cu toate acestea, estimările indică faptul că aproximativ 50.000 de terminale Starlink ar fi fost introduse în țară pe căi ilegale. Protestele din Iran: de la criza economică la violențe majore Protestele au început pe 28 decembrie, inițial ca reacție a comercianților din Teheran afectați de hiperinflație. Mișcările de stradă s-au extins rapid în mai multe regiuni ale țării și au degenerat în violențe majore. Reprimarea dură a manifestațiilor de către forțele de ordine a fost descrisă de organizația Amnesty International drept un „masacru”. Potrivit autorităților, intervențiile au reușit să calmeze în mare măsură revoltele, iar tentativa de înlăturare a regimului condus de ayatollahul Ali Khamenei a fost, cel puțin temporar, zădărnicită. Mii de arestări și un bilanț controversat al victimelor Șeful poliției iraniene a emis luni un ultimatum de trei zile pentru participanții la revolte, cerându-le să se predea în schimbul promisiunii unui tratament „mai indulgent”. Datele oficiale indică peste 3.000 de arestări, însă organizațiile neguvernamentale vorbesc despre cifre mult mai ridicate, de până la 20.000 de persoane reținute. Autoritățile iraniene nu au publicat un bilanț oficial al deceselor. Potrivit ONG-ului Iran Human Rights, cel puțin 3.428 de manifestanți au fost uciși. Alte organizații avansează estimări mult mai grave, unele indicând până la 20.000 de decese. Ayatollahul Khamenei: „Mii de persoane au fost ucise” Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a recunoscut existența unui număr mare de victime, vorbind despre „mii de persoane ucise”. Acesta a descris protestatarii drept „răzvrătiți” manipulați din exterior, reiterând acuzațiile la adresa Statelor Unite și Israelului.

Iranul dă ultimatum protestatarilor (sursa: iranintl.com)
Internațional

Regimul de la Teheran strânge lațul: protestatarii au trei zile să se predea

Șeful poliției iraniene a lansat luni un ultimatum de trei zile pentru persoanele implicate în ceea ce regimul califică drept „revolte”, cerându-le să se predea autorităților. Anunțul vine după reprimarea sângeroasă a unei ample mișcări de contestare a regimului islamic, aflat la putere din 1979. Proteste declanșate de criza economică Mișcarea de protest a început pe 28 decembrie, ca reacție la creșterea costului vieții, și a căpătat amploare pe 8 ianuarie, când manifestațiile au devenit o contestare directă a regimului. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, autoritățile au răspuns cu o represiune extrem de dură, soldată cu mii de morți. Poliția promite „clemență” celor care se predau La televiziunea de stat, șeful poliției, Ahmad-Reza Radan, a declarat că tinerii implicați „fără să știe” în revolte sunt considerați persoane manipulate, nu „soldați inamici”. Acesta le-a acordat un termen de maximum trei zile pentru a se preda, promițând un tratament mai indulgent. Puterea de la Teheran amenință cu pedepse severe În paralel, liderii puterii executive, legislative și judiciare din Iran au transmis, într-o declarație comună, că instigatorii „incidentelor teroriste” vor fi pedepsiți „decisiv”. Mesajul a fost difuzat de televiziunea de stat, subliniind linia dură adoptată de autorități. Mii de arestări și acuzații de masacru Agenția Tasnim a anunțat că aproximativ 3.000 de persoane au fost arestate, în timp ce ONG-urile pentru drepturile omului estimează până la 20.000 de rețineri. Amnesty International a descris represiunea drept un „masacru”, desfășurat pe fondul unei întreruperi aproape totale a comunicațiilor. Bilanț dramatic al victimelor și acuzații externe Potrivit Iran Human Rights, cel puțin 3.428 de protestatari au fost uciși, cifră citată și de ONU, însă alte estimări indică între 5.000 și 20.000 de morți. Liderul suprem Ali Khamenei a recunoscut existența a „mii de victime”, atribuind violențele unor „răzvrătiți” manipulați de Statele Unite și Israel.

Iranul reia parțial comunicațiile după zile de blocaj (sursa: Facebook/Hrana)
Internațional

Iranul permite doar comunicațiile interne prin SMS, dar internetul este în continuare blocat

Autoritățile iraniene au reluat sâmbătă funcționarea serviciului intern de mesaje SMS, după o întrerupere de nouă zile impusă pe fondul protestelor care au zguduit țara. Informația a fost confirmată de agenția de presă Tasnim, care a precizat că mesajele au fost reactivate fără a oferi detalii suplimentare. Internetul și SMS-urile internaționale rămân blocate Deși serviciul intern de SMS este din nou funcțional, mesajele internaționale și accesul global la internet continuă să fie blocate. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu În prezent, singura modalitate de comunicare cu exteriorul rămâne apelul telefonic internațional, în timp ce restricțiile digitale sunt menținute. Blocarea comunicațiilor, declanșată de protestele naționale Iranul a întrerupt complet comunicațiile și accesul la internet pe 8 ianuarie, pe măsură ce protestele s-au intensificat. Mișcarea de contestare a început pe 28 decembrie, după ce comercianți din Teheran și-au închis magazinele în urma prăbușirii rialului, extinzându-se rapid la nivel național. Proteste violente și represiune dură La apogeu, pe 8 august, protestele au cuprins aproape întreg teritoriul Iranului, degenerând în acte de vandalism, jafuri și incendieri ale unor clădiri publice, inclusiv zeci de moschei, potrivit autorităților. Regimul de la Teheran susține că manifestațiile au fost alimentate de „mercenari” sprijiniți de Israel și SUA. Bilanț controversat al victimelor și arestărilor Autoritățile iraniene afirmă că nu dețin un bilanț exact al victimelor, dar ONG-uri din exil, precum Iran Human Rights, estimează peste 3.400 de morți. În timp ce regimul vorbește despre aproximativ 3.000 de arestări, organizația HRANA susține că numărul real depășește 19.000. Calm fragil, sub supraveghere strictă În ultimele zile, situația pare să se fi stabilizat parțial, însă o prezență masivă a forțelor de ordine rămâne vizibilă pe străzi. Accesul la internet continuă să fie restricționat, semnalând că autoritățile mențin un control strict asupra comunicațiilor și informației.

Mii de protestatari uciși în Iran (sursa: X/Mario Nawfal)
Internațional

Mii de morți în Iran dintre protestatari, mii de răniți și zeci de mii de arestări

ONG-ul Iran Human Rights (IHRNGO) a anunțat marți că numărul manifestanților decedați în urma represiunii forțelor statului iranian a ajuns la cel puțin 734, în cele 17 zile de proteste antiguvernamentale din Iran. Printre victime se numără 12 copii și șase femei, potrivit datelor furnizate de organizația cu sediul la Oslo. Datele se bazează pe informații limitate din teritoriu IHRNGO precizează că cifrele centralizate provin din mai puțin de jumătate dintre provinciile Iranului și din sub 10% dintre spitalele din țară. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Din acest motiv, organizația avertizează că bilanțul real al deceselor este probabil mult mai mare, estimările indicând „mii” de victime. Proteste anti-guvernamentale în 15 provincii iraniene Conform informațiilor verificate direct de ONG sau confirmate de două surse independente, cel puțin 734 de manifestanți au murit în 15 provincii iraniene de la începutul protestelor. De asemenea, alte mii de persoane ar fi fost rănite în urma intervențiilor violente ale forțelor de ordine. Rapoarte indică peste 1.600 de decese doar în Isfahan Iran Human Rights afirmă că primește în continuare rapoarte privind „mii de persoane ucise” în mai multe orașe și provincii. Două surse independente ar fi confirmat existența a cel puțin 1.600 de decese asociate protestelor, înregistrate doar la nivelul Organizației de Medicină Legală din provincia Isfahan. Presa din exil vorbește despre peste 12.000 de victime Potrivit postului Iran International, citat de IHRNGO, numărul total al victimelor ar fi depășit 12.000. Organizația menționează că aceste cifre nu pot fi verificate independent, din cauza restricțiilor severe impuse de autoritățile iraniene. Peste 10.000 de persoane reținute, potrivit estimărilor ONG-ul cu sediul în Norvegia indică și estimări care arată că numărul persoanelor deținute în contextul protestelor a depășit 10.000, amplificând îngrijorările privind amploarea represiunii. Iran Human Rights susține că a primit informații potrivit cărora mulți dintre cei uciși au fost inițial răniți de arme cu bile, dar au murit ulterior după ce au fost împușcați în cap sau în gât, sugerând posibile execuții extrajudiciare. Pe de altă parte, mass-media de stat din Iran au raportat că cel puțin 121 de membri ai forțelor militare, judiciare, de poliție și de securitate ale Republicii Islamice și-au pierdut viața în timpul protestelor, potrivit informațiilor centralizate de IHRNGO. Întreruperea internetului îngreunează verificarea cifrelor Organizația atrage atenția că întreruperea completă a internetului, impusă de joi seara, precum și restricțiile drastice privind accesul la informații fac extrem de dificilă verificarea independentă a bilanțului real al victimelor. Iran Human Rights solicită convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, cerând adoptarea unor măsuri imediate pentru protejarea cetățenilor iranieni „de crimele comise de Republica Islamică”.

Trump îndeamnă iranienii să continue protestele (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump prezintă MIGA: le cere protestatarilor din Iran să atace instituțiile, promite ajutor urgent

Președintele american Donald Trump le-a transmis marți manifestanților iranieni să continue protestele până la înlăturarea autorităților de la Teheran, promițând că „ajutorul este pe drum”, fără a oferi însă detalii concrete privind natura acestui sprijin. Mesaj direct către „patrioții iranieni”, pe Truth Social Într-o postare publicată pe platforma sa, Truth Social, Donald Trump a adresat un mesaj direct protestatarilor din Iran, încurajându-i să preia controlul instituțiilor statului. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă „Patrioți iranieni, continuați să protestați – luați controlul instituțiilor voastre! Ajutorul este pe drum”, a scris liderul de la Casa Albă, folosind un ton imperativ și mobilizator. Trump anunță suspendarea dialogului cu oficialii iranieni Președintele SUA a mai precizat că a decis să anuleze toate întâlnirile cu oficiali iranieni, invocând violențele comise împotriva protestatarilor. Potrivit declarației sale, dialogul diplomatic nu va fi reluat până când „uciderea fără sens a manifestanților” nu va înceta. Declarații repetate de susținere a protestelor din Iran Mesajul de marți nu este singular. Sâmbătă, Donald Trump a transmis un nou mesaj de sprijin pentru mișcarea de contestare a regimului de la Teheran, afirmând că Iranul „aspiră la libertate” într-un mod fără precedent. „Statele Unite sunt pregătite să ajute”, afirmă Trump Într-o altă postare pe Truth Social, președintele american a subliniat disponibilitatea Statelor Unite de a sprijini populația iraniană. „Iranul aspiră la libertate, cum poate niciodată înainte. Statele Unite sunt pregătite să ajute”, a scris Trump, în contextul intensificării protestelor antiguvernamentale din Iran.

Iranul a eliberat petrolierul „St. Nikolas” (sursa: marineinsight.com)
Internațional

Iranul se gudură pe lângă SUA: a eliberat un petrolier sechestrat în ianuarie 2024

Iranul a eliberat petrolierul „St. Nikolas”, sechestrat în Golful Oman în luna ianuarie 2024, potrivit companiei grecești care deține nava. Eliberarea vine după aproape un an de tensiuni diplomatice și maritime în regiune. Nava se află în prezent într-un port din Oman Petrolierul, care navighează sub pavilionul Insulelor Marshall, a fost eliberat pe 8 ianuarie și se află, din 12 ianuarie, ancorat în portul Shinas din Oman. Citește și: Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan La bord se află cei 13 membri ai echipajului, care sunt în siguranță, potrivit aceleiași surse. Un milion de barili de petrol irakian, încărcătura inițială a navei În momentul sechestrării, „St. Nikolas” transporta aproximativ un milion de barili de petrol brut irakian, cu destinația Turcia. Încărcătura petrolieră a fost eliberată separat, în luna iulie 2024, fără a fi oferite detalii suplimentare privind condițiile în care a avut loc această operațiune. Sechestrarea, represalii după o acțiune a Statelor Unite Potrivit presei de stat iraniene, Iranul a confiscat petrolierul ca măsură de represalii față de Statele Unite, după ce, în 2023, aceeași navă și încărcătura sa fuseseră confiscate de autoritățile americane. Incidentul a fost interpretat la acel moment ca parte a escaladării tensiunilor dintre Teheran și Washington, pe fondul disputelor legate de sancțiuni și securitatea maritimă. Cazul „St. Nikolas” se înscrie într-o serie mai largă de incidente maritime petrecute în Golful Oman și Strâmtoarea Hormuz, zone strategice pentru transportul global de petrol.

Cancelarul Germaniei anticipează căderea regimului iranian (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul Merz susține că regimul iranian va mai rezista doar câteva săptămâni sau chiar zile

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat marți că actualul regim de la Teheran s-ar putea apropia de sfârșit, pe fondul protestelor de amploare care zguduie Iranul. Oficialul german a făcut declarațiile în timpul unei vizite în orașul indian Bengaluru. Merz: „Regimul nu poate supraviețui doar prin violență” Friedrich Merz a afirmat că un regim care se menține la putere exclusiv prin violență este, în esență, condamnat. Citește și: Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan Potrivit acestuia, Iranul ar putea traversa „ultimele zile și săptămâni” ale actualei conduceri islamice. Condamnarea represiunii împotriva protestatarilor Cancelarul german a condamnat anterior acțiunile forțelor de securitate iraniene, pe care le-a calificat drept „disproporționate” și „brutale”. El s-a referit la intervențiile violente împotriva manifestanților care contestă regimul de la Teheran. Cele mai grave proteste din ultimii ani Iranul se confruntă, din 28 decembrie, cu cele mai ample proteste din ultimii ani. Inițial declanșate de deprecierea accentuată a rialului iranian și de dificultățile economice, manifestațiile s-au transformat rapid într-o revoltă națională împotriva liderilor religioși ai țării. Bilanț tragic al violențelor Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, forțele de securitate au recurs la muniție reală și gaze lacrimogene pentru a dispersa protestele. Organizația Iran Human Rights (IHRNGO) susține că cel puțin 648 de persoane au fost ucise de la începutul manifestațiilor.

SUA și Franța își evacuează cetățenii din Iran (sursa: X/Mario Nawfal)
Internațional

Lovituri militare în Iran, probabile: SUA cere cetățenilor săi să plece, Franța evacuează diplomați

Situația de securitate din Iran se deteriorează rapid, pe fondul protestelor violente și al amenințărilor tot mai explicite privind posibile lovituri militare. Statele Unite cer cetățenilor americani să părăsească imediat țara, iar Franța a decis evacuarea personalului diplomatic neesențial de la Teheran. Franța evacuează personalul diplomatic neesențial Personalul neesențial al Ambasadei Franței la Teheran a părăsit Iranul în două etape, duminică și luni, potrivit unor surse diplomatice. Citește și: Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani Numărul exact al angajaților evacuați nu a fost comunicat, însă decizia vine în contextul agravării rapide a situației de securitate. Cum funcționează Ambasada Franței la Teheran În mod obișnuit, Ambasada Franței din capitala iraniană are aproximativ 30 de angajați francezi, alături de câteva zeci de angajați locali. Evacuarea parțială reflectă îngrijorările serioase legate de evoluția violențelor și instabilitatea politică. Peste 600 de morți după reprimarea protestelor Potrivit unei organizații nonguvernamentale, reprimarea manifestațiilor antiguvernamentale din Iran s-a soldat cu peste 600 de morți de la debutul mișcării de contestare. Autoritățile iraniene au încercat să recâștige controlul prin organizarea de mitinguri pro-regim în mai multe orașe ale țării. Mitinguri pro-regim și mesaje dure către Occident La apelul președintelui Masoud Pezeshkian, mii de susținători ai regimului s-au adunat în Piața Revoluției din Teheran. Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a catalogat mobilizarea drept un „avertisment” adresat Statelor Unite, în contextul în care Donald Trump a evocat public posibilitatea unei intervenții militare. Doliu național și amenințări directe la adresa SUA În timpul manifestațiilor, participanții au scandat lozinci antiamericane și au rostit rugăciuni pentru membrii forțelor de securitate uciși. Presa iraniană relatează că zeci de persoane au murit în recentele violențe, iar guvernul a decretat trei zile de doliu național. Președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că Iranul se află într-un „război împotriva teroriștilor” și a lansat amenințări directe la adresa Statelor Unite. SUA cer cetățenilor americani să plece imediat din Iran Administrația Trump a transmis un avertisment oficial prin intermediul Ambasadei virtuale a SUA pentru Iran, solicitând cetățenilor americani să părăsească de urgență țara. Autoritățile americane avertizează că protestele se intensifică și pot degenera în violențe majore. Restricții severe și lipsă de sprijin consular Potrivit alertei de securitate, Iranul a impus restricții asupra rețelelor de comunicații, inclusiv internetul național, telefonia mobilă și liniile fixe. Cetățenii americani sunt sfătuiți să nu se bazeze pe sprijin guvernamental pentru evacuare, întrucât capacitatea SUA de a oferi asistență consulară este extrem de limitată. Trump anunță sancțiuni economice și avertizează asupra războiului Donald Trump a anunțat intenția de a impune tarife de 25% tuturor țărilor care continuă relațiile comerciale cu Iranul, ca reacție la reprimarea violentă a protestelor. În acest context tensionat, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că Iranul este „pregătit pentru război”, pe fondul informațiilor potrivit cărora Washingtonul analizează opțiuni militare.

Iranul a cerut negocieri cu SUA, declară Trump (sursa: BBC)
Internațional

Loviturile americane în Iran se lasă așteptate, Trump spune că Teheranul a cerut negocieri

Președintele american Donald Trump a declarat că Teheranul a solicitat reluarea negocierilor cu Statele Unite, pe fondul protestelor masive din Iran, soldate cu sute de victime. Declarațiile au fost făcute duminică, la bordul Air Force One, unde Trump a afirmat că cererea a venit cu o zi înainte. SUA analizează „opțiuni foarte puternice” Donald Trump a avertizat că armata americană ia în calcul „opțiuni foarte puternice” în contextul represiunii violente din Iran. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Trump susține că autoritățile de la Teheran se apropie de o „linie roșie” în privința numărului de morți. Liderul de la Casa Albă nu a exclus o acțiune militară înaintea oricăror negocieri, în funcție de evoluția situației. Internet blocat și posibila intervenție prin satelit În contextul blocării aproape totale a internetului în Iran, Trump a sugerat că SUA ar putea ajuta protestatarii să se reconecteze prin internet prin satelit. Întrebat despre posibilitatea folosirii Starlink, serviciul SpaceX, președintele american a spus că opțiunea este analizată și că se caută soluții pentru restabilirea accesului la informații. Sute de morți și mii de arestări, potrivit ONG-urilor Potrivit Human Rights Activists News Agency (HRANA), cel puțin 544 de persoane au fost ucise în ultimele 15 zile de proteste, în timp ce ONG-ul Iran Human Rights confirmă moartea a cel puțin 192 de protestatari și avertizează că bilanțul real ar putea fi mult mai mare. Organizațiile pentru drepturile omului vorbesc despre un „masacru”, pe fondul arestării a peste 2.600 de persoane. Proteste fără precedent și reacția regimului de la Teheran Declanșate la finalul lunii decembrie din cauza crizei economice, protestele s-au transformat rapid într-o mișcare politică amplă, una dintre cele mai mari din ultimii trei ani. Autoritățile iraniene au impus blocarea internetului de peste 72 de ore și acuză „insurgenți manipulați din exterior”, în special de SUA și Israel. Apelul opoziției: forțele de securitate să fie alături de popor Reza Pahlavi, fiul fostului șah al Iranului, a cerut public forțelor armate și de securitate să se alăture populației și să refuze reprimarea protestelor. În paralel, manifestații de susținere au avut loc în diaspora iraniană, inclusiv la Londra, unde protestatarii au înlocuit simbolic steagul Republicii Islamice cu cel al fostei monarhii.

Sute de morți în protestele din Iran (sursa: Hengaw)
Internațional

VIDEO Cadavre îngrămădite în fața morgilor, în Iran, protestatarii sunt uciși cu sutele

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel public către autoritățile iraniene să dea dovadă de „maximă reținere”, pe fondul protestelor masive declanșate în ultimele două săptămâni și al reprimării violente a acestora. Liderul ONU s-a declarat „șocat” de informațiile privind utilizarea excesivă a forței împotriva protestatarilor, soldată cu numeroși morți și răniți. Drepturile fundamentale, încălcate în timpul protestelor Antonio Guterres a subliniat că drepturile la libertatea de exprimare, asociere și întrunire pașnică trebuie respectate și protejate pe deplin. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Totodată, el a cerut autorităților iraniene să se abțină de la folosirea inutilă sau disproporționată a forței și să permită accesul la informații, inclusiv prin restabilirea comunicațiilor întrerupte. Sute de morți raportate de organizațiile pentru drepturile omului Potrivit Agenției de știri a activiștilor pentru drepturile omului (HRANA), cel puțin 544 de persoane au fost ucise în ultimele 15 zile de proteste, dintre care 483 ar fi manifestanți. Printre victime se numără și opt copii, precum și membri ai forțelor de ordine și civili neimplicați direct, însă aceste cifre nu au putut fi verificate independent din cauza restricțiilor severe de comunicare. Imagini șocante de la morga din Kahrizak Un videoclip apărut online arată zeci de cadavre îngrămădite în fața morgii din Kahrizak, la sud de Teheran, imagini identificate de ONG-uri ca fiind victime ale represiunii. Organizațiile Iran Human Rights și Hengaw, ambele cu sediul în Norvegia, au confirmat autenticitatea filmărilor și au descris situația drept o crimă de amploare majoră. Internet blocat și temeri privind un bilanț mai grav Apărătorii drepturilor omului acuză forțele de securitate iraniene că au folosit muniție reală pentru a reprima protestele, în timp ce accesul la internet și liniile telefonice au fost blocate timp de peste 60 de ore. În acest context, există temeri serioase că numărul real al victimelor este mult mai mare decât cel raportat oficial.

Proteste în Iran, peste 500 de morți (sursa: X/Anonymous)
Internațional

Regimul nu cedează în Iran, s-ar fi înregistrat peste 500 de morți. Protestele continuă

Tulburările din Iran s-au soldat cu peste 500 de morți, potrivit unei organizații pentru drepturile omului care monitorizează situația din teren. Asociația HRANA, cu sediul în SUA, susține că datele colectate de activiști din Iran și din diaspora indică uciderea a 490 de protestatari și a 48 de membri ai forțelor de securitate. Totodată, organizația anunță că peste 10.600 de persoane au fost arestate în contextul represiunii declanșate de autorități. Iranul amenință cu represalii dacă SUA atacă Iranul a avertizat că va riposta în cazul unui atac militar al Statelor Unite, pe fondul intensificării protestelor interne și al unei reprimări sângeroase din partea autorităților. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Demonstrațiile au continuat sâmbătă seara, în ciuda intervențiilor violente ale forțelor de securitate, iar bilanțul victimelor este în creștere. Proteste în peste 100 de orașe Potrivit unor surse medicale citate de BBC, peste 100 de cadavre au fost aduse în doar două zile la două spitale din Iran, însă numărul real al victimelor la nivel național este considerat mult mai ridicat. Protestele s-au extins în peste 100 de orașe și localități din toate provinciile țării. Imaginile verificate de BBC Persian și BBC Verify arată o escaladare clară a violențelor, cu forțe de securitate trăgând asupra mulțimilor în Teheran, Kermanshah, Bushehr și alte regiuni. Washingtonul amenință, Teheranul avertizează: Israelul, posibilă țintă Statele Unite au amenințat Iranul cu lovituri militare ca reacție la uciderea protestatarilor. În replică, președintele Parlamentului iranian a declarat că, în cazul unui atac american, Israelul, alături de baze militare și centre de transport maritim ale SUA din regiune, vor deveni „ținte legitime”. De la proteste economice la revoltă împotriva regimului religios Inițial declanșate la Teheran din cauza inflației galopante, protestele s-au transformat rapid într-o mișcare națională care cere sfârșitul conducerii religioase impuse de liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei. Procurorul general al Iranului a declarat că orice participant la proteste va fi considerat „dușman al lui Dumnezeu” – o acuzație care poate atrage pedeapsa cu moartea. La rândul său, Khamenei i-a catalogat pe protestatari drept „vandali” care încearcă să-l mulțumească pe președintele american Donald Trump. Trump: „Iranul privește spre libertate” Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite „sunt gata să ajute”, susținând că Iranul „se uită spre libertate”. Deși nu a oferit detalii, surse citate de CBS afirmă că Trump a fost informat despre opțiuni preliminare privind posibile lovituri militare asupra Iranului. Totuși, Wall Street Journal notează că discuțiile nu indică o amenințare iminentă. Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat sâmbătă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre o eventuală intervenție. Autoritățile iraniene dau vina pe SUA și Israel Președintele iranian Masoud Pezeshkian a acuzat direct Statele Unite și Israelul că ar fi instigat protestele. El a susținut, fără a prezenta dovezi, că „indivizi antrenați”, „teroriști” și grupuri externe ar fi fost implicați în incendieri de moschei și atacuri asupra piețelor din orașe precum Rasht. Reprimare violentă și arestări în masă Șeful poliției iraniene a declarat la televiziunea de stat că nivelul confruntării cu protestatarii a fost „intensificat” și că au fost arestați peste 2.500 de oameni de la începutul protestelor, pe 28 decembrie. El a susținut că o „proporție semnificativă” a victimelor ar fi fost provocată de „indivizi antrenați”, nu de forțele de securitate. Surse din interiorul Iranului afirmă că agenți în civil îi vizează în special pe cei care filmează sau participă singuri la proteste. Imagini șocante din mai multe orașe iraniene Imagini autentificate arată confruntări violente în Mashhad, Ilam și Teheran. În unele clipuri se aud focuri de armă, se văd vehicule incendiate și protestatari adăpostiți în spatele baricadelor improvizate. În capitală, manifestanții au ocupat cartiere precum Gisha, Punak și Heravi, cerând explicit sfârșitul regimului clerical. Internet aproape complet blocat în Iran Autoritățile iraniene au impus o întrerupere severă a internetului, mai drastică decât în timpul protestelor „Femeie, Viață, Libertate” din 2022, potrivit experților. Accesul este limitat aproape exclusiv la o rețea internă, iar singura alternativă posibilă ar fi conexiunile prin satelit Starlink, care însă pot fi urmărite. Reacții internaționale și bilanțul victimelor Amnesty International a anunțat că analizează „rapoarte alarmante” privind utilizarea ilegală a forței letale împotriva protestatarilor. Ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a declarat că vocile critice la adresa regimului de la Teheran nu ar trebui să fie reduse la tăcere prin violență. Organizațiile pentru drepturile omului estimează între 162 și 192 de protestatari uciși în ultimele două săptămâni. BBC Persian a confirmat identitatea a 26 de victime, inclusiv șase copii. Cele mai ample proteste de la revolta din 2022 Actualele manifestații sunt cele mai extinse de la revolta din 2022, declanșată de moartea în custodie a Mahsei Amini. Atunci, peste 550 de persoane au fost ucise și aproximativ 20.000 arestate, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului.

Proteste în Iran, Israel în alertă maximă (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

SUA pot ataca iar Iranul pentru a sprijini protestele. Israel, în alertă maximă

Israelul se află în stare de alertă maximă din cauza riscului unei intervenții militare a Statelor Unite în Iran, în contextul celor mai ample proteste antiguvernamentale cu care se confruntă autoritățile de la Teheran în ultimii ani. Informația a fost confirmată de trei surse israeliene familiarizate cu situația de securitate. Amenințările lui Donald Trump Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri, în ultimele zile, cu o posibilă intervenție și a avertizat conducerea iraniană să nu recurgă la violență împotriva demonstranților. Citește și: Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense Sâmbătă, liderul de la Casa Albă a declarat că Statele Unite sunt „gata să ajute”. Consultări de securitate la nivel înalt în Israel Sursele israeliene, prezente la consultările de securitate desfășurate în weekend, nu au oferit detalii despre ce presupune concret starea de alertă maximă. Contextul este însă unul extrem de tensionat, având în vedere conflictul direct dintre Israel și Iran din luna iunie, când cele două state au fost implicate într-un război de 12 zile, la care s-au alăturat și forțele americane prin atacuri aeriene. Discuție Netanyahu–Rubio despre o eventuală intervenție SUA Potrivit unei surse israeliene, premierul Benjamin Netanyahu a discutat sâmbătă, telefonic, cu secretarul de stat american Marco Rubio despre posibilitatea unei intervenții a SUA în Iran. Un oficial american a confirmat existența convorbirii, fără a oferi detalii despre temele abordate. Israelul evită semnale de intervenție directă Deocamdată, Israelul nu a transmis public intenția de a interveni în Iran în contextul protestelor. Relațiile dintre cele două state rămân însă extrem de tensionate, în special din cauza preocupărilor israeliene legate de programele nucleare și de rachete balistice dezvoltate de Teheran. Netanyahu: „Consecințe oribile” în cazul unui atac iranian Într-un interviu acordat publicației The Economist, publicat vineri, Benjamin Netanyahu a avertizat că Iranul ar suporta „consecințe oribile” în cazul unui atac asupra Israelului. Referindu-se la situația internă din Iran, premierul israelian a adăugat: „În rest, cred că ar trebui să vedem ce se întâmplă în Iran.”

Proteste în Iran, spitale copleșite de victime (sursa: BBC)
Internațional

VIDEO Baie de sânge în Iran, spitalele au morgile pline, mulți protestatari împușcați în cap

Personalul medical din cel puțin trei spitale din Iran a declarat pentru BBC că unitățile sanitare sunt depășite de numărul mare de morți și răniți, pe fondul protestelor masive anti-guvernamentale care continuă în întreaga țară. Medicii vorbesc despre scene dramatice, în care nu a mai existat timp nici măcar pentru resuscitare. Împușcați direct în cap și în inimă Un cadru medical dintr-un spital din Teheran a relatat că mulți dintre protestatari au fost împușcați direct în zone vitale. Citește și: Misteriosul atac american cu rachete asupra uriașului institut de cercetare din Caracas „Au fost focuri trase în capul tinerilor, în inimă. Mulți au murit imediat ce au ajuns pe paturile de urgență. Alții nu au mai ajuns deloc la spital”, a spus aceasta. Potrivit mărturiilor, majoritatea victimelor erau tineri cu vârste între 20 și 25 de ani. Numărul cadavrelor a fost atât de mare încât morgile au devenit rapid neîncăpătoare, iar trupurile au fost depozitate inclusiv în săli de rugăciune. Gloanțe reale și alice folosite împotriva protestatarilor Doi medici au declarat că au tratat răni provocate atât de muniție reală, cât și de cartușe cu alice, armament folosit frecvent de forțele de securitate iraniene în confruntările cu civilii. Un doctor din orașul Kashan a confirmat că numeroși răniți prezentau leziuni grave la nivelul ochilor. „Am văzut o persoană împușcată în ochi, glonțul i-a ieșit prin ceafă”, a relatat un medic din Teheran. Spitale intrate în „mod de criză” Farabi Hospital, principalul centru oftalmologic din capitală, a intrat în regim de criză, potrivit unui medic care a reușit să contacteze BBC printr-o conexiune Starlink. Internările și intervențiile non-urgente au fost suspendate, iar personalul a fost chemat de urgență pentru a face față valului de răniți. Situații similare au fost raportate și în Shiraz, unde un cadru medical a avertizat că spitalele nu dispun de suficienți chirurgi pentru numărul mare de pacienți. Zeci de cadavre transportate într-o singură noapte BBC Persian a verificat că cel puțin 70 de cadavre au fost aduse vineri noaptea la spitalul Poursina din Rasht. Morgă era plină, iar trupurile au fost îndepărtate. Potrivit unei surse medicale, autoritățile ar fi cerut familiilor aproximativ 7 miliarde de riali pentru eliberarea cadavrelor în vederea înmormântării. Proteste extinse în peste 100 de orașe Manifestațiile au început în Teheran în urmă cu două săptămâni, declanșate de dificultățile economice, dar s-au extins rapid în peste 100 de orașe și localități din toate provinciile Iranului. Sute de persoane ar fi fost ucise sau rănite, iar mii arestate. BBC Persian a confirmat identitatea a 26 de victime, inclusiv șase copii. Și membri ai forțelor de securitate au fost uciși, un grup pentru drepturile omului estimând cel puțin 14 decese în rândul acestora. Represiune, blackout informațional și internet aproape complet blocat Autoritățile iraniene au impus un blackout aproape total al internetului, mai sever decât cel din timpul protestelor din 2022. Accesul este limitat inclusiv la intranetul intern, iar legăturile externe sunt aproape imposibile. Din acest motiv, verificarea informațiilor este extrem de dificilă, iar presa internațională nu poate relata direct din interiorul țării. Scene violente surprinse în imagini verificate Imaginile apărute arată confruntări violente în Teheran, Mashhad și alte orașe mari. Protestatarii sunt surprinși ascunzându-se în spatele containerelor și focurilor aprinse, în timp ce forțele de securitate trag focuri de armă. Vehicule sunt incendiate, iar clădiri guvernamentale au fost atacate. Armata iraniană a anunțat ulterior că se va alătura forțelor de securitate pentru „protejarea proprietății publice”. Avertismente dure și amenințări cu pedeapsa capitală Procurorul general al Iranului a declarat că protestatarii vor fi considerați „dușmani ai lui Dumnezeu”, o acuzație ce poate duce la pedeapsa cu moartea. Peste 2.500 de persoane au fost arestate de la începutul protestelor, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului. Reacții internaționale și tensiuni geopolitice Uniunea Europeană a condamnat „represiunea violentă” împotriva protestatarilor. ONU a transmis că este „profund îngrijorată” de pierderile de vieți omenești. Franța, Marea Britanie și Germania au cerut Iranului să permită libertatea de exprimare și de întrunire pașnică. Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că uciderea protestatarilor ar putea atrage un răspuns militar, deși a precizat că nu ia în calcul trupe la sol. Khamenei respinge protestele și promite represiune Liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei a declarat că regimul nu va ceda și că va acționa împotriva „elementelor distructive”. El a acuzat protestatarii că încearcă să „mulțumească președintele SUA”. Apeluri la continuarea protestelor Reza Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului, aflat în exil, a descris protestele drept „magnifice” și a îndemnat iranienii să continue manifestațiile, avertizând totodată asupra riscurilor. Experți avertizează însă că, în lipsa unei opoziții organizate, schimbarea de regim rămâne incertă, chiar dacă amploarea protestelor este fără precedent în ultimii ani. Cea mai gravă criză de la revolta din 2022 Actualele proteste sunt considerate cele mai ample de la revolta din 2022, declanșată de moartea Mahsei Amini în custodia poliției morale. Atunci, peste 550 de persoane au fost ucise și aproximativ 20.000 arestate, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră