marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: avertizare

109 articole
Internațional

Rușii vor plăti pentru că-i ajută pe iranieni, sugerează secretarul american de război

Statele Unite nu exclud informațiile potrivit cărora Rusia ar fi transmis Iranului date de intelligence despre obiective militare americane, într-un moment de tensiune majoră în Orientul Mijlociu. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat sâmbătă pentru CBS News că Washingtonul urmărește atent situația și are capacitatea de a evalua orice colaborare între Moscova și Teheran. Declarațiile vin după ce presa americană a relatat că Kremlinul ar furniza informații sensibile despre mișcările forțelor americane. Pentagonul: „Avem cele mai bune servicii de intelligence din lume” Pete Hegseth a subliniat că serviciile americane de informații sunt conștiente de contactele dintre Rusia și Iran și analizează constant fluxul de informații. Citește și: Ministrul Nazare a făcut accident la volanul unui autoturism pe care nu l-a menționat în declarația de avere. Nazare, mare beneficiar de împrumuturi de la oameni de afaceri „Comandanții noștri sunt la curent cu totul. Avem cele mai bune servicii de intelligence din lume”, a afirmat secretarul american al Apărării. Potrivit acestuia, Washingtonul monitorizează îndeaproape schimburile de informații dintre cele două state. „Știm cine vorbește cu cine, de ce vorbesc cu ei, cât de exacte ar putea fi acele informații și cum să integrăm aceste elemente în planurile noastre de luptă”, a adăugat Hegseth. Oficialul american a mai spus că președintele Donald Trump are „un talent incredibil” în a gestiona astfel de riscuri și în a menține echilibrul strategic. Rusia ar furniza Iranului informații despre forțele SUA Informațiile privind cooperarea militară dintre Moscova și Teheran au fost publicate de mai multe publicații americane. CNN și The Washington Post, citând surse apropiate serviciilor de informații americane, au relatat că Rusia ar transmite Iranului date despre amplasarea și mișcările trupelor, navelor și aeronavelor americane. The New York Times a publicat informații similare, citând oficiali americani care susțin că Kremlinul ar fi oferit Teheranului acces la date sensibile privind pozițiile forțelor SUA. Reacția lui Donald Trump: „Ce întrebare prostească!” Președintele Donald Trump a fost întrebat despre aceste relatări vineri, în timpul unui eveniment organizat la Casa Albă dedicat sporturilor universitare. Liderul american a respins întrebarea unui reporter Fox News. „Ce întrebare prostească! Vorbim despre altceva aici”, a răspuns Trump. Casa Albă a transmis ulterior că aceste informații nu schimbă semnificativ situația conflictului. Casa Albă: informațiile nu schimbă cursul războiului Secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că, chiar dacă Rusia ar furniza Iranului informații, acest lucru nu ar modifica „în mod clar” situația militară. Declarația a fost făcută în contextul escaladării tensiunilor dintre Statele Unite, Israel și Iran. Parteneriat strategic între Rusia și Iran Rusia și Iranul au semnat anul trecut un acord de „parteneriat strategic”, care include cooperare militară și tehnologică. Cu toate acestea, acordul nu obligă cele două state să intervină militar dacă unul dintre ele este atacat. Oficial, Rusia nu este implicată în actualul conflict din Orientul Mijlociu. Totuși, relația militară dintre cele două țări este bine documentată. Rusia este unul dintre principalii furnizori de arme pentru Iran, în timp ce Teheranul a livrat drone și rachete utilizate de armata rusă în războiul din Ucraina. Experți: Iranul ar avea un avantaj major dacă primește date spațiale rusești Moscova a condamnat atacurile Statelor Unite și ale Israelului asupra Iranului, dar a evitat să îl critice direct pe Donald Trump. Mulți analiști consideră că această poziție reflectă dorința Kremlinului de a menține o relație funcțională cu Washingtonul în contextul negocierilor privind războiul din Ucraina. Experții citați de The Washington Post subliniază că Iranul dispune de doar câțiva sateliți militari și nu are o constelație spațială capabilă să ofere informații detaliate în timp real. În aceste condiții, accesul la capacitățile de supraveghere spațială ale Rusiei ar reprezenta un avantaj major pentru Teheran. Analiștii au remarcat, de asemenea, că primele atacuri ale Iranului din actualul conflict au fost extrem de precise și sofisticate, ceea ce ar putea indica utilizarea unor informații avansate de intelligence.

SUA avertizează Rusia pentru sprijinul dat Iranului (sursa: CBS News)
Arabia Saudită avertizează Iranul (sursa: X/Khalid bin Salman)
Internațional

Arabia Saudită avertizează Iranul după atacurile cu rachete: Evitați orice eroare de apreciere

Ministrul saudit al apărării, Khalid bin Salman, a lansat un apel public către Iran, cerând „înțelepciune” și avertizând asupra riscului unor „erori de apreciere”, într-un context tensionat în care Arabia Saudită a devenit ținta unor atacuri cu rachete și drone. Mesajul a fost transmis pe platforma X după o întâlnire cu șeful armatei pakistaneze, generalul Asim Munir. Oficialul saudit a subliniat că astfel de acțiuni amenință securitatea și stabilitatea regională și pot provoca o escaladare periculoasă a conflictului. Rachete interceptate în apropierea unei baze militare cu trupe americane Ministerul saudit al Apărării a anunțat că sistemele de apărare au interceptat sâmbătă dimineață o rachetă balistică îndreptată spre baza aeriană Prințul Sultan, unde sunt staționați și militari americani. Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii Cu o zi înainte, armata saudită a distrus alte trei rachete lansate către aceeași instalație militară situată la sud-est de capitala Riad. Autoritățile consideră aceste atacuri parte a unei serii de acțiuni coordonate care vizează infrastructuri strategice. Tentativă de atac asupra unui important zăcământ petrolier Arabia Saudită a anunțat, de asemenea, că a fost dejucată o tentativă de atac asupra zăcământului petrolier Shaybah, situat în sud-estul țării. Potrivit agenției oficiale SPA, șase drone au fost interceptate și distruse în zona deșertică înainte de a-și atinge ținta. Atacul a fost considerat de autorități o amenințare directă la adresa infrastructurii energetice a celui mai mare exportator de petrol din lume. Infrastructura petrolieră, în centrul tensiunilor regionale Majoritatea câmpurilor petroliere și a infrastructurii energetice saudite sunt amplasate de-a lungul coastei estice a Golfului, în apropierea Iranului, ceea ce le face vulnerabile în contextul actualelor tensiuni. În ultimele zile, armata saudită a interceptat și o dronă care viza rafinăria Ras Tanura, una dintre cele mai importante din țară. Surse apropiate guvernului de la Riad au avertizat că un atac iranian coordonat asupra instalațiilor petroliere ar putea declanșa o ripostă militară împotriva infrastructurii energetice a Iranului. Relații fragile după acordul de reconciliere din 2023 Iranul și Arabia Saudită au avut ani întregi relații tensionate, alimentate și de rivalitatea religioasă dintre majoritatea șiită din Iran și majoritatea sunnită din Arabia Saudită. În 2023, cele două state au reluat relațiile diplomatice în urma unui acord surpriză mediat de China. 

Războiul din Iran, impact asupra economiei globale (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

FMI avertizează: Războiul din Orientul Mijlociu poate afecta inflația și economia globală

Impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei mondiale va depinde în mod esențial de durata conflictului și de amploarea pagubelor produse infrastructurii și industriilor din regiune, în special în sectorul energetic, a declarat un oficial al Fondul Monetar Internațional. Evoluția prețurilor la energie și caracterul temporar sau persistent al scumpirilor vor juca un rol decisiv în modul în care economia globală va resimți efectele crizei. Declarațiile au fost făcute la Washington, în cadrul unei conferințe organizate de Milken Institute, într-un context marcat de incertitudini geopolitice și volatilitate pe piețele internaționale. FMI: Conflictul are potențialul de a influența inflația globală Dan Katz, prim director general adjunct al FMI, a subliniat că actualul conflict „are cu certitudine potențialul de a avea un impact semnificativ asupra unor indicatori ai economiei mondiale”, în special asupra inflației și a ritmului de creștere economică. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Potrivit oficialului, este însă prea devreme pentru a formula o evaluare clară și fermă privind amploarea exactă a consecințelor economice. Evoluțiile geopolitice și persistența confruntărilor vor determina în ce măsură șocurile energetice se vor transforma într-o presiune structurală asupra economiilor. Creșterile de prețuri la energie reprezintă principalul canal prin care războiul din Orientul Mijlociu poate influența economia mondială. Dacă aceste scumpiri vor fi de scurtă durată, impactul ar putea fi limitat. În schimb, dacă prețurile ridicate se vor menține pe termen lung, efectele asupra inflației globale și asupra creșterii economice ar putea deveni semnificative. Evoluțiile geopolitice, factor decisiv pentru stabilitatea economică Dan Katz a explicat că impactul economic va depinde în mare măsură de direcția în care vor evolua tensiunile geopolitice și de durata conflictului. Persistența confruntărilor ar putea afecta fluxurile comerciale, lanțurile de aprovizionare și investițiile, amplificând incertitudinea pe piețele financiare internaționale. Într-un context deja fragil, marcat de presiuni inflaționiste și dezechilibre bugetare în numeroase economii, un șoc energetic prelungit ar putea complica eforturile băncilor centrale de a stabiliza prețurile și de a susține creșterea economică. FMI cere reducerea deficitului de cont curent al SUA În intervenția sa, oficialul FMI a abordat și situația economică a Statelor Unite. Potrivit acestuia, SUA trebuie să își reducă actualul deficit de cont curent, considerat prea ridicat în raport cu politicile economice fundamentale sau dezirabile. Dan Katz a afirmat că poziția externă a SUA este „mai slabă față de ceea ce ar implica politicile fundamentale”, chiar dacă dolarul american rămâne „inima sistemului monetar internațional”.  Din perspectiva FMI, reducerea deficitului de cont curent al SUA ar trebui să devină o prioritate. Katz a precizat că sunt necesare evaluări și măsuri concrete pentru a atinge acest obiectiv, în contextul în care dezechilibrele externe pot amplifica riscurile economice într-o perioadă de instabilitate geopolitică.  

UE, posibil val de refugiați din Iran (sursa: Pexels/Edy Kurnia)
Internațional

UE în alertă: războiul din Iran ar putea genera un aflux de refugiați fără precedent în Europa

Deși solicitările de azil în Uniunea Europeană au înregistrat o scădere semnificativă în 2025, Agenția UE pentru Azil avertizează asupra riscului unui posibil „aflux de refugiați” din Iran, în contextul escaladării tensiunilor din regiune. 822.000 de cereri de azil în 2025 În 2025, statele membre ale Uniunii Europene, alături de Norvegia și Elveția, au primit aproximativ 822.000 de cereri de azil. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Datele indică o scădere de 19% față de anul precedent. Potrivit raportului, diminuarea numărului de solicitări este explicată în principal prin reducerea cererilor depuse de cetățeni sirieni, după căderea regimului lui Bashar al-Assad. În ceea ce privește Iranul, numărul cererilor de azil rămâne, deocamdată, relativ scăzut. În 2025, aproximativ 8.000 de iranieni au solicitat azil în UE și în țările vecine, comparativ cu 117.000 de afgani și 91.000 de venezueleni. Risc major în cazul destabilizării Iranului Raportul Agenției UE pentru Azil, redactat înainte de izbucnirea conflictului din weekend, avertizează însă asupra unui scenariu cu potențial exploziv. Cu o populație de aproximativ 90 de milioane de locuitori, chiar și o destabilizare parțială a Iranului ar putea genera fluxuri de refugiați fără precedent. Documentul subliniază că deplasarea a doar 10% din populația iraniană ar putea rivaliza cu cele mai mari valuri de refugiați din ultimele decenii. Chiar dacă atacurile americano-israeliene împotriva regimului de la Teheran nu au declanșat până acum o migrație masivă, agenția europeană avertizează că „amploarea riscului potențial este considerabilă”. Posibil traseu prin Turcia către Europa Autorii raportului precizează că scenariul unui val amplu de refugiați iranieni rămâne, în acest moment, „speculativ”. Un eventual flux migrator ar presupune tranzitarea Turciei și apoi îndreptarea către Europa. În acest context, președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a discutat situația atât cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, cât și cu miniștrii de externe ai celor 27 de state membre, în cadrul unei reuniuni extraordinare. Comisia Europeană a anunțat că își întărește măsurile de pregătire, prin monitorizarea atentă a tendințelor migrației și prin consolidarea cooperării cu agențiile Națiunilor Unite.

Germania, Franța și Marea Britanie avertizează Iranul (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Germania, Franța și Marea Britanie amenință cu distrugerea capacităților militare ale Iranului

Liderii Germaniei, Franței și Marii Britanii au transmis duminică un mesaj ferm privind escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, declarându-se pregătiți să adopte „acțiuni defensive necesare și proporționale” ca reacție la riposta iraniană. Grupul E3 avertizează: „Ne vom apăra interesele și aliații” Într-o declarație comună, Grupul E3, care reunește Berlinul, Parisul și Londra, a precizat că obiectivul acestor măsuri este „distrugerea la sursă” a capacităților militare ale Teheranului, în special a infrastructurii utilizate pentru lansarea de rachete și drone. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Cele trei puteri europene au anunțat că sunt pregătite să ia măsuri pentru a-și proteja interesele și pe cele ale aliaților lor din regiune. „Vom lua măsuri pentru a ne apăra interesele și pe cele ale aliaților noștri din regiune”, au transmis liderii europeni, indicând posibilitatea de a împiedica Iranul să lanseze noi rachete și drone. Riposta Iranului și atacurile din regiune Potrivit informațiilor disponibile, Iranul a lansat atacuri în mai multe direcții împotriva unor state vecine, în special a celor care găzduiesc baze militare americane, precum și împotriva Israelului. Duminică, nouă persoane au fost ucise în Israel, conform serviciilor de salvare, în urma atacurilor atribuite Iranului. Liderii europeni s-au declarat „consternați” de aceste atacuri, pe care le-au calificat drept „orbești și disproporționate”, subliniind că ele au vizat inclusiv țări din Orientul Mijlociu care nu au fost implicate în operațiunea militară inițială. Europa denunță amenințările la adresa militarilor și civililor În comunicatul comun, Berlinul, Parisul și Londra au atras atenția că atacurile iraniene „i-au lovit pe aliații noștri apropiați și amenință personalul nostru militar și civilii din întreaga regiune”. Cele trei capitale au anunțat că vor discuta măsurile defensive în coordonare cu Statele Unite și cu aliații regionali, într-un efort comun de limitare a extinderii conflictului. Tot duminică, autoritățile de la Washington au informat despre primii soldați americani uciși în cadrul operațiunii care a dus la moartea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Iranul nu își impune "nicio limită" Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu acordat postului american ABC că Iranul nu își impune „nicio limită” în exercitarea dreptului la autoapărare. „Ceea ce fac Statele Unite este un act de agresiune. Ceea ce facem noi este să ne apărăm. Este foarte diferit”, a susținut oficialul iranian.

Războiul din Iran amenință economia globală (sursa: Pexels/Jan Zakelj)
Economie

Războiul din Iran amenință economia globală: avertismentul experților pentru companiile românești

Escaladarea conflictului din Iran și extinderea acestuia la nivel regional pot genera un șoc economic major, cu efecte în lanț asupra piețelor financiare, prețurilor la energie și lanțurilor globale de aprovizionare. Experții companiei de consultanță Frames avertizează că firmele românești trebuie să se pregătească pentru o perioadă de volatilitate extremă și să adopte urgent strategii de reziliență economică. Strâmtoarea Ormuz, punctul nevralgic al economiei mondiale În centrul riscurilor economice generate de un posibil război în Iran se află Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Această rută maritimă leagă Golful Persic de Oceanul Indian, iar aproximativ 20% din consumul global de petrol tranzitează zilnic zona. Iranul controlează coasta nordică a strâmtorii și a amenințat în repetate rânduri cu blocarea acesteia în cazul unui conflict militar. Potrivit analizei Frames, o închidere chiar și temporară a acestui culoar strategic ar paraliza piețele energetice. Navele petroliere ar rămâne blocate, iar conductele terestre alternative nu au capacitatea de a prelua un volum atât de mare de țiței. Scenariile privind prețul petrolului: de la 85 la 120 de dolari pe baril Impactul asupra piețelor de mărfuri ar fi imediat. Chiar și în lipsa unei blocade totale, simpla amenințare a conflictului poate genera reacții speculative și creșteri accelerate ale cotațiilor. Într-un scenariu moderat, în care tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz este afectat doar parțial, prețul petrolului Brent ar putea depăși rapid pragul de 80–85 de dolari pe baril. În scenariul pesimist, marcat de un război pe scară largă și blocarea completă a strâmtorii, analiștii estimează că petrolul ar putea ajunge la 100–120 de dolari pe baril, niveluri considerate extrem de periculoase pentru stabilitatea economică globală. O asemenea explozie a prețurilor ar alimenta un nou val inflaționist, obligând băncile centrale să mențină sau chiar să majoreze dobânzile, cu riscul unei recesiuni globale profunde. Criza gazelor naturale: Europa și Asia, vulnerabile Dincolo de petrol, piața gazelor naturale ar resimți un impact la fel de sever. Qatarul, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate (GNL), utilizează exclusiv ruta prin Strâmtoarea Ormuz pentru livrările către Europa și Asia. O eventuală blocadă ar afecta direct securitatea energetică a acestor regiuni. Prețurile gazelor pe bursele europene ar crește brusc, amintind de criza energetică din ultimii ani. Pentru România, impactul ar fi direct. În condițiile în care țara importă volume semnificative de gaze, o creștere a prețurilor internaționale s-ar reflecta rapid în facturile interne și în costurile de producție ale companiilor. Transportul maritim, sub presiune: explozia primelor de risc Conflictul ar perturba grav și transportul maritim global. Pe lângă riscurile directe de securitate, costurile de asigurare pentru navele care tranzitează zonele sensibile ar exploda. Primele de risc de război (War Risk Premiums – WRP), aproape nesemnificative înainte de intensificarea tensiunilor, au crescut deja de la niveluri de 0,01% la aproximativ 1% sau chiar mai mult din valoarea navei. Pentru o navă portcontainer evaluată la peste 100 de milioane de dolari, acest lucru înseamnă costuri suplimentare de sute de mii de dolari pentru o singură traversare. În plus, evitarea zonelor periculoase prin ocolirea Africii adaugă între 10 și 14 zile la transportul dintre Asia și Europa, ceea ce generează întârzieri majore în lanțurile globale de aprovizionare. Efect de domino asupra industriei și comerțului Întârzierile în livrări pot duce la blocaje în producție, mai ales în industriile dependente de componente importate, precum cea auto sau cea electronică. Lipsa pieselor esențiale, de la cipuri la componente industriale, poate provoca oprirea fabricilor. Retailerii riscă să rămână cu rafturile goale, iar combinația dintre cererea constantă și oferta redusă va alimenta inevitabil creșterea prețurilor. Ce trebuie să facă firmele românești Experții Frames recomandă companiilor românești să adopte rapid măsuri de adaptare la noul context geopolitic. În primul scenariu, industriile dependente de energie și transport – logistică, producție auto, retail – se vor confrunta cu presiuni severe asupra marjelor de profit. Costurile de producție vor crește, iar transferul acestor costuri către consumatori va fi limitat de scăderea puterii de cumpărare. Soluția indicată este regândirea lanțurilor de aprovizionare și relocarea producției mai aproape de piețele de desfacere, proces cunoscut drept nearshoring. Oportunități în sectorul energetic Pe de altă parte, criza ar putea genera oportunități pentru companiile din sectorul energetic care operează în zone stabile, precum Statele Unite sau Marea Nordului. Acestea ar putea înregistra profituri record pe termen scurt, pe fondul creșterii accelerate a cotațiilor la petrol și gaze. Risc major de inflație și stagnare economică Potrivit analizei Frames, combinația dintre creșterea prețurilor la energie, explozia costurilor de transport, primele de risc ridicate și perturbarea lanțurilor de aprovizionare creează premisele unei noi creșteri globale a inflației. Băncile centrale, care abia reușiseră să tempereze inflația post-pandemică, s-ar putea vedea obligate să mențină dobânzile la niveluri ridicate pentru mai mult timp. Această situație ar încetini suplimentar creșterea economică și ar amplifica riscul unei recesiuni globale.

Tensiuni majore în Strâmtoarea Ormuz (sursa: Pexels/Max Renard)
Internațional

SUA avertizează navele comerciale: evitați Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz

Tensiunile din Orientul Mijlociu escaladează după loviturile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, iar efectele se extind rapid asupra transportului maritim internațional. Departamentul american al Transporturilor a emis o alertă oficială prin care solicită navelor comerciale să evite Golful Persic, invocând „activități militare importante” în regiune. Notificarea publicată sâmbătă cere tuturor navelor comerciale care au legătură cu Statele Unite să mențină o distanță de cel puțin 30 de mile marine față de navele militare americane, pentru a reduce riscul de a fi confundate cu o amenințare. Avertismentul vizează Golful Persic, Strâmtoarea Ormuz, Golful Oman și Marea Arabiei – zone esențiale pentru comerțul global. Avertismente privind blocarea Strâmtorii Ormuz Un oficial al misiunii navale Aspides a Uniunii Europene a declarat că mai multe nave au recepționat transmisii VHF atribuite Gărzilor Revoluționare iraniene, potrivit cărora „nicio navă nu are voie să traverseze Strâmtoarea Ormuz”. Citește și: Atacurile împotriva Iranului nu există pentru MAE: site-ul ministerului a rămas blocat la „demonstrații” Deși Iranul nu a confirmat oficial o astfel de interdicție, Teheranul a amenințat de-a lungul anilor că va bloca această rută strategică în cazul unui atac asupra Republicii Islamice. Strâmtoarea Ormuz este considerată cea mai importantă rută de export de petrol din lume, conectând marii producători din Golf – Arabia Saudită, Iran, Irak și Emiratele Arabe Unite – cu piețele globale prin Golful Oman și Marea Arabiei. Strâmtoarea Ormuz: poarta strategică a Golfului Persic Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Oceanul Indian și este situată între Iran și sultanatul Oman. Lățimea sa redusă, de aproximativ 50 de kilometri, și adâncimea de maximum 60 de metri o fac extrem de vulnerabilă în context militar. Zona este presărată cu insule cu importanță strategică majoră, precum Ormuz, Qeshm și Larak, aflate sub control iranian, dar și Marele Tunb, Micul Tunb și Abu Musa – insule ocupate de Iran din 1971, după retragerea forțelor britanice din regiune. Pe partea omaneză, Peninsula Musandam formează un punct de observație strategic asupra întregii regiuni. Ruta vitală pentru petrol și gaz natural Strâmtoarea Ormuz este principalul coridor maritim pentru exporturile de petrol din Orientul Mijlociu. În 2024, aproximativ 20 de milioane de barili de țiței au tranzitat zilnic această rută, reprezentând aproape 20% din consumul mondial de petrol lichid, potrivit datelor Agenției americane pentru Energie (EIA). De asemenea, aproximativ o cincime din comerțul mondial cu gaz natural lichefiat, în special din Qatar, a trecut prin acest punct strategic. Peste 80% din petrolul și gazele naturale care tranzitează Ormuz sunt destinate piețelor asiatice, conform Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). Singurele state care pot ocoli parțial strâmtoarea prin conducte sunt Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, însă capacitatea maximă a acestora este limitată la aproximativ 2,6 milioane de barili pe zi – insuficient pentru a compensa un blocaj total. Istoric de tensiuni și incidente navale Iranul se consideră gardianul Golfului Persic și contestă frecvent prezența forțelor străine, în special a Flotei a V-a americane, staționată în Bahrain. Gărzile Revoluționare iraniene controlează operațiunile navale din Golf și securitatea strâmtorii. Una dintre cele mai grave crize din zonă a avut loc în anii 1980, în timpul conflictului Iran-Irak, în așa-numitul „război al petrolierelor”, când peste 500 de nave au fost distruse sau avariate. În aprilie 1988, fregata americană USS Samuel B. Roberts a fost grav avariată după ce a lovit o mină iraniană. În iulie același an, un avion Iran Air Airbus A-300 a fost doborât de rachete lansate de fregata americană USS Vincennes, provocând moartea a 290 de persoane. Incidente recente și escaladarea tensiunilor După retragerea Statelor Unite din acordul nuclear iranian în 2018, incidentele din regiune s-au intensificat. În 2019, atacuri asupra petroliere, doborârea unei drone și capturarea unor nave au alimentat temerile privind o confruntare directă între Teheran și Washington. În iulie 2021, un atac în Marea Omanului asupra unui petrolier administrat de o companie israeliană a dus la moartea a două persoane – un cetățean britanic și unul român. Israelul, SUA, Regatul Unit și România au acuzat Iranul, care a negat implicarea. În aprilie 2024, Gărzile Revoluționare au abordat portcontainerul MSC Aries, sub pavilion portughez, invocând presupuse legături ale armatorului cu Israelul. La începutul lunii februarie, un petrolier american a fost interceptat de nave armate iraniene în apropierea Strâmtorii Ormuz, fiind ulterior escortat de armata americană după ce a refuzat să oprească. Riscuri majore pentru comerțul global Avertismentul emis de Ministerul american al Transporturilor indică faptul că situația militară din Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz poate afecta direct comerțul mondial cu petrol și gaze naturale. O eventuală blocare a rutei ar genera perturbări severe pe piețele energetice globale, creșteri ale prețului petrolului și presiuni suplimentare asupra economiilor dependente de importurile din Orientul Mijlociu.

SUA avertizează Ucraina după atacul asupra Novorosiisk (sursa: X/Olga Stefanishyna)
Internațional

SUA au cerut Ucrainei să se abțină de la lovituri asupra portului rusesc Novorossiisk

Departamentul de Stat al SUA a transmis guvernului ucrainean un mesaj oficial prin care a cerut evitarea atacurilor care ar putea afecta interesele economice americane, după lovitura cu drone asupra portului rusesc Novorosiisk de la Marea Neagră. Informația a fost confirmată de ambasadoarea Ucrainei la Washington, Olha Stefanişina, care a precizat că Kievul a luat act de comunicare, în timp ce Departamentul de Stat a refuzat să comenteze. Impact economic și exporturile de petrol Mesajul a venit în contextul în care atacul a perturbat exporturile de petrol, Novorosiisk fiind principalul punct de tranzit pentru țițeiul din Kazahstan. Citește și: Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei de armament Sadu. Viorel Salvador Caragea a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție După operațiunea ucraineană, portul și-a suspendat temporar exporturile, afectând interese economice americane și kazahe, potrivit declarațiilor diplomatice. Clarificări privind poziția Washingtonului Ambasadoarea a subliniat că intervenția SUA nu a vizat oprirea atacurilor asupra infrastructurii militare sau energetice rusești, ci strict protejarea intereselor economice americane. Incidentul a evidențiat, totodată, nevoia Ucrainei de a construi relații economice mai solide cu Statele Unite, considerate o potențială garanție de securitate pe termen lung. Colaborarea SUA–Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei Stefanişina a declarat că Ucraina colaborează cu Washingtonul pentru obținerea unui acord de pace și pentru dezvoltarea unor interese economice americane durabile în țară. Diplomatul a cerut Congresului adoptarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a indicat că există sprijin bipartizan pentru măsuri suplimentare menite să reducă veniturile Moscovei folosite pentru finanțarea războiului.

Avertizare meteo, viscol în toată țara (sursa: Facebook/IGSU - Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Romania)
Eveniment

Nouă avertizare meteo pentru toată țara: ninsori, temperaturi de până la -8 grade, rafale de 90 km/h

Meteorologii au emis o nouă informare de vreme rece, precipitații moderate, strat de zăpadă și intensificări ale vântului, valabilă până joi dimineață la nivel național. Potrivit prognozei, în intervalul 18 februarie, ora 10:00 – 19 februarie, ora 10:00, România va fi afectată de temperaturi scăzute, ninsori viscolite și rafale puternice de vânt. Temperaturile scad sub pragul înghețului în majoritatea regiunilor Vremea se va menține deosebit de rece în Moldova, estul Munteniei și Dobrogea, unde temperaturile maxime vor varia între -6 și 0 grade Celsius. Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant Minimele vor fi negative în aproape toată țara, cu valori cuprinse între -8 și 1 grad, accentuând senzația de frig. Ninsori viscolite și rafale de până la 90 km/h la munte În jumătatea de est a teritoriului va continua să ningă viscolit, iar vântul va sufla cu viteze de 50–70 km/h. În Carpații Meridionali și Carpații de Curbură sunt așteptate rafale de 70–90 km/h, ceea ce va duce la scăderea vizibilității și la condiții dificile de deplasare. Strat nou de zăpadă și precipitații semnificative În zonele afectate se va depune un strat nou de zăpadă cu grosimi medii de 10–20 cm. Cantitățile de precipitații vor ajunge la 10–15 l/mp, iar în sud-estul țării pot depăși local 20 l/mp, crescând riscul de acumulări importante de zăpadă.

Groenlanda nu este de vânzare, avertizează premierul danez (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Groenlanda nu este de vânzare: premierul danez avertizează că planul lui Trump nu a fost abandonat

Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că intenția președintelui american Donald Trump de a dobândi Groenlanda nu s-a diminuat, în ciuda calmării aparente a tensiunilor din ultimele săptămâni. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinţa de Securitate de la München, unde șefa guvernului de la Copenhaga a subliniat că situația legată de insula arctică nu poate fi considerată încheiată. „Cred că dorinţa preşedintelui american este exact la fel. Este foarte serios în privinţa acestei teme”, a afirmat Frederiksen. Criza Groenlandei: tensiuni în interiorul NATO Deși perspectiva unui conflict deschis între aliați din NATO pare să se fi îndepărtat, premierul danez a avertizat că ambițiile Washingtonului rămân active. Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier Groenlanda face parte din Regatul Danemarca, având însă un statut autonom. Insula are o poziție strategică esențială în Arctica și dispune de resurse naturale importante, ceea ce o transformă într-un punct de interes major pentru marile puteri. „Groenlanda nu este de vânzare” În cadrul panelului de la München, Frederiksen a fost întrebată direct dacă există un preț pentru care Danemarca ar fi dispusă să vândă Groenlanda Statelor Unite. Răspunsul său a fost categoric: „Bineînţeles că nu. Poţi pune un preţ pe o parte a Spaniei? Sau o parte a SUA?” Premierul danez a insistat asupra principiilor fundamentale ale dreptului internațional: „Trebuie să protejăm statele suverane. Trebuie să protejăm dreptul oamenilor la autodeterminare. Iar oamenii din Groenlanda au fost foarte clari: nu vor să devină americani.” Autodeterminare și suveranitate în Arctica Poziția Copenhagăi se bazează pe respectarea suveranității și pe voința populației groenlandeze. Autoritățile din Groenlanda au transmis în repetate rânduri că nu susțin integrarea în Statele Unite, menținându-și dreptul la autodeterminare. Frederiksen a arătat că dezbaterea nu este una strict geopolitică, ci una de principiu, legată de respectarea granițelor și a dreptului internațional. Creșterea prezenței NATO în Groenlanda Premierul danez a precizat că susține consolidarea prezenței NATO în Groenlanda, în vederea protejării Arcticii. Această regiune devine tot mai importantă din punct de vedere strategic, în contextul competiției globale pentru resurse și rute maritime. Extinderea implicării Alianței Nord-Atlantice ar putea reprezenta o soluție de echilibru, menținând securitatea regiunii fără a altera statutul politic al insulei. Trump își temperează discursul, dar discuțiile continuă La o reuniune desfășurată la Forumul Economic Mondial de la Davos, Donald Trump a renunțat la amenințările privind utilizarea forței militare pentru a ocupa Groenlanda și a retras, de asemenea, planurile privind taxe vamale punitive împotriva unor state europene care s-au opus inițiativei sale. În prezent, SUA, Danemarca și Groenlanda poartă discuții privind viitorul insulei în mai multe formate diplomatice, inclusiv în marja Conferinței de Securitate de la München.

Boris Pistorius îl avertizează pe Donald Trump (sursa: bmvg.de)
Internațional

Pistorius îl avertizează pe Trump: nici măcar SUA nu pot acționa singure în actuala ordine mondială

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a transmis un mesaj ferm către Washington în cadrul Conferinţa de Securitate de la München (MSC), avertizând că politicile unilaterale nu pot funcționa într-o lume dominată de competiția marilor puteri. Oficialul german a subliniat că, într-un context geopolitic tensionat, alianțele solide și cooperarea transatlantică sunt esențiale pentru menținerea stabilității globale. SUA au nevoie de aliați într-o lume a puterilor emergente În discursul său, Pistorius a punctat clar că nici măcar Statele Unite nu pot acționa singure în actuala ordine mondială. Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier „Nici chiar Statele Unite nu pot acţiona singure în lumea de astăzi a unor mari puteri emergente. Au nevoie de aliaţi”, a declarat ministrul german. Mesajul său vine într-un moment în care relațiile transatlantice sunt puse la încercare de repoziționări strategice și de prioritizarea altor zone de interes, precum regiunea Indo-Pacifică și competiția cu China. Criza din NATO și disputa privind Groenlanda Pistorius a făcut referire directă la tensiunile recente din cadrul NATO, generate de inițiativa președintelui american Donald Trump de a obține controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom aparținând Danemarca. Oficialul german a criticat ferm orice punere sub semnul întrebării a integrității teritoriale a unui stat membru NATO și a avertizat asupra efectelor negative ale excluderii aliaților europeni din negocieri esențiale pentru securitatea continentului. „Punerea sub semnul întrebării a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii unui stat membru NATO. Excluderea aliaţilor europeni de la negocieri care sunt cruciale pentru securitatea continentului. Toate acestea afectează alianţa noastră şi ne întăresc adversarii”, a declarat Pistorius. Reforma organizațiilor internaționale, nu abandonarea lor În intervenția sa, ministrul german al Apărării a spus că împărtășește frustrarea exprimată anterior la München de secretarul de stat american Marco Rubio, privind incapacitatea organizațiilor internaționale de a gestiona eficient conflictele și crizele globale. Totuși, soluția nu este retragerea sau abandonarea acestor structuri, ci „reformarea și revigorarea” lor, a subliniat Pistorius, pledând pentru consolidarea mecanismelor multilaterale. Noua strategie de apărare a SUA și repoziționarea Europei Boris Pistorius a descris noua strategie de apărare a Statelor Unite drept „realistă și pragmatică”, în contextul în care Washingtonul reduce importanța Europei pentru a prioritiza securitatea internă, emisfera vestică și competiția strategică cu China. Această schimbare impune însă o recalibrare a parteneriatului transatlantic. Parteneriat transatlantic: o distribuție clară a responsabilităților Pentru următoarea etapă a relației dintre Europa și SUA, ministrul german a insistat asupra unei distribuții corecte a poverii în materie de securitate și apărare. Potrivit acestuia, Europa trebuie să își asume un rol mai important în consolidarea forțelor convenționale și în stabilizarea propriei vecinătăți. „Europa trebuie să preia iniţiativa în asigurarea unor forţe convenţionale robuste şi să-şi asume mai multă responsabilitate pentru propria vecinătate, în timp ce SUA continuă să contribuie cu sprijin strategic şi nuclear pentru viitorul previzibil”, a afirmat Pistorius.

Rusia evită pacea, avertizează Matthew Whitaker (sursa: X/Secretary Marco Rubio)
Internațional

E posibil ca rușii să nu vrea niciodată pace în Ucraina, spune ambasdorul SUA la NATO

Rusia ar putea să nu fie niciodată pregătită să semneze un acord care să pună capăt războiului din Ucraina, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, în cadrul Conferinţa de Securitate de la Munchen. Oficialul american a subliniat că, deși Ucraina ar fi pregătită pentru un acord rezonabil și echitabil, Moscova nu pare dispusă să facă același pas, nici în prezent, nici pe termen lung. Ucraina, pregătită pentru un acord „rezonabil” Potrivit lui Whitaker, partea ucraineană ar fi gata să accepte un compromis care să țină cont de consecințele conflictului declanșat de Rusia în urmă cu patru ani. Citește și: Ministrul Dragoș Pîslaru, atac devastator la amantele, mașinile de lux, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD Diplomatul a insistat însă că nu există indicii clare că Rusia ar fi pregătită să încheie un acord de pace, ceea ce alimentează incertitudinile privind viitorul negocierilor. Mesaj diferit față de poziția lui Donald Trump Declarațiile ambasadorului SUA la NATO contrastează cu mesajul transmis anterior de președintele american Donald Trump, care i-a cerut liderului ucrainean Volodimir Zelenski să accelereze procesul de negociere cu Rusia. Apelul lui Trump a venit înaintea unei noi runde de discuții programate pentru săptămâna viitoare, evidențiind diferențe de ton în abordarea diplomatică a conflictului din Ucraina.

Polonia ar putea părăsi UE, avertizează Donald Tusk (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Polonia ar putea părăsi Uniunea Europeană, avertizează premierul Donald Tusk

Premierul polonez Donald Tusk a lansat miercuri un avertisment ferm privind un „risc real” ca Polonia să părăsească Uniunea Europeană, pe fondul confruntărilor politice dintre guvern și președintele Karol Nawrocki. Declarațiile au fost făcute la Varșovia, după o ședință a Consiliului de Miniștri. Confruntarea guvern–președinție, risc de destabilizare europeană Șeful executivului de la Varșovia a subliniat că nu este vorba despre simple speculații, ci despre „fapte” care indică o posibilă deteriorare gravă a relației Poloniei cu Bruxellesul. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Donald Tusk a descris conflictul politic dintre guvern și președinție drept „inutil, lipsit de sens și dăunător”, avertizând că această dispută nu este doar rezultatul unor neînțelegeri interne. În opinia premierului, opoziția față de anumite inițiative europene reprezintă „o încercare de a destabiliza întreaga Europă” și de a limita rolul Poloniei în cadrul Uniunii Europene. Declarațiile vin într-un moment sensibil pentru politica internă poloneză, în care tensiunile dintre executiv și președinție afectează inclusiv decizii strategice în domeniul apărării. Disputa privind fondurile europene SAFE pentru apărare Conflictul politic vizează în special programul european SAFE, un mecanism de împrumuturi destinat consolidării capacităților de apărare ale statelor membre. Liderii partidului de opoziție Lege şi Justiţie (PiS) au criticat dur programul, calificându-l drept „o escrocherie uriașă” care ar lega achizițiile militare poloneze de industriile din Germania și Franța. Fostul ministru al apărării, Mariusz Błaszczak, a susținut că aceste achiziții ar genera „datorii greu de plătit” și ar fi lipsite de transparență. Poziția președintelui Karol Nawrocki Președintele Karol Nawrocki, aliniat ideologic cu partidul Lege și Justiție, și-a exprimat public opoziția față de programul SAFE. El a descris mecanismul european drept „un colac de salvare pentru economia germană” și a afirmat că o parte semnificativă a fondurilor pentru achiziții militare „sfârșesc în mâini străine”. Semnătura președintelui este esențială pentru aprobarea aderării Poloniei la programul SAFE. În cazul în care Nawrocki ar decide să își exercite dreptul de veto — așa cum a făcut anterior în cazul unor legi importante, inclusiv privind securitatea cibernetică — situația ar putea deveni extrem de complicată. Majoritatea parlamentară insuficientă pentru anularea unui veto Constituția poloneză permite Parlamentului să anuleze veto-ul prezidențial cu o majoritate de trei cincimi (276 de voturi). Însă coaliția condusă de Donald Tusk dispune în prezent de doar 248 de mandate, insuficiente pentru a depăși un eventual blocaj prezidențial. Această realitate politică amplifică riscul unei crize instituționale, cu efecte directe asupra politicii externe și de securitate a Poloniei. Ministerul Apărării: Bugetul național nu este suficient Ministrul Apărării din coaliția guvernamentală, Władysław Kosiniak-Kamysz, a susținut urgența accesării fondurilor europene SAFE. Oficialul a subliniat că bugetul de stat nu poate acoperi integral nevoile de modernizare ale armatei poloneze. În ceea ce privește povara financiară, Kosiniak-Kamysz s-a declarat „sigur” că, pe viitor, Uniunea Europeană ar putea decide ștergerea unei părți din datoriile generate de creditele acordate prin programul SAFE.

Armistițiu fără garanții în Ucraina, risc pentru NATO (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Avertisment dur din Germania: un armistițiu fără garanții în Ucraina ar fi un risc pentru NATO

Amenințarea Rusiei la adresa flancului estic al NATO s-ar putea intensifica semnificativ în cazul unui armistițiu în Ucraina, a avertizat sâmbătă Wolfgang Ischinger, președintele Conferința de Securitate de la München, într-un interviu acordat publicației germane Tagesspiegel. „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul este mai mic” Wolfgang Ischinger a subliniat că, în prezent, Ucraina joacă un rol esențial în securitatea continentului european, blocând forțele armate ale președintelui rus Vladimir Putin. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul nu este atât de mare”, a explicat Ischinger, precizând că armata rusă este în acest moment concentrată pe frontul ucrainean și „pierde mii de soldați în fiecare săptămână”. Armistițiul ar putea schimba radical situația de securitate Potrivit expertului german, un eventual armistițiu în Ucraina ar modifica fundamental echilibrul de securitate din Europa de Est. Oprirea luptelor i-ar permite Moscovei să își reia nestingherit procesul de reînarmare. „Atunci Putin își poate continua liniștit reînarmarea, iar amenințarea la adresa țărilor NATO de pe flancul estic se va intensifica”, a avertizat Ischinger, înaintea celei de-a 62-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, care va avea loc săptămâna viitoare în capitala Bavariei. Încetarea războiului, o necesitate umanitară, dar nu o garanție de securitate În același timp, Ischinger a subliniat că oprirea vărsării de sânge rămâne o prioritate absolută. „Nu-mi doresc altceva pentru poporul Ucrainei”, a spus acesta. Totuși, el a atras atenția că un armistițiu, în lipsa unor măsuri concrete de reducere a capacităților militare rusești, ar putea spori riscurile inclusiv pentru Germania. „Amenințarea rusească va crește și pentru noi, germanii, dacă un viitor armistițiu nu este însoțit de o reducere masivă a consolidării militare în districtele militare vestice ale Rusiei”, a explicat Ischinger. „Un simplu armistițiu nu este un motiv de relaxare” Expertul german s-a declarat sceptic că Rusia ar accepta o diminuare reală a prezenței sale militare. În aceste condiții, a avertizat el, un armistițiu nu ar trebui interpretat ca un semnal de siguranță. „De aceea, un simplu armistițiu nu ar fi un motiv pentru a ne relaxa”, a punctat Ischinger. Războiul din Ucraina, o miză existențială pentru Europa Wolfgang Ischinger a descris modul în care se va încheia conflictul din Ucraina drept „o chestiune de destin prin excelență pentru Germania și Europa”, subliniind că Ucraina nu apără doar propriul teritoriu, ci securitatea întregului continent. La conferința de securitate de la München este așteptat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Rovinieta, tentative de fraudă electronică (sursa: Facebook/Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere)
Eveniment

Tentative de fraudă electronică legate de rovinietă, CNAIR avertizează șoferii

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) avertizează șoferii cu privire la o posibilă fraudă electronică, după ce, în această perioadă, circulă mesaje înșelătoare care pretind că sunt trimise în numele „Rovinietei” sau al CNAIR și solicită plata urgentă a unei presupuse „taxe de drum restante”. Mesaje false care invocă amenzi sau confiscarea vehiculului Potrivit unui anunț publicat de CNAIR pe pagina oficială de Facebook, mesajele respective folosesc tactici de intimidare, invocând aplicarea unor amenzi sau chiar confiscarea vehiculului în cazul neplății imediate. Citește și: Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Reprezentanții companiei subliniază că aceste mesaje sunt complet false și nu au nicio legătură cu instituția. CNAIR nu trimite SMS-uri cu linkuri de plată CNAIR precizează ferm că nu transmite SMS-uri care conțin linkuri de plată și nu dispune, în niciun context, confiscarea vehiculelor pentru neplata rovinietei. „Atenție – posibilă fraudă electronică. Circulă mesaje înșelătoare care pretind că sunt trimise în numele CNAIR sau al Rovinietei. Aceste mesaje sunt false”, avertizează instituția. Linkurile duc către site-uri frauduloase Autoritățile atrag atenția că linkurile incluse în aceste mesaje direcționează utilizatorii către site-uri frauduloase, concepute pentru a colecta ilegal date personale și informații bancare. CNAIR recomandă ferm: - să nu fie accesate linkurile primite; - să nu fie introduse datele cardului sau alte informații personale; - mesajele să fie șterse imediat; - expeditorii să fie blocați. Unde pot fi verificate informațiile corecte despre rovinietă Pentru informații sigure privind rovinieta și modalitățile de plată, șoferii sunt sfătuiți să consulte exclusiv canalele oficiale ale CNAIR și platformele autorizate. De asemenea, compania subliniază că nu transmite mesaje de pe numere de telefon obișnuite sau suspecte, așa cum se întâmplă în cazurile de fraudă electronică. CNAIR face apel la vigilență sporită în fața tentativelor de fraudă online și recomandă cetățenilor să verifice întotdeauna sursa mesajelor primite, mai ales atunci când li se solicită plăți urgente sau date sensibile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră