miercuri 28 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: avertizare

91 articole
Internațional

Trump îi cere Iranului să renunțe la planurile unei arme nucleare sau va ataca: „Timpul se scurge”

Președintele american Donald Trump a cerut Iranului să ajungă rapid la un acord privind dosarul nuclear, avertizând pe platforma sa Truth Social că „timpul se scurge” înainte de o posibilă acțiune militară a Statelor Unite asupra Teheranului. Trump avertizează Iranul să negocieze un acord Într-o postare pe Truth Social, Trump a subliniat că speră ca Iranul să accepte să „se așeze la masa negocierilor” și să semneze un acord „corect și echitabil – FĂRĂ ARME NUCLEARE”, avertizând că Washingtonul este pregătit pentru un atac „mult mai rău” decât loviturile americane din iunie asupra siturilor nucleare iraniene. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna El a reiterat că „timpul se scurge” și că orice întârziere în negocieri ar putea conduce la consecințe severe, în contextul în care Statele Unite își consolidează prezența militară în regiune. Flotă militară americană masivă se îndreaptă spre Orientul Mijlociu Trump a menționat o „armadă masivă” de nave de război americane, condusă de grupul de luptă al portavionului USS Abraham Lincoln, aflat în drum spre zona Golfului. El a comparat această flotă cu cea trimisă recent în Venezuela, subliniind capacitatea de a „îndeplini rapid misiunea, cu viteză și violență, dacă este necesar”. Această consolidare militară americană are loc pe fondul tensiunilor tot mai ridicate între Washington și Teheran, pe tema programului nuclear iranian și a influenței regionale. Iran respinge negocierile sub presiune Autoritățile de la Teheran au anunțat că un canal de comunicare rămâne deschis cu Statele Unite, dar ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că, înainte de a începe negocieri, americanii ar trebui „să înceteze amenințările și cererile excesive”. Iranul susține că este dispus la dialog, dar refuză să negocieze sub presiune militară sau condiții impuse unilateral. Risc de escaladare militară în Orientul Mijlociu Avertismentele lui Trump vin într-un moment de creștere a tensiunilor în Orientul Mijlociu, după ce SUA și partenerii săi au efectuat lovituri în iunie asupra unor situri nucleare iraniene și după reprimarea protestelor interne din Iran. Iran a avertizat că va riposta cu fermitate la orice act de agresiune și și-a reafirmat dreptul de a se apăra, ceea ce ridică riscul unei escaladări militare în regiune. Statele Unite cer Iranului să renunțe la programul său nuclear cu scopuri militare, inclusiv limitarea îmbogățirii de uraniu și a programului de rachete balistice, în schimbul ridicării sancțiunilor și al unui acord de securitate acordat de comunitatea internațională.

Trump avertizează Teheranul cu acțiuni militare (sursa: Facebook/The White House)
Rusia ar putea ataca statele baltice, avertizează BCE (sursa: Facebook/Lietuvos bankas)
Internațional

Scenariul ca Rusia să atace statele baltice este probabil, avertizează Banca Centrală Europeană

Politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE) este potrivită contextului actual, iar economia zonei euro s-a adaptat relativ bine la volatilitate, însă instituția trebuie să fie pregătită pentru noi șocuri majore, inclusiv riscuri generate de o posibilă agresiune militară a Rusiei. Declarațiile au fost făcute de Gediminas Simkus, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, într-un interviu acordat Reuters. BCE, singura mare bancă centrală care a atins ținta de inflație Potrivit lui Simkus, BCE a înregistrat anul trecut un succes notabil, devenind singura mare bancă centrală care a reușit să aducă inflația la nivelul-țintă, în pofida unui context global extrem de complicat. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Printre factorii de incertitudine s-au numărat taxele vamale impuse de SUA, războiul de la granița estică a Uniunii Europene, dumpingul de mărfuri chinezești și creșterea prețurilor alimentelor. Cu toate acestea, oficialul BCE avertizează că turbulențele politice declanșate odată cu pandemia din 2020 și amplificate de invazia Rusiei în Ucraina vor continua să afecteze inflația, potențialul de creștere economică și nivelul dobânzilor în zona euro. Riscurile din estul Europei, diferite de cele comerciale Gediminas Simkus a subliniat că, deși politicile Statelor Unite influențează economia europeană, în special prin comerț, riscurile provenite din est sunt de o natură diferită. „Avem vecini în est, iar riscul de acolo este unul de agresiune militară”, a declarat Simkus, care este și guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei. Statele baltice – Lituania, Estonia și Letonia – au avertizat de mult timp asupra pericolului reprezentat de Rusia, invocând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și incidente militare la graniță. Reziliența numerarului și a sistemelor de plăți În acest context, oficialul BCE a subliniat importanța pregătirii sistemelor financiare pentru situații de criză. BCE trebuie să se asigure că distribuția de numerar și sistemele de plăți sunt reziliente, iar politica monetară rămâne suficient de flexibilă pentru a face față unor riscuri extreme. „Dacă există un risc militar sporit, numerarul devine un bun extrem de important, iar eficiența sistemului este esențială”, a explicat Simkus. Schimbările climatice, un alt risc major pentru sistemul bancar Pe lângă amenințările geopolitice, BCE ar trebui să se asigure că băncile sunt pregătite și pentru riscurile generate de schimbările climatice, a mai avertizat oficialul lituanian, subliniind necesitatea unei abordări prudente și integrate. În ceea ce privește politica monetară imediată, Simkus a declarat că BCE nu va modifica dobânzile la următoarea reuniune din 4 februarie, iar fluctuațiile minore ale inflației în jurul nivelului de 2% sunt normale. Totuși, dincolo de acest orizont apropiat, incertitudinile cresc, iar direcția viitoare a dobânzilor rămâne deschisă. Creșterea sau reducerea dobânzilor Gediminas Simkus a afirmat că există șanse egale ca următoarea decizie a BCE, indiferent de moment, să fie fie o majorare, fie o reducere a dobânzilor. Această poziție contrastează cu declarațiile altor oficiali BCE, precum Isabel Schnabel, care anticipează o posibilă creștere a dobânzilor. În prezent, piețele financiare nu anticipează nicio modificare a dobânzilor în cursul acestui an. BCE, între presiunea volatilității și nevoia de prudență Simkus a avertizat că volatilitatea economică ar putea pune presiune pe BCE să reacționeze rapid, însă o astfel de abordare ar fi riscantă. Economia este, în prezent, mai puțin reactivă la șocuri decât în trecut, iar prognozele tind să subestimeze amenințările reale. „Cheia este să nu reacționăm disproporționat la fiecare schimbare de date, ci să urmărim tendințele și forțele majore care modelează economia”, a declarat oficialul BCE. Impactul taxelor vamale și al șocurilor comerciale Într-un context marcat de fricțiuni comerciale, Simkus a explicat că taxele vamale au un impact mai lent și mai indirect asupra inflației. Acestea afectează inițial creșterea economică, iar efectele asupra prețurilor se manifestă abia în timp. „Voi analiza atent activitatea economică pentru a evalua dacă este necesară o schimbare de direcție. Aceste șocuri lovesc mai rapid creșterea, în timp ce impactul asupra inflației apare mai târziu”, a concluzionat membrul Consiliului guvernatorilor BCE.

Securitatea liderului Khamenei, temerile Teheranului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Teheranul se teme că liderul suprem Ali Khamenei ar putea fi eliminat de SUA

Președintele Iranului, Masud Pezeshkian, a avertizat că orice agresiune împotriva liderului suprem Ali Khamenei ar echivala cu un „război total” împotriva poporului iranian. Declarația vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că „este momentul să căutăm o nouă conducere” la Teheran. Reacția dură a Teheranului la declarațiile SUA Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Masud Pezeshkian a subliniat că un atac asupra liderului suprem ar însemna un conflict deschis cu Iranul. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Totodată, liderul iranian a acuzat Statele Unite și aliații lor pentru dificultățile economice ale populației, invocând „o dușmănie istorică” și „sancțiuni inumane” impuse Teheranului. Donald Trump cere schimbarea conducerii Iranului Donald Trump a declarat într-un interviu acordat Politico că Iranul ar avea nevoie de „o nouă conducere”, acuzându-l pe Ali Khamenei de folosirea violenței la scară largă pentru menținerea puterii. Liderul de la Casa Albă a susținut că, în cei 37 de ani de conducere ai lui Khamenei, Iranul ar fi ajuns într-o stare de „distrugere totală”. Proteste, represiune și acuzații reciproce Tensiunile s-au amplificat pe fondul protestelor antiguvernamentale izbucnite la finalul lunii decembrie, ca urmare a deteriorării situației economice din Iran. Potrivit ONG-ului Iran Human Rights, represiunea autorităților ar fi provocat peste 3.400 de morți, cifră recunoscută parțial și de liderul suprem, care a vorbit despre „câteva mii” de victime. Autoritățile iraniene susțin însă că violențele ar fi fost provocate de grupuri armate infiltrate, pe care le leagă de SUA și Israel, acuzații respinse de Washington.

ANM anunță Cod galben de ger (sursa: Pexels/Sindre Fs)
Eveniment

COD GALBEN Ger aspru în toată țara până miercuri, temperaturi de până la minus 20 de grade

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis sâmbătă o informare meteorologică și mai multe atenționări Cod galben de ger, valabile în perioada 17 ianuarie, ora 10:00 – 21 ianuarie, ora 10:00. Fenomenele meteo vor afecta majoritatea regiunilor României. Vreme deosebit de rece începând de sâmbătă Meteorologii anunță că sâmbătă vremea va fi deosebit de rece în jumătatea estică a țării, iar de duminică, gerul se va extinde în toate regiunile. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Temperaturile nocturne și cele de dimineață vor coborî frecvent la valori foarte scăzute. Minimele se vor situa, în general, între -20 și -10 grade Celsius, iar în nordul și estul Moldovei, precum și izolat în Transilvania, gerul va persista și pe parcursul zilei. Temperaturile maxime rămân negative inclusiv ziua În zonele cele mai afectate, maximele diurne vor atinge doar -15 până la -9 grade Celsius. În restul teritoriului, valorile termice vor fi semnificativ mai scăzute decât mediile climatologice ale perioadei. Până la începutul săptămânii viitoare, vântul va prezenta intensificări temporare în sudul Banatului și local în regiunile sud-estice, cu rafale de 40–60 km/h, ceea ce va amplifica senzația de frig resimțită. Cod galben de ger: 17 ianuarie, ziua ANM a emis un Cod galben de temperaturi deosebit de scăzute, valabil sâmbătă, 17 ianuarie, între orele 10:00 și 20:00, pentru nordul și estul Moldovei, dar și pentru estul Transilvaniei. În aceste zone, temperaturile maxime vor fi cuprinse între -15 și -10 grade Celsius. Tot sâmbătă, în centrul și sudul Moldovei, estul Munteniei și Dobrogea, temperaturile vor fi cu 7–9 grade mai mici decât normalul perioadei, cu maxime cuprinse între -7 și -5 grade Celsius. Cod galben de ger pe timpul nopții Un al doilea Cod galben de ger este valabil în intervalul 17 ianuarie, ora 20:00 – 18 ianuarie, ora 10:00, pentru: Moldova Dobrogea Muntenia Oltenia Transilvania Maramureș nordul Crișanei Temperaturile minime vor coborî, în general, între -20 și -10 grade Celsius. Ger persistent și duminică, 18 ianuarie Duminică, între orele 10:00 și 20:00, gerul va continua în nordul și estul Moldovei și în estul Transilvaniei, unde maximele vor fi cuprinse între -12 și -10 grade Celsius. În restul Moldovei, în sudul și centrul Transilvaniei, precum și în Dobrogea, Muntenia și Oltenia, temperaturile vor rămâne deosebit de scăzute, între -9 și -5 grade Celsius. În noaptea de duminică spre luni, în intervalul 18 ianuarie, ora 20:00 – 19 ianuarie, ora 10:00, vremea va fi geroasă în aproape toată țara, cu temperaturi minime cuprinse între -20 și -10 grade Celsius.

România, criză de gaz cauzată de ger (sursa: Pexels/Magda Ehlers)
Eveniment

BREAKING Criză de gaz în România din cauza gerului, stăm la mâna Ungariei pentru importuri

România se confruntă, în perioadele de ger intens, cu limitări serioase ale capacității de livrare a gazelor naturale din producția internă și din depozite. În aceste condiții, importurile de gaze, în special din Ungaria, devin esențiale pentru acoperirea vârfurilor de consum și pentru menținerea echilibrului sistemului energetic, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI). Diferența critică dintre „există gaz” și „ai gaz în rețea” Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, România dispune de gaze suficiente la nivel anual, însă problema apare în momentele de consum extrem, când sistemul nu reușește să transporte volumele necesare către consumatori, inclusiv către Republica Moldova. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „Diferența dintre există gaz și ai gaz în rețea nu este una semantică. Este diferența dintre confort și criză. Când consumul depășește 57–58 milioane metri cubi pe zi, la temperaturi sub -12 grade Celsius, iar la acest volum se adaugă 6–7 milioane mc/zi tranzit către Republica Moldova, sistemul intră într-o zonă fără elasticitate”, explică Chisăliță. Limitele producției interne și ale depozitelor de gaze La aceste niveluri de consum, producția internă rămâne relativ constantă și nu poate fi suplimentată rapid. Depozitele de gaze pot livra volume importante, însă pe măsură ce nivelul de umplere scade, capacitatea zilnică de extracție se reduce. În acest context, importurile devin singura componentă „elastică” a sistemului, dar și acestea sunt limitate de capacitatea punctelor de interconectare și de disponibilitatea gazelor pe piețele externe. Dependența operațională de Ungaria în perioadele de ger Un exemplu recent invocat de AEI este episodul de ger început la 11 ianuarie 2026, când Ungaria a oprit tranzitul de gaze dinspre Turcia către propriul teritoriu, prin România, și a început să exporte gaze din depozitele sale către România. „Fără această decizie, consumul de gaze din România și Republica Moldova nu ar fi putut fi menținut. Dependența de Ungaria este evidentă. Nu este o afirmație politică, ci o realitate operațională, care ține de infrastructură și fluxuri fizice”, subliniază Dumitru Chisăliță. Importurile, singura „supapă” de echilibru la vârf de consum În condițiile în care punctul de intrare din Bulgaria – Negru Vodă funcționează deja la aproximativ 94% din capacitate, spațiul de manevră al sistemului românesc se restrânge considerabil. Astfel, direcția Ungaria devine, în prezent, principala sursă capabilă să livreze volume suplimentare în perioadele critice. „Când temperaturile rămân negative și consumul sare peste pragul de 57–58 milioane mc/zi, sistemul are nevoie de încă o poartă de intrare. În acest moment, Ungaria este direcția care poate face diferența”, explică președintele AEI. De ce depozitele nu pot acoperi singure crizele de iarnă Dumitru Chisăliță atrage atenția asupra unei percepții greșite frecvente în spațiul public: depozitele de gaze nu funcționează ca un rezervor inepuizabil. „Depozitul nu este o găleată din care poți turna oricât, oricând. Pe măsură ce nivelul scade, scade și capacitatea de extracție. Paradoxul este dur: exact când ai nevoie de maxim, depozitul îți oferă tot mai puțin”, avertizează acesta. Riscul major: prețuri prohibitive la importuri În cazul în care gerul persistă și consumul rămâne ridicat, importurile de gaze nu mai sunt opționale, ci devin necesare zilnic și continuu. Riscul major nu este neapărat lipsa de disponibilitate, ci prețul ridicat pe care furnizorii îl pot solicita. „Nimeni nu face caritate energetică în plină iarnă. Riscul real este ca importurile să devină extrem de scumpe, iar acest adevăr este rareori spus public”, afirmă Chisăliță. România, prinsă între consum intern și obligații regionale În perioadele de ger, România trebuie să gestioneze simultan încălzirea populației, funcționarea centralelor de termoficare și tranzitul de gaze către Republica Moldova. Orice deficit minor de import se reflectă imediat în presiuni asupra sistemului și asupra pieței. „România nu este presată iarna din lipsă de resurse, ci din lipsă de debite disponibile. În acest episod de ger, dependența marginală decisivă este intrarea din Ungaria, cu risc de preț prohibitiv”, concluzionează președintele AEI. De la „independență energetică” la „autonomie energetică” Asociația Energia Inteligentă susține necesitatea unei schimbări de paradigmă: trecerea de la conceptul de independență energetică la cel de autonomie energetică. „Securitatea energetică nu mai înseamnă am de unde cumpăra, ci pot funcționa dacă nu pot cumpăra. Autonomia înseamnă capacitatea de a acoperi consumul critic în vârf și în criză din resurse și infrastructuri real controlabile”, subliniază Dumitru Chisăliță.

Bolojan, avertisment pentru primarii ieșeni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Bolojan, avertisment pentru primarii ieșeni: reformă administrativă, fonduri mai puține, austeritate

Premierul Ilie Bolojan le-a transmis primarilor din județul Iași, în cadrul unei ședințe cu ușile închise desfășurate la Palatul Culturii, că următorii 2–3 ani vor fi dificili, din cauza măsurilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar. Bolojan, avertisment pentru primarii ieșeni După o scurtă declarație publică despre finanțarea autostrăzilor A7 și A8, premierul s-a întâlnit timp de aproape două ore cu edilii locali, îndemnându-i să evite discuțiile politice și să se concentreze pe problemele administrative concrete. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Discuțiile au vizat creșterea încasărilor din taxe și impozite, dar și diminuarea unor cote care alimentau bugetele locale, în contextul anunțului privind reducerea fondului de salarii din administrația locală. Toate aceste măsuri urmează să fie incluse în legea reformei administrative, care va preceda adoptarea legii bugetului, estimată până la finalul lunii februarie. Continuarea, în Ziarul de Iași

Avertizare meteo, ger sever în toată țara (sursa: Pexels/Arndt-Peter Bergfeld)
Eveniment

Încă 48 de ore de ger sever în toată țara, de până la minus 19 grade în timpul nopții

Meteorologii au emis o informare de vreme deosebit de rece, valabilă până miercuri dimineață, care vizează întreaga țară. Sunt anunțate ger, ninsori, strat nou de zăpadă, precipitații mixte, polei și intensificări ale vântului, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Ger persistent și temperaturi extrem de scăzute Luni, vremea va fi deosebit de rece în toate regiunile, cu temperaturi maxime cuprinse între -8 și 0 grade. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan În Banat, Crișana și Transilvania, pe arii restrânse, se va înregistra ger persistent, cu valori în jur de -10 grade, iar noaptea de luni spre marți va aduce minime între -19 și -7 grade în aproape toată țara. Marți: frig accentuat și nopți geroase Marți, 13 ianuarie, regimul termic rămâne sever, cu temperaturi maxime între -8 și 2 grade, iar gerul va persista local în centrul și nord-estul țării. Minimele nocturne vor coborî până la -13 grade în nordul Moldovei și estul Transilvaniei, în timp ce în sudul Banatului se vor înregistra valori ușor pozitive, de 2–3 grade. Ninsori și strat nou de zăpadă Pe parcursul zilei de luni, va ninge local în nordul și centrul țării, iar în Maramureș și nordul Carpaților Orientali se va depune un strat nou de zăpadă de 3–5 cm. Marți, ninsorile se vor extinde în special în regiunile intracarpatice, cu depuneri de 2–8 cm, iar în zonele montane din Carpații Occidentali și vestul Carpaților Meridionali stratul de zăpadă poate ajunge local la 10–15 cm. Polei și precipitații mixte în vest și nord Începând din seara zilei de marți, în vestul și sud-vestul țării sunt așteptate precipitații mixte, favorabile depunerilor de polei. ANM avertizează că miercuri și joi vor continua local precipitațiile mixte și poleiul, mai ales în jumătatea de nord a țării. Vânt puternic și viscol la munte Vântul va avea intensificări semnificative în zona montană înaltă, în special în Carpații Meridionali și Carpații de Curbură, unde rafalele vor atinge 70–80 km/h, viscolind zăpada și reducând vizibilitatea. Luni, intensificări ale vântului vor fi resimțite izolat și în zonele joase din sud-vest, centru și nord-est, cu viteze de 40–50 km/h.

Trump vrea Groenlanda, avertizează premierul danez (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Premierul danez crede că Trump vorbește serios despre preluarea Groenlandei

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat luni că îl ia în serios pe președintele american Donald Trump atunci când afirmă că dorește ca Groenlanda să treacă sub controlul Statelor Unite. Ea a subliniat că atât Copenhaga, cât și autoritățile din Groenlanda au respins clar această ambiție. „Din nefericire, cred că președintele american ar trebui luat în serios atunci când spune că vrea Groenlanda”, a declarat Frederiksen pentru postul public danez DR. Danemarca și Groenlanda resping ferm ideea anexării Premierul danez a reiterat poziția oficială a Regatului Danemarcei și a guvernului groenlandez, subliniind că teritoriul nu dorește să devină parte a Statelor Unite. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa „Am arătat foarte clar care este poziția Regatului Danemarcei, iar Groenlanda a spus în mod repetat că nu vrea să fie parte a Statelor Unite”, a precizat Mette Frederiksen. Avertisment privind coeziunea NATO Șefa guvernului de la Copenhaga a transmis și un avertisment referitor la alianța nord-atlantică. „Dacă Statele Unite atacă o altă țară NATO, totul se oprește”, a spus Frederiksen, făcând aluzie la consecințele majore pe care le-ar avea o astfel de acțiune pentru securitatea colectivă. Trump insistă: SUA „au nevoie” de Groenlanda Președintele american Donald Trump și-a reiterat dorința de a prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei. Declarațiile au venit în pofida apelului premierului danez către Washington de a „înceta amenințările” privind anexarea. Trump a afirmat că Statele Unite au nevoie de Groenlanda din motive ce țin de securitatea națională și a sugerat un calendar pentru discuții. „Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni… haideți să vorbim despre Groenlanda în 20 de zile”, a declarat el reporterilor la bordul Air Force One.

Avertizări ANM de ninsori și viscol (sursa: Pexels/Magda Ehlers)
Eveniment

Iarna lovește puternic România: avertizări ANM de ninsori, viscol și polei

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis avertizări Cod galben și Cod portocaliu de ninsori și viscol, valabile în cea mai mare parte a țării până marți dimineață. În același interval este în vigoare și o informare de precipitații moderate cantitativ, depuneri de strat de zăpadă, polei și viscol la munte. Cod galben de ninsori în Banat, Transilvania și Oltenia În perioada 4 ianuarie, ora 10:00 – 5 ianuarie, ora 10:00, este valabil un Cod galben de ninsori în Banat, cea mai mare parte a Transilvaniei, vestul și nordul Olteniei, Carpații Meridionali și Occidentali. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Se vor acumula 15 – 25 l/mp, iar stratul de zăpadă va ajunge la 20 – 25 cm la munte și 10 – 20 cm în zonele joase. Vântul va sufla tare, cu 50 – 70 km/h, iar la peste 1.700 m poate atinge 70 – 85 km/h, viscolind ninsoarea și reducând vizibilitatea. Cod portocaliu de ninsori abundente în mai multe județe montane Tot în același interval este activ un Cod portocaliu în zona montană a județelor: Caraș-Severin Mehedinți Gorj Hunedoara Aici, ninsoarea va fi abundentă, cu strat de 25 – 30 cm și rafale de 80 – 90 km/h, viscol puternic și vizibilitate redusă, mai ales la altitudini mari. Un nou val de ninsori și polei de luni până marți În intervalul luni dimineață – marți, ora 10:00, un nou Cod galben vizează zona de munte. În Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, nordul Olteniei și nord-estul Munteniei vor fi ninsori, lapoviță și ulterior precipitații mixte care vor favoriza depuneri de polei și formarea ghețușului. Se vor acumula 10 – 20 l/mp, cu strat de zăpadă de 10 – 20 cm la munte și 3 – 10 cm la șes. Ninsori abundente și viscol între 5 și 6 ianuarie În perioada 5 ianuarie, ora 10:00 – 6 ianuarie, ora 10:00, va fi din nou Cod portocaliu în aceleași județe montane, la peste 1.400 m. Va ninge abundent, se vor depune 20 – 30 cm de zăpadă nouă, iar rafalele de 80 – 90 km/h vor produce viscol puternic și vizibilitate foarte redusă. Polei și strat consistent de zăpadă Între 4 ianuarie, ora 10:00, și 6 ianuarie, ora 10:00, este valabilă o informare meteo de precipitații moderate, vânt și viscol la munte. Cantitățile de apă vor ajunge la 10 – 30 l/mp. La munte se vor depune 20 – 50 cm de zăpadă, iar în zonele deluroase, Transilvania și Maramureș stratul va avea 5 – 15 cm. În Banat, Oltenia, Muntenia și pe arii restrânse în Crișana, Moldova și Dobrogea vor fi precipitații mixte și local polei. ANM precizează că până pe 9 ianuarie vor fi perioade cu precipitații în toate regiunile țării, iar pe arii extinse cantitățile de apă vor fi însemnate.

Proteste în Iran, autoritățile avertizează protestatarii (sursa: IRNA)
Internațional

Ayatollahul Khamenei refuză să negocieze cu protestatarii, pe care-i numește „insurgenți”

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că o parte dintre cererile economice ale protestatarilor sunt „juste”, însă a subliniat că persoanele considerate „insurgenți” trebuie „puse la locul lor”. Declarațiile au fost făcute în a șaptea zi a demonstrațiilor antiguvernamentale. Proteste pornite din nemulțumiri economice Mișcarea de protest a început pe 28 decembrie la Teheran, fiind declanșată de creșterea costului vieții, hiperinflație și criza economică profundă. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Proprietari de magazine și comercianți au închis voluntar unitățile în semn de protest față de scăderea nivelului de trai. Ulterior, protestele s-au extins dincolo de revendicările economice și au inclus și mesaje politice, reflectând nemulțumiri mai ample față de situația din țară. Bilanț oficial: morți și confruntări violente Conform datelor oficiale, cel puțin opt persoane au murit de miercuri în confruntări, printre victime numărându-se și membri ai forțelor de securitate. Agenția de știri Mehr a relatat că un membru al forțelor Basij a fost ucis „cu cuțitul și prin focuri de armă” în vestul Iranului. Potrivit sursei, Ali Azizi, membru al Basij, ar fi murit în orașul Harsin în timpul unei adunări a unor „insurgenți înarmați”. Miliții afiliate Gardienilor Revoluției Forțele Basij sunt miliții voluntare islamiste, afiliate Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), structura ideologică militară a Republicii Islamice. Acestea sunt frecvent mobilizate în timpul protestelor interne. Proteste în peste 25 de orașe din Iran Manifestațiile au afectat, în grade diferite, cel puțin 25 de orașe, majoritatea de dimensiuni medii, situate în vestul și sud-vestul țării. Au fost raportate pagube materiale și ciocniri între protestatari și forțele de securitate. Khamenei: „Revindicările economice sunt juste” Vorbind la Teheran, în fața participanților la un festival șiit, Ali Khamenei a afirmat că revendicările economice sunt „juste”. El a declarat că autoritățile „recunosc” aceste probleme, iar președintele și alți oficiali „lucrează pentru rezolvarea lor”. Khamenei a afirmat că protestele comercianților sunt „perfect corecte”. „Dialog cu protestatarii, dar nu cu insurgenții” Liderul suprem a făcut distincție între protestatari și ceea ce el a numit „insurgenți”. Acesta a afirmat că autoritățile sunt dispuse la dialog cu protestatarii pașnici, însă a adăugat că „insurgenții trebuie puși la locul lor”, sugerând o abordare fermă față de manifestările violente sau radicale. Răspuns dublu al guvernului iranian De la începutul protestelor, guvernul a adoptat o strategie dublă. Pe de o parte, a recunoscut existența „revendicărilor legitime” legate de dificultățile economice. Pe de altă parte, a adoptat o poziție dură față de acțiunile percepute drept tentative de destabilizare. Situația din Teheran: tensiune, dar și perioade de calm Agenția Fars a relatat despre adunări în mai multe cartiere din Teheran, oraș cu aproximativ 10 milioane de locuitori. În ziua de sâmbătă, sărbătoare legală, capitala părea relativ calmă, cu străzi mai goale, pe fondul vremii ploioase și al ninsorilor. Incidente violente raportate în alte orașe În Darehshahr, în vestul Iranului, aproximativ 300 de persoane ar fi aruncat cu cocktailuri Molotov, ar fi blocat străzi și ar fi fluturat arme de tip Kalașnikov. Un bărbat ar fi murit, de asemenea, la Qom, după ce o grenadă i-ar fi explodat în mâini. Informații greu de verificat complet Autoritățile și o parte a mass-mediei iraniene nu publică toate detaliile despre fiecare incident, ceea ce face dificilă evaluarea completă a situației. Videoclipuri ale demonstrațiilor circulă intens pe rețelele sociale, însă nu toate imaginile pot fi verificate independent. Sloganuri împotriva regimului și referiri la dinastia Pahlavi În Karaj, la periferia Teheranului, au fost raportate incidente de ardere a drapelului iranian și scandări precum „Moarte dictatorului!” și „Aceasta nu este ultima bătălie, Pahlavi se întoarce!”. Dinastia Pahlavi, pro-occidentală, a condus Iranul până la Revoluția Islamică din 1979. Protestele actuale versus valurile anterioare Autoritățile apreciază că protestele actuale sunt mai mici ca amploare decât cele din 2022, declanșate după moartea lui Mahsa Amini, și decât cele din 2019, generate de scumpirea carburanților. Totuși, acestea reflectă tensiuni economice și sociale persistente și un nivel ridicat de nemulțumire publică.

Atacul SUA în Venezuela, Israel avertizează Iranul (sursa: X/יאיר לפיד - Yair Lapid)
Internațional

Iranul ar trebui să fie foarte atent la ce se întâmplă în Venezuela (Yair Lapid, Israel)

Liderul opoziției din Israel, Yair Lapid, a transmis un avertisment regimului iranian după atacul Statelor Unite asupra Venezuelei și capturarea președintelui Nicolas Maduro. Lapid a sugerat că Teheranul ar trebui să „ia aminte” la evenimentele recente. Mesajul lui Yair Lapid către Teheran „Regimul iranian ar trebui să acorde o atenție deosebită la ceea ce se întâmplă în Venezuela”, a scris Yair Lapid pe platforma X. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Declarația vine pe fondul tensiunilor crescute în Orientul Mijlociu și al relațiilor strânse dintre Iran și Venezuela. Prima reacție oficială a Israelului după operațiunea SUA în Venezuela Aceasta este prima reacție publică din Israel după ce Statele Unite au bombardat mai multe ținte militare din Venezuela în cursul dimineții de sâmbătă. La scurt timp după atacuri, președintele american Donald Trump a anunțat capturarea lui Nicolas Maduro și a soției sale, Cilia Flores, într-o operațiune calificată de Procuratura Generală a Venezuelei drept „răpire”. Până în prezent, niciun alt oficial din guvernul condus de Benjamin Netanyahu nu a comentat intervenția militară americană în Venezuela. Iranul, zguduit de proteste interne Iranul se confruntă în prezent cu proteste de stradă pe scară largă, generate de situația economică gravă. Regimul de la Teheran a răspuns prin folosirea forței armate împotriva manifestanților. Conform organizației neguvernamentale de opoziție Hrana, cel puțin opt protestatari au murit în cele șase zile de demonstrații. Donald Trump amenință Teheranul Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că va acționa împotriva regimului iranian dacă represiunea violentă asupra protestatarilor continuă. Declarațiile sale au amplificat tensiunile deja existente între Washington și Teheran. Israel, posibilă intervenție militară împotriva Iranului Guvernul condus de Benjamin Netanyahu a discutat recent posibilitatea unei acțiuni militare împotriva Iranului, aliat al Venezuelei. Potrivit discuțiilor publice, Israelul ar putea interveni dacă Teheranul reia producția de rachete balistice și programul nuclear, așa cum s-a întâmplat și vara trecută.

Ninsori abundente, alertă la Bâlea Lac (sursa: Facebook/Serviciul Public Județean Salvamont Sibiu)
Eveniment

Ninsori consistente la munte, viscol și pericol accentuat de avalanșe. Alertă la Bâlea Lac

Vremea va fi în general închisă în următoarele zile, cu cer mai mult noros și ninsori consistente în întreaga zonă montană a României, potrivit unui Buletin Nivometeorologic emis de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Cantități importante de precipitații în toate masivele montane În intervalul 2 ianuarie, ora 20:00 – 5 ianuarie, ora 20:00, cantitățile de precipitații vor depăși 10–15 l/mp în toate masivele montane. Citește și: Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere În primele 24 de ore se vor acumula: 20–25 l/mp în Carpații Occidentali nordul Carpaților Orientali vestul Carpaților Meridionali Izolat, în Munții Apuseni, sunt posibile cantități de 40–50 l/mp. Cumulat, în masivele vestice și sud-vestice se pot depăși 50–60 l/mp. Vânt puternic și viscol pe creste Vântul va avea intensificări de 50–70 km/h în toate masivele și de 70–90 km/h la altitudini mari. Pe crestele Carpaților Meridionali și Occidentali, rafalele vor ajunge și chiar depăși 100–120 km/h, viscolind ninsoarea și reducând semnificativ vizibilitatea. În zonele înalte se va forma ceață, asociată cu depuneri de chiciură. Temperaturile la altitudine: până la -12 grade la peste 1.800 m La altitudini de peste 1.800 m: minimele vor fi între –12 și –7 grade Celsius maximele vor crește treptat de la –9…–5 grade spre –6…–2 grade Sub 1.800 m: minimele vor fi între –10 și –4 grade maximele vor crește treptat de la –7…–2 grade spre –4…2 grade Risc crescut de avalanșă în următoarele trei zile ANM avertizează că ninsorile consistente prognozate în următoarele zile vor duce la creșterea stratului de zăpadă și la intensificarea riscului de avalanșă în zonele montane. În Munții Făgăraș este risc mare de avalanșă la peste 1.800 m, unde stratul de zăpadă va crește cu peste 20 cm, local chiar mai mult. Vântul puternic a format plăci de vânt în apropierea crestelor și depozite consistente de zăpadă pulver În profunzime există un strat fragil de cristale de tip „cupă”, cu aderență scăzută, peste care zăpada nouă poate aluneca ușor. Pe pantele înclinate există risc ridicat de avalanșe medii și mari, mai ales la suprasarcini. Sub 1.800 m este risc moderat de avalanșă. Munții Bucegi: plăci de vânt și stabilitate redusă a stratului de zăpadă În Munții Bucegi, la peste 1.800 m, se vor depune 10–20 cm de zăpadă proaspătă, crescând stratul superior cu aderență scăzută. Pe pantele înclinate: sunt posibile avalanșe mici și medii pot fi declanșate spontan sau la suprasarcini riscul este însemnat Sub 1.800 m se vor depune 10–15 cm de zăpadă, cu risc moderat. Carpații Orientali: stratul de zăpadă crește semnificativ La peste 1.800 m în Carpații Orientali, stratul de zăpadă va crește cu 20–25 cm și izolat mai mult. Se formează plăci de vânt pe creste, iar riscul de avalanșă este moderat, cu tendință de creștere odată cu noile ninsori. Sub 1.800 m, stratul de zăpadă va crește cu peste 10 cm, existând risc de avalanșe mici pe pantele înclinate. Masivele Țarcu–Godeanu și Parâng–Șureanu: risc însemnat de avalanșă La peste 1.800 m se vor depune 20–30 cm de zăpadă. Plăcile de vânt depuse pe cristale fragile fac ca stratul superior să alunece ușor. Se menționează risc însemnat de avalanșe medii și izolat mari, în special la suprasarcini. Carpații Occidentali: ninsori abundente și zăpadă „pulver” În Carpații Occidentali, stratul de zăpadă va crește cu 25–30 cm. Zăpada pulver se depune peste cruste de gheață și zăpadă veche, slab stabilizată. Riscul de avalanșă este moderat, mai ales în zonele înalte și la supraîncărcări. Sibiu: risc mare de avalanșă la Bâlea Lac Meteorologii avertizează că riscul de avalanșă este foarte ridicat, de gradul patru din cinci, la peste 1.800 m în Munții Făgăraș, în zona turistică Bâlea Lac. Avertizarea este valabilă de vineri, ora 20:00, până luni, ora 20:00. Stratul de zăpadă depășește 80 cm la Bâlea Lac La Bâlea Lac stratul de zăpadă măsoară 85 cm și urmează noi ninsori care vor mai adăuga peste 20 cm de zăpadă. Accesul se face cu mașina pe Transfăgărășan până la Bâlea Cascadă, apoi doar cu telecabina, în funcție de vreme. O avalanșă de mari dimensiuni s-a produs vineri în zona Bâlea Lac, fiind declanșată accidental de doi schiori, care au scăpat nevătămați.

Risc de avalanșă în Carpații Meridionali (sursa: Pexels/asif khan)
Eveniment

Risc de avalanșă în Carpații Meridionali: avertizare ANM pentru altitudini peste 1.800 m

Meteorologii avertizează asupra unui risc moderat de avalanșe în Carpații Meridionali, la altitudini de peste 1.800 de metri, și a unui risc redus în Carpații Orientali, pentru intervalul 25 decembrie, ora 20:00 – 27 decembrie, ora 20:00, conform buletinului nivometeorologic emis de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Ninsori recente și plăci de vânt în zona înaltă a Carpaților Meridionali În Carpații Meridionali, la peste 1.800 de metri, în ultimele 36 de ore s-au înregistrat ninsori mai consistente pe versanții sudici, unde stratul nou de zăpadă a ajuns la 5–10 cm, iar izolat până la 15 cm în zona înaltă. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Zăpada s-a depus peste cruste de gheață cu aderență scăzută, fapt ce favorizează alunecările. Potrivit ANM, compactarea stratului vechi de zăpadă a dus la stabilizarea acestuia, însă vântul a format depozite și plăci de vânt pe creste. Pe pantele înclinate se pot declanșa avalanșe mici și izolat medii, în special la suprasarcini, corespunzător nivelului 2 – risc moderat. Sub 1.800 m în Meridionali: strat redus și risc scăzut de avalanșă La altitudini sub 1.800 de metri, stratul de zăpadă este subțire și neuniform, iar riscul de avalanșă este redus (nivel 1). Sunt posibile doar curgeri izolate între 1.500 și 1.800 de metri, mai ales în masivele sud-vestice, unde depunerile sunt pe alocuri mai consistente. Local mai sunt posibile ninsori slabe. Carpații Orientali: strat stabilizat și risc redus În Carpații Orientali, la peste 1.800 de metri, stratul de zăpadă este relativ redus și stabilizat. Ultimele ninsori au adus doar câțiva centimetri de zăpadă proaspătă, depusă peste strat mai vechi și dur. Izolat, pot apărea avalanșe mici prin alunecarea zăpezii proaspete, în special acolo unde aceasta s-a depus peste crustă de gheață. Riscul este scăzut – nivel 1, dar crește la suprasarcini. Carpații Occidentali: strat de zăpadă subțire și fără risc de avalanșă În Carpații Occidentali, stratul de zăpadă este în general de 5–10 cm, iar în următoarele 48 de ore se mai pot semnala ninsori slabe. Pentru această zonă, nu se estimează risc de avalanșă. Prognoza meteo la munte: ger, viscol și ninsori slabe Pentru următoarele zile, meteorologii anunță vreme rece, cu: - ninsori slabe cantitativ - intensificări ale vântului la peste 1.800 m - minime până la –16°C - maxime până la –4°C în zonele înalte Sub 1.800 m, minimele vor coborî la –12…–7°C, iar maximele se vor situa între –6 și 1°C. Pe 26 și 27 decembrie sunt prognozate rafale de 80–100 km/h pe crestele Meridionalilor și de Curbură, cu viscol și ceață cu depuneri de chiciură. Evoluția stratului de zăpadă: creșteri în Meridionali și Occidentali Stratul de zăpadă a crescut în medie cu: 1 cm în Carpații Orientali 4–8 cm în Carpații Meridionali și Occidentali Măsurători recente ale stratului de zăpadă la stațiile meteo La 25 decembrie, ora 14:00, grosimea stratului de zăpadă era: Carpații Meridionali 130 cm – Vârful Omu 34 cm – Bâlea Lac 13 cm – Țarcu 8 cm – Sinaia 3 cm – Semenic 2 cm – Păltiniș 2 cm – Predeal 1 cm – Parâng Carpații Orientali 26 cm – Călimani 6 cm – Bucin 6 cm – Bisoca 4 cm – Lăcăuți 3 cm – Ceahlău 2 cm – Penteleu 1 cm – Iezer Carpații Occidentali 8 cm – Băișoara 1 cm – Vlădeasa 1 cm – Roșia Montană

Romsilva solicită o reorganizare bazată pe analize solide (sursa: Facebook/Regia Nationala a Padurilor - Romsilva)
Eveniment

Romsilva cere un „studiu de impact” înainte de reorganizare: avertisment asupra siguranței naționale

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a transmis, luni, că orice proces de reorganizare a instituției trebuie să fie fundamentat pe un studiu solid de impact, în contextul discuțiilor din spațiul public privind adoptarea iminentă a unei hotărâri pentru eficientizarea regiei. Reprezentanții Romsilva avertizează că o reorganizare realizată în lipsa unor criterii clare și a unor analize serioase poate destabiliza o instituție strategică a statului, cu efecte grave asupra administrării patrimoniului forestier public. „Nu există un studiu de impact”, avertizează regia Potrivit unui comunicat oficial, în prezent nu există un studiu de impact care să fundamenteze schimbările vehiculate public. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Mai mult, criteriile discutate nu au un fundament solid și, în forma actuală, ar putea afecta activitatea de administrare a pădurilor statului. „O reorganizare realizată fără criterii clare și fără studii serioase poate destabiliza o regie strategică a statului, cu consecințe grave asupra administrării acestui patrimoniu valoros”, subliniază Romsilva. O instituție strategică pentru statul român Romsilva administrează 3,13 milioane de hectare de păduri proprietate publică a statului și asigură servicii silvice pentru încă 1,1 milioane de hectare aflate în alte forme de proprietate. Activitatea se desfășoară prin 41 de direcții silvice și 312 ocoale silvice. De asemenea, regia gestionează 22 de parcuri naționale și naturale, 7 pepiniere centrale și 580 de pepiniere cantonale, 27 de păstrăvării, 3 fazanerii, 12 herghelii de stat, 4 depozite de armăsari și 241 de fonduri cinegetice. Finanțarea Romsilva Regia subliniază că nu beneficiază de finanțare de la bugetul de stat și că, în ultimii 35 de ani, a reușit să mențină un echilibru între cele trei funcții esențiale ale pădurii: de mediu, economică și socială. În același timp, Romsilva a obținut profituri pentru stat și a degrevat bugetul public de cheltuielile necesare funcționării parcurilor naționale, naturale și a hergheliilor de stat. Patrimoniu forestier de importanță europeană Romsilva administrează un patrimoniu de importanță majoră, care include păduri valoroase și unice la nivel european, certificate internațional, o biodiversitate bogată, precum și patrimoniul genetic al cailor de rasă din România. În acest context, instituția consideră că orice reorganizare trebuie să țină cont de caracterul strategic al regiei și de rolul său esențial în protejarea resurselor naturale ale statului. Romsilva precizează că, în ultimele luni, a transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin specialiștii săi, propuneri, observații și amendamente la proiectele aflate în dezbatere publică, cu scopul de a îmbunătăți activitatea instituției. Audit organizațional în desfășurare Regia Națională a Pădurilor a demarat un amplu audit organizațional, ale cărui rezultate sunt așteptate în primul trimestru al anului 2026. Conducerea instituției consideră că acest audit poate constitui o bază reală pentru o reorganizare și eficientizare coerentă. Auditul are ca punct central misiunea principală a Romsilva: administrarea sustenabilă a peste 4,2 milioane de hectare de fond forestier, cu menținerea echilibrului între funcțiile de mediu, economică și socială. Avertisment privind siguranța națională Romsilva atrage atenția că o reorganizare făcută în grabă, fără fundamentare solidă și fără criterii transparente, poate afecta grav administrarea unei resurse considerate inestimabile. Consecințele ar putea include probleme în aprovizionarea populației cu lemn de foc, dificultăți pentru industria lemnului și alte sectoare economice vitale, dar și afectarea programelor de regenerare a pădurilor și a investițiilor în fondul forestier. În acest context, regia avertizează că o astfel de abordare poate genera vulnerabilități cu impact direct asupra siguranței naționale.

Rusia amenință securitatea Europei, avertizează Merz (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Friedrich Merz îl compară pe Putin cu Hitler: „Dacă Ucraina cade, urmează Europa”

Cancelarul german Friedrich Merz a transmis sâmbătă un avertisment dur la adresa Rusiei, susținând că președintele Vladimir Putin „nu se va opri” dacă Ucraina cade. În opinia sa, un eventual succes militar al Moscovei ar deschide calea unor noi agresiuni, dincolo de granițele ucrainene, cu efecte directe asupra securității Europei. Paralela cu acordul de la München din 1938 În discursul susținut la München, la congresul Uniunii Creștin-Sociale (CSU), Merz a făcut o comparație explicită cu politica de concesii față de Germania nazistă înainte de Al Doilea Război Mondial. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie El a amintit de acordul semnat în 1938, prin care regiunea sudetă a Cehoslovaciei a fost cedată Germaniei, subliniind că această concesie nu l-a oprit pe Adolf Hitler. „Dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri, așa cum nici în 1938 sudetele nu au fost suficiente pentru Hitler”, a afirmat cancelarul german, invitând la o analiză atentă a strategiilor și discursurilor lui Vladimir Putin. „Un război de agresiune împotriva Ucrainei și a Europei” Friedrich Merz a reiterat că invazia rusă începută în 2022 nu este doar un conflict regional, ci un război de agresiune care vizează întreaga ordine de securitate europeană. Potrivit acestuia, obiectivul Kremlinului este modificarea frontierelor în Europa și restaurarea influenței fostei Uniuni Sovietice în granițele sale istorice. Această strategie reprezintă, în viziunea liderului german, o amenințare gravă, inclusiv militară, pentru statele care au făcut parte din fostul bloc sovietic. Crimeea, semnalul ignorat din 2014 Merz a susținut că acest tipar de comportament ar fi trebuit recunoscut încă din 2014, când Rusia a anexat Crimeea și a început sprijinul militar pentru separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei. Evenimentele de atunci au fost, în opinia sa, un avertisment clar asupra direcției urmate de Moscova. Ajutorul pentru Ucraina și unitatea Europei, priorități strategice Cancelarul german a subliniat că principala prioritate a politicii externe și de securitate europene trebuie să fie recunoașterea acestei realități și garantarea unui sprijin constant pentru Ucraina. El a insistat asupra necesității consolidării unității europene, inclusiv prin cooperarea strânsă cu Regatul Unit. NATO și nevoia de reînarmare a Europei Friedrich Merz a pledat pentru menținerea NATO și a alianței occidentale „cât mai mult timp posibil”, dar a avertizat că Europa trebuie să investească serios în propriile capacități de apărare. Doar astfel, a spus el, descurajarea militară poate deveni din nou credibilă. „Să nu spună nimeni că descurajarea este un concept depășit”, a subliniat liderul german. Sfârșitul „Pax Americana” pentru Europa Într-un context geopolitic marcat de o „deplasare aproape tectonică a centrelor de putere politică și economică”, Merz a afirmat că deceniile de „Pax Americana” în Europa s-au încheiat în mare măsură. Statele Unite, spune el, își apără acum propriile interese într-un mod mult mai dur, iar Europa este obligată să facă același lucru. Critici americane la adresa Uniunii Europene Cancelarul german a catalogat drept „inacceptabile” unele dintre criticile incluse în noua strategie de securitate națională a SUA, document care semnalează declinul economic al UE, excesul de reglementare, migrația ilegală și presupuse derapaje privind libertatea de exprimare și procesele democratice. Administrația americană susține că majoritatea europenilor doresc pacea, dar că această dorință nu se reflectă în politici coerente, din cauza slăbirii mecanismelor democratice. Reacția Kremlinului: amenințări și negări La rândul său, Vladimir Putin a acuzat aliații europeni ai Ucrainei că blochează procesul de pace prin cereri „absolut inacceptabile” pentru Rusia. Liderul de la Kremlin a avertizat că, dacă Europa își dorește un conflict, Rusia este „pregătită chiar acum”. Totodată, Putin a reiterat că nu intenționează să atace Europa, afirmând că liderii europeni trăiesc cu „iluzia” că ar putea provoca o „înfrângere strategică” Rusiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră