sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: iran

98 articole
Internațional

Execuțiile din Iran, un bilanț sumbru

Execuțiile din Iran, un bilanț sumbru. În Iran, cel puțin 901 persoane au fost executate anul trecut, inclusiv 40 într-o singură săptămână din luna decembrie. Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Turk, a exprimat îngrijorarea într-un comunicat de presă și a cerut Iranului să pună capăt acestui val alarmant de execuții. Execuțiile din Iran, un bilanț sumbru Potrivit Înaltului Comisar, cel puțin 853 de persoane au fost executate în 2023, iar cifrele continuă să crească în 2024. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Liz Throssell, purtător de cuvânt al Înaltului Comisariat, a declarat că datele provin de la organizații de încredere precum HRANA, Hengaw și Iran Human Rights. Motivele execuțiilor: droguri, disidență, proteste Majoritatea execuțiilor au fost legate de infracțiuni asociate drogurilor. Cu toate acestea, disidenții politici și persoanele implicate în protestele antiguvernamentale din 2022-2023 au fost, de asemenea, vizate. Acest fapt ridică semne de întrebare cu privire la utilizarea pedepsei capitale ca instrument de reprimare. Creșterea execuțiilor în rândul femeilor În 2024, Iran Human Rights a raportat un număr record de execuții în rândul femeilor: cel puțin 31. Multe dintre acestea au fost victime ale violenței domestice sau ale abuzului sexual, ajungând să comită crime din disperare. Este cel mai mare număr înregistrat de organizația neguvernamentală de la înființarea sa în 2008. Iran, al doilea în lume la execuții Potrivit Amnesty International, Iranul ocupă locul al doilea, după China, în ceea ce privește numărul de execuții. Legea islamică a talionului (qisas), care permite execuția pentru crimă, continuă să fie aplicată, cu excepția cazurilor în care familia victimei iartă sau acceptă o compensație. Apelul ONU pentru un moratoriu Volker Turk a subliniat că pedeapsa cu moartea este incompatibilă cu dreptul fundamental la viață și prezintă riscul de a executa persoane nevinovate. Acesta a cerut Iranului să suspende execuțiile și să instituie un moratoriu în vederea abolirii pedepsei capitale. „Aproximativ 170 de state au abolit pedeapsa cu moartea sau au instituit un moratoriu. Este timpul ca și Iranul să urmeze acest exemplu”, a declarat Turk. Pedeapsa capitală: un instrument de frică Activiștii pentru drepturile omului acuză regimul iranian că utilizează pedeapsa cu moartea pentru a menține frica în societate. Această practică a fost intensificată mai ales după protestele din 2022, fiind folosită ca mijloc de reprimare. Nevoia de schimbare Execuțiile din Iran continuă să provoace indignare la nivel internațional. ONU și organizațiile pentru drepturile omului cer abolirea pedepsei capitale și atrag atenția asupra utilizării sale abuzive. Este timpul ca Iranul să renunțe la această practică și să respecte drepturile fundamentale ale omului.

Execuțiile din Iran, un bilanț sumbru (sursa: X/Government of Islamic Republic of Iran)
SUA sancționează organizații iraniene și rusești (sursa: kremlin.ru)
Internațional

SUA sancționează organizații iraniene și rusești

SUA sancționează organizații iraniene și rusești. Statele Unite au impus marți sancțiuni împotriva unor entități din Iran și Rusia, acuzându-le de implicare în tentative de influențare a alegerilor din noiembrie 2024. Potrivit Departamentului Trezoreriei SUA, aceste entități au urmărit să alimenteze tensiunile politice și să influențeze electoratul american. SUA sancționează organizații iraniene și rusești Organizațiile vizate sunt: Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Centrul de Producție pentru Design Cognitiv (Iran): o organizație afiliată Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRGC), care a inițiat operațiuni de influență încă din 2023. Centrul de Expertiză Geopolitică (Rusia): organizația din Moscova a răspândit dezinformări despre candidați și a finanțat crearea de videoclipuri „deepfake” pentru a discredita politicieni americani. Scopul campaniilor de influență Potrivit Trezoreriei americane, entitățile au încercat să divizeze populația americană și să compromită încrederea în procesele electorale. De exemplu, CGE a creat videoclipuri manipulate pentru a lansa acuzații nefondate împotriva unui candidat la vicepreședinție. Reacția oficialilor americani Bradley Smith, subsecretarul interimar al Trezoreriei pentru Terorism și Informații Financiare, a declarat: „Guvernele Iranului și Rusiei au vizat procesele și instituțiile noastre electorale și au încercat să divizeze poporul american prin campanii de dezinformare țintite. Statele Unite vor rămâne vigilente în fața acestor amenințări.” Rezultatul alegerilor din 2024 În alegerile din 5 noiembrie, republicanul Donald Trump a învins-o pe democrata Kamala Harris, iar Partidul Republican a obținut majoritatea în ambele camere ale Congresului. Totuși, majoritatea fragilă prefigurează dificultăți în promovarea agendei conservatoare promise de Trump. Politica externă și ajutorul pentru Ucraina Donald Trump a anunțat că va prioritiza negocierile pentru un acord de pace care să pună capăt războiului din Ucraina. În același timp, președintele democrat în exercițiu, Joe Biden, a aprobat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 2,5 miliarde de dolari, plus un ajutor bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de dolari, înainte de predarea mandatului. Implicații internaționale Sancțiunile impuse de SUA subliniază angajamentul de a proteja democrația și de a combate interferențele externe. Aceste măsuri vor avea probabil consecințe asupra relațiilor internaționale, în special cu Rusia și Iran.

Deficitul energetic din Iran închide instituții (sursa: IRNA)
Internațional

Deficitul energetic din Iran închide instituții

Deficitul energetic din Iran închide instituții. Iranul, un gigant energetic cu rezerve imense de gaze naturale și petrol, se confruntă cu un deficit sever de energie, amplificat de un val de frig extrem. Această situație a determinat autoritățile să închidă școli și clădiri publice în jumătate din provinciile țării, duminică, zi lucrătoare în Iran, potrivit presei de stat. Infrastructura, la pământ Deși Iranul deține a doua cea mai mare rezervă de gaze naturale și este unul dintre principalii producători de petrol la nivel mondial, infrastructura sa energetică este afectată de lipsa investițiilor și de sancțiunile internaționale. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Rețeaua electrică suferă de subdezvoltare, ceea ce limitează capacitatea țării de a satisface cererea internă, mai ales în condiții meteorologice extreme. Deficitul energetic din Iran închide instituții În ultimele săptămâni, Iranul a fost forțat să raționalizeze energia electrică din cauza lipsei de gaze și combustibili necesari pentru funcționarea centralelor electrice. Această penurie a dus la închiderea școlilor și clădirilor publice în provinciile afectate și întreruperi neașteptate de curent în mai multe regiuni, inclusiv în capitala Teheran. Provinciile afectate și măsurile luate Valul de frig a lovit în special vestul și nordul Iranului, unde cererea de energie pentru încălzire este ridicată. Printre provinciile cele mai afectate se numără: Golestan, Gilan, Ardabil (nord); Teheran, Hamadan, Kermanshah (vest); Mazandaran (nord); Ghazvin (centru); Khorasanul de Sud (est). Decizia de a închide școlile și instituțiile publice a fost justificată ca o măsură pentru a gestiona consumul de combustibil. Președintele iranian, apel la reducerea consumului Președintele iranian Masoud Pezeshkian a cerut populației să reducă temperatura din locuințe cu cel puțin două grade pentru a economisi energie și a ajuta la atenuarea crizei. Deși Iranul deține a treia cea mai mare rezervă de petrol dovedită la nivel global, după Venezuela și Arabia Saudită, sancțiunile occidentale au limitat sever posibilitățile țării de a investi în modernizarea infrastructurii energetice. Situația nu este nouă – în iulie 2023, autoritățile iraniene au redus deja orele de lucru în instituțiile guvernamentale din cauza unui val de căldură, evidențiind fragilitatea rețelei energetice atât în timpul verii, cât și al iernii. Populația, din ce în ce mai frustrată Întreruperile repetate de curent electric din ultimii ani au provocat nemulțumirea populației, care se confruntă din ce în ce mai des cu disfuncționalități cauzate de gestionarea deficitară a resurselor și de condițiile meteorologice extreme. Criza energetică din Iran scoate în evidență necesitatea unor investiții urgente în infrastructura electrică și diversificarea resurselor de energie. În ciuda rezervelor energetice uriașe, dependența de rețele vechi și sancțiunile externe continuă să submineze capacitatea țării de a-și satisface cererea internă.

Rusia, Iran, complice crimelor lui Assad (sursa: X/Mark Rutte)
Internațional

Rusia, Iran, complice crimelor lui Assad

Rusia, Iran, complice crimelor lui Assad. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat luni că Rusia și Iranul poartă responsabilitatea pentru crimele comise împotriva poporului sirian, după înlăturarea de la putere a lui Bashar al-Assad. Declarația sa subliniază rolul ambivalent al acestor state în conflictul sirian și evidențiază provocările legate de tranziția politică din regiune. Rusia, Iran, complice crimelor lui Assad Mark Rutte a acuzat Rusia și Iranul că, deși au fost principalii susținători ai regimului Assad, l-au abandonat atunci când nu le-a mai fost util: Citește și: EXCLUSIV Rafila a pus manager la Spitalul Pneumo „Marius Nasta” un economist de CAP care a mai distrus un spital în trecut. Ministrul PSD a dat-o afară din funcție pe dr. Beatrice Mahler „Rusia și Iranul erau principalii susținători ai regimului Assad și împart responsabilitatea pentru crimele comise împotriva poporului sirian. Ele au demonstrat că nu sunt parteneri fiabili”, a afirmat Rutte într-un comunicat oficial. Căderea regimului Assad: între bucurie și incertitudine Secretarul general al NATO a descris căderea regimului Assad ca pe „un moment de bucurie, dar și de incertitudine pentru popoarele din Siria și din regiune”. El a subliniat importanța unei tranziții politice corecte, bazată pe respectarea statului de drept și protecția civililor: „Liderii rebeli trebuie să susțină statul de drept, să protejeze civilii și să respecte minoritățile religioase”, a spus Rutte. Pericolul resurgenței Statului Islamic Deși Mark Rutte nu a făcut referire directă la organizația Stat Islamic (SI), secretarul de stat american Antony Blinken a avertizat recent asupra riscului resurgenței acestei organizații în Siria: „Avem interese persistente, interese de securitate în continuare de actualitate în Siria, mai ales cel de a fi siguri că SI nu este resuscitat și nu revine”, a declarat Blinken în cadrul unei reuniuni NATO. Rolul NATO în regiune Deși aria geografică a NATO nu include Siria, Alianța supraveghează îndeaproape situația, în special în contextul riscurilor asociate instabilității din regiune. NATO menține o misiune activă în Irak din 2018, pentru a contribui la stabilizarea regiunii și prevenirea reapariției grupărilor extremiste. Declarațiile lui Mark Rutte și avertismentele lui Antony Blinken reflectă preocupările majore legate de viitorul Siriei post-Assad. De la tranziția politică până la prevenirea resurgenței Statului Islamic, regiunea rămâne un punct strategic sensibil pe care NATO continuă să-l monitorizeze. Tranziția către stabilitate va depinde de respectarea drepturilor fundamentale și de gestionarea responsabilă a puterii de către noii lideri.

Iranul neagă întâlnirea ambasadorului cu Musk (sursa: X/Elon Facts)
Internațional

Iranul neagă întâlnirea ambasadorului cu Musk

Iranul neagă întâlnirea ambasadorului cu Musk. Iranul a respins categoric informațiile privind o presupusă întâlnire între omul de afaceri Elon Musk și ambasadorul său la ONU, Amir Saeid Iravani. Declarația a fost făcută publică sâmbătă prin agenția oficială Irna, în contextul unor articole apărute în presa americană. Informația din New York Times Cotidianul "New York Times" a raportat că Elon Musk, susținător al președintelui ales Donald Trump, s-a întâlnit luni cu ambasadorul Iranului la ONU. Citește și: Apocalipsa fiscală 2025, primele informații concrete: impozit venit – 20%, impozit dividende – 10%, majorarea TVA și impozit progresiv în discuții Potrivit surselor citate de publicație, întâlnirea de la New York ar fi durat mai bine de o oră și ar fi avut ca scop diminuarea tensiunilor dintre Teheran și Washington. Iranul neagă întâlnirea ambasadorului cu Musk Purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghai, a negat ferm existența unei astfel de întâlniri, exprimând „surprinderea” Teheranului față de mediatizarea acestei presupuse reuniuni. Agenția Irna a subliniat că zvonurile sunt nefondate. Tensiunile SUA, Iran Relațiile dintre SUA și Iran sunt marcate de o ruptură diplomatică din 1980, în urma Revoluției Islamice care a răsturnat regimul Pahlavi, susținut anterior de Washington. În timpul președinției lui Donald Trump, politica de „presiune maximă” a intensificat sancțiunile împotriva Iranului, iar administrația Biden a menținut aceste măsuri. Speculațiile presei iraniene Înainte de anunțul oficial al Iranului, presa locală a speculat pe tema întâlnirii, folosind termeni precum „întâlnire ascunsă”, „nouă cale diplomatică” sau chiar „trădare”. Totuși, poziția oficială a guvernului iranian a fost clară, negând orice contact cu Elon Musk. Chiar dacă informațiile privind întâlnirea sunt dezmințite, mediatizarea intensă reflectă interesul internațional față de orice posibilă schimbare în relațiile dintre SUA și Iran. Deocamdată, rămâne neclar dacă zvonurile au o bază reală sau sunt simple speculații fără fundament.

Iranian, inculpat pentru complot contra Trump (sursa: Facebook/The United States Department of Justice)
Internațional

Iranian, inculpat pentru complot contra Trump

Iranian, inculpat pentru complot contra Trump. Ministerul Justiției din SUA a anunțat inculparea unui „agent al Iranului” pentru orchestrarea unui complot de asasinare a lui Donald Trump, recent ales președinte al Statelor Unite. Iranian, inculpat pentru complot contra Trump Farhad Shakeri, un afgan de 51 de ani rezident în Iran, este acuzat de recrutarea de criminali pentru Gardienii Revoluției, unitatea de elită a regimului iranian. Citește și: Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic Potrivit ministrului justiției Merrick Garland, Iranul reprezintă o amenințare majoră pentru securitatea națională americană. Shakeri ar fi coordonat o rețea de complici criminali, în încercarea de a duce la bun sfârșit planurile Iranului de eliminare a unor ținte, printre care și Donald Trump. Motivația regimului iranian Planul de asasinare este văzut ca o posibilă răzbunare pentru moartea generalului Qassem Soleimani, lider al Gardienilor Revoluției, ucis în 2020 într-un atac cu dronă ordonat de Trump, pe atunci președinte al SUA. Iranul continuă să caute modalități de represalii pentru această lovitură. Alte ținte și complicități descoperite în SUA Doi americani, Carlisle Rivera și Jonathon Loadholt, ambii din New York, au fost arestați în legătură cu acest caz, fiind acuzați de planificarea asasinării unei jurnaliste de origine iraniană, cunoscută pentru criticile sale vehemente împotriva regimului iranian. Jurnalista nu a fost numită oficial, însă aceasta a fost ținta unor tentative anterioare de răpire sau eliminare la comanda Teheranului. Cazul Masih Alinejad În luna octombrie, justiția americană a deschis dosare împotriva a patru iranieni, inclusiv un general al Gardienilor Revoluției, acuzați că au planificat asasinarea jurnalistei și activistei Masih Alinejad la New York, în 2022. Alinejad a confirmat că a fost vizată în aceste planuri și continuă să fie o țintă pentru regimul iranian.

Stoparea programului nuclear iranian, prioritatea Israelului (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Stoparea programului nuclear iranian, prioritatea Israelului

Stoparea programului nuclear iranian, prioritatea Israelului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reafirmat joi că oprirea programului nuclear al Iranului rămâne obiectivul principal al politicii sale. Stoparea programului nuclear iranian, prioritatea Israelului Într-o declarație făcută în fața soldaților de la școala militară Bahad 1 din sudul Israelului, Netanyahu a subliniat că acest obiectiv este esențial pentru siguranța Israelului. Citește și: Ciucă sugerează că Ciolacu locuia cu Sorina Docuz într-o vilă de protocol: „Sunt sigur că nu vrea să meargă cu acest secret în turul 2” Netanyahu a precizat că împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare este „obiectivul suprem” pentru forțele armate și toate serviciile de securitate israeliene. Deși detaliile specifice ale planurilor sale rămân confidențiale, premierul a subliniat că Israelul are acum mai multă libertate de acțiune în Iran și că este pregătit să lovească „în orice loc” necesar. O amenințare existențială Israelul consideră că programul nuclear iranian reprezintă o amenințare existențială, mai ales în lumina potențialului de a produce arme nucleare. După recentele lovituri aeriene desfășurate de Israel împotriva Iranului, care au vizat „obiective ce produc rachete”, tensiunile în regiune rămân ridicate.

Iranul, amenințare nucleară, potrivit premierului israelian (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Iranul, amenințare nucleară, potrivit premierului israelian

Iranul, amenințare nucleară, potrivit premierului israelian. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat că Iranul depune eforturi pentru a fabrica arme nucleare destinate distrugerii Israelului și a subliniat că acest pericol s-ar putea extinde la nivel global. Iranul, amenințare nucleară, potrivit premierului israelian Într-un discurs susținut în fața Knessetului (parlamentul israelian), Netanyahu a menționat că Iranul dezvoltă rachete cu rază lungă de acțiune care ar putea purta aceste arme și ar amenința întreaga lume. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat Netanyahu a reafirmat angajamentul Israelului de a normaliza relațiile diplomatice cu statele arabe din regiune prin continuarea acordurilor Abraham. Aceste acorduri istorice, semnate în 2020 cu sprijinul SUA, au dus la stabilirea de relații oficiale între Israel și Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Maroc și Sudan. Premierul a subliniat importanța acestei strategii pentru consolidarea păcii și contracararea amenințărilor venite din partea Iranului. Tensiuni în creștere cu Arabia Saudită Arabia Saudită, care a inițiat negocieri de apropiere de Israel în 2020, și-a suspendat aceste discuții după izbucnirea conflictului din Gaza din octombrie 2023, ca urmare a atacului Hamas pe teritoriul israelian și a răspunsului militar al Israelului. Aceasta complică procesul de normalizare, însă speranțele rămân pentru o viitoare reconciliere. Israelul și Iranul: echilibru de forțe În urma unui atac cu rachete asupra Israelului din partea Iranului și a acțiunilor grupurilor islamiste susținute de Teheran, inclusiv Hamas și Hezbollah, Israelul a lansat lovituri asupra unor instalații militare iraniene, țintind facilități de producție de rachete și sisteme de apărare aeriană. Ministrul apărării israelian, Yoav Gallant, a declarat că aceste atacuri au modificat echilibrul de forțe între cele două națiuni, recunoscute drept inamici declarați.

Biden speră sfârșitul confruntărilor Israel, Iran (sursa: Facebook/Joe Biden)
Internațional

Biden speră sfârșitul confruntărilor Israel, Iran

Biden speră sfârșitul confruntărilor Israel, Iran. Președintele american Joe Biden a declarat sâmbătă că recentele atacuri ale Israelului asupra Iranului ar putea marca o reducere a tensiunilor directe între cele două țări. Biden speră sfârșitul confruntărilor Israel, Iran Într-o declarație făcută presei la Philadelphia, Biden a menționat că a discutat cu reprezentanți ai serviciilor secrete, care i-au confirmat că loviturile s-au concentrat exclusiv pe ținte militare. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Biden a subliniat că atacurile au vizat doar obiective militare și și-a exprimat speranța că acest lucru ar putea însemna sfârșitul confruntărilor directe între Israel și Iran. Președintele a confirmat, de asemenea, că fusese informat în avans despre aceste atacuri, așa cum presa americană relatase anterior. Președintele israelian mulțumește SUA Într-un mesaj pe rețeaua X, președintele israelian Isaac Herzog a transmis mulțumiri Statelor Unite pentru sprijinul constant, subliniind cooperarea „publică și secretă” dintre cele două națiuni. Herzog a lăudat alianța istorică cu Statele Unite și a evidențiat rolul crucial al acestei colaborări după loviturile recente asupra Iranului.

Israelul a încheiat atacul asupra Iranului (sursa: Facebook/Israeli Air Force)
Internațional

Israelul a încheiat atacul asupra Iranului

Israelul a încheiat atacul asupra Iranului. Televiziunea publică israeliană a anunțat sâmbătă dimineața că Israelul a efectuat trei valuri de atacuri aeriene asupra Iranului, declarând că operațiunea s-a încheiat cu succes și obiectivele au fost atinse. Iranul raportează pagube limitate Iranul a raportat că sistemele sale de apărare antiaeriană au interceptat o parte din atacurile aeriene din provinciile Teheran, Khuzestan și Ilam, menționând că daunele produse sunt limitate. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” În orele următoare atacurilor, presa iraniană a relatat despre explozii în capitală și în jurul unor baze militare. Israelul a încheiat atacul asupra Iranului Conform declarațiilor oficialilor israelieni, atacurile au vizat fabrici de rachete mobile și echipamente sol-aer. Ei au subliniat că avioanele israeliene s-au întors la bază fără incidente, accentuând precizia loviturilor asupra obiectivelor strategice. Reacția la atacurile iraniene Armata israeliană a explicat că această acțiune vine ca reacție la "lunile de atacuri continue ale regimului din Iran împotriva Statului Israel" și a avertizat că orice tentativă de escaladare din partea Iranului va fi întâmpinată cu un răspuns ferm. Agenția semi-oficială Tasnim din Iran a transmis un mesaj clar, declarând că "fără îndoială Israelul se va confrunta cu o reacție proporțională", indicând faptul că Iranul este pregătit să răspundă acestui atac.

Israel, agresiunea iraniană și rolul SUA (sursa: Facebook/Yoav Gallant)
Internațional

Israel, agresiunea iraniană și rolul SUA

Israel, agresiunea iraniană și rolul SUA. Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a declarat marți, în cadrul unei întâlniri la Tel Aviv cu secretarul de stat american Antony Blinken, că Israelul se bazează pe sprijinul Statelor Unite "după ce atacă Iranul" ca reacție la atacul cu rachete lansat de Republica Islamică asupra Israelului pe 1 octombrie. Israel, agresiunea iraniană și rolul SUA În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au discutat despre "agresiunea iraniană și activitățile teroriste ale Iranului prin intermediul reprezentanților săi în Orientul Mijlociu". Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Yoav Gallant a subliniat importanța sprijinului american pentru Israel în eventualitatea unui atac împotriva Iranului, considerând că acest ajutor ar "consolida descurajarea regională și ar slăbi 'axa răului'." Turneul lui Blinken în Orientul Mijlociu Secretarul de stat american, Antony Blinken, a sosit marți în Israel, în cadrul primei etape a turneului său diplomatic în mai multe țări din Orientul Mijlociu, cu scopul de a facilita o încetare a focului în Gaza. După vizita sa în Israel, Blinken urmează să se deplaseze în Iordania și Qatar, încercând să medieze în contextul escaladării violențelor în regiune. Vizita secretarului de stat american reprezintă cea de-a 11-a deplasare în regiune de la atacul Hamas asupra sudului Israelului din 7 octombrie anul trecut, eveniment care a declanșat conflictul din Gaza. Între timp, armata israeliană și-a intensificat operațiunile militare atât în Gaza, cât și în Liban, unde confruntările cu miliția Hezbollah, sprijinită de Iran, au crescut în intensitate.

Acuzațiile Iranului față de Statele Unite (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Acuzațiile Iranului față de Statele Unite

Acuzațiile Iranului față de Statele Unite. Luni, Iranul a adresat un avertisment în scris către Statele Unite, acuzându-le de „responsabilitate deplină” și „complicitate” în cazul unui posibil atac israelian asupra Iranului. Reacția vine după declarațiile președintelui american Joe Biden, făcute vineri la Berlin. Acuzațiile Iranului față de Statele Unite Misiunea diplomatică iraniană la ONU, din New York, a trimis o scrisoare secretarului general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, și președinției elvețiene a Consiliului de Securitate. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Documentul critică o declarație făcută de Joe Biden la Berlin, pe 18 octombrie, pe care o consideră „profund alarmantă și provocatoare”. În timpul unei discuții cu presa, înainte de întoarcerea sa la Washington, președintele Biden a răspuns „da și da” la întrebările referitoare la reacția Israelului la atacurile Iranului din 1 octombrie. Această declarație a fost interpretată de Teheran ca o aprobare tacită din partea Statelor Unite pentru o posibilă acțiune militară israeliană împotriva Iranului. Tensiunile din regiune Conflictul actual implică Israelul, aflat în război împotriva grupărilor Hamas în Fâșia Gaza și Hezbollah în Liban, ambele sprijinite de Iran. Israelul a amenințat că va răspunde atacului iranian cu 200 de rachete, care a avut loc pe 1 octombrie, ca răspuns la asasinarea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, și a liderului Hamas, Ismail Haniyeh, în atacuri atribuite Israelului. "Responsabilitatea" SUA Ambasadorul iranian la ONU, Amir Saied Iravani, a subliniat în scrisoare că declarațiile lui Joe Biden sugerează sprijinul Statelor Unite pentru agresiunile Israelului. Iravani a avertizat că SUA ar putea fi considerate „responsabile” pentru încurajarea și susținerea acțiunilor militare ale Israelului împotriva Iranului, ceea ce ar constitui o încălcare a dreptului internațional. Diplomatul iranian a cerut Consiliului de Securitate să solicite Statelor Unite să își folosească influența pentru a opri Israelul de la „crimele de război” și „genocidul” împotriva palestinienilor din Gaza și a libanezilor. Totodată, el a subliniat că sprijinul militar american pentru Israel ar putea intensifica agresiunile împotriva Iranului. Planurile Israelului în discuțiile cu SUA Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a comunicat președintelui Biden că intenționează să vizeze doar baze militare, evitând infrastructura petrolieră sau nucleară a Iranului. Aceasta a fost o informație relatată de Washington Post, evidențiind o posibilă delimitare a acțiunilor Israelului în contextul conflictului regional.

Atacul asupra lui Netanyahu, declarația Iranului. În imagine, ministrul de Externe de la Teheran (sursa: irna.ir)
Internațional

Atacul asupra lui Netanyahu, declarația Iranului

Atacul asupra lui Netanyahu, declarația Iranului. Iranul a respins orice implicare în atacul cu dronă care a vizat sâmbătă reședința privată a prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu, din Cezareea, în centrul Israelului. Teheranul a acuzat autoritățile israeliene de "răspândire de falsuri" în legătură cu incidentul, susținând că acuzațiile sunt nefondate. Atacul asupra lui Netanyahu, declarația Iranului Ismail Baghaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, a declarat că "regimul israelian a fost întemeiat pe minciuni" și că răspândirea de informații false este o practică obișnuită a liderilor israelieni. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Baghaei a subliniat că Iranul nu a avut nicio implicare în atacul asupra Cezareei, în urma căruia nicio persoană din familia lui Netanyahu nu a fost rănită. Netanyahu acuză Iranul de tentativă de asasinat Benjamin Netanyahu a acuzat Iranul pentru atac, susținând că "agenții Iranului" au încercat să-l asasineze pe el și pe soția sa. Premierul israelian a subliniat că acest atac nu va descuraja statul israelian în eforturile sale de a combate inamicii și de a asigura securitatea țării pe termen lung. Iranul pasează responsabilitatea către Hezbollah Misiunea permanentă a Iranului la ONU a negat, de asemenea, orice implicare în atac, susținând că responsabilitatea aparține grupării libaneze Hezbollah. Totuși, Hezbollah nu a revendicat oficial atacul asupra reședinței din Cezareea, ceea ce lasă deschise speculațiile despre autorii reali ai atacului. Reacția Israelului: Iranul „minte” Ministrul de externe al Israelului, Israel Katz, a declarat că Iranul „minte” în legătură cu implicarea sa în atacul asupra reședinței lui Netanyahu. Katz a criticat poziția Teheranului și a subliniat că Hezbollah, considerat „principalul proxy al Iranului”, acționează sub coordonarea directă a acestuia. Tensiuni în creștere, Iran și Israel Iranul, unul dintre principalii adversari ai Israelului, conduce „Axa Rezistenței”, o alianță antiisraeliană formată din grupări precum Hezbollah, Hamas, rebelii houthi din Yemen și milițiile irakiene. La 1 octombrie, Iranul a lansat rachete asupra teritoriului israelian, ca răspuns la asasinarea unor lideri Hezbollah și Hamas de către Israel. Poziția lui Trump Fostul președinte american Donald Trump a confirmat că a discutat telefonic cu Benjamin Netanyahu după atacul asupra reședinței acestuia. Deși nu a menționat detalii despre atac, Trump a subliniat că Israelul este „mai bine decât acum trei luni” datorită faptului că Netanyahu nu urmează sfaturile președintelui american Joe Biden. Trump a criticat administrația Biden, susținând că politicile sale în domeniul internațional nu sunt eficiente, și a afirmat că vicepreședinta Kamala Harris este chiar mai slab pregătită în acest domeniu.

Israelul va ținti structurile militare iraniene (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Israelul va ținti structurile militare iraniene

Israelul va ținti structurile militare iraniene. Benjamin Netanyahu intenționează să lovească armata iraniană, drept represalii. Israelul va ținti structurile militare iraniene Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a transmis președintelui american Joe Biden că ia în considerare lovirea armatei iraniene ca reacție la atacurile cu rachete ale Iranului asupra Israelului. Citește și: O fostă sportivă olimpică a refuzat să promoveze Nordis: „Am fost primită cu șampanie bună și copleșită de atenția negociatorilor” Acest plan nu include țintirea infrastructurilor petroliere sau nucleare ale Iranului, conform informațiilor publicate de Washington Post. Atacul iranian asupra Israelului La 1 octombrie, Iranul a lansat aproximativ 200 de rachete asupra Israelului, ca reacție la asasinarea liderului grupării Hamas, Ismail Haniyeh, și a liderului mișcării Hezbollah, Hassan Nasrallah, în urma unui atac israelian în apropiere de Beirut. De asemenea, în acest atac a murit și un general al Gardienilor Revoluției, armata ideologică a Iranului. Ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, a declarat că răspunsul Israelului va fi "mortal, precis și surprinzător", marcând a doua ocazie în mai puțin de șase luni în care Teheranul a lansat un atac de acest gen. Discuțiile dintre Netanyahu și Biden Netanyahu a discutat telefonic cu președintele Joe Biden, menționând că intenționează să lovească infrastructura militară iraniană, potrivit surselor citate de Washington Post. Biden și-a avertizat aliatul împotriva oricăror încercări de a viza instalațiile nucleare sau petroliere ale Iranului, ceea ce ar putea escalada tensiunile în regiune. Avertismentele Iranului Iranul a avertizat că orice atac asupra infrastructurii sale va provoca un răspuns și mai puternic. Un general al Gardienilor Revoluției a declarat că lovirea siturilor nucleare sau energetice ar echivala cu trecerea unei "linii roșii" care ar duce la o escaladare gravă a conflictului. Loviturile israeliene Se pare că lovitura israeliană planificată va avea loc înainte de alegerile prezidențiale din SUA, din 5 noiembrie, dar va fi calibrată astfel încât să nu fie percepută ca o ingerință politică în acest proces. Ca răspuns la atacurile cu rachete ale Iranului, Pentagonul a anunțat desfășurarea unui sistem american de apărare antirachetă THAAD în Israel, operat de militari americani. Acest sistem va contribui la protecția Israelului împotriva viitoarelor atacuri cu rachete din partea Teheranului.

Comandant iranian, posibil spion al Israelului (sursa: CNN-News18)
Internațional

Comandant iranian, posibil spion al Israelului

Comandant iranian, posibil spion al Israelului. Generalul Ismail Qaani, comandantul Forței Quds, o unitate de elită a Gardienilor Revoluției din Iran responsabilă pentru operațiuni extrateritoriale, a dispărut din atenția publicului de aproximativ două săptămâni. Absența sa a generat o serie de speculații și zvonuri, mai ales în contextul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Zvonuri privind posibila sa moarte Unele surse au sugerat că Qaani ar fi fost ucis într-un bombardament israelian asupra Beirutului. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Cu toate acestea, informațiile au fost rapid contestate de alte surse. De exemplu, canalul Sky News Arabia a raportat că Qaani ar fi suferit o criză cardiacă în timpul unui interogatoriu legat de o posibilă infiltrare a serviciilor de informații iraniene de către Israel. Această versiune indică și suspiciuni privind șeful biroului său, care ar putea avea legături cu Israelul. Dezmințirea oficială din partea Iranului Autoritățile iraniene au negat categoric aceste zvonuri. Mohammad Baqer Qalibaf, președintele parlamentului iranian, a declarat că informațiile sunt false și că generalul Qaani își continuă îndatoririle. Canalul Al-Mayadeen a relatat, de asemenea, că liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, intenționează să-i acorde lui Qaani o distincție, fapt care ar consolida versiunea oficială conform căreia Qaani este bine. Ultima apariție publică Ultima dată când generalul Qaani a fost văzut public a fost acum două săptămâni, într-o întâlnire la biroul Hezbollah din Teheran, alături de fratele unui oficial important al organizației. Ziarul New York Times a raportat că Qaani a călătorit recent în Irak, Siria și Liban, dar tăcerea oficială continuă să alimenteze speculațiile și panica în rândul Gardienilor Revoluției. Comandant iranian, posibil spion al Israelului Tensiunile în Iran s-au intensificat după evenimentele din 2023, inclusiv uciderea liderului politic Hamas, Ismail Haniyeh, la Teheran, și moartea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, în Beirut, ambele atribuite Israelului. Aceste atacuri au amplificat suspiciunile că serviciile secrete israeliene ar fi reușit să penetreze structurile iraniene, iar absența lui Qaani a ridicat și mai multe întrebări.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră