miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: avertizare

100 articole
Internațional

Groenlanda nu este de vânzare: premierul danez avertizează că planul lui Trump nu a fost abandonat

Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că intenția președintelui american Donald Trump de a dobândi Groenlanda nu s-a diminuat, în ciuda calmării aparente a tensiunilor din ultimele săptămâni. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinţa de Securitate de la München, unde șefa guvernului de la Copenhaga a subliniat că situația legată de insula arctică nu poate fi considerată încheiată. „Cred că dorinţa preşedintelui american este exact la fel. Este foarte serios în privinţa acestei teme”, a afirmat Frederiksen. Criza Groenlandei: tensiuni în interiorul NATO Deși perspectiva unui conflict deschis între aliați din NATO pare să se fi îndepărtat, premierul danez a avertizat că ambițiile Washingtonului rămân active. Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier Groenlanda face parte din Regatul Danemarca, având însă un statut autonom. Insula are o poziție strategică esențială în Arctica și dispune de resurse naturale importante, ceea ce o transformă într-un punct de interes major pentru marile puteri. „Groenlanda nu este de vânzare” În cadrul panelului de la München, Frederiksen a fost întrebată direct dacă există un preț pentru care Danemarca ar fi dispusă să vândă Groenlanda Statelor Unite. Răspunsul său a fost categoric: „Bineînţeles că nu. Poţi pune un preţ pe o parte a Spaniei? Sau o parte a SUA?” Premierul danez a insistat asupra principiilor fundamentale ale dreptului internațional: „Trebuie să protejăm statele suverane. Trebuie să protejăm dreptul oamenilor la autodeterminare. Iar oamenii din Groenlanda au fost foarte clari: nu vor să devină americani.” Autodeterminare și suveranitate în Arctica Poziția Copenhagăi se bazează pe respectarea suveranității și pe voința populației groenlandeze. Autoritățile din Groenlanda au transmis în repetate rânduri că nu susțin integrarea în Statele Unite, menținându-și dreptul la autodeterminare. Frederiksen a arătat că dezbaterea nu este una strict geopolitică, ci una de principiu, legată de respectarea granițelor și a dreptului internațional. Creșterea prezenței NATO în Groenlanda Premierul danez a precizat că susține consolidarea prezenței NATO în Groenlanda, în vederea protejării Arcticii. Această regiune devine tot mai importantă din punct de vedere strategic, în contextul competiției globale pentru resurse și rute maritime. Extinderea implicării Alianței Nord-Atlantice ar putea reprezenta o soluție de echilibru, menținând securitatea regiunii fără a altera statutul politic al insulei. Trump își temperează discursul, dar discuțiile continuă La o reuniune desfășurată la Forumul Economic Mondial de la Davos, Donald Trump a renunțat la amenințările privind utilizarea forței militare pentru a ocupa Groenlanda și a retras, de asemenea, planurile privind taxe vamale punitive împotriva unor state europene care s-au opus inițiativei sale. În prezent, SUA, Danemarca și Groenlanda poartă discuții privind viitorul insulei în mai multe formate diplomatice, inclusiv în marja Conferinței de Securitate de la München.

Groenlanda nu este de vânzare, avertizează premierul danez (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Boris Pistorius îl avertizează pe Donald Trump (sursa: bmvg.de)
Internațional

Pistorius îl avertizează pe Trump: nici măcar SUA nu pot acționa singure în actuala ordine mondială

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a transmis un mesaj ferm către Washington în cadrul Conferinţa de Securitate de la München (MSC), avertizând că politicile unilaterale nu pot funcționa într-o lume dominată de competiția marilor puteri. Oficialul german a subliniat că, într-un context geopolitic tensionat, alianțele solide și cooperarea transatlantică sunt esențiale pentru menținerea stabilității globale. SUA au nevoie de aliați într-o lume a puterilor emergente În discursul său, Pistorius a punctat clar că nici măcar Statele Unite nu pot acționa singure în actuala ordine mondială. Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier „Nici chiar Statele Unite nu pot acţiona singure în lumea de astăzi a unor mari puteri emergente. Au nevoie de aliaţi”, a declarat ministrul german. Mesajul său vine într-un moment în care relațiile transatlantice sunt puse la încercare de repoziționări strategice și de prioritizarea altor zone de interes, precum regiunea Indo-Pacifică și competiția cu China. Criza din NATO și disputa privind Groenlanda Pistorius a făcut referire directă la tensiunile recente din cadrul NATO, generate de inițiativa președintelui american Donald Trump de a obține controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom aparținând Danemarca. Oficialul german a criticat ferm orice punere sub semnul întrebării a integrității teritoriale a unui stat membru NATO și a avertizat asupra efectelor negative ale excluderii aliaților europeni din negocieri esențiale pentru securitatea continentului. „Punerea sub semnul întrebării a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii unui stat membru NATO. Excluderea aliaţilor europeni de la negocieri care sunt cruciale pentru securitatea continentului. Toate acestea afectează alianţa noastră şi ne întăresc adversarii”, a declarat Pistorius. Reforma organizațiilor internaționale, nu abandonarea lor În intervenția sa, ministrul german al Apărării a spus că împărtășește frustrarea exprimată anterior la München de secretarul de stat american Marco Rubio, privind incapacitatea organizațiilor internaționale de a gestiona eficient conflictele și crizele globale. Totuși, soluția nu este retragerea sau abandonarea acestor structuri, ci „reformarea și revigorarea” lor, a subliniat Pistorius, pledând pentru consolidarea mecanismelor multilaterale. Noua strategie de apărare a SUA și repoziționarea Europei Boris Pistorius a descris noua strategie de apărare a Statelor Unite drept „realistă și pragmatică”, în contextul în care Washingtonul reduce importanța Europei pentru a prioritiza securitatea internă, emisfera vestică și competiția strategică cu China. Această schimbare impune însă o recalibrare a parteneriatului transatlantic. Parteneriat transatlantic: o distribuție clară a responsabilităților Pentru următoarea etapă a relației dintre Europa și SUA, ministrul german a insistat asupra unei distribuții corecte a poverii în materie de securitate și apărare. Potrivit acestuia, Europa trebuie să își asume un rol mai important în consolidarea forțelor convenționale și în stabilizarea propriei vecinătăți. „Europa trebuie să preia iniţiativa în asigurarea unor forţe convenţionale robuste şi să-şi asume mai multă responsabilitate pentru propria vecinătate, în timp ce SUA continuă să contribuie cu sprijin strategic şi nuclear pentru viitorul previzibil”, a afirmat Pistorius.

Rusia evită pacea, avertizează Matthew Whitaker (sursa: X/Secretary Marco Rubio)
Internațional

E posibil ca rușii să nu vrea niciodată pace în Ucraina, spune ambasdorul SUA la NATO

Rusia ar putea să nu fie niciodată pregătită să semneze un acord care să pună capăt războiului din Ucraina, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, în cadrul Conferinţa de Securitate de la Munchen. Oficialul american a subliniat că, deși Ucraina ar fi pregătită pentru un acord rezonabil și echitabil, Moscova nu pare dispusă să facă același pas, nici în prezent, nici pe termen lung. Ucraina, pregătită pentru un acord „rezonabil” Potrivit lui Whitaker, partea ucraineană ar fi gata să accepte un compromis care să țină cont de consecințele conflictului declanșat de Rusia în urmă cu patru ani. Citește și: Ministrul Dragoș Pîslaru, atac devastator la amantele, mașinile de lux, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD Diplomatul a insistat însă că nu există indicii clare că Rusia ar fi pregătită să încheie un acord de pace, ceea ce alimentează incertitudinile privind viitorul negocierilor. Mesaj diferit față de poziția lui Donald Trump Declarațiile ambasadorului SUA la NATO contrastează cu mesajul transmis anterior de președintele american Donald Trump, care i-a cerut liderului ucrainean Volodimir Zelenski să accelereze procesul de negociere cu Rusia. Apelul lui Trump a venit înaintea unei noi runde de discuții programate pentru săptămâna viitoare, evidențiind diferențe de ton în abordarea diplomatică a conflictului din Ucraina.

Polonia ar putea părăsi UE, avertizează Donald Tusk (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Polonia ar putea părăsi Uniunea Europeană, avertizează premierul Donald Tusk

Premierul polonez Donald Tusk a lansat miercuri un avertisment ferm privind un „risc real” ca Polonia să părăsească Uniunea Europeană, pe fondul confruntărilor politice dintre guvern și președintele Karol Nawrocki. Declarațiile au fost făcute la Varșovia, după o ședință a Consiliului de Miniștri. Confruntarea guvern–președinție, risc de destabilizare europeană Șeful executivului de la Varșovia a subliniat că nu este vorba despre simple speculații, ci despre „fapte” care indică o posibilă deteriorare gravă a relației Poloniei cu Bruxellesul. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Donald Tusk a descris conflictul politic dintre guvern și președinție drept „inutil, lipsit de sens și dăunător”, avertizând că această dispută nu este doar rezultatul unor neînțelegeri interne. În opinia premierului, opoziția față de anumite inițiative europene reprezintă „o încercare de a destabiliza întreaga Europă” și de a limita rolul Poloniei în cadrul Uniunii Europene. Declarațiile vin într-un moment sensibil pentru politica internă poloneză, în care tensiunile dintre executiv și președinție afectează inclusiv decizii strategice în domeniul apărării. Disputa privind fondurile europene SAFE pentru apărare Conflictul politic vizează în special programul european SAFE, un mecanism de împrumuturi destinat consolidării capacităților de apărare ale statelor membre. Liderii partidului de opoziție Lege şi Justiţie (PiS) au criticat dur programul, calificându-l drept „o escrocherie uriașă” care ar lega achizițiile militare poloneze de industriile din Germania și Franța. Fostul ministru al apărării, Mariusz Błaszczak, a susținut că aceste achiziții ar genera „datorii greu de plătit” și ar fi lipsite de transparență. Poziția președintelui Karol Nawrocki Președintele Karol Nawrocki, aliniat ideologic cu partidul Lege și Justiție, și-a exprimat public opoziția față de programul SAFE. El a descris mecanismul european drept „un colac de salvare pentru economia germană” și a afirmat că o parte semnificativă a fondurilor pentru achiziții militare „sfârșesc în mâini străine”. Semnătura președintelui este esențială pentru aprobarea aderării Poloniei la programul SAFE. În cazul în care Nawrocki ar decide să își exercite dreptul de veto — așa cum a făcut anterior în cazul unor legi importante, inclusiv privind securitatea cibernetică — situația ar putea deveni extrem de complicată. Majoritatea parlamentară insuficientă pentru anularea unui veto Constituția poloneză permite Parlamentului să anuleze veto-ul prezidențial cu o majoritate de trei cincimi (276 de voturi). Însă coaliția condusă de Donald Tusk dispune în prezent de doar 248 de mandate, insuficiente pentru a depăși un eventual blocaj prezidențial. Această realitate politică amplifică riscul unei crize instituționale, cu efecte directe asupra politicii externe și de securitate a Poloniei. Ministerul Apărării: Bugetul național nu este suficient Ministrul Apărării din coaliția guvernamentală, Władysław Kosiniak-Kamysz, a susținut urgența accesării fondurilor europene SAFE. Oficialul a subliniat că bugetul de stat nu poate acoperi integral nevoile de modernizare ale armatei poloneze. În ceea ce privește povara financiară, Kosiniak-Kamysz s-a declarat „sigur” că, pe viitor, Uniunea Europeană ar putea decide ștergerea unei părți din datoriile generate de creditele acordate prin programul SAFE.

Armistițiu fără garanții în Ucraina, risc pentru NATO (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Avertisment dur din Germania: un armistițiu fără garanții în Ucraina ar fi un risc pentru NATO

Amenințarea Rusiei la adresa flancului estic al NATO s-ar putea intensifica semnificativ în cazul unui armistițiu în Ucraina, a avertizat sâmbătă Wolfgang Ischinger, președintele Conferința de Securitate de la München, într-un interviu acordat publicației germane Tagesspiegel. „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul este mai mic” Wolfgang Ischinger a subliniat că, în prezent, Ucraina joacă un rol esențial în securitatea continentului european, blocând forțele armate ale președintelui rus Vladimir Putin. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul nu este atât de mare”, a explicat Ischinger, precizând că armata rusă este în acest moment concentrată pe frontul ucrainean și „pierde mii de soldați în fiecare săptămână”. Armistițiul ar putea schimba radical situația de securitate Potrivit expertului german, un eventual armistițiu în Ucraina ar modifica fundamental echilibrul de securitate din Europa de Est. Oprirea luptelor i-ar permite Moscovei să își reia nestingherit procesul de reînarmare. „Atunci Putin își poate continua liniștit reînarmarea, iar amenințarea la adresa țărilor NATO de pe flancul estic se va intensifica”, a avertizat Ischinger, înaintea celei de-a 62-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, care va avea loc săptămâna viitoare în capitala Bavariei. Încetarea războiului, o necesitate umanitară, dar nu o garanție de securitate În același timp, Ischinger a subliniat că oprirea vărsării de sânge rămâne o prioritate absolută. „Nu-mi doresc altceva pentru poporul Ucrainei”, a spus acesta. Totuși, el a atras atenția că un armistițiu, în lipsa unor măsuri concrete de reducere a capacităților militare rusești, ar putea spori riscurile inclusiv pentru Germania. „Amenințarea rusească va crește și pentru noi, germanii, dacă un viitor armistițiu nu este însoțit de o reducere masivă a consolidării militare în districtele militare vestice ale Rusiei”, a explicat Ischinger. „Un simplu armistițiu nu este un motiv de relaxare” Expertul german s-a declarat sceptic că Rusia ar accepta o diminuare reală a prezenței sale militare. În aceste condiții, a avertizat el, un armistițiu nu ar trebui interpretat ca un semnal de siguranță. „De aceea, un simplu armistițiu nu ar fi un motiv pentru a ne relaxa”, a punctat Ischinger. Războiul din Ucraina, o miză existențială pentru Europa Wolfgang Ischinger a descris modul în care se va încheia conflictul din Ucraina drept „o chestiune de destin prin excelență pentru Germania și Europa”, subliniind că Ucraina nu apără doar propriul teritoriu, ci securitatea întregului continent. La conferința de securitate de la München este așteptat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Rovinieta, tentative de fraudă electronică (sursa: Facebook/Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere)
Eveniment

Tentative de fraudă electronică legate de rovinietă, CNAIR avertizează șoferii

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) avertizează șoferii cu privire la o posibilă fraudă electronică, după ce, în această perioadă, circulă mesaje înșelătoare care pretind că sunt trimise în numele „Rovinietei” sau al CNAIR și solicită plata urgentă a unei presupuse „taxe de drum restante”. Mesaje false care invocă amenzi sau confiscarea vehiculului Potrivit unui anunț publicat de CNAIR pe pagina oficială de Facebook, mesajele respective folosesc tactici de intimidare, invocând aplicarea unor amenzi sau chiar confiscarea vehiculului în cazul neplății imediate. Citește și: Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Reprezentanții companiei subliniază că aceste mesaje sunt complet false și nu au nicio legătură cu instituția. CNAIR nu trimite SMS-uri cu linkuri de plată CNAIR precizează ferm că nu transmite SMS-uri care conțin linkuri de plată și nu dispune, în niciun context, confiscarea vehiculelor pentru neplata rovinietei. „Atenție – posibilă fraudă electronică. Circulă mesaje înșelătoare care pretind că sunt trimise în numele CNAIR sau al Rovinietei. Aceste mesaje sunt false”, avertizează instituția. Linkurile duc către site-uri frauduloase Autoritățile atrag atenția că linkurile incluse în aceste mesaje direcționează utilizatorii către site-uri frauduloase, concepute pentru a colecta ilegal date personale și informații bancare. CNAIR recomandă ferm: - să nu fie accesate linkurile primite; - să nu fie introduse datele cardului sau alte informații personale; - mesajele să fie șterse imediat; - expeditorii să fie blocați. Unde pot fi verificate informațiile corecte despre rovinietă Pentru informații sigure privind rovinieta și modalitățile de plată, șoferii sunt sfătuiți să consulte exclusiv canalele oficiale ale CNAIR și platformele autorizate. De asemenea, compania subliniază că nu transmite mesaje de pe numere de telefon obișnuite sau suspecte, așa cum se întâmplă în cazurile de fraudă electronică. CNAIR face apel la vigilență sporită în fața tentativelor de fraudă online și recomandă cetățenilor să verifice întotdeauna sursa mesajelor primite, mai ales atunci când li se solicită plăți urgente sau date sensibile.

Iranul avertizează SUA cu un război regional (sursa: iranintl.com)
Internațional

Khamenei avertizează SUA: orice conflict cu Iranul va deveni un război regional

Liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a declarat duminică că amenințările recente ale Statelor Unite nu sperie poporul iranian și a avertizat că un eventual atac ar putea declanșa un conflict regional de amploare. Mesajul a fost transmis în contextul tensiunilor crescânde dintre Washington și Teheran, pe fondul dosarului nuclear iranian. Declarațiile liderului suprem, la aniversarea revenirii lui Khomeini Discursul a avut loc în cadrul unei adunări cu mii de participanți, organizată cu ocazia comemorării revenirii din exil a ayatollahului Ruhollah Khomeini, eveniment care a precedat cu zece zile victoria Revoluției Islamice din 1979. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” „Americanii trebuie să știe că, dacă inițiază un război, de data aceasta va fi un război regional”, a afirmat Khamenei, subliniind că Iranul nu va începe un conflict, dar va răspunde ferm oricărui atac. Amenințările SUA și prezența militară în Golful Persic Liderul iranian a făcut referire directă la Statele Unite, care au desfășurat forțe navale importante în apropierea apelor iraniene din Golful Persic și au avertizat că ar putea recurge la forță dacă nu se ajunge la un acord privind programul nuclear al Teheranului. „Acest domn, președintele SUA, spune constant că a trimis portavioane și alte forțe. Cu astfel de amenințări nu se poate speria poporul iranian”, a declarat Khamenei, făcând aluzie la Donald Trump. Protestele interne, descrise ca o tentativă de lovitură de stat Ali Khamenei a reluat acuzațiile potrivit cărora protestele antiguvernamentale desfășurate între 28 decembrie și 11 ianuarie ar fi reprezentat o tentativă de destabilizare a statului, comparabilă cu o lovitură de stat. Potrivit acestuia, protestatarii ar fi atacat instituții-cheie precum poliția, centrele guvernamentale, forțele Gardienilor Revoluției, bănci și lăcașuri de cult. Liderul suprem a susținut că inclusiv Coranul ar fi fost incendiat, ceea ce, în opinia sa, dovedește intenția de a lovi în structurile fundamentale ale statului iranian. Represiune dură și bilanț contestat al victimelor Anterior, Khamenei calificase demonstrațiile drept „tulburări” și „acte teroriste”, acuzând Statele Unite și Israelul că s-ar afla în spatele acestora. El a ordonat măsuri dure împotriva protestatarilor, ceea ce a dus la o represiune severă. Conform bilanțului oficial, aproximativ 3.117 persoane și-ar fi pierdut viața. Organizația opoziției HRANA, cu sediul în SUA, susține însă că numărul real al victimelor ar ajunge la 6.713 și afirmă că investighează aproximativ 17.000 de plângeri pentru omucideri. Răspunsul lui Trump și deschiderea spre negocieri În contextul represiunii, președintele Donald Trump a amenințat cu o intervenție militară și a ordonat desfășurarea unei flote americane în Orientul Mijlociu. Ulterior, liderul de la Casa Albă a nuanțat poziția Washingtonului, afirmând că obiectivul său rămâne încheierea unui acord cu Iranul privind programul nuclear. „Iranul negociază cu noi și vom vedea dacă putem face ceva; dacă nu, vom vedea ce se întâmplă”, a declarat Trump sâmbătă seara. Poziția Teheranului: dialog nuclear, nu concesii militare La rândul său, președintele iranian Masud Pezeshkian a afirmat, într-o convorbire telefonică cu omologul său egiptean, Abdel Fattah al-Sisi, că un război nu ar aduce beneficii nici Iranului, nici Statelor Unite, nici întregii regiuni. Teheranul s-a declarat dispus să participe la un proces diplomatic „semnificativ, logic și just” cu SUA în privința dosarului nuclear, dar a exclus categoric orice negociere legată de sistemele sale de rachete sau de capacitățile militare, așa cum solicită Washingtonul.

Strâmtoarea Ormuz, SUA avertizează Iranul (sursa: centcom.mil)
Internațional

SUA avertizează Iranul: „Nu vom tolera acțiuni riscante” în Strâmtoarea Ormuz

Statele Unite au transmis un avertisment ferm către Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), precizând că nu vor tolera manevre militare periculoase în Strâmtoarea Ormuz, după ce Teheranul a anunțat organizarea unui exercițiu naval de două zile cu muniție reală în zonă. CENTCOM: manevrele periculoase cresc riscul de escaladare Potrivit United States Central Command (CENTCOM), forțele armate americane nu vor accepta comportamente considerate „nesigure și neprofesioniste”, precum survoluri la joasă altitudine deasupra navelor de război americane sau apropierea vedetelor rapide iraniene pe traiectorii care pot duce la coliziuni. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” „Orice comportament nesigur și neprofesionist în apropierea forțelor americane, a partenerilor regionali sau a navelor comerciale crește riscurile de coliziune, escaladare și destabilizare”, a transmis CENTCOM într-un comunicat oficial. SUA cer respectarea normelor internaționale de navigație Armata americană subliniază că își desfășoară operațiunile la cel mai înalt nivel de profesionalism și cu respectarea normelor internaționale, solicitând ca IRGC să adopte aceeași conduită. În același timp, Washingtonul avertizează că exercițiul naval iranian, programat să înceapă duminică și care implică utilizarea de muniție reală, nu trebuie să afecteze libertatea navigației și transportul maritim comercial internațional prin Strâmtoarea Ormuz. De ce este Strâmtoarea Ormuz un punct strategic global Strâmtoarea Ormuz este o cale navigabilă cu o lățime de aproximativ 55 de kilometri, situată între Iran și Oman, și reprezintă una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru exportul de petrol. O mare parte din livrările globale de energie tranzitează această zonă, ceea ce face orice incident militar extrem de sensibil din punct de vedere geopolitic. IRGC, subordonat direct liderului suprem iranian IRGC, considerată armata de elită a regimului de la Teheran, se subordonează direct ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului. Exercițiile navale anunțate vin într-un context deja tensionat în relațiile dintre Iran și Statele Unite. Tensiuni SUA–Iran: amenințări și desfășurări militare Președintele american Donald Trump a amenințat recent, în repetate rânduri, Teheranul cu lovituri militare, inclusiv pe fondul represiunii violente a protestelor interne din Iran. Trump a cerut Iranului să accepte o „înțelegere”, care ar presupune, printre altele, renunțarea la programul nuclear. În acest context, portavionul USS Abraham Lincoln și alte mijloace militare americane au fost dislocate în Orientul Mijlociu. Iranul, deschis negocierilor, dar refuză concesii majore Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat vineri că Iranul este pregătit pentru negocieri „corecte și echitabile”, însă a respins cererile esențiale ale administrației Trump. Potrivit acestuia, strategiile de apărare și sistemele de rachete ale Iranului nu vor face niciodată obiectul negocierilor. Araghchi a avertizat totodată că, în cazul unui conflict militar, acesta ar putea depăși cadrul unui război bilateral.

Armata iraniană, în alertă maximă (sursa: IRNA)
Internațional

Forțele armate iraniene, în alertă maximă, avertizează șeful armatei de la Teheran

Șeful armatei iraniene, Amir Hatami, a transmis sâmbătă un avertisment ferm către Statele Unite și Israel, pe fondul intensificării prezenței militare americane în zona Golfului. Potrivit oficialului iranian, forțele armate ale Iranului se află în prezent în stare de alertă maximă. Armata iraniană, pregătită pentru orice scenariu „Dacă inamicul face o greșeală, acesta își va pune în pericol, fără îndoială, propria securitate, securitatea regiunii și pe cea a regimului sionist”, a declarat Hatami. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Generalul Amir Hatami a subliniat că forțele armate iraniene sunt pe deplin pregătite pentru a răspunde oricărui atac. Potrivit acestuia, nivelul de alertă reflectă gravitatea situației și determinarea Iranului de a-și apăra interesele strategice. Tehnologia nucleară nu poate fi distrusă, susține Iranul În același discurs, șeful armatei iraniene a făcut referire și la programul nuclear al țării, afirmând că tehnologia nucleară a Iranului nu poate fi distrusă. „Cunoștințele și tehnologia nucleare ale Republicii Islamice Iran nu pot fi eliminate, chiar dacă oamenii de știință și fiii națiunii sunt martirizați”, a declarat Hatami. Declarațiile generalului fac trimitere directă la războiul de 12 zile dintre Iran și Israel, desfășurat în luna iunie a anului trecut, conflict în timpul căruia au fost vizate situri strategice și oameni de știință iranieni în urma unor bombardamente atribuite Israelului.

Trump avertizează Teheranul cu acțiuni militare (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îi cere Iranului să renunțe la planurile unei arme nucleare sau va ataca: „Timpul se scurge”

Președintele american Donald Trump a cerut Iranului să ajungă rapid la un acord privind dosarul nuclear, avertizând pe platforma sa Truth Social că „timpul se scurge” înainte de o posibilă acțiune militară a Statelor Unite asupra Teheranului. Trump avertizează Iranul să negocieze un acord Într-o postare pe Truth Social, Trump a subliniat că speră ca Iranul să accepte să „se așeze la masa negocierilor” și să semneze un acord „corect și echitabil – FĂRĂ ARME NUCLEARE”, avertizând că Washingtonul este pregătit pentru un atac „mult mai rău” decât loviturile americane din iunie asupra siturilor nucleare iraniene. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna El a reiterat că „timpul se scurge” și că orice întârziere în negocieri ar putea conduce la consecințe severe, în contextul în care Statele Unite își consolidează prezența militară în regiune. Flotă militară americană masivă se îndreaptă spre Orientul Mijlociu Trump a menționat o „armadă masivă” de nave de război americane, condusă de grupul de luptă al portavionului USS Abraham Lincoln, aflat în drum spre zona Golfului. El a comparat această flotă cu cea trimisă recent în Venezuela, subliniind capacitatea de a „îndeplini rapid misiunea, cu viteză și violență, dacă este necesar”. Această consolidare militară americană are loc pe fondul tensiunilor tot mai ridicate între Washington și Teheran, pe tema programului nuclear iranian și a influenței regionale. Iran respinge negocierile sub presiune Autoritățile de la Teheran au anunțat că un canal de comunicare rămâne deschis cu Statele Unite, dar ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că, înainte de a începe negocieri, americanii ar trebui „să înceteze amenințările și cererile excesive”. Iranul susține că este dispus la dialog, dar refuză să negocieze sub presiune militară sau condiții impuse unilateral. Risc de escaladare militară în Orientul Mijlociu Avertismentele lui Trump vin într-un moment de creștere a tensiunilor în Orientul Mijlociu, după ce SUA și partenerii săi au efectuat lovituri în iunie asupra unor situri nucleare iraniene și după reprimarea protestelor interne din Iran. Iran a avertizat că va riposta cu fermitate la orice act de agresiune și și-a reafirmat dreptul de a se apăra, ceea ce ridică riscul unei escaladări militare în regiune. Statele Unite cer Iranului să renunțe la programul său nuclear cu scopuri militare, inclusiv limitarea îmbogățirii de uraniu și a programului de rachete balistice, în schimbul ridicării sancțiunilor și al unui acord de securitate acordat de comunitatea internațională.

Rusia ar putea ataca statele baltice, avertizează BCE (sursa: Facebook/Lietuvos bankas)
Internațional

Scenariul ca Rusia să atace statele baltice este probabil, avertizează Banca Centrală Europeană

Politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE) este potrivită contextului actual, iar economia zonei euro s-a adaptat relativ bine la volatilitate, însă instituția trebuie să fie pregătită pentru noi șocuri majore, inclusiv riscuri generate de o posibilă agresiune militară a Rusiei. Declarațiile au fost făcute de Gediminas Simkus, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, într-un interviu acordat Reuters. BCE, singura mare bancă centrală care a atins ținta de inflație Potrivit lui Simkus, BCE a înregistrat anul trecut un succes notabil, devenind singura mare bancă centrală care a reușit să aducă inflația la nivelul-țintă, în pofida unui context global extrem de complicat. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Printre factorii de incertitudine s-au numărat taxele vamale impuse de SUA, războiul de la granița estică a Uniunii Europene, dumpingul de mărfuri chinezești și creșterea prețurilor alimentelor. Cu toate acestea, oficialul BCE avertizează că turbulențele politice declanșate odată cu pandemia din 2020 și amplificate de invazia Rusiei în Ucraina vor continua să afecteze inflația, potențialul de creștere economică și nivelul dobânzilor în zona euro. Riscurile din estul Europei, diferite de cele comerciale Gediminas Simkus a subliniat că, deși politicile Statelor Unite influențează economia europeană, în special prin comerț, riscurile provenite din est sunt de o natură diferită. „Avem vecini în est, iar riscul de acolo este unul de agresiune militară”, a declarat Simkus, care este și guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei. Statele baltice – Lituania, Estonia și Letonia – au avertizat de mult timp asupra pericolului reprezentat de Rusia, invocând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și incidente militare la graniță. Reziliența numerarului și a sistemelor de plăți În acest context, oficialul BCE a subliniat importanța pregătirii sistemelor financiare pentru situații de criză. BCE trebuie să se asigure că distribuția de numerar și sistemele de plăți sunt reziliente, iar politica monetară rămâne suficient de flexibilă pentru a face față unor riscuri extreme. „Dacă există un risc militar sporit, numerarul devine un bun extrem de important, iar eficiența sistemului este esențială”, a explicat Simkus. Schimbările climatice, un alt risc major pentru sistemul bancar Pe lângă amenințările geopolitice, BCE ar trebui să se asigure că băncile sunt pregătite și pentru riscurile generate de schimbările climatice, a mai avertizat oficialul lituanian, subliniind necesitatea unei abordări prudente și integrate. În ceea ce privește politica monetară imediată, Simkus a declarat că BCE nu va modifica dobânzile la următoarea reuniune din 4 februarie, iar fluctuațiile minore ale inflației în jurul nivelului de 2% sunt normale. Totuși, dincolo de acest orizont apropiat, incertitudinile cresc, iar direcția viitoare a dobânzilor rămâne deschisă. Creșterea sau reducerea dobânzilor Gediminas Simkus a afirmat că există șanse egale ca următoarea decizie a BCE, indiferent de moment, să fie fie o majorare, fie o reducere a dobânzilor. Această poziție contrastează cu declarațiile altor oficiali BCE, precum Isabel Schnabel, care anticipează o posibilă creștere a dobânzilor. În prezent, piețele financiare nu anticipează nicio modificare a dobânzilor în cursul acestui an. BCE, între presiunea volatilității și nevoia de prudență Simkus a avertizat că volatilitatea economică ar putea pune presiune pe BCE să reacționeze rapid, însă o astfel de abordare ar fi riscantă. Economia este, în prezent, mai puțin reactivă la șocuri decât în trecut, iar prognozele tind să subestimeze amenințările reale. „Cheia este să nu reacționăm disproporționat la fiecare schimbare de date, ci să urmărim tendințele și forțele majore care modelează economia”, a declarat oficialul BCE. Impactul taxelor vamale și al șocurilor comerciale Într-un context marcat de fricțiuni comerciale, Simkus a explicat că taxele vamale au un impact mai lent și mai indirect asupra inflației. Acestea afectează inițial creșterea economică, iar efectele asupra prețurilor se manifestă abia în timp. „Voi analiza atent activitatea economică pentru a evalua dacă este necesară o schimbare de direcție. Aceste șocuri lovesc mai rapid creșterea, în timp ce impactul asupra inflației apare mai târziu”, a concluzionat membrul Consiliului guvernatorilor BCE.

Securitatea liderului Khamenei, temerile Teheranului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Teheranul se teme că liderul suprem Ali Khamenei ar putea fi eliminat de SUA

Președintele Iranului, Masud Pezeshkian, a avertizat că orice agresiune împotriva liderului suprem Ali Khamenei ar echivala cu un „război total” împotriva poporului iranian. Declarația vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că „este momentul să căutăm o nouă conducere” la Teheran. Reacția dură a Teheranului la declarațiile SUA Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Masud Pezeshkian a subliniat că un atac asupra liderului suprem ar însemna un conflict deschis cu Iranul. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Totodată, liderul iranian a acuzat Statele Unite și aliații lor pentru dificultățile economice ale populației, invocând „o dușmănie istorică” și „sancțiuni inumane” impuse Teheranului. Donald Trump cere schimbarea conducerii Iranului Donald Trump a declarat într-un interviu acordat Politico că Iranul ar avea nevoie de „o nouă conducere”, acuzându-l pe Ali Khamenei de folosirea violenței la scară largă pentru menținerea puterii. Liderul de la Casa Albă a susținut că, în cei 37 de ani de conducere ai lui Khamenei, Iranul ar fi ajuns într-o stare de „distrugere totală”. Proteste, represiune și acuzații reciproce Tensiunile s-au amplificat pe fondul protestelor antiguvernamentale izbucnite la finalul lunii decembrie, ca urmare a deteriorării situației economice din Iran. Potrivit ONG-ului Iran Human Rights, represiunea autorităților ar fi provocat peste 3.400 de morți, cifră recunoscută parțial și de liderul suprem, care a vorbit despre „câteva mii” de victime. Autoritățile iraniene susțin însă că violențele ar fi fost provocate de grupuri armate infiltrate, pe care le leagă de SUA și Israel, acuzații respinse de Washington.

ANM anunță Cod galben de ger (sursa: Pexels/Sindre Fs)
Eveniment

COD GALBEN Ger aspru în toată țara până miercuri, temperaturi de până la minus 20 de grade

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis sâmbătă o informare meteorologică și mai multe atenționări Cod galben de ger, valabile în perioada 17 ianuarie, ora 10:00 – 21 ianuarie, ora 10:00. Fenomenele meteo vor afecta majoritatea regiunilor României. Vreme deosebit de rece începând de sâmbătă Meteorologii anunță că sâmbătă vremea va fi deosebit de rece în jumătatea estică a țării, iar de duminică, gerul se va extinde în toate regiunile. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Temperaturile nocturne și cele de dimineață vor coborî frecvent la valori foarte scăzute. Minimele se vor situa, în general, între -20 și -10 grade Celsius, iar în nordul și estul Moldovei, precum și izolat în Transilvania, gerul va persista și pe parcursul zilei. Temperaturile maxime rămân negative inclusiv ziua În zonele cele mai afectate, maximele diurne vor atinge doar -15 până la -9 grade Celsius. În restul teritoriului, valorile termice vor fi semnificativ mai scăzute decât mediile climatologice ale perioadei. Până la începutul săptămânii viitoare, vântul va prezenta intensificări temporare în sudul Banatului și local în regiunile sud-estice, cu rafale de 40–60 km/h, ceea ce va amplifica senzația de frig resimțită. Cod galben de ger: 17 ianuarie, ziua ANM a emis un Cod galben de temperaturi deosebit de scăzute, valabil sâmbătă, 17 ianuarie, între orele 10:00 și 20:00, pentru nordul și estul Moldovei, dar și pentru estul Transilvaniei. În aceste zone, temperaturile maxime vor fi cuprinse între -15 și -10 grade Celsius. Tot sâmbătă, în centrul și sudul Moldovei, estul Munteniei și Dobrogea, temperaturile vor fi cu 7–9 grade mai mici decât normalul perioadei, cu maxime cuprinse între -7 și -5 grade Celsius. Cod galben de ger pe timpul nopții Un al doilea Cod galben de ger este valabil în intervalul 17 ianuarie, ora 20:00 – 18 ianuarie, ora 10:00, pentru: Moldova Dobrogea Muntenia Oltenia Transilvania Maramureș nordul Crișanei Temperaturile minime vor coborî, în general, între -20 și -10 grade Celsius. Ger persistent și duminică, 18 ianuarie Duminică, între orele 10:00 și 20:00, gerul va continua în nordul și estul Moldovei și în estul Transilvaniei, unde maximele vor fi cuprinse între -12 și -10 grade Celsius. În restul Moldovei, în sudul și centrul Transilvaniei, precum și în Dobrogea, Muntenia și Oltenia, temperaturile vor rămâne deosebit de scăzute, între -9 și -5 grade Celsius. În noaptea de duminică spre luni, în intervalul 18 ianuarie, ora 20:00 – 19 ianuarie, ora 10:00, vremea va fi geroasă în aproape toată țara, cu temperaturi minime cuprinse între -20 și -10 grade Celsius.

România, criză de gaz cauzată de ger (sursa: Pexels/Magda Ehlers)
Eveniment

BREAKING Criză de gaz în România din cauza gerului, stăm la mâna Ungariei pentru importuri

România se confruntă, în perioadele de ger intens, cu limitări serioase ale capacității de livrare a gazelor naturale din producția internă și din depozite. În aceste condiții, importurile de gaze, în special din Ungaria, devin esențiale pentru acoperirea vârfurilor de consum și pentru menținerea echilibrului sistemului energetic, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI). Diferența critică dintre „există gaz” și „ai gaz în rețea” Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, România dispune de gaze suficiente la nivel anual, însă problema apare în momentele de consum extrem, când sistemul nu reușește să transporte volumele necesare către consumatori, inclusiv către Republica Moldova. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „Diferența dintre există gaz și ai gaz în rețea nu este una semantică. Este diferența dintre confort și criză. Când consumul depășește 57–58 milioane metri cubi pe zi, la temperaturi sub -12 grade Celsius, iar la acest volum se adaugă 6–7 milioane mc/zi tranzit către Republica Moldova, sistemul intră într-o zonă fără elasticitate”, explică Chisăliță. Limitele producției interne și ale depozitelor de gaze La aceste niveluri de consum, producția internă rămâne relativ constantă și nu poate fi suplimentată rapid. Depozitele de gaze pot livra volume importante, însă pe măsură ce nivelul de umplere scade, capacitatea zilnică de extracție se reduce. În acest context, importurile devin singura componentă „elastică” a sistemului, dar și acestea sunt limitate de capacitatea punctelor de interconectare și de disponibilitatea gazelor pe piețele externe. Dependența operațională de Ungaria în perioadele de ger Un exemplu recent invocat de AEI este episodul de ger început la 11 ianuarie 2026, când Ungaria a oprit tranzitul de gaze dinspre Turcia către propriul teritoriu, prin România, și a început să exporte gaze din depozitele sale către România. „Fără această decizie, consumul de gaze din România și Republica Moldova nu ar fi putut fi menținut. Dependența de Ungaria este evidentă. Nu este o afirmație politică, ci o realitate operațională, care ține de infrastructură și fluxuri fizice”, subliniază Dumitru Chisăliță. Importurile, singura „supapă” de echilibru la vârf de consum În condițiile în care punctul de intrare din Bulgaria – Negru Vodă funcționează deja la aproximativ 94% din capacitate, spațiul de manevră al sistemului românesc se restrânge considerabil. Astfel, direcția Ungaria devine, în prezent, principala sursă capabilă să livreze volume suplimentare în perioadele critice. „Când temperaturile rămân negative și consumul sare peste pragul de 57–58 milioane mc/zi, sistemul are nevoie de încă o poartă de intrare. În acest moment, Ungaria este direcția care poate face diferența”, explică președintele AEI. De ce depozitele nu pot acoperi singure crizele de iarnă Dumitru Chisăliță atrage atenția asupra unei percepții greșite frecvente în spațiul public: depozitele de gaze nu funcționează ca un rezervor inepuizabil. „Depozitul nu este o găleată din care poți turna oricât, oricând. Pe măsură ce nivelul scade, scade și capacitatea de extracție. Paradoxul este dur: exact când ai nevoie de maxim, depozitul îți oferă tot mai puțin”, avertizează acesta. Riscul major: prețuri prohibitive la importuri În cazul în care gerul persistă și consumul rămâne ridicat, importurile de gaze nu mai sunt opționale, ci devin necesare zilnic și continuu. Riscul major nu este neapărat lipsa de disponibilitate, ci prețul ridicat pe care furnizorii îl pot solicita. „Nimeni nu face caritate energetică în plină iarnă. Riscul real este ca importurile să devină extrem de scumpe, iar acest adevăr este rareori spus public”, afirmă Chisăliță. România, prinsă între consum intern și obligații regionale În perioadele de ger, România trebuie să gestioneze simultan încălzirea populației, funcționarea centralelor de termoficare și tranzitul de gaze către Republica Moldova. Orice deficit minor de import se reflectă imediat în presiuni asupra sistemului și asupra pieței. „România nu este presată iarna din lipsă de resurse, ci din lipsă de debite disponibile. În acest episod de ger, dependența marginală decisivă este intrarea din Ungaria, cu risc de preț prohibitiv”, concluzionează președintele AEI. De la „independență energetică” la „autonomie energetică” Asociația Energia Inteligentă susține necesitatea unei schimbări de paradigmă: trecerea de la conceptul de independență energetică la cel de autonomie energetică. „Securitatea energetică nu mai înseamnă am de unde cumpăra, ci pot funcționa dacă nu pot cumpăra. Autonomia înseamnă capacitatea de a acoperi consumul critic în vârf și în criză din resurse și infrastructuri real controlabile”, subliniază Dumitru Chisăliță.

Bolojan, avertisment pentru primarii ieșeni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Bolojan, avertisment pentru primarii ieșeni: reformă administrativă, fonduri mai puține, austeritate

Premierul Ilie Bolojan le-a transmis primarilor din județul Iași, în cadrul unei ședințe cu ușile închise desfășurate la Palatul Culturii, că următorii 2–3 ani vor fi dificili, din cauza măsurilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar. Bolojan, avertisment pentru primarii ieșeni După o scurtă declarație publică despre finanțarea autostrăzilor A7 și A8, premierul s-a întâlnit timp de aproape două ore cu edilii locali, îndemnându-i să evite discuțiile politice și să se concentreze pe problemele administrative concrete. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Discuțiile au vizat creșterea încasărilor din taxe și impozite, dar și diminuarea unor cote care alimentau bugetele locale, în contextul anunțului privind reducerea fondului de salarii din administrația locală. Toate aceste măsuri urmează să fie incluse în legea reformei administrative, care va preceda adoptarea legii bugetului, estimată până la finalul lunii februarie. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră