joi 08 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: iran

151 articole
Internațional

VIDEO Primul oraș iranian în care poliția nu atacă protestatarii anti-regim. 35 de morți până acum

Poliția iraniană din Abdanan, oraș aflat în provincia Ilam din sud-vestul Iranului, în apropierea graniței cu Irakul, nu se opune protestelor antiguvernamentale. Poliția salută mulțimea din Abdanan În localitate au ieșit pe străzi mii de oameni (VIDEO), inclusiv femei și copii, în ciuda faptului că Abdanan are o populație de doar aproximativ 23.000 de locuitori.  Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Imagini și relatări din zonă (VIDEO) arată cum polițiștii îi salută pe protestatari, iar mulțimea îi aclamă.  În același timp, localnicii au început să îndepărteze afișe și bannere ale regimului iranian din spațiile publice. 35 de morți, spun activiștii Protestele din Iran, declanșate de agravarea crizei economice, s-au extins rapid și au cuprins 27 dintre cele 31 de provincii ale țării. Potrivit Human Rights Activists News Agency (HRANA), cel puțin 35 de persoane au fost ucise în ultimele zece zile de manifestații. Dintre acestea, două ar fi fost membri ai forțelor de securitate. Autoritățile iraniene nu au publicat un bilanț oficial al victimelor, dar au confirmat moartea a doi membri ai personalului de securitate. Până în prezent, BBC Persian a reușit să confirme identitatea și decesul a 15 persoane în contextul protestelor. Peste 1.200 de arestări HRANA mai precizează că peste 60 de protestatari au fost răniți, iar aproximativ 1.200 de persoane au fost arestate în timpul represiunii. Mișcarea de protest este considerată una dintre cele mai ample din ultimii ani, fiind alimentată de nemulțumiri legate de inflație, șomaj, sărăcie și lipsa perspectivelor economice. Situația din Abdanan este prezentată de observatori drept un semnal important, întrucât sprijinul sau neutralitatea forțelor de ordine poate influența semnificativ evoluția protestelor la nivel național.

Primul oraș iranian în care poliția nu atacă protestatarii anti-regim (sursa: BBC Persian)
Proteste în Iran, autoritățile avertizează protestatarii (sursa: IRNA)
Internațional

Ayatollahul Khamenei refuză să negocieze cu protestatarii, pe care-i numește „insurgenți”

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că o parte dintre cererile economice ale protestatarilor sunt „juste”, însă a subliniat că persoanele considerate „insurgenți” trebuie „puse la locul lor”. Declarațiile au fost făcute în a șaptea zi a demonstrațiilor antiguvernamentale. Proteste pornite din nemulțumiri economice Mișcarea de protest a început pe 28 decembrie la Teheran, fiind declanșată de creșterea costului vieții, hiperinflație și criza economică profundă. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Proprietari de magazine și comercianți au închis voluntar unitățile în semn de protest față de scăderea nivelului de trai. Ulterior, protestele s-au extins dincolo de revendicările economice și au inclus și mesaje politice, reflectând nemulțumiri mai ample față de situația din țară. Bilanț oficial: morți și confruntări violente Conform datelor oficiale, cel puțin opt persoane au murit de miercuri în confruntări, printre victime numărându-se și membri ai forțelor de securitate. Agenția de știri Mehr a relatat că un membru al forțelor Basij a fost ucis „cu cuțitul și prin focuri de armă” în vestul Iranului. Potrivit sursei, Ali Azizi, membru al Basij, ar fi murit în orașul Harsin în timpul unei adunări a unor „insurgenți înarmați”. Miliții afiliate Gardienilor Revoluției Forțele Basij sunt miliții voluntare islamiste, afiliate Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), structura ideologică militară a Republicii Islamice. Acestea sunt frecvent mobilizate în timpul protestelor interne. Proteste în peste 25 de orașe din Iran Manifestațiile au afectat, în grade diferite, cel puțin 25 de orașe, majoritatea de dimensiuni medii, situate în vestul și sud-vestul țării. Au fost raportate pagube materiale și ciocniri între protestatari și forțele de securitate. Khamenei: „Revindicările economice sunt juste” Vorbind la Teheran, în fața participanților la un festival șiit, Ali Khamenei a afirmat că revendicările economice sunt „juste”. El a declarat că autoritățile „recunosc” aceste probleme, iar președintele și alți oficiali „lucrează pentru rezolvarea lor”. Khamenei a afirmat că protestele comercianților sunt „perfect corecte”. „Dialog cu protestatarii, dar nu cu insurgenții” Liderul suprem a făcut distincție între protestatari și ceea ce el a numit „insurgenți”. Acesta a afirmat că autoritățile sunt dispuse la dialog cu protestatarii pașnici, însă a adăugat că „insurgenții trebuie puși la locul lor”, sugerând o abordare fermă față de manifestările violente sau radicale. Răspuns dublu al guvernului iranian De la începutul protestelor, guvernul a adoptat o strategie dublă. Pe de o parte, a recunoscut existența „revendicărilor legitime” legate de dificultățile economice. Pe de altă parte, a adoptat o poziție dură față de acțiunile percepute drept tentative de destabilizare. Situația din Teheran: tensiune, dar și perioade de calm Agenția Fars a relatat despre adunări în mai multe cartiere din Teheran, oraș cu aproximativ 10 milioane de locuitori. În ziua de sâmbătă, sărbătoare legală, capitala părea relativ calmă, cu străzi mai goale, pe fondul vremii ploioase și al ninsorilor. Incidente violente raportate în alte orașe În Darehshahr, în vestul Iranului, aproximativ 300 de persoane ar fi aruncat cu cocktailuri Molotov, ar fi blocat străzi și ar fi fluturat arme de tip Kalașnikov. Un bărbat ar fi murit, de asemenea, la Qom, după ce o grenadă i-ar fi explodat în mâini. Informații greu de verificat complet Autoritățile și o parte a mass-mediei iraniene nu publică toate detaliile despre fiecare incident, ceea ce face dificilă evaluarea completă a situației. Videoclipuri ale demonstrațiilor circulă intens pe rețelele sociale, însă nu toate imaginile pot fi verificate independent. Sloganuri împotriva regimului și referiri la dinastia Pahlavi În Karaj, la periferia Teheranului, au fost raportate incidente de ardere a drapelului iranian și scandări precum „Moarte dictatorului!” și „Aceasta nu este ultima bătălie, Pahlavi se întoarce!”. Dinastia Pahlavi, pro-occidentală, a condus Iranul până la Revoluția Islamică din 1979. Protestele actuale versus valurile anterioare Autoritățile apreciază că protestele actuale sunt mai mici ca amploare decât cele din 2022, declanșate după moartea lui Mahsa Amini, și decât cele din 2019, generate de scumpirea carburanților. Totuși, acestea reflectă tensiuni economice și sociale persistente și un nivel ridicat de nemulțumire publică.

Proteste de amploare în Iran (sursa: UGC)
Internațional

Morți și sute de răniți în Iran după zile de proteste de amploare împotriva dictaturii religioase

Iranul se confruntă cu unele dintre cele mai ample proteste din ultimii ani, declanșate de o criză economică severă și de nemulțumirile tot mai profunde ale populației față de conducerea politică. Mișcările de stradă au evoluat rapid, atrăgând atenția internațională și generând reacții puternice atât în interiorul țării, cât și în afara acesteia. Cauzele protestelor și amploarea acestora Protestele din Iran au început la finalul lunii decembrie 2025, ca răspuns la deteriorarea situației economice, devalorizarea rapidă a monedei naționale (rialul) și creșterea puternică a inflației. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Comercianti din Teheran au inițiat mișcările prin închiderea magazinelor în semn de protest față de costurile ridicate ale vieții și pierderea puterii de cumpărare. Demonstrațiile s-au extins în zeci de orașe din întreaga țară, inclusiv în zonele rurale, și au inclus proteste ale studenților și ale altor segmente ale societății civile, devenind cele mai ample manifestații din Iran de după protestele din 2022. Opiniile protestatarilor au evoluat, trecând de la revendicări economice la cereri mai ample de schimbare politică. Desfășurarea protestelor și violențele stradale Protestele au continuat pe parcursul primei săptămâni din 2026, cu demonstrații în principalele orașe și confruntări frecvente între manifestanți și forțele de ordine. Confruntările au fost adesea violente, uneori soldate cu victime. Conform rapoartelor internaționale, cel puțin șapte persoane au fost ucise în timpul ciocnirilor cu forțele de securitate, iar protestele s-au extins și în provincie, în orașe precum Azna și Lordegan. Videoclipuri difuzate pe rețelele sociale au surprins scene dramatice, inclusiv un protestatar singuratic care s-a opus forțelor de securitate în Teheran, un moment comparat de unele publicații internaționale cu celebrul „Tank Man” din Piața Tiananmen. Reacția autorităților iraniene Autoritățile de la Teheran au avut un răspuns complex, combinând reacții de securitate puternică cu unele gesturi de deschidere la dialog. Garda Revoluționară și forțele de ordine au fost trimise să suprime manifestațiile și au fost raportate arestări în masă. Liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei a respins intervenția externă și a subliniat că autoritățile nu vor ceda presiunilor externe, dar totodată a afirmat că protestele economice vor fi ascultate, deși a calificat anumite acțiuni drept reacții ale „tulburătorilor” care trebuie „pus în locul lor”. Guvernul civil, condus de președintele Masoud Pezeshkian, a recunoscut că problemele economice sunt reale și a încercat să transmită semnale de deschidere spre negociere cu protestatarii, deși capabilitățile sale de a rezolva situația sunt limitate din cauza deteriorării economice profunde și a sancțiunilor persistente. Reacții și presiuni externe Criza politică din Iran a atras atenția comunității internaționale și a generat reacții diverse. Președintele american Donald Trump a amenințat Iranul cu posibile acțiuni dacă protestatarii pașnici vor fi reprimați violent, subliniind că Washingtonul ar putea interveni pentru a „ajuta populația” în aceste condiții. În replică la astfel de declarații, oficialii iranieni au avertizat că orice intervenție externă ar constitui o „linie roșie” și ar fi întâmpinată cu fermitate. Organizații pentru drepturile omului și presa internațională Mai multe organizații și publicații străine au monitorizat protestele și au semnalat numărul victimelor și amploarea reprimării. În plus, presa de analiză reflectă opinia că protestele, deși inițial economice, au început să capete elemente politice, cu apeluri mai largi la reforme sau schimbări ale conducerii actuale.

Atacul SUA în Venezuela, Israel avertizează Iranul (sursa: X/יאיר לפיד - Yair Lapid)
Internațional

Iranul ar trebui să fie foarte atent la ce se întâmplă în Venezuela (Yair Lapid, Israel)

Liderul opoziției din Israel, Yair Lapid, a transmis un avertisment regimului iranian după atacul Statelor Unite asupra Venezuelei și capturarea președintelui Nicolas Maduro. Lapid a sugerat că Teheranul ar trebui să „ia aminte” la evenimentele recente. Mesajul lui Yair Lapid către Teheran „Regimul iranian ar trebui să acorde o atenție deosebită la ceea ce se întâmplă în Venezuela”, a scris Yair Lapid pe platforma X. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Declarația vine pe fondul tensiunilor crescute în Orientul Mijlociu și al relațiilor strânse dintre Iran și Venezuela. Prima reacție oficială a Israelului după operațiunea SUA în Venezuela Aceasta este prima reacție publică din Israel după ce Statele Unite au bombardat mai multe ținte militare din Venezuela în cursul dimineții de sâmbătă. La scurt timp după atacuri, președintele american Donald Trump a anunțat capturarea lui Nicolas Maduro și a soției sale, Cilia Flores, într-o operațiune calificată de Procuratura Generală a Venezuelei drept „răpire”. Până în prezent, niciun alt oficial din guvernul condus de Benjamin Netanyahu nu a comentat intervenția militară americană în Venezuela. Iranul, zguduit de proteste interne Iranul se confruntă în prezent cu proteste de stradă pe scară largă, generate de situația economică gravă. Regimul de la Teheran a răspuns prin folosirea forței armate împotriva manifestanților. Conform organizației neguvernamentale de opoziție Hrana, cel puțin opt protestatari au murit în cele șase zile de demonstrații. Donald Trump amenință Teheranul Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că va acționa împotriva regimului iranian dacă represiunea violentă asupra protestatarilor continuă. Declarațiile sale au amplificat tensiunile deja existente între Washington și Teheran. Israel, posibilă intervenție militară împotriva Iranului Guvernul condus de Benjamin Netanyahu a discutat recent posibilitatea unei acțiuni militare împotriva Iranului, aliat al Venezuelei. Potrivit discuțiilor publice, Israelul ar putea interveni dacă Teheranul reia producția de rachete balistice și programul nuclear, așa cum s-a întâmplat și vara trecută.

Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică (sursa: X/Seyed Abbas Araghchi)
Internațional

Iranul anunță că acordul cu AIEA „nu mai este pertinent” după reintroducerea sancțiunilor ONU

Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică. Cooperarea dintre Iran și Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) „nu mai este pertinentă” în contextul restabilirii sancțiunilor ONU, a declarat duminică ministrul iranian de externe Abbas Araghchi. Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică Declarația oficialului vine la doar o lună după semnarea Acordului de la Cairo, care stabilea reluarea colaborării dintre Teheran și agenția nucleară a Națiunilor Unite. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă În cadrul unei întâlniri cu ambasadorii străini acreditați la Teheran, Abbas Araghchi a anunțat că Acordul de la Cairo nu mai poate fi aplicat în contextul actual: „Noi decizii trebuie luate și, după părerea mea, acordul de la Cairo nu mai este pertinent în situația actuală”, a declarat ministrul iranian. Acesta a adăugat că o decizie oficială privind relația cu AIEA va fi anunțată „în curând”. Cooperarea cu AIEA, suspendată după atacurile din iunie Iranul a suspendat cooperarea cu AIEA în luna iulie, în urma bombardării unor instalații nucleare iraniene în iunie, într-un atac atribuit Israelului și Statelor Unite. Incidentul a avut loc pe fondul unui conflict armat de 12 zile. Reluarea colaborării fusese discutată la Cairo, însă reintroducerea sancțiunilor ONU pare să fi schimbat complet poziția Teheranului. Reintroducerea sancțiunilor ONU Pe 28 septembrie, la inițiativa Franței, Regatului Unit și Germaniei, Consiliul de Securitate al ONU a decis restabilirea sancțiunilor împotriva Iranului, legate de programul său nuclear. Aceste sancțiuni fuseseră ridicate în urmă cu zece ani, în urma acordului nuclear internațional din 2015. Iranul avertizase în repetate rânduri că reimpunerea sancțiunilor va duce la încetarea cooperării cu AIEA, considerând decizia o încălcare a înțelegerilor anterioare. Posibilă retragere din Tratatul de Neproliferare Nucleară După reluarea sancțiunilor, unii politicieni iranieni au cerut ca țara să se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), semnat de Iran în 1970. TNP obligă statele semnatare să declare și să plaseze materialele nucleare sub controlul AIEA, pentru a preveni dezvoltarea armelor nucleare. Deocamdată, nu este clar dacă Teheranul intenționează să rupă complet relațiile cu agenția internațională, însă tonul oficialilor iranieni s-a înăsprit vizibil. Iranul insistă: programul nuclear are scopuri civile Teheranul continuă să nege acuzațiile privind intenția de a dezvolta arme nucleare, subliniind că programul său atomic are scopuri strict civile. Autoritățile iraniene afirmă că energia nucleară este destinată producției de electricitate și cercetării medicale, insistând asupra dreptului suveran al Iranului de a utiliza tehnologia nucleară în scopuri pașnice.

ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului (sursa: X/Masoud Pezeshkian)
Internațional

ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului după eșecul negocierilor nucleare

ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului. Sancţiunile ONU împotriva Iranului au fost restabilite sâmbătă seara, după eșecul negocierilor dintre Teheran și puterile occidentale pe tema programului nuclear. ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului Măsurile au intrat în vigoare la ora 20:00 (ora New York-ului), la zece ani după ridicarea lor. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Pachetul include un embargo asupra armelor, dar și restricții economice severe. Occidentul insistă pe relansarea diplomației Deși sancțiunile au fost restabilite, liderii occidentali au subliniat că diplomația rămâne deschisă. Secretarul de stat american Marco Rubio a cerut Teheranului să accepte „discuții directe, cu bună credință” și a solicitat tuturor statelor să aplice imediat sancțiunile pentru a crește presiunea. Miniștrii de externe britanic, francez și german au transmis într-un comunicat comun că obiectivul lor rămâne împiedicarea Iranului să se doteze cu arma nucleară și au cerut evitarea oricărei escaladări. Nivel alarmant de îmbogățire a uraniului Conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul este singura țară fără arme nucleare care îmbogățește uraniul la 60%, aproape de pragul tehnic de 90% necesar pentru producerea unei bombe. Stocul actual al Teheranului, de aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit, ar putea fi transformat în opt până la zece bombe nucleare, potrivit experților europeni. Iranul respinge acuzațiile și susține că programul său nuclear are scopuri exclusiv civile, în special producerea de energie electrică. Condițiile occidentale și poziția Teheranului Țările europene din grupul E3 au cerut Iranului să îndeplinească trei condiții: reluarea negocierilor directe cu SUA; acces deplin pentru inspectorii AIEA la siturile nucleare sensibile; garantarea securității stocului de uraniu îmbogățit. Președintele iranian Masud Pezeshkian a calificat drept „inacceptabilă” solicitarea americană de a preda întregul stoc de uraniu îmbogățit în schimbul unei suspendări temporare a sancțiunilor. Impact economic și temeri interne în Iran Reimpunerea sancțiunilor a agravat deja situația economică. Pe piața neagră, 1 dolar se tranzacționa cu 1,12 milioane de riali, un nivel record. Locuitorii Teheranului s-au grăbit să cumpere aur din Marele Bazar, văzut ca refugiu în perioade de criză.  Mulți iranieni se tem de o escaladare militară, după raidurile americane și israeliene din iunie. Rusia și China contestă decizia Rusia și China au încercat fără succes să prelungească acordul nuclear (JCPOA) cu încă șase luni pentru a oferi mai mult timp diplomației. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Occidentul de „sabotarea diplomației”, susținând că reactivarea sancțiunilor este „invalidă din punct de vedere legal”. De la acordul JCPOA la prăbușirea negocierilor Acordul nuclear (JCPOA), semnat în 2015 între Iran și marile puteri, limita nivelul de îmbogățire a uraniului la 3,67%. În schimb, sancțiunile internaționale au fost ridicate. În 2018, SUA s-au retras unilateral din acord, în timpul mandatului lui Donald Trump, și au reimpus sancțiuni. În replică, Teheranul a renunțat la o parte dintre angajamente, crescând treptat nivelul de îmbogățire a uraniului. Președintele iranian Masud Pezeshkian a declarat recent la ONU că „Iranul nu a urmărit și nu va urmări niciodată să construiască o bombă atomică”, dar criza actuală ridică noi semne de întrebare asupra intențiilor regimului de la Teheran.

Delegaţia iraniană (ONU), restricții pentru cumpărături (sursa: Facebook/United Nations)
Internațional

Interzis la cumpărături de lux pentru delegații iranieni la ONU, au decis SUA

Delegaţia iraniană (ONU), restricții pentru cumpărături. Statele Unite au anunţat luni că vor restricţiona sever deplasările delegaţiei iraniene la Adunarea Generală a ONU de la New York. Diplomaţii şi însoţitorii lor nu vor mai avea acces la pieţe angro sau la produse de lux, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, citat de agenţia dpa. Delegaţia iraniană (ONU), restricții pentru cumpărături Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a precizat că măsura vizează limitarea privilegiilor delegaţiei iraniene: Citește și: BREAKING Prim-vicepreședinte PNL: „Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB” „Nu vom permite regimului iranian să îngăduie elitelor sale religioase să facă un tur de cumpărături prin New York, în timp ce poporul iranian suferă de sărăcie, infrastructură decăzută şi penurii groaznice de apă şi electricitate”. Deplasările, limitate la sediul ONU La cererea secretarului de stat american Marco Rubio, membrii delegaţiei iraniene vor avea dreptul să se deplaseze doar pentru a ajunge la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite. În anii trecuţi, obiceiurile de cumpărături ale oficialilor iranieni au atras critici. În 2022, fostul preşedinte Ebrahim Raisi şi echipa sa s-au întors la Teheran cu o camionetă plină de suveniruri şi produse greu de găsit în Iran – de la scutece absorbante şi suplimente alimentare până la electrocasnice de bucătărie. Sancţiunile internaţionale afectează populaţia iraniană Criza economică şi restricţiile internaţionale au lovit dur societatea iraniană, mai ales categoriile vulnerabile. Numeroase familii depind de rude sau prieteni din străinătate pentru a-şi procura medicamentele necesare. Relaţii tot mai tensionate între SUA şi Iran Relaţiile bilaterale s-au deteriorat şi mai mult după războiul iraniano-israelian de 12 zile din iunie, când Statele Unite au sprijinit Israelul prin bombardarea unor instalaţii nucleare iraniene. Chiar înainte de conflict, negocierile pentru relansarea acordului nuclear stăgnau după două luni de dialog fără rezultate.

Iran avertizează: suntem gata de război (sursa: IRNA)
Internațional

Nu există nici un armistițiu între Iran și Israel, avertizează Teheranul

Iran avertizează: suntem gata de război. Prim-vicepremierul iranian Mohammad Reza Aref a declarat luni că tensiunile cu Israelul ar putea escalada rapid într-un nou conflict militar. Oficialul a subliniat că, la peste două luni de la confruntările violente din iunie, „nu există un armistiţiu real”, ci doar o încetare temporară a ostilităţilor. Atacul-surpriză al Israelului asupra Iranului Pe 13 iunie, Israelul a lansat sute de lovituri asupra teritoriului iranian, vizând în special obiective militare şi nucleare. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma În atacuri au fost ucişi cercetători implicaţi în programul nuclear iranian şi ofiţeri de rang înalt ai armatei. Iranul a ripostat prin tiruri de rachete şi drone, direcţionate atât asupra Israelului, cât şi asupra celei mai importante baze americane din Orientul Mijlociu, situată în Qatar. Implicarea SUA și încetarea temporară a ostilităților La rândul lor, Statele Unite au efectuat pe 22 iunie bombardamente asupra unor obiective nucleare iraniene. Două zile mai târziu, Washingtonul a anunţat o încetare a ostilităţilor, însă fără un acord formal între părţi. Iran avertizează: suntem gata de război „Trebuie să fim gata în orice moment pentru confruntare. Astăzi, noi nici măcar nu suntem într-o situaţie de armistiţiu”, a declarat Mohammad Reza Aref. Yahya Rahim Safavi, consilier militar al liderului suprem Ali Khamenei, a întărit mesajul, afirmând că Iranul pregăteşte planuri pentru „cel mai rău scenariu”. „Nu există în prezent un veritabil armistiţiu. Suntem în fază de război, şi acesta poate izbucni în orice moment. Nu există protocol, reglementare sau acord nici cu israelienii, nici cu americanii”, a subliniat Safavi. Bilanțul conflictului din iunie Potrivit autorităţilor de la Teheran, peste o mie de persoane au fost ucise în Iran în timpul confruntărilor din iunie. Israelul a raportat, la rândul său, 28 de morţi. În timp ce responsabilii iranieni afirmă că ţara lor este pregătită pentru o nouă confruntare, oficialii insistă că Teheranul nu caută războiul. Puterile occidentale şi Israelul acuză Iranul că urmăreşte să se doteze cu arme nucleare, acuzaţii respinse de Teheran, care susţine că programul său are doar scopuri civile.

Iranul amenință cu blocarea „Coridorului Trump” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Iranul amenință coridorul lui Trump, obținut în urma acordului între Armenia și Azerbaidjan

Iranul amenință cu blocarea „Coridorului Trump”. Iranul a avertizat sâmbătă că ar putea bloca un coridor strategic pe care Statele Unite intenționează să-l dezvolte între Armenia și Azerbaidjan, în Caucaz. Coridorul este prevăzut în acordul de pace semnat vineri la Casa Albă, în prezența președintelui american Donald Trump. Iranul amenință cu blocarea „Coridorului Trump” Proiectul, denumit „Coridorul Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională” (TRIPP), va avea o lungime de 43 de kilometri și va asigura Azerbaidjanului o rută directă către enclava Nahicevan, traversând teritoriul armean, cu continuare către Turcia. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Statele Unite vor deține drepturi exclusive de dezvoltare asupra coridorului, despre care Casa Albă afirmă că va impulsiona exporturile de energie și alte resurse. Mesaj dur de la Teheran Ali Akbar Velayati, consilier al liderului suprem Ali Khamenei, a declarat că Iranul se opune ferm proiectului: „Acest coridor nu va deveni o rută a lui Trump, ci mai degrabă un cimitir pentru mercenarii lui Trump.” Nu este însă clar cum ar putea Teheranul să blocheze efectiv această rută. Anterior, Ministerul iranian de Externe a salutat acordul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, considerându-l „un pas important către o pace regională durabilă”, dar a avertizat împotriva intervențiilor străine în apropierea granițelor sale, care ar putea „submina securitatea și stabilitatea regiunii”. Iranul nu are forța militară pentru a bloca proiectul Experții consideră că Iranul, aflat sub presiunea SUA din cauza programului său nuclear și slăbit de consecințele bombardamentelor americane și de războiul cu Israelul din iunie, nu dispune de capacitatea militară pentru a opri coridorul. O astfel de acțiune ar putea atrage represalii nu doar din partea Azerbaidjanului, ci și a Turciei. Rusia, nemulțumită de excluderea sa din proiect Rusia și-a exprimat, la rândul său, nemulțumirea față de acest coridor, din care se vede exclusă, în ciuda intereselor sale în Caucaz. Moscova a transmis că sprijină acordul de pace semnat la Casa Albă, dar a propus „soluții dezvoltate de țările din regiune cu sprijinul vecinilor direcți – Rusia, Iranul și Turcia” pentru a evita „trista experiență” a medierilor occidentale din Orientul Mijlociu.

Președintele iranian, rănit într-un atac israelian (sursa: iranintl.com)
Internațional

Președintele iranian Masoud Pezeshkian, rănit într-un atac israelian în timpul războiului de 12 zile

Președintele iranian, rănit într-un atac israelian. Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a fost rănit în timpul războiului de 12 zile cu Israelul. Incidentul a avut loc în contextul intensificării conflictului militar dintre cele două țări. Președintele iranian, rănit într-un atac israelian Potrivit agenției de presă iraniene Fars, pe 16 iunie – la trei zile după începerea conflictului – forțele aeriene israeliene au bombardat un complex de clădiri al Consiliului Național de Securitate din Iran. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” În urma atacului, alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă. Participanții la o reuniune de criză aflată în desfășurare s-au pus la adăpost, însă mai mulți dintre ei, inclusiv președintele Pezeshkian, au suferit răni la nivelul picioarelor, potrivit relatărilor. Pezeshkian a vorbit despre o tentativă de asasinat Într-un interviu recent acordat jurnalistului american Tucker Carlson, președintele Pezeshkian a menționat o tentativă de asasinat, sugerând că ar fi fost posibilă o scurgere de informații din interior. Agenția Fars a adăugat că există speculații privind infiltrarea unui agent, dar informațiile nu au fost confirmate oficial. Videoclipuri cu bombardamente, distribuite în presa iraniană Mass-media iraniană a publicat imagini video cu bombardamente care ar fi avut loc asupra unui versant muntos din vestul Teheranului. În contextul războiului, astfel de materiale au stârnit îngrijorări suplimentare cu privire la securitatea liderilor politici și militari iranieni. Războiul dintre Israel și Iran: victime, atacuri și intervenția SUA Conflictul a izbucnit pe 13 iunie, când Israelul a lansat un atac la scară națională asupra Iranului, vizând instalații nucleare și eliminând mai mulți oameni de știință și lideri militari iranieni. Ca răspuns, forțele iraniene au ripostat cu atacuri cu rachete. De ambele părți s-au înregistrat victime, inclusiv în rândul civililor. Situația a degenerat rapid, determinând o reacție internațională. SUA au intervenit și au bombardat situri nucleare iraniene La puțin peste o săptămână de la începutul conflictului, Statele Unite au intervenit militar, bombardând trei dintre cele mai importante situri nucleare ale Iranului. Acțiunea a fost văzută ca o încercare de a limita escaladarea confruntării și de a proteja echilibrul regional. Armistițiu neașteptat după 12 zile de lupte După 12 zile intense de conflict, a fost anunțat un armistițiu surpriză. Cu toate acestea, temerile privind reluarea atacurilor persistă în Iran, autoritățile menținând un nivel ridicat de alertă.

Situri nucleare iraniene avariate, nu distruse (sursa: X/Rafael Mariano Grossi)
Internațional

Iranul poate reîncepe îmbogățirea uraniului în doar câteva luni, în ciuda bombardamentelor

Situri nucleare iraniene avariate, nu distruse. Iranul are capacitatea tehnică de a relua îmbogățirea uraniului în doar câteva luni, a declarat Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), într-un interviu acordat postului american CBS. Acesta a susținut că, deși atacurile SUA au provocat pagube, Iranul poate reporni centrifugele și produce uraniu îmbogățit în câteva luni Situri nucleare iraniene avariate, nu distruse La o săptămână după loviturile aeriene americane asupra instalațiilor nucleare din Fordo, Natanz și Ispahan, toate părțile implicate, inclusiv Teheranul, recunosc că au existat pagube semnificative. Citește și: Spor de condiții periculoase pentru toți angajații primăriei Baia Mare, a decis primarul PSD Cu toate acestea, centralele nu au fost complet scoase din funcțiune, iar eficiența reală a acestor atacuri rămâne incertă. Directorul AIEA, Rafael Grossi, a subliniat că, deși pagubele sunt serioase, Iranul are capacitatea de a reporni centrifugele și de a produce uraniu îmbogățit în câteva luni. Mai mult, există îngrijorări majore legate de stocul iranian de peste 400 kg de uraniu îmbogățit la 60%, suficient pentru fabricarea a peste nouă bombe nucleare, dacă ar fi îmbogățit până la 90%. Trump susține că Iranul a fost întârziat „cu decenii” Donald Trump a declarat, într-un interviu pentru Fox News, că programul nuclear iranian a fost întârziat cu „mai multe decenii” în urma acestor lovituri. Trump a mai afirmat că Iranul nu a avut timp să-și mute stocurile de uraniu, întrucât SUA nu au emis niciun avertisment înainte de atac. „Este un lucru foarte dificil de făcut și noi nu am avertizat înainte de a bombarda. Nu au mișcat nimic”, a declarat fostul președinte. Parlamentul iranian suspendă cooperarea cu AIEA Un aspect esențial este lipsa accesului inspectorilor AIEA la siturile nucleare din Iran din 10 iunie, motiv pentru care agenția ONU cere acum relansarea inspecțiilor și acces complet la stocurile de uraniu. În replică, Parlamentul iranian a votat suspendarea cooperării cu AIEA, iar Consiliul Gardienilor a aprobat legea, care urmează să fie ratificată de președinte. AIEA avertizează însă că legislația națională nu poate anula un tratat internațional ratificat de Iran. „Un tratat internațional trebuie să aibă prevalență. Nu poți invoca o lege națională pentru a nu respecta un tratat”, a declarat Grossi. SUA își reafirmă sprijinul pentru AIEA Pe platforma X, secretarul de stat american Marco Rubio a reafirmat sprijinul pentru eforturile de verificare și supraveghere ale AIEA în Iran. Rubio a cerut regimului de la Teheran să asigure securitatea personalului agenției internaționale. Iranul acuză: AIEA a oferit „pretextul” pentru atacuri În plan diplomatic, Teheranul acuză AIEA că prin rezoluția din 12 iunie a oferit „scuza” necesară pentru atacurile SUA și Israelului asupra siturilor sale nucleare. Grossi a respins acuzațiile, subliniind că raportul agenției nu conține informații noi și nu poate fi considerat responsabil pentru escaladarea conflictului. „Este poate ușor să blamezi o organizație internațională sau un director general, dar nu este rezonabil”, a încheiat Grossi.

Iranul, disponibil pentru un compromis nuclear (sursa: IRNA)
Internațional

Iranul dă semnale clare că este gata să negocieze pe programul nuclear, dar cere "respect"

Iranul, disponibil pentru un compromis nuclear. Iranul este dispus să transfere stocurile sale de uraniu îmbogățit către o altă țară, în cazul în care se va ajunge la un acord cu Statele Unite privind programul nuclear, a declarat ambasadorul iranian la ONU, Amir-Saeid Iravani. Iranul, disponibil pentru un compromis nuclear Potrivit diplomatului, un transfer al uraniului îmbogățit la 20% și 60% nu reprezintă o linie roșie pentru Teheran. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Alternativ, Iranul ar putea păstra materialul pe teritoriul propriu, sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Dreptul de a îmbogăți uraniu pe plan intern Deși Iranul pare deschis la negocieri, ambasadorul Iravani a subliniat că țara sa nu va renunța la dreptul de a produce uraniu îmbogățit în interiorul granițelor, o condiție respinsă categoric de administrația americană. Totodată, diplomatul iranian a exclus posibilitatea impunerii unor restricții asupra programului de rachete balistice, reiterând că orice nou acord va depinde de ridicarea sancțiunilor internaționale. Avertismente din partea Teheranului Declarațiile vin în contextul în care ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a transmis printr-o postare pe platforma X că Iranul este „în principiu” dispus să reia negocierile cu SUA. În același timp, l-a îndemnat pe Donald Trump să își tempereze limbajul la adresa liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. „Dacă președintele Trump este sincer în dorința sa de a obține un acord, ar trebui să renunțe la tonul lipsit de respect față de Liderul Suprem și să înceteze să jignească milioanele sale de adepți sinceri”, a scris Araghchi. „Bunăvoința atrage bunăvoință, iar respectul naște respect.” SUA și Israelul, acțiuni militare împotriva Iranului Tensiunile dintre Iran și Occident au escaladat puternic în urma unui conflict militar declanșat de Israel pe 13 iunie, în contextul acuzațiilor că Iranul se apropie periculos de posibilitatea de a dezvolta arma nucleară. Atacurile israeliene au vizat situri nucleare, orașe, infrastructură energetică și poziții defensive. Conflictul a durat 12 zile, timp în care și SUA au intervenit prin bombardamente asupra instalațiilor nucleare iraniene. Donald Trump a susținut ulterior că aceste atacuri au întârziat cu ani buni programul nuclear iranian. Întrebat dacă va ordona alte bombardamente dacă Iranul continuă să îmbogățească uraniu, Trump a răspuns afirmativ. Iranul suspendă cooperarea cu AIEA, dar nu notifică oficial Ca reacție la aceste atacuri, parlamentul iranian a votat o lege de suspendare a cooperării cu AIEA. Totuși, Teheranul nu a notificat oficial Agenția, iar experții avertizează că negocierile nu pot continua fără supravegherea tehnică a AIEA. Iranul insistă că programul său nuclear are exclusiv scopuri civile. Stocuri mari de uraniu îmbogățit: risc nuclear crescut Agenția Internațională pentru Energie Atomică estimează că Iranul a produs aproximativ 400 kg de uraniu cu o puritate de 60%. Potrivit experților, dacă acest uraniu ar fi îmbogățit până la 90%, el ar putea fi utilizat pentru fabricarea câtorva arme nucleare. Nu este clar, în acest moment, ce s-a întâmplat cu stocul după atacurile israeliene și americane.

Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump anunță reluarea negocierile cu Iranul, după atacurile aeriene

Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul. Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că tratativele dintre Statele Unite și Iran privind programul nuclear vor fi reluate „săptămâna viitoare”. Anunțul vine la doar două zile după intrarea în vigoare a unui armistițiu între Israel și Iran, intermediat de liderul american. Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul Trump a afirmat că bombardamentele americane desfășurate duminică asupra principalelor instalații nucleare iraniene au reușit să dea înapoi programul nuclear „cu mai multe decenii”. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Declarația sa contrastează însă cu o evaluare preliminară a Agenției SUA pentru Informații Militare, potrivit căreia infrastructura nucleară a fost afectată doar temporar, cu o întârziere de câteva luni. Raportul, scurs în presă, a iritat administrația Trump. Iranul recunoaște daune „considerabile” la instalațiile nucleare Deși nu a oferit date precise, regimul de la Teheran a recunoscut miercuri că daunele provocate de bombardamentele americane și israeliene asupra infrastructurii nucleare sunt „considerabile”. Atacurile au vizat instalații de la Fordow, Natanz și Isfahan. SUA și Israel, intervenție coordonată Campania de bombardamente a fost declanșată pe 13 iunie de către Israel, pe fondul temerilor că Iranul era pe punctul de a dezvolta o armă nucleară. SUA s-au alăturat acțiunii militare cu lovituri directe asupra obiectivelor nucleare. În urma acestor atacuri, o nouă rundă de negocieri SUA-Iran, programată inițial pentru 15 iunie, a fost suspendată. Armistițiul intrat în vigoare este respectat După valuri de rachete și contraatacuri, președintele Trump a reușit să convingă ambele părți să accepte o încetare a focului, care a intrat în vigoare marți. Miercuri, liderul american a confirmat că armistițiul este respectat și a descris cele două tabere ca fiind „obosite și epuizate de război”. “Iranul și Israelul vor o ieșire” Donald Trump a apreciat că atât Iranul, cât și Israelul sunt dornice să iasă din conflictul recent. „Au luptat foarte dur și cu multă răutate, așa că amândoi sunt mulțumiți să găsească o ieșire”, a declarat președintele american. În ciuda opiniilor serviciilor de informații, el a susținut că raidurile americane au distrus „complet” instalațiile nucleare vizate.

General iranian ucis în atacul israelian (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Iranul a confirmat moartea generalului Ali Shadmani în urma unui atac israelian

General iranian ucis în atacul israelian. Armata iraniană a anunțat oficial, miercuri, decesul generalului Ali Shadmani, un important comandant al Gărzii Revoluționare, grav rănit în timpul unei lovituri aeriene israeliene efectuate pe 17 iunie. General iranian ucis în atacul israelian Potrivit comunicatului oficial citat de agenția de presă IRNA, generalul Shadmani conducea cartierul general central Khatam al-Anbiya, structură afiliată Gărzii Revoluționare. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Acesta a murit în urma rănilor provocate de „bombardamentul efectuat de regimul sionist agresor”. Armata israeliană anunțase încă din 17 iunie că l-a eliminat pe Shadmani, descriindu-l drept „cel mai înalt comandant militar iranian” și „figura cea mai apropiată de ayatollahul Ali Khamenei”. Atacul a vizat un „centru de comandament din inima Teheranului”. Funeralii naționale pentru comandanții iranieni Generalul Ali Shadmani fusese numit în funcție cu doar câteva zile înainte, pe 13 iunie, după moartea predecesorului său, Gholam Ali Rashid, ucis în timpul primelor lovituri aeriene israeliene. Autoritățile de la Teheran vor organiza sâmbătă funeralii naționale în memoria generalilor și a oamenilor de știință uciși în cele 12 zile de confruntări armate. Conflictul s-a încheiat marți, printr-o încetare a focului negociată sub medierea președintelui american Donald Trump. Confruntări intense între Israel și Iran Conform surselor internaționale, Israelul a lansat din 13 iunie o serie de lovituri aeriene asupra unor ținte strategice din Iran. În replică, Teheranul a atacat orașele israeliene Tel Aviv și Haifa cu rachete și drone. Iranul a respins acuzațiile legate de dezvoltarea unei arme nucleare, reafirmând că programul său nuclear are un scop exclusiv civil.

Iranul pregătea arme nucleare, susține Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump scrie negru pe alb că Iranul pregătea o armă nucleară, criticii îl contrazic

Iranul pregătea arme nucleare, susține Trump. Donald Trump susține că Iranul dezvoltă arme nucleare, contrar evaluărilor serviciilor secrete americane Iranul pregătea arme nucleare, susține Trump Președintele american a justificat recentele atacuri asupra Iranului invocând existența unui program nuclear, deși serviciile de informații nu confirmă acest lucru. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Donald Trump a informat Congresul SUA că instalațiile iraniene bombardate de armata americană găzduiau un „program de dezvoltare a armelor nucleare”. Declarația a fost făcută într-o scrisoare oficială adresată președintelui Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, și publicată pe site-ul Casei Albe. Potrivit documentului, atacul ar fi vizat trei obiective considerate esențiale pentru presupusul program nuclear al Iranului. Serviciile secrete americane neagă existența unui program activ Cu toate acestea, cele mai recente evaluări ale serviciilor americane de informații nu susțin afirmațiile lui Trump. În martie, directoarea Serviciilor Naționale de Informații, Tulsi Gabbard, a informat Congresul că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, nu a dat ordin pentru reluarea unui program nuclear militar, închis încă din 2003. O sursă apropiată de aceste evaluări a confirmat că această analiză nu s-a schimbat până în prezent. Divergențe publice între Trump și serviciile de informații Trump a contestat public raportul prezentat de Tulsi Gabbard, declarând că nu are încredere în afirmațiile ei și susținând că Iranul era „foarte aproape” de a obține o armă nucleară. În replică, Gabbard a clarificat că informațiile serviciilor indicau că Iranul ar putea produce o armă nucleară „în săptămâni sau luni” dacă ar decide să facă acest pas, însă acest lucru nu se întâmplase până în prezent. Paralele istorice cu Irak Contextul amintește de justificarea invaziei Irakului din 2003 de către fostul președinte George W. Bush, care a invocat existența armelor de distrugere în masă – o afirmație ulterior discreditată. Situația actuală ridică semne de întrebare cu privire la folosirea informațiilor clasificate pentru a valida acțiuni militare, în lipsa unui consens din partea comunității de informații. Iranul, între timp, susține în continuare că programul său nuclear este destinat exclusiv scopurilor pașnice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră