sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: avertizare

121 articole
Economie

Economia nu mai poate susține majorări spectaculoase ale pensiilor. Avertismentul BNR

După marea recalculare a pensiilor, care a adus venituri mai mari pentru milioane de pensionari, presiunea asupra bugetului de stat a crescut semnificativ, fiind acoperită în mare parte prin împrumuturi. Majorări de pensii, avertisment BNR Economistul-șef al Banca Națională a României, Valentin Lazea, avertizează că România nu își mai poate permite noi majorări spectaculoase ale pensiilor, similare celor din ultimii ani, fără riscuri serioase pentru stabilitatea economică. Citește și: Ce este Eversheds Sutherland, compania cu care Cotroceniul a încheiat un contract de lobby în SUA: un gigant mondial al serviciilor juridice Prezent la un eveniment organizat la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, oficialul BNR a explicat studenților că o nouă creștere de amploare a cheltuielilor sociale ar putea afecta echilibrele financiare ale țării. Potrivit acestuia, viitoarele majorări ale pensiilor trebuie să fie sustenabile și corelate cu posibilitățile reale ale economiei românești. Continuarea, în Ziarul de Iași

Majorări de pensii, avertisment BNR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Rusia pierde avantajul, avertizează Estonia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia mai are câteva luni în care poate dicta pacea, susține șeful spionajului estonian

Rusia începe să resimtă tot mai acut costurile războiului din Ucraina, iar presiunea militară, economică și socială asupra regimului lui Vladimir Putin crește într-un ritm accelerat, avertizează șeful Serviciului de Informații Externe al Estoniei, Kaupo Rosin. Într-un interviu acordat CNN, oficialul estonian a declarat că Moscova ar mai avea doar patru sau cinci luni în care poate încerca să impună condițiile unei eventuale păci dintr-o poziție de forță. Declarațiile lui Rosin sunt întărite de evaluările serviciilor occidentale de informații, datele economice și analizele privind situația de pe front confirmă din tot mai multe direcții că Rusia intră într-o etapă de uzură strategică tot mai dificil de gestionat. „Timpul nu este de partea Rusiei” Potrivit lui Kaupo Rosin, Kremlinul se confruntă cu probleme tot mai serioase atât pe front, cât și în interiorul Rusiei. Citește și: Povestea reală din spatele filmului „Fjord”: cazul Bodnariu care a zguduit sistemul norvegian de protecție a copilului Șeful serviciului de informații estonian spune că pierderile umane uriașe, dificultățile economice și tensiunile sociale ar putea forța Moscova să intre în negocieri reale privind pacea. „Timpul nu este de partea Rusiei”, a declarat Rosin pentru CNN. În calitate de șef al serviciului de informații al unei țări NATO aflate la granița cu Rusia și fostă republică sovietică, Rosin susține că urmărește atent dinamica internă din Federația Rusă și schimbările de discurs din cercurile apropiate Kremlinului. „Nu mai aud vorbindu-se despre o victorie totală. Oamenii de la Kremlin recunosc că situația de pe câmpul de luptă din Ucraina nu merge prea bine”, a afirmat oficialul estonian. Rusia pierde mai mulți soldați decât poate recruta Potrivit evaluărilor prezentate de Kaupo Rosin, Rusia începe să întâmpine dificultăți serioase în compensarea pierderilor de pe front. Analiștii citați de presa americană estimează că armata rusă pierde aproximativ 1.000 de militari pe zi, între morți și răniți, în timp ce avansul teritorial este extrem de redus — aproximativ 70 de metri pe zi. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat la jumătatea lunii mai că între 15.000 și 20.000 de soldați ruși sunt uciși lunar în conflictul din Ucraina. În același timp, Rusia ar fi înregistrat în aprilie prima pierdere netă lunară de teritoriu din ultimii aproape doi ani, potrivit rapoartelor citate de presa internațională. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că forțele ucrainene au recâștigat aproximativ 590 de kilometri pătrați de teritoriu de la începutul anului. Ucraina câștigă avantajul tehnologic în războiul dronelor În paralel cu blocajul de pe front, balanța tehnologică începe să se încline în favoarea Ucrainei, în special în domeniul dronelor. Analiștii citați de CNN susțin că dronele ucrainene de interceptare de nouă generație limitează tot mai eficient capacitatea Rusiei de a provoca distrugeri. Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a declarat că numărul dronelor Shahed doborâte de dronele-interceptor s-a „dublat în ultimele patru luni”. Acest avantaj tehnologic ar putea reduce și mai mult capacitatea Rusiei de a obține câștiguri rapide pe front în perioada următoare. Kremlinul ar putea recurge la „mobilizare forțată” În opinia șefului serviciului de informații estonian, dacă situația militară continuă să se deterioreze, Kremlinul ar putea fi obligat să ia în calcul o nouă mobilizare masivă pentru a-și atinge obiectivul declarat: controlul întregii regiuni Donbas din estul Ucrainei. Rosin avertizează însă că o astfel de decizie ar putea deveni extrem de periculoasă pentru stabilitatea internă a regimului Putin. „Sunt foarte preocupați de stabilitatea internă și o monitorizează cu mare atenție. Nu este o decizie pe care ar lua-o foarte ușor”, a explicat oficialul estonian. O mobilizare parțială anunțată de Rusia în 2022 a provocat atunci proteste interne, panică și un exod masiv al bărbaților apți de luptă către statele vecine. Serviciile nordice și baltice avertizează asupra strategiei Rusiei Declarațiile lui Kaupo Rosin se înscriu într-un context mai larg de avertismente venite din partea serviciilor de informații nordice și baltice. Evaluările recente din Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Suedia, Norvegia și Danemarca arată o concluzie comună: Rusia își militarizează economia, își reconstruiește capacitățile militare și intensifică utilizarea instrumentelor hibride împotriva Europei. Totuși, Moscova începe să resimtă costurile uriașe ale războiului și că fereastra în care Kremlinul poate negocia dintr-o poziție dominantă s-ar putea închide treptat în următoarele luni. Potrivit evaluărilor occidentale, deși Rusia nu se află în pragul colapsului, presiunea acumulată pe front și în interiorul economiei ruse ar putea limita capacitatea Kremlinului de a continua războiul în aceleași condiții ca până acum. Pierderea accesului la rețelele Starlink Un raport oficial publicat de DIA evidențiază faptul că forțele ruse au început să piardă teren și dinamică după ce au rămas fără acces la rețelele Starlink folosite anterior pentru coordonarea atacurilor. DIA notează că armata ucraineană a exploatat rapid aceste vulnerabilități structurale ale Rusiei. În paralel, Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU) a arătat că în primul trimestru din 2026 Ministerul Rus al Apărării a reușit să semneze doar în jur de 70.500 de contracte militare, mult sub cota lunară minimă necesară pentru a acoperi pierderile, provocând o scădere netă a capacității de luptă pe front. Presiunile din interiorul guvernului rus Această fereastră limitată este confirmată indirect chiar de cifrele economice oficiale de la Moscova. Vicepremierul rus Alexander Novak a fost nevoit să reducă drastic prognoza de creștere economică a Rusiei pentru 2026 de la 1,3% la doar 0,4%, invocând exact penuria severă de forță de muncă (soldații fiind blocați pe front sau morți) și efectul cumulativ al atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice. Epuizarea resurselor strategice Tot mai multe evaluări occidentale sugerează că Rusia forțează deliberat escaladarea în aceste 4-5 luni (inclusiv prin utilizarea de noi sisteme de rachete ca amenințare politică) tocmai pentru că știe că resursele sale strategice se apropie de un punct critic de epuizare, iar după acest interval va fi forțată să accepte compromisuri. Date centralizate transmise de oficiali occidentali către agențiile de presă (precum Bloomberg) confirmă că Moscova suferă un deficit net de trupe. Pierderile ireversibile și răniții depășesc constant cota de recrutare contractuală.

Copiii fără centură în mașină, pericol imens (sursa: Pexels/Helena Jankovičová Kováčová)
Eveniment

Copiii fără centură în mașină, pericol ignorat de mulți părinți: avertizarea unui pilot de raliuri

Accidentul recent din Iași, în care un copil a fost proiectat pe șosea după impact, readuce în prim-plan problema siguranței copiilor transportați în mașină și responsabilitatea părinților în trafic. Copiii fără centură în mașină, pericol imens Fostul pilot ieșean de raliuri Victor Grădinariu, fost coleg al lui Titi Aur, avertizează că mulți adulți ignoră regulile elementare privind folosirea scaunelor auto și a centurilor de siguranță. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Acesta explică faptul că, la doar 40 km/h, greutatea unui copil de 10 kilograme poate depăși 100 de kilograme în momentul impactului, transformând orice accident într-un pericol major. Inginerul susține că lipsa măsurilor de protecție adecvate și obiceiul de a ține copiii în brațe sau neasigurați în mașină continuă să pună în pericol viețile celor mici. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fumatul în copilărie, infarct la 30 de ani (sursa: Pexels/Kseniya Korotkaya)
Eveniment

Fumatul în copilărie poate distruge inima înainte de 30 de ani: explicațiile cardiologilor

Medicii cardiologi avertizează că fumatul început la vârste foarte mici, inclusiv utilizarea țigărilor electronice și a dispozitivelor de vaping, poate provoca afecțiuni cardiovasculare severe încă de la 25–30 de ani. Fumatul în copilărie, infarct la 30 de ani Prof. univ. dr. Florin Mitu, șeful Clinicii de Recuperare Cardiovasculară din cadrul Spitalului Clinic de Recuperare Iași, spune că a întâlnit numeroși tineri pacienți care au suferit infarct după ce au început să fumeze încă de la 11-12 ani. Citește și: Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro Specialistul atrage atenția că riscurile îi afectează și pe fumătorii pasivi, expuși constant fumului de țigară și unui risc crescut de boli cardiovasculare. Potrivit medicului, cu cât o persoană începe să fumeze mai devreme și consumă mai multe țigări pe zi, cu atât crește probabilitatea apariției unor boli grave la vârste tinere. Continuarea, în Ziarul de Iași

Corecția bugetară va dura ani, avertizează Dăianu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Daniel Dăianu, semnal de alarmă privind economia: „Corecția bugetară a României va dura ani de zile”

Daniel Dăianu a lansat marți, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, volumul „Crizele și tentația autoritaristă”, dedicat transformărilor geopolitice și economice care schimbă echilibrul global. Corecția bugetară va dura ani, avertizează Dăianu Economistul a analizat în cadrul evenimentului ascensiunea protecționismului, revenirea politicilor industriale și creșterea influenței regimurilor iliberale, pe care le consideră efecte ale unei modificări profunde a raporturilor de putere mondiale. Citește și: EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP Daniel Dăianu a vorbit și despre situația economică dificilă a României, avertizând că procesul de corecție bugetară va continua în următorii ani. Volumul lansat la Iași propune o amplă analiză asupra crizelor contemporane și a riscurilor generate de tentația autoritaristă în context internațional. Continuarea, în Ziarul de Iași

Invazie de căpușe, avertizarea medicilor (sursa: Pexels/Erik Karits)
Eveniment

Invazie de căpușe la Iași: medicii avertizează că sezonul a început mai devreme anul acesta

Cazurile de mușcături de căpușe sunt în creștere în Iași, unde Spitalul de Boli Infecțioase Iași a raportat cu aproximativ 30% mai multe prezentări comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Sezonul căpușelor a început mai devreme Managerul unității, Florin Roșu, avertizează că sezonul căpușelor a început mai devreme în 2026, încă din februarie-martie, din cauza temperaturilor ridicate. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Deși mai puțin de 2% dintre căpușe sunt purtătoare de infecții, medicii recomandă prudență și măsuri de protecție atunci când mergem în natură. Specialiștii atrag atenția că zonele cu iarbă înaltă și pădurile prezintă cel mai mare risc de expunere la mușcăturile de căpușe. Continuarea, în Ziarul de Iași

China ar livra sisteme antiaeriene Iranului (sursa: Pexels/Zifeng Xiong)
Internațional

China ar putea livra sisteme antiaeriene Iranului prin intermediari, avertizează SUA

Statele Unite dețin informații potrivit cărora China pregătește, în următoarele săptămâni, furnizarea unor sisteme de apărare aeriană către Iran. Informația a fost relatată de CNN, care citează trei surse apropiate dosarului, fără a le dezvălui identitatea. Ce tip de armament ar urma să primească Iranul Potrivit surselor, este vorba despre sisteme de rachete antiaeriene portabile, cunoscute sub denumirea de MANPAD (Man-Portable Air Defense Systems). Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Aceste arme sunt concepute pentru a fi operate de o singură persoană și sunt lansate de pe umăr, fiind eficiente împotriva aeronavelor care zboară la altitudini joase. Livrări mascate prin țări terțe Sursele citate susțin că China ar încerca să ascundă implicarea directă în acest transfer, folosind state intermediare pentru livrarea echipamentelor. Această strategie ar avea rolul de a disimula originea armamentului și de a evita reacții internaționale imediate. Atacurile recente asupra apărării iraniene Declarațiile vin pe fondul unor evoluții recente din regiune. Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a afirmat miercuri că, în urma campaniei de bombardamente americano-israeliene lansate pe 28 februarie împotriva Iranului, au fost vizate peste 1.500 de obiective antiaeriene. Potrivit acestuia, aproximativ 80% din sistemele de apărare aeriană ale Iranului au fost distruse în aceste atacuri. Totuși, estimarea nu include sistemele de tip MANPAD, care ar putea deveni esențiale pentru refacerea capacității defensive a Iranului.

Avertizări ANM, cod galben de viscol (sursa: Pexels/Charlie Cantrill)
Eveniment

Zăpada mieilor vine însoțită de cod galben de viscol în mare parte din țară

România se va confrunta cu un episod sever de vreme rea, Administrația Națională de Meteorologie a emis avertizări de viscol, vânt puternic și ninsori pentru aproape întreaga țară. Codurile portocaliu și galben sunt în vigoare până miercuri seara, iar meteorologii anunță răcire accentuată și condiții meteo dificile până la finalul săptămânii. Avertizări de vreme rea Administrația Națională de Meteorologie a emis avertizări Cod portocaliu de viscol puternic pentru zonele montane înalte, valabile în intervalul 7 aprilie, ora 21:00 – 8 aprilie, ora 21:00. Citește și: Așa-zisul conducător al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, este inconștient de la începutul războiului - The Times Fenomenele vor afecta în special Carpații Meridionali și de Curbură, la altitudini de peste 1.600 de metri, unde rafalele vor atinge 110–130 km/h, iar vizibilitatea va scădea sub 50 de metri. În aceste condiții, deplasările în zonele montane devin extrem de periculoase. Cod galben de vânt în aproape toată țara Meteorologii avertizează că vântul va avea intensificări în cea mai mare parte a țării, fiind emis Cod galben pentru intervalele 7–8 aprilie. În regiuni precum Transilvania, Moldova, Oltenia, Maramureș și Dobrogea, viteza vântului va ajunge la 50–70 km/h, iar la munte rafalele vor depăși 90 km/h. În unele zone montane înalte, rafalele pot atinge chiar 120 km/h. Ninsori viscolite și vizibilitate redusă Pe lângă vântul puternic, sunt prognozate ninsori viscolite în Carpații Meridionali și Orientali, unde vizibilitatea va scădea sub 100 de metri. Fenomene similare vor apărea și în zone din Banat, Oltenia, Transilvania și Moldova, unde precipitațiile vor fi mixte, iar condițiile de trafic se vor deteriora semnificativ. În zonele montane, se va depune un strat nou de zăpadă de până la 15 cm. Vreme rece și precipitații până la finalul săptămânii Potrivit ANM, vremea se va răci accentuat în perioada 7–10 aprilie, cu temperaturi mai scăzute decât normalul perioadei. În majoritatea regiunilor vor fi precipitații mixte și cantități de apă de 10–20 l/mp, iar la munte vor continua episoadele de viscol. Spre finalul intervalului, există condiții pentru formarea brumei, în special în zonele depresionare.

Criza energetică, între trei și cinci ani (sursa: Facebook/ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei)
Eveniment

Criza energetică declanșată în Iran va dura între trei și cinci ani, spune președintele ANRE

Piața energetică reacționează prima în fața unei crize, iar intervențiile guvernelor vin abia ulterior, susține președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu. Acesta a atras atenția că, odată declanșată, o criză energetică are efecte de durată, care se pot întinde pe mai mulți ani. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Tendințe Economice 2026”. George Niculescu: „Piața este prima care reacționează” Președintele ANRE a explicat mecanismul prin care crizele energetice se propagă, subliniind că reacția inițială aparține pieței, nu autorităților. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc "Cum aţi pus presiune pe ANRE pentru a reduce costurile din economie, practic ne transformaţi aşa în principala instituţie care are rolul de a salva economia, reducând costurile. Oricât de mult ne-ar plăcea rolul acesta de erou, din păcate nu avem toate atribuţiile necesare să îl îndeplinim. Voi începe cu începutul şi vă voi spune că, aşa cum s-a întâmplat în criza declanşată de invazia Federaţiei Ruse în Ucraina, la fel se întâmplă şi ca urmare a acestei crize odată cu încetarea războiului în zona Iran. Piaţa este prima care reacţionează. Guvernele şi statele îşi iau măsuri după ce intervine piaţa şi volatilitatea preţurilor în piaţă." Lecțiile crizelor anterioare: efecte pe termen lung George Niculescu a făcut referire la evoluțiile recente din sectorul energetic, arătând că impactul crizelor nu dispare rapid. "Vedem, şi experienţa ne arată, că aceste efecte sunt de durată. Dacă ne gândim la faptul că primele creşteri de preţuri la energie electrică şi gaze naturale au venit înainte să înceapă invazia din februarie 2022 şi că am ieşit din schema de plafonare-compensare la energie electrică la data de 1 iulie 2025, iar la gaze naturale tocmai a fost prelungită într-o formă puţin diferită până la 31 martie 2027, putem să constatăm împreună că, odată începută o criză energetică, ea se termină undeva după 3-5 ani de zile. Cam asta este estimarea de timp pe care istoria ne-o arată la gaze naturale, mai ales, prelungindu-se schema cu încă un an de zile." ANRE: atenție sporită la evoluțiile din piața petrolului și gazelor Șeful ANRE a subliniat importanța monitorizării constante a piețelor energetice, în special în contextul instabilităților globale. "Deci, pentru ca piaţa ca să reacţioneze şi ca să intre din nou pe făgaşul concurenţial, evident că trebuie să se liniştească orice fel de influenţă externă asupra pieţei, statele, guvernele să nu mai intervină prin intervenţii punctuale şi atunci redevine o piaţă cu adevărat liberă. Între timp, intervenim atunci când trebuie să intervenim." Posibile intervenții pentru protejarea consumatorilor George Niculescu a precizat că autoritățile nu exclud măsuri de intervenție, în cazul unor fluctuații majore de preț, pentru a proteja consumatorii. "Trebuie să rămânem în continuare cu ochii pe minge, foarte focusaţi la ce se întâmplă, atât în piaţa produselor petroliere, cât şi a gazelor naturale, pe ceea ce înseamnă modificări. Nu mi-aş dori să vedem din nou intervenţii în piaţă, cum am văzut în perioada 2021-2022, dar atunci când lucrurile vor impune astfel de măsuri, sunt convins că toate autorităţile şi inclusiv ANRE, nu vor ezita să impună aceste măsuri de corecţie în aşa fel încât până la urmă consumatorii, atât casnici, cât şi non-casnici, să fie protejaţi de aceste fluctuaţii mari de preţ." Conferința „Tendințe Economice 2026”, platformă pentru decizii strategice Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a patra ediții a conferinței „Tendințe Economice 2026”, organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA). Evenimentul reunește factori de decizie, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri, având ca scop conturarea principalelor direcții macroeconomice, energetice și antreprenoriale pentru anul în curs.

Războiul din Iran, criză energetică mondială (sursa: X/Fatih Birol)
Economie

Ne îndreptăm spre cea mai gravă criză energetică mondială din istorie (AIE)

Lumea riscă să se confrunte cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Avertismentul vine de la Fatih Birol, directorul Agenția Internațională pentru Energie, care vorbește despre o „amenințare majoră” pentru economia globală. Pierderi record de petrol: mai grave decât crizele din anii ’70 Potrivit lui Birol, impactul asupra pieței energetice este deja fără precedent. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Până în prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, mai mult decât cele două crize majore ale petrolului la un loc”, a declarat acesta. Pentru comparație, în timpul crizelor petroliere din anii ’70, pierderile au fost semnificativ mai mici: „La acea vreme, în fiecare dintre acele crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, deci, adunându-le pe amândouă, 10 milioane de barili pe zi.” O criză multiplă: petrol, gaze și geopolitică Directorul AIE a subliniat că actuala situație depășește chiar și impactul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. „Această criză reprezintă, în acest stadiu, două crize ale petrolului şi un colaps al pieţei gazelor la un loc.” Această combinație de factori amplifică riscurile pentru economia globală și pentru securitatea energetică a statelor. Infrastructuri energetice distruse în Orientul Mijlociu Conflictul a afectat deja grav infrastructura energetică din regiune. Potrivit AIE, cel puțin 40 de instalații din nouă țări sunt serios avariate. Aceste distrugeri contribuie la scăderea drastică a producției și la creșterea presiunii asupra piețelor internaționale. Strâmtoarea Ormuz, blocată: un punct critic global Situația este agravată de blocarea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din producția mondială de hidrocarburi. Conflictul, început pe 28 februarie prin atacuri israeliene și americane asupra Iranului, a transformat zona într-un punct fierbinte, cu impact direct asupra transportului de energie. Amenințări și represalii: tensiuni în creștere Președintele Donald Trump a avertizat că, dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea, Statele Unite vor „ataca și distruge” centralele electrice iraniene, „ÎNCEPÂND CU CELE MAI MARI!”. În replică, Iranul a lansat atacuri cu rachete și drone asupra infrastructurilor energetice din țările aliate Washingtonului și asupra navelor din Golf, intensificând tensiunile regionale. Impact global: „Nicio țară nu va fi imună” Efectele crizei nu vor ocoli nicio economie, avertizează șeful AIE. „Nicio ţară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă va continua pe această cale. Prin urmare, este necesară o acţiune la scară globală.” În același ton alarmant, Birol a adăugat: „Economia mondială se confruntă cu o ameninţare majoră şi sper din tot sufletul ca această problemă să fie rezolvată cât mai curând posibil.” Măsuri de urgență și incertitudini pe piață Pentru a tempera creșterea prețurilor petrolului, Statele Unite au autorizat temporar vânzarea și livrarea de petrol iranian aflat deja pe nave. Cu toate acestea, Teheranul susține că nu dispune de surplus de țiței, ceea ce limitează eficiența acestei măsuri.

Rachetele Iranului pot lovi capitale europene (sursa: IDF)
Internațional

Rachetele iraniene pot ajunge la Berlin, Paris sau Roma, avertizează Israelul

Șeful Statului Major General israelian, Eyal Zamir, a declarat că un atac recent al Iranului asupra unei baze americano-britanice demonstrează extinderea periculoasă a razei de acțiune a rachetelor Teheranului. Potrivit acestuia, nu doar Orientul Mijlociu este vizat, ci și Europa, inclusiv capitale precum Berlin, Paris sau Roma. Rachetă intercontinentală lansată spre Diego Garcia Generalul israelian a precizat că Iranul a lansat o rachetă balistică intercontinentală în două trepte, cu o rază de aproximativ 4.000 de kilometri, către baza militară de pe Diego Garcia. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Această bază strategică, utilizată de forțele SUA și ale Marii Britanii, a fost ținta unui atac care ridică semne de întrebare privind capacitățile militare ale Iranului. Europa, în raza directă de amenințare Declarațiile lui Eyal Zamir subliniază o schimbare majoră în evaluarea riscurilor globale. „Astfel de rachete nu sunt destinate să lovească Israelul. Raza lor de acțiune ajunge până în capitalele europene – Berlin, Paris și Roma se află toate în raza de amenințare directă”, a avertizat oficialul israelian. Israel: „Suntem la jumătatea drumului” în ofensivă După trei săptămâni de conflict, Israelul susține că a slăbit regimul iranian, dar că operațiunile militare sunt departe de a se fi încheiat. Generalul Zamir a afirmat că armata israeliană se află „la jumătatea drumului” și a avertizat că ofensiva va continua inclusiv în perioada Paștelui evreiesc, una dintre cele mai importante sărbători religioase. Iranul răspunde: noi atacuri și strategii avansate De partea cealaltă, Iranul adoptă o poziție sfidătoare. Potrivit televiziunii de stat IRIB, serviciile de informații ale Gardienii Revoluției Islamice au analizat „punctele vulnerabile ale inamicului” și pregătesc un nou val de atacuri. Oficialii iranieni au anunțat utilizarea unor strategii noi și a unor sisteme militare mai avansate în eventuale operațiuni viitoare. Mesajul Teheranului: „Lumea va deveni multipolară” Ali Akbar Velayati, consilier al liderului suprem iranian, a criticat declarațiile SUA și Israelului privind victoria în conflict. Acesta a afirmat că discursurile despre succes militar sunt mai degrabă o încercare de auto-convingere și a susținut că ordinea mondială se va schimba după război. „Lumea va deveni multipolară, iar Iranul va fi axa principală a polului islamic”, a declarat Velayati.

România riscă să intre în recesiune în 2026 (sursa: Pexels/www.kaboompics.com)
Economie

România riscă să intre în recesiune în 2026: consumul s-a prăbușit cu peste 9%

România ar putea intra în recesiune în 2026, nu doar într-o recesiune tehnică, dacă tendințele economice de la începutul anului continuă. Avertismentul vine din partea lui Adrian Codirlașu, președintele CFA România, care atrage atenția asupra scăderii semnificative a consumului. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii „Cât de vulnerabili suntem la crizele geopolitice”, organizată de CFA România. România ar putea avea creștere economică aproape zero Potrivit lui Adrian Codirlașu, scenariul optimist pentru economia României în 2026 ar fi o creștere economică de aproximativ 0,5%. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Totuși, există șanse reale ca economia să înregistreze chiar o contracție pe întregul an. „Am fi norocoși dacă avem o creștere economică de 0,5% anul acesta. Sunt șanse mari să fie un mic minus pe tot anul și să avem recesiune, nu doar tehnică”, a declarat președintele CFA România. Scăderea consumului, cea mai îngrijorătoare evoluție economică Unul dintre principalele motive de îngrijorare este prăbușirea consumului înregistrată la începutul anului. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o scădere puternică a comerțului cu amănuntul în luna ianuarie. „Am citit de mai multe ori comunicatul INS pentru a verifica cifra. Minus 9,1% la consum mi s-a părut extraordinar de mare. Este cea mai îngrijorătoare știre economică de la începutul anului”, a explicat Codirlașu. Primele semne de recesiune ar putea apărea încă din primul trimestru Economistul consideră că primele indicii clare privind evoluția economiei vor veni odată cu datele privind PIB-ul pentru primul trimestru al anului. Dacă produsul intern brut va fi mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, România ar putea intra într-o perioadă de recesiune. „Este necesar să vedem datele din trimestrul I. Dacă vom avea un minus față de trimestrul I din anul trecut, este posibil să mergem către o ușoară recesiune”, a precizat Codirlașu. Posibil nou șoc economic în martie Pe lângă scăderea din ianuarie, economiștii se așteaptă ca tendința negativă a consumului să continue. În februarie ar putea exista o ușoară revenire, însă luna martie ar putea aduce un nou șoc negativ. Printre factorii care ar putea influența consumul se numără creșterea prețurilor la combustibil și prudența tot mai mare a populației în cheltuieli, în contextul incertitudinilor economice și geopolitice. Comerțul cu amănuntul a scăzut puternic în ianuarie Potrivit datelor INS, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în ianuarie 2026 cu 9,1% față de aceeași lună a anului trecut. Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, scăderea a fost de 6,5%. Declinul a fost determinat în special de: scăderea vânzărilor de carburanți pentru autovehicule (-13,8%); reducerea vânzărilor de produse nealimentare (-11,3%); scăderea vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,9%). Guvernul mizează totuși pe o creștere economică În ciuda acestor evoluții, la elaborarea bugetului pentru anul în curs, Guvernul a estimat o creștere economică de aproximativ 1%. Economiștii avertizează însă că evoluția consumului și incertitudinile economice ar putea face ca această prognoză să fie dificil de atins.

SUA avertizează Rusia pentru sprijinul dat Iranului (sursa: CBS News)
Internațional

Rușii vor plăti pentru că-i ajută pe iranieni, sugerează secretarul american de război

Statele Unite nu exclud informațiile potrivit cărora Rusia ar fi transmis Iranului date de intelligence despre obiective militare americane, într-un moment de tensiune majoră în Orientul Mijlociu. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat sâmbătă pentru CBS News că Washingtonul urmărește atent situația și are capacitatea de a evalua orice colaborare între Moscova și Teheran. Declarațiile vin după ce presa americană a relatat că Kremlinul ar furniza informații sensibile despre mișcările forțelor americane. Pentagonul: „Avem cele mai bune servicii de intelligence din lume” Pete Hegseth a subliniat că serviciile americane de informații sunt conștiente de contactele dintre Rusia și Iran și analizează constant fluxul de informații. Citește și: Ministrul Nazare a făcut accident la volanul unui autoturism pe care nu l-a menționat în declarația de avere. Nazare, mare beneficiar de împrumuturi de la oameni de afaceri „Comandanții noștri sunt la curent cu totul. Avem cele mai bune servicii de intelligence din lume”, a afirmat secretarul american al Apărării. Potrivit acestuia, Washingtonul monitorizează îndeaproape schimburile de informații dintre cele două state. „Știm cine vorbește cu cine, de ce vorbesc cu ei, cât de exacte ar putea fi acele informații și cum să integrăm aceste elemente în planurile noastre de luptă”, a adăugat Hegseth. Oficialul american a mai spus că președintele Donald Trump are „un talent incredibil” în a gestiona astfel de riscuri și în a menține echilibrul strategic. Rusia ar furniza Iranului informații despre forțele SUA Informațiile privind cooperarea militară dintre Moscova și Teheran au fost publicate de mai multe publicații americane. CNN și The Washington Post, citând surse apropiate serviciilor de informații americane, au relatat că Rusia ar transmite Iranului date despre amplasarea și mișcările trupelor, navelor și aeronavelor americane. The New York Times a publicat informații similare, citând oficiali americani care susțin că Kremlinul ar fi oferit Teheranului acces la date sensibile privind pozițiile forțelor SUA. Reacția lui Donald Trump: „Ce întrebare prostească!” Președintele Donald Trump a fost întrebat despre aceste relatări vineri, în timpul unui eveniment organizat la Casa Albă dedicat sporturilor universitare. Liderul american a respins întrebarea unui reporter Fox News. „Ce întrebare prostească! Vorbim despre altceva aici”, a răspuns Trump. Casa Albă a transmis ulterior că aceste informații nu schimbă semnificativ situația conflictului. Casa Albă: informațiile nu schimbă cursul războiului Secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că, chiar dacă Rusia ar furniza Iranului informații, acest lucru nu ar modifica „în mod clar” situația militară. Declarația a fost făcută în contextul escaladării tensiunilor dintre Statele Unite, Israel și Iran. Parteneriat strategic între Rusia și Iran Rusia și Iranul au semnat anul trecut un acord de „parteneriat strategic”, care include cooperare militară și tehnologică. Cu toate acestea, acordul nu obligă cele două state să intervină militar dacă unul dintre ele este atacat. Oficial, Rusia nu este implicată în actualul conflict din Orientul Mijlociu. Totuși, relația militară dintre cele două țări este bine documentată. Rusia este unul dintre principalii furnizori de arme pentru Iran, în timp ce Teheranul a livrat drone și rachete utilizate de armata rusă în războiul din Ucraina. Experți: Iranul ar avea un avantaj major dacă primește date spațiale rusești Moscova a condamnat atacurile Statelor Unite și ale Israelului asupra Iranului, dar a evitat să îl critice direct pe Donald Trump. Mulți analiști consideră că această poziție reflectă dorința Kremlinului de a menține o relație funcțională cu Washingtonul în contextul negocierilor privind războiul din Ucraina. Experții citați de The Washington Post subliniază că Iranul dispune de doar câțiva sateliți militari și nu are o constelație spațială capabilă să ofere informații detaliate în timp real. În aceste condiții, accesul la capacitățile de supraveghere spațială ale Rusiei ar reprezenta un avantaj major pentru Teheran. Analiștii au remarcat, de asemenea, că primele atacuri ale Iranului din actualul conflict au fost extrem de precise și sofisticate, ceea ce ar putea indica utilizarea unor informații avansate de intelligence.

Arabia Saudită avertizează Iranul (sursa: X/Khalid bin Salman)
Internațional

Arabia Saudită avertizează Iranul după atacurile cu rachete: Evitați orice eroare de apreciere

Ministrul saudit al apărării, Khalid bin Salman, a lansat un apel public către Iran, cerând „înțelepciune” și avertizând asupra riscului unor „erori de apreciere”, într-un context tensionat în care Arabia Saudită a devenit ținta unor atacuri cu rachete și drone. Mesajul a fost transmis pe platforma X după o întâlnire cu șeful armatei pakistaneze, generalul Asim Munir. Oficialul saudit a subliniat că astfel de acțiuni amenință securitatea și stabilitatea regională și pot provoca o escaladare periculoasă a conflictului. Rachete interceptate în apropierea unei baze militare cu trupe americane Ministerul saudit al Apărării a anunțat că sistemele de apărare au interceptat sâmbătă dimineață o rachetă balistică îndreptată spre baza aeriană Prințul Sultan, unde sunt staționați și militari americani. Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii Cu o zi înainte, armata saudită a distrus alte trei rachete lansate către aceeași instalație militară situată la sud-est de capitala Riad. Autoritățile consideră aceste atacuri parte a unei serii de acțiuni coordonate care vizează infrastructuri strategice. Tentativă de atac asupra unui important zăcământ petrolier Arabia Saudită a anunțat, de asemenea, că a fost dejucată o tentativă de atac asupra zăcământului petrolier Shaybah, situat în sud-estul țării. Potrivit agenției oficiale SPA, șase drone au fost interceptate și distruse în zona deșertică înainte de a-și atinge ținta. Atacul a fost considerat de autorități o amenințare directă la adresa infrastructurii energetice a celui mai mare exportator de petrol din lume. Infrastructura petrolieră, în centrul tensiunilor regionale Majoritatea câmpurilor petroliere și a infrastructurii energetice saudite sunt amplasate de-a lungul coastei estice a Golfului, în apropierea Iranului, ceea ce le face vulnerabile în contextul actualelor tensiuni. În ultimele zile, armata saudită a interceptat și o dronă care viza rafinăria Ras Tanura, una dintre cele mai importante din țară. Surse apropiate guvernului de la Riad au avertizat că un atac iranian coordonat asupra instalațiilor petroliere ar putea declanșa o ripostă militară împotriva infrastructurii energetice a Iranului. Relații fragile după acordul de reconciliere din 2023 Iranul și Arabia Saudită au avut ani întregi relații tensionate, alimentate și de rivalitatea religioasă dintre majoritatea șiită din Iran și majoritatea sunnită din Arabia Saudită. În 2023, cele două state au reluat relațiile diplomatice în urma unui acord surpriză mediat de China. 

Războiul din Iran, impact asupra economiei globale (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

FMI avertizează: Războiul din Orientul Mijlociu poate afecta inflația și economia globală

Impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei mondiale va depinde în mod esențial de durata conflictului și de amploarea pagubelor produse infrastructurii și industriilor din regiune, în special în sectorul energetic, a declarat un oficial al Fondul Monetar Internațional. Evoluția prețurilor la energie și caracterul temporar sau persistent al scumpirilor vor juca un rol decisiv în modul în care economia globală va resimți efectele crizei. Declarațiile au fost făcute la Washington, în cadrul unei conferințe organizate de Milken Institute, într-un context marcat de incertitudini geopolitice și volatilitate pe piețele internaționale. FMI: Conflictul are potențialul de a influența inflația globală Dan Katz, prim director general adjunct al FMI, a subliniat că actualul conflict „are cu certitudine potențialul de a avea un impact semnificativ asupra unor indicatori ai economiei mondiale”, în special asupra inflației și a ritmului de creștere economică. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Potrivit oficialului, este însă prea devreme pentru a formula o evaluare clară și fermă privind amploarea exactă a consecințelor economice. Evoluțiile geopolitice și persistența confruntărilor vor determina în ce măsură șocurile energetice se vor transforma într-o presiune structurală asupra economiilor. Creșterile de prețuri la energie reprezintă principalul canal prin care războiul din Orientul Mijlociu poate influența economia mondială. Dacă aceste scumpiri vor fi de scurtă durată, impactul ar putea fi limitat. În schimb, dacă prețurile ridicate se vor menține pe termen lung, efectele asupra inflației globale și asupra creșterii economice ar putea deveni semnificative. Evoluțiile geopolitice, factor decisiv pentru stabilitatea economică Dan Katz a explicat că impactul economic va depinde în mare măsură de direcția în care vor evolua tensiunile geopolitice și de durata conflictului. Persistența confruntărilor ar putea afecta fluxurile comerciale, lanțurile de aprovizionare și investițiile, amplificând incertitudinea pe piețele financiare internaționale. Într-un context deja fragil, marcat de presiuni inflaționiste și dezechilibre bugetare în numeroase economii, un șoc energetic prelungit ar putea complica eforturile băncilor centrale de a stabiliza prețurile și de a susține creșterea economică. FMI cere reducerea deficitului de cont curent al SUA În intervenția sa, oficialul FMI a abordat și situația economică a Statelor Unite. Potrivit acestuia, SUA trebuie să își reducă actualul deficit de cont curent, considerat prea ridicat în raport cu politicile economice fundamentale sau dezirabile. Dan Katz a afirmat că poziția externă a SUA este „mai slabă față de ceea ce ar implica politicile fundamentale”, chiar dacă dolarul american rămâne „inima sistemului monetar internațional”.  Din perspectiva FMI, reducerea deficitului de cont curent al SUA ar trebui să devină o prioritate. Katz a precizat că sunt necesare evaluări și măsuri concrete pentru a atinge acest obiectiv, în contextul în care dezechilibrele externe pot amplifica riscurile economice într-o perioadă de instabilitate geopolitică.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră