luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

722 articole
Internațional

Războiul împotriva Iranului, o încălcare a dreptului internațional (raport parlamentar german)

Un raport publicat duminică de serviciile științifice ale parlamentului german arată că acțiunile militare desfășurate de Statele Unite și Israel împotriva Iran contravin normelor dreptului internațional. Potrivit documentului, aceste atacuri încalcă interdicția utilizării forței, prevăzută în Carta ONU, întrucât nu sunt justificate nici prin dreptul la autoapărare și nici nu au fost autorizate de Consiliul de Securitate al ONU. Analiza Bundestag: posibile implicații pentru Germania Raportul, întocmit la solicitarea unor membri ai Bundestag din partea partidului Die Linke, analizează și implicațiile pe care aceste acțiuni le-ar putea avea pentru Germania. Citește și: ANALIZĂ Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier Un punct central îl reprezintă utilizarea bazelor militare americane de pe teritoriul german, în special Baza aeriană Ramstein, una dintre cele mai importante infrastructuri ale forțelor aeriene americane în Europa. Germania ar putea avea responsabilitate juridică Autorii raportului examinează dacă folosirea acestor baze pentru operațiuni militare ar putea atrage răspunderea Germaniei în baza dreptului internațional. Concluzia documentului este că, „sub rezerva circumstanțelor specifice ale utilizării (...) acest lucru nu este, cu siguranță, exclus”. Cu toate acestea, raportul subliniază că nu există date clare privind utilizarea efectivă a bazei Ramstein în cadrul acestor atacuri. Diferențe de abordare în Europa: Spania vs. Germania De la începutul ostilităților, pe 28 februarie, Spania a interzis utilizarea a două baze militare americane de pe teritoriul său pentru astfel de operațiuni. În schimb, Germania nu a impus restricții privind folosirea bazelor americane, inclusiv Ramstein și Spangdahlem. Poziția oficială a guvernului german La începutul lunii, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Stefan Kornelius, a declarat că utilizarea bazelor militare din Germania se desfășoară în baza unor acorduri și tratate conforme cu dreptul internațional. Acesta a precizat că, în prezent, autoritățile germane nu intenționează să impună restricții suplimentare privind utilizarea acestor facilități militare.

Războiul împotriva Iranului, ilegal (raport Bundestag) (sursa: Facebook/Foreign Ministry, Islamic Republic of Iran)
Războiul din Iran lovește economia Europei (sursa: Pexels/www.kaboompics.com)
Economie

Războiul din Iran lovește economia Europei: inflație în creștere și riscuri de stagnare (Bloomberg)

Impactul economic al conflictului din Iran începe să se resimtă puternic în Europa, unde creșterea economică fragilă și accelerarea inflației riscă să amplifice presiunile industriale, fiscale și politice. Potrivit Bloomberg, statele europene își revizuiesc deja prognozele economice în jos. Energie mai scumpă și prognoze revizuite Campania militară lansată de Donald Trump generează incertitudine majoră, determinând creșteri ale prețurilor la gaze și petrol. Citește și: PSD a înființat grupul de whatsapp „Jos Guvernul”. Grindeanu se jenează să spună dacă e activ În acest context, mai multe state europene analizează măsuri pentru a limita impactul inflației. Țări precum Germania și Italia iau în calcul reducerea estimărilor economice, după ce Banca Centrală Europeană a avertizat asupra deteriorării perspectivelor. BCE avertizează: criza ar putea fi mai gravă decât pare Președintele BCE, Christine Lagarde, a transmis un mesaj îngrijorător: "Actualul şoc este probabil dincolo de ce ne imaginăm în acest moment, şi duce la un fel de evaluare întârziată a nivelului gravităţii crizei" Industria europeană, în prima linie a impactului Sectoarele mari consumatoare de energie sunt cele mai expuse. Analistul Christian Keller, de la Barclays, avertizează: "Este foarte clar că primele şi cele mai afectate sunt sectoarele mari consumatoare de energie. Dar cu cât durează mai mult, efectul se va resimţi în fiecare sector" În Germania, industria chimică resimte deja presiuni majore. Companii precum SKW Piesteritz GmbH și Evonik Industries reduc producția sau evaluează impactul. Directorul general al Evonik, Christian Kullmann, a declarat: "Este încă prea devreme să cuantificăm exact efectele. Dar Evonik nu va putea scăpa de consecinţele indirecte ale conflictului" Costuri uriașe pentru transport și lanțuri de aprovizionare Criza afectează și transportul maritim. Grupul Hapag-Lloyd AG înregistrează costuri suplimentare de până la 50 de milioane de dolari pe săptămână. Directorul general Rolf Habben Jansen a precizat că aceste costuri sunt parțial transferate către clienți prin „taxe de urgență”. Consumatorii resimt deja efectele Creșterea prețurilor începe să afecteze direct populația. În Franța, datele publicate de Insee arată o creștere „extrem de puternică” a așteptărilor privind inflația. Marile companii avertizează deja asupra scumpirilor. Next Plc estimează majorări de prețuri de până la 2%. H&M avertizează asupra scăderii consumului. Europa, în fața riscului de stagflație Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, avertizează asupra unui scenariu periculos: "Perspectivele sunt umbrite de incertitudinile profunde, dar este clar că ne confruntăm cu riscul şocului stagflaţiei, cu alte cuvinte, o situaţie în care creşterea economică mai lentă coincide cu o inflaţie mai ridicată" El a adăugat: "Acesta este cazul şi dacă perturbările în aprovizionarea cu energie vor fi de scurtă durată. Într-un astfel de scenariu, analizele noastre sugerează că avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale mai scăzut decât nivelul din previziunile de toamnă, iar inflaţia ar putea fi cu până la un punct procentual mai ridicată" Presiune pe bugete și posibile creșteri de dobânzi Spațiul fiscal limitat al majorității statelor UE îngreunează adoptarea de măsuri de sprijin economic. În același timp, o creștere accelerată a inflației ar putea determina Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile. Piețele financiare anticipează deja o astfel de decizie în cursul acestui an, ceea ce ar putea pune presiune suplimentară pe economiile europene.

Războiul din Iran scade prețul aurului (sursa: Pexels/Michael Steinberg)
Economie

Aurul s-a ieftinit cu 25% din cauza războiului din Iran. Este temporar, spun analiștii

Prețul aurului a înregistrat o scădere semnificativă, de aproximativ 25%, de la începutul conflictelor din Orientul Mijlociu, contrar statutului său tradițional de activ de refugiu. Evoluția a stârnit îngrijorări în rândul investitorilor, în contextul presiunilor asupra resurselor strategice și al creșterii nevoii globale de lichiditate, potrivit unei analize realizate de Tavex România. De ce nu mai crește aurul în perioade de criză Reprezentanții Tavex explică faptul că deprecierea aurului nu este cauzată direct de conflict, ci de efectele economice ale acestuia. Citește și: „Dacă băieții ăștia îl dau jos pe Bolojan, Bolojan mai câștigă zece procente” - Daniel Fenechiu Potrivit lui Victor Dima, manager de Trezorerie, tensiunile din regiune afectează fluxurile globale de resurse esențiale, ceea ce determină statele să își utilizeze rezervele pentru a susține economiile. În mod paradoxal, aurul devine astfel o sursă de lichiditate, nu doar un activ de protecție. Rolul strategic al Orientului Mijlociu în economia globală Orientul Mijlociu are o importanță majoră în comerțul internațional, în special prin Strâmtoarea Ormuz, un punct cheie pentru transportul resurselor energetice și chimice. Prin această rută trec zilnic aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol. De asemenea, 25% din livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) și 10% din fluxurile globale de îngrășăminte. În anumite sectoare, dependența este și mai ridicată, cum ar fi îngrășămintele pe bază de azot sau amoniacul, unde procentele ating niveluri critice. Economii dependente de resurse, forțate să vândă aur Analiza evidențiază gradul ridicat de dependență al statelor din regiune față de aceste resurse: Qatar: 65% din PIB (petrol, GNL și îngrășăminte) Arabia Saudită: 55% din PIB (petrol și îngrășăminte) Emiratele Arabe Unite: economie diversificată, dar puternic dependentă de energie, comerț și turism În situațiile în care veniturile scad drastic, guvernele sunt obligate să mențină cheltuielile publice, apelând la active lichide, precum aurul, pentru a acoperi deficitul. Aurul, utilizat ca rezervă în perioade de criză Potrivit lui Victor Dima, exact acesta este rolul pentru care băncile centrale dețin aur: să fie folosit în momente de criză. Același mecanism se aplică și la nivel individual. În perioade de instabilitate economică, oamenii tind să își utilizeze economiile, inclusiv investițiile în aur. România, o excepție: cererea pentru aur rămâne ridicată În contrast cu tendințele globale, piața din România înregistrează o cerere crescută pentru aur de investiții. Clienții nu se grăbesc să vândă, ci, dimpotrivă, profită de scăderea prețurilor pentru a-și crește expunerea. Această abordare reflectă o strategie pe termen lung, în care aurul este perceput ca o formă de protecție împotriva riscurilor geopolitice și economice. Perspective: aurul ar putea depăși 10.000 dolari/uncie Reprezentanții Tavex consideră că scăderea actuală este temporară, iar potențialul aurului rămâne solid pe termen lung. Estimările indică posibilitatea ca prețul aurului să depășească pragul de 10.000 de dolari pe uncie, pe fondul instabilităților globale și al rolului său strategic în sistemul financiar internațional. Tavex România: jucător important pe piața metalelor prețioase Tavex face parte din Grupul Tavid, fondat în 1991, și este activ pe piața din România din 2019. Compania operează mai multe birouri în București și Cluj și oferă produse de aur și argint de investiții, precum și servicii de schimb valutar.

Războiul din Iran, criză energetică mondială (sursa: X/Fatih Birol)
Economie

Ne îndreptăm spre cea mai gravă criză energetică mondială din istorie (AIE)

Lumea riscă să se confrunte cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Avertismentul vine de la Fatih Birol, directorul Agenția Internațională pentru Energie, care vorbește despre o „amenințare majoră” pentru economia globală. Pierderi record de petrol: mai grave decât crizele din anii ’70 Potrivit lui Birol, impactul asupra pieței energetice este deja fără precedent. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Până în prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, mai mult decât cele două crize majore ale petrolului la un loc”, a declarat acesta. Pentru comparație, în timpul crizelor petroliere din anii ’70, pierderile au fost semnificativ mai mici: „La acea vreme, în fiecare dintre acele crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, deci, adunându-le pe amândouă, 10 milioane de barili pe zi.” O criză multiplă: petrol, gaze și geopolitică Directorul AIE a subliniat că actuala situație depășește chiar și impactul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. „Această criză reprezintă, în acest stadiu, două crize ale petrolului şi un colaps al pieţei gazelor la un loc.” Această combinație de factori amplifică riscurile pentru economia globală și pentru securitatea energetică a statelor. Infrastructuri energetice distruse în Orientul Mijlociu Conflictul a afectat deja grav infrastructura energetică din regiune. Potrivit AIE, cel puțin 40 de instalații din nouă țări sunt serios avariate. Aceste distrugeri contribuie la scăderea drastică a producției și la creșterea presiunii asupra piețelor internaționale. Strâmtoarea Ormuz, blocată: un punct critic global Situația este agravată de blocarea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din producția mondială de hidrocarburi. Conflictul, început pe 28 februarie prin atacuri israeliene și americane asupra Iranului, a transformat zona într-un punct fierbinte, cu impact direct asupra transportului de energie. Amenințări și represalii: tensiuni în creștere Președintele Donald Trump a avertizat că, dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea, Statele Unite vor „ataca și distruge” centralele electrice iraniene, „ÎNCEPÂND CU CELE MAI MARI!”. În replică, Iranul a lansat atacuri cu rachete și drone asupra infrastructurilor energetice din țările aliate Washingtonului și asupra navelor din Golf, intensificând tensiunile regionale. Impact global: „Nicio țară nu va fi imună” Efectele crizei nu vor ocoli nicio economie, avertizează șeful AIE. „Nicio ţară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă va continua pe această cale. Prin urmare, este necesară o acţiune la scară globală.” În același ton alarmant, Birol a adăugat: „Economia mondială se confruntă cu o ameninţare majoră şi sper din tot sufletul ca această problemă să fie rezolvată cât mai curând posibil.” Măsuri de urgență și incertitudini pe piață Pentru a tempera creșterea prețurilor petrolului, Statele Unite au autorizat temporar vânzarea și livrarea de petrol iranian aflat deja pe nave. Cu toate acestea, Teheranul susține că nu dispune de surplus de țiței, ceea ce limitează eficiența acestei măsuri.

Netanyahu cere sprijin global împotriva Iranului (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Premierul Netanyahu transmite un apel către liderii lumii să se alăture războiului: Zdrobim inamicul

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis un mesaj ferm în contextul escaladării conflictului cu Iranul, după ce a vizitat duminică o zonă din sudul Israelului lovită de rachete iraniene. Oficialul israelian a susținut că Israelul, alături de Statele Unite, „câștigă bătălia” și a lansat un apel către alte state să se alăture războiului. Vizită sub securitate maximă în Arad În condiții stricte de securitate, Netanyahu s-a deplasat în orașul Arad, unde o rachetă iraniană a lovit sâmbătă seara mai multe clădiri rezidențiale. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați În urma atacului, peste 60 de persoane au fost rănite, dintre care zece se află în stare gravă. Incidentul vine la scurt timp după ce o altă rachetă a lovit zona orașului Dimona, aflat la aproximativ 30 de kilometri distanță. Dimona găzduiește cea mai importantă instalație nucleară a Israelului, ceea ce amplifică tensiunile din regiune. Atacuri în lanț: represalii după loviturile asupra Iranului Atacul iranian a fost descris drept o reacție la bombardamentele americano-israeliene care au vizat complexul nuclear de la Natanz, un punct-cheie al programului iranian de îmbogățire a uraniului. Escaladarea militară dintre cele două state marchează un nou nivel de tensiune, cu implicații majore asupra securității regionale și globale. Netanyahu: „Vom lovi regimul iranian și liderii săi” Din mijlocul dărâmăturilor din Arad, premierul israelian a transmis un mesaj fără echivoc. "Vom lovi regimul. Vom lovi Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice, această bandă de criminali și îi vom lovi personal, pe liderii lor, instalaţiile lor, activele lor economice". Premierul a subliniat faptul că "Israelul şi Statele Unite colaborează pentru binele lumii" și, în războiul împotriva Iranului, "câştigăm această bătălie" şi "zdrobim inamicul". Apel către comunitatea internațională Premierul israelian a cerut explicit implicarea altor țări în conflict. "A sosit momentul ca liderii celorlalte ţări să se alăture. Mă bucur să spun că văd că unii încep să meargă în această direcţie, dar este nevoie de mai mult", a declarat Netanyahu. Programul nuclear și schimbarea regimului Netanyahu a reiterat principalele obiective ale campaniei militare care vizează destructurarea completă a programului nuclear iranian și eliminarea programului de rachete balistice. De asemenea, capacitatea Iranului de a produce componente strategice va fi blocată a susținut Netanyahu, adăugând că atât Israel, cât și președintele Donald Trump urmăresc o schimbare de regim la Teheran.

Wizz Air, impactul războiului din Iran (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Războiul din Iran influențează costul zborurilor: ce spune șeful Wizz Air

Conflictul din Orientul Mijlociu pune presiune pe prețul petrolului și al carburanților, ridicând semne de întrebare privind costul călătoriilor în sezonul estival. Wizz Air, impactul războiului din Iran Directorul executiv al Wizz Air, József Váradi, a declarat că operatorul aerian este protejat în mare parte de fluctuațiile pieței, având acoperite peste 80% din necesarul de combustibil și din riscul valutar pentru următoarele luni. Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte Astfel, compania nu se confruntă, pe termen scurt, cu o presiune majoră asupra costurilor, datorită strategiilor de hedging implementate. În ceea ce privește flota, aproximativ 30 din cele 260 de aeronave sunt încă indisponibile din cauza inspecțiilor la motoare, iar revenirea completă în operare este estimată până la finalul anului 2027. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ruși implicați în război, interziși în Lituania (sursa: Facebook/Władysław Kondratowicz)
Internațional

Lituania interzice accesul rușilor implicați în războiul din Ucraina: Nu e loc în Europa pentru ei

Autoritățile din Lituania au decis să interzică intrarea pe teritoriul țării pentru 268 de cetățeni ruși care au participat la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022. Măsura vine în contextul preocupărilor crescute privind securitatea regională și riscurile generate de foști combatanți implicați în conflict. Vilnius: „Amenințările pentru securitate sunt evidente” Ministrul de Interne al Lituaniei, Vladislav Kondratovic, a justificat decizia guvernului prin riscurile de securitate pe care le reprezintă acești indivizi. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret „Ameninţările pentru securitate reprezentate de foştii luptători ruşi sunt evidente. Nu le putem ignora”, a declarat oficialul. Apel pentru interdicții la nivel european Ministrul de Externe al Lituaniei, Kestutis Budrys, a susținut extinderea acestor măsuri la nivelul întregii Uniuni Europene. „Nu există niciun loc în Europa pentru criminalii care au contribuit la agresiunea şi teroarea împotriva Ucrainei”, a afirmat acesta. Budrys i-a calificat drept criminali de război pe cei implicați direct în conflict și a subliniat că aceștia ar trebui să fie interziși în întreg spațiul UE și Schengen. Măsuri similare în Estonia și presiuni din partea liderilor europeni Decizia Lituaniei se aliniază unei inițiative similare adoptate de Estonia, care a interzis la începutul anului accesul pentru peste 1.300 de cetățeni ruși implicați în război. În paralel, cancelarul german Friedrich Merz și alți șapte lideri europeni au cerut recent introducerea unei interdicții generale la nivelul Uniunii Europene pentru militarii ruși implicați în conflictul din Ucraina.

UEFA anulează Finalissima Spania-Argentina (sursa: copaamerica.com)
Eveniment

Finalissima Spania-Argentina, anulată din cauza conflictului din Orientul Mijlociu

Meciul de fotbal dintre Spania și Argentina, cunoscut sub numele de Finalissima, programat inițial în Qatar în această lună, a fost anulat din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu. Decizia a fost anunțată duminică de UEFA, care a invocat situația geopolitică din regiune și problemele de siguranță. Partida urma să aducă față în față campioana Europei și câștigătoarea Copa America, într-un duel foarte așteptat de fanii fotbalului mondial. Conflictul din Orientul Mijlociu a dus la anularea meciului Meciul era programat pentru 27 martie, pe Stadionul Lusail din Doha, arena care a găzduit și finala Cupei Mondiale din 2022. Citește și: Bătălia PSD-PNL, faza epistolară: Grindeanu i-a scris lui Bolojan o lungă scrisoare plină de reproșuri Evenimentul sportiv a fost însă afectat de tensiunile militare din regiune. Loviturile aeriene lansate de SUA și Israel asupra Iranului au destabilizat zona Golfului și au perturbat traficul aerian în unele dintre cele mai importante huburi de tranzit din lume. În acest context, mai multe evenimente sportive au fost anulate sau reprogramate, pe fondul îngrijorărilor privind siguranța publică și deplasările internaționale. UEFA a transmis într-un comunicat oficial că situația actuală nu permite organizarea meciului în Qatar. „Cu mare părere de rău pentru UEFA și pentru organizatori, circumstanțele și momentul actual au făcut imposibilă disputarea acestui prestigios meci în Qatar”, se arată în comunicatul forului european. Messi și Lamine Yamal, duelul care nu va mai avea loc Finalissima 2026 ar fi oferit fanilor ocazia de a vedea un duel spectaculos între Lionel Messi, liderul Argentinei, și Lamine Yamal, noua vedetă a naționalei Spaniei. Partida dintre cele două forțe ale fotbalului mondial era considerată unul dintre cele mai atractive evenimente ale anului în calendarul internațional. UEFA a propus mai multe scenarii alternative UEFA a încercat să găsească soluții pentru disputarea meciului, însă toate variantele analizate au fost respinse. Prima propunere a fost ca Finalissima să se dispute pe Stadionul Santiago Bernabéu din Madrid, cu o împărțire egală a biletelor pentru suporterii celor două echipe. O altă opțiune a fost organizarea meciului în două manșe: prima partidă la Madrid, pe 27 martie returul la Buenos Aires, într-o pauză internațională viitoare, înaintea următoarelor ediții ale EURO și Copa America. Ambele variante au fost însă refuzate de Federația Argentiniană de Fotbal (AFA). Contraoferta Argentinei, respinsă de Spania Federația argentiniană a propus ca meciul să fie disputat după Cupa Mondială din această vară, însă Spania nu mai are date disponibile în calendarul său competițional pentru a confirma partida. UEFA a încercat și o ultimă soluție: identificarea unui stadion neutru în Europa, unde meciul să se joace pe 27 sau 30 martie. Nici această variantă nu a fost acceptată, astfel că meciul a fost în cele din urmă anulat oficial. Serbia își schimbă programul de meciuri Anularea Finalissimei a afectat și programul altor echipe. Serbia, care urma să joace meciuri amicale în Qatar împotriva Qatarului și Arabiei Saudite, și-a modificat programul. Federația de Fotbal din Serbia a anunțat că naționala va juca: 27 martie – meci în deplasare cu Spania 31 martie – meci acasă cu Arabia Saudită Ultima Finalissima a fost câștigată de Argentina Ultima ediție a Finalissimei a avut loc în 2022, pe stadionul Wembley din Londra, unde Argentina a învins Italia cu scorul de 3-0. Victoria a confirmat forma excelentă a naționalei conduse de Lionel Messi, care avea să câștige câteva luni mai târziu și Cupa Mondială din Qatar.

Israel aprobă un buget militar de urgență (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Decizie de urgență în Israel: guvernul aprobă un buget de 827 milioane de dolari pentru armament

Guvernul israelian a aprobat un pachet financiar de aproximativ 827 de milioane de dolari pentru achiziții militare de urgență, potrivit relatărilor din presa israeliană. Decizia vine la două săptămâni după declanșarea războiului dintre Israel, sprijinit de Statele Unite, și Iran, conflict care a amplificat presiunea asupra capacităților militare și a stocurilor de armament. Fondurile vor fi utilizate pentru achiziții de securitate și pentru acoperirea unor nevoi operaționale urgente generate de intensificarea luptelor. Pachet militar de 827 milioane de dolari Potrivit informațiilor apărute în presa israeliană, miniștrii guvernului au aprobat, în cadrul unei teleconferințe desfășurate vineri seara, un pachet de finanțare de 2,6 miliarde de șekeli (aproximativ 827 milioane de dolari). Citește și: Reuniune PSD la o vilă de protocol pentru a discuta cum scapă de Bolojan: speră să îl convingă să demisioneze Conform publicației Haaretz, suma este destinată achizițiilor de securitate și acoperirii unor necesități urgente ale armatei, însă autoritățile nu au oferit detalii concrete despre tipul de echipamente sau programele militare care vor fi finanțate. Fondurile, pentru muniții și armament avansat Documentul Ministerului israelian de Finanțe prezentat miniștrilor și citat de mai multe instituții media, inclusiv postul de televiziune N12, explică motivele acestei decizii. Potrivit documentului, intensitatea confruntărilor militare a generat o nevoie urgentă de consolidare a capacităților operaționale, inclusiv prin: achiziția de muniții suplimentare cumpărarea de armament avansat reaprovizionarea stocurilor critice de luptă Autoritățile subliniază că măsura reprezintă o decizie excepțională de urgență, adoptată exclusiv pentru a răspunde necesităților generate de desfășurarea operațiunilor militare. Banii provin din bugetul de stat aprobat în martie Finanțarea suplimentară va fi acoperită din bugetul național al Israelului, estimat la aproximativ 222 de miliarde de dolari. Acest buget a fost aprobat de guvern pe 12 martie și urmează să fie adoptat oficial de Knesset până la data de 31 martie, potrivit relatărilor din presa israeliană. Guvernul Netanyahu nu a oferit încă explicații oficiale Până în acest moment, executivul condus de Benjamin Netanyahu nu a transmis un comunicat oficial detaliat privind utilizarea exactă a fondurilor. De asemenea, nu au fost oferite informații suplimentare despre tipurile de armament sau contractele militare care ar urma să fie finanțate prin acest pachet de urgență.

Shahed, drona ieftină care schimbă războiul (sursa: Farsnews)
Internațional

Dronele Shahed-136, arma ieftină care epuizează armatele moderne. Care este istoria aeronavei

Drona kamikaze Shahed-136, de origine iraniană, a devenit unul dintre simbolurile conflictelor contemporane, în special în războiul din Ucraina și în tensiunile din Orientul Mijlociu. Departe de tehnologiile militare sofisticate precum stealth-ul sau vitezele hipersonice, această dronă, mult mai ieftină decât o rachetă de croazieră de milioane de dolari, schimbă regulile războiului modern. Originea programului iranian de drone Istoria dronelor dezvoltate de Iran începe în timpul războiului dintre Iran și Irak, desfășurat între 1980 și 1988. Citește și: Reuniune PSD la o vilă de protocol pentru a discuta cum scapă de Bolojan: speră să îl convingă să demisioneze În fața superiorității aeriene irakiene, Gardienii Revoluției Islamice au început să dezvolte primele aeronave fără pilot pentru misiuni rudimentare de recunoaștere. În deceniile care au urmat, Teheranul a investit constant în acest domeniu, creând Shahed Aviation Industries Research Center (SAIRC), o structură afiliată direct forței aerospațiale a Gardienilor Revoluției. În timp, Iranul a dezvoltat o întreagă familie de drone, adaptate pentru supraveghere, atac sau misiuni kamikaze. Strategia iraniană: simplitate, volum și cost redus Spre deosebire de competiția tehnologică dintre marile puteri din perioada Războiului Rece, Iranul, limitat de sancțiuni internaționale severe, a ales o strategie diferită: tehnologie simplă, producție masivă și costuri reduse. Rezultatul este Shahed-136, o dronă kamikaze care, deși pare rudimentară, s-a dovedit extrem de eficientă din punct de vedere strategic. Specialiștii în apărare spun că acest tip de armament scade „pragul” de intrare în războiul modern: statele pot utiliza drone ieftine în număr mare, obligând adversarii să recurgă la sisteme antiaeriene costisitoare. Pentru a ajunge la acest model, Iranul a studiat și copiat tehnologii occidentale. De-a lungul anilor, autoritățile iraniene au recuperat drone americane și israeliene prăbușite sau capturate, inclusiv celebrul RQ-170 Sentinel, un aparat american furtiv despre care s-a spus că a fost interceptat și capturat în 2011. Analiza acestor sisteme a permis inginerilor iranieni să dezvolte propriile soluții. Cum funcționează drona Shahed-136 Shahed-136 a fost prezentată oficial la finalul anului 2021. A fost proiectată pentru atacuri în roi, menite să satureze apărarea antiaeriană a adversarului. Dronele sunt lansate din suporturi instalate în containere de transport aparent obișnuite, ceea ce le face greu de detectat înainte de lansare și permite mobilitate ridicată. Caracteristicile principale ale dronei includ: - anvergura aripilor: aproximativ 2,5 metri - greutate totală: aproximativ 200 kg - încărcătură explozivă: între 30 și 50 kg (până la 90 kg în versiunile rusești) - viteză: aproximativ 185 km/h Deși viteza este infimă comparativ cu cea a avioanelor de vânătoare, eficiența vine din numărul mare de drone lansate simultan. Chiar dacă majoritatea sunt interceptate, este suficient ca una să treacă de apărare pentru a provoca distrugeri semnificative. Din acest motiv, unii militari au numit Shahed-136 „Kalashnikovul dronelor”, o referință la celebra armă automată sovietică, ieftină și robustă. Componente occidentale într-o armă iraniană Secretul producției rapide a dronei Shahed constă în utilizarea aproape exclusivă a componentelor comerciale disponibile pe piața globală. În locul pieselor militare special concepute, Shahed este construit din elemente civile: - microcontrolere produse de companii occidentale - module GPS comerciale - circuite electronice fabricate în SUA, Elveția sau Japonia Motorul dronei este o copie iraniană a unui motor german pentru aviația civilă ușoară, de aproximativ 50 de cai putere. Acesta produce zgomotul caracteristic, asemănător unei motociclete. Fuselajul este realizat din fibră de carbon și fibră de sticlă, materiale ieftine și ușoare care oferă și o semnătură radar redusă. Rețea globală de aprovizionare Pentru a ocoli sancțiunile internaționale, Iranul utilizează o rețea extinsă de companii-paravan și intermediari comerciali din Asia și Orientul Mijlociu. Componentele cu dublă utilizare sunt achiziționate prin intermediul unor firme din China, Hong Kong sau Emiratele Arabe Unite. Acestea sunt apoi transportate clandestin către Iran, unde dronele sunt asamblate în facilități industriale, unele situate în complexe subterane din apropierea orașului Isfahan. Costul redus: marele avantaj strategic Mult timp, estimările occidentale indicau un cost de 20.000 – 50.000 de dolari pentru fiecare dronă Shahed. Documente scurse în 2024 au arătat însă că primele contracte cu Rusia au inclus și transfer de tehnologie și licențe, ceea ce a ridicat prețul inițial. Odată ce Rusia a început producția proprie, costul real a coborât la sub 48.000 de dolari per unitate. În comparație, un interceptor occidental, precum rachetele Patriot sau Aster, poate costa între 1 și 7 milioane de dolari. Această disproporție financiară transformă dronele ieftine într-o armă extrem de eficientă pentru epuizarea apărării antiaeriene. Totuși, militarii subliniază că analiza costurilor trebuie să țină cont și de valoarea obiectivelor protejate, precum nave, infrastructură sau orașe. Rusia și producția de drone Shahed Rolul geopolitic al dronei Shahed a crescut semnificativ în 2022, când Rusia a început să o utilizeze intens în războiul din Ucraina, sub denumirea Geran-2. Moscova nu s-a limitat însă la importuri. În cadrul unui acord estimat la aproximativ 1,75 miliarde de dolari, Iranul a transferat tehnologia necesară pentru producția locală. O fabrică uriașă a fost construită în zona economică specială Alabuga, în Tatarstan, la aproximativ 1.100 km est de Moscova. Complexul funcționează permanent, iar Rusia produce acum drone aproape integral pe plan intern. Pentru a menține ritmul ridicat de producție, fabrica angajează mii de lucrători, inclusiv studenți sau muncitori migranți din Asia Centrală și Africa. Îmbunătățirile aduse de industria rusă Versiunile produse în Rusia au suferit mai multe modificări importante: - integrarea încărcăturilor termobarice, mult mai devastatoare pentru clădiri - utilizarea încărcăturilor fragmentare, eficiente împotriva infanteriei - introducerea sistemului de navigație Kometa-M, rezistent la bruiaj electronic - utilizarea antenelor 4G pentru ajustarea traiectoriei folosind rețelele mobile Aceste îmbunătățiri au crescut eficiența dronei pe câmpul de luptă. O nouă paradigmă în războiul modern Dronele Shahed arată că războiul modern nu mai este dominat exclusiv de tehnologie ultra-sofisticată. Uneori, mii de drone ieftine produse în serie pot avea un impact strategic comparabil cu armele extrem de scumpe. Atât timp cât costul interceptării rămâne mult mai mare decât costul dronei, strategia roiurilor de drone low-cost va continua să fie atractivă pentru armatele care caută să compenseze dezavantajele tehnologice. Cum încearcă Occidentul să contracareze dronele Shahed În fața roiurilor de drone ieftine, apărarea antiaeriană a fost nevoită să se adapteze rapid. Strategia actuală se bazează pe un sistem de apărare în mai multe straturi, care combină metode simple cu tehnologii avansate. 1. Războiul electronic Prima linie de apărare este invizibilă. Sistemele de război electronic bruiază semnalele GPS sau transmit coordonate false pentru a dezorienta dronele și a le face să se prăbușească. 2. Artileria antiaeriană Tunurile antiaeriene moderne, precum sistemele germane Flakpanzer Gepard, s-au dovedit extrem de eficiente împotriva dronelor lente și cu semnătură radar redusă. 3. Grupurile mobile de foc Ucraina utilizează mii de echipe mobile dotate cu mitraliere grele, proiectoare și camere termice montate pe vehicule pick-up pentru a intercepta dronele la altitudine joasă. 4. Drone interceptoare și arme laser Una dintre cele mai interesante inovații este utilizarea dronelor FPV pentru a distruge dronele Shahed în aer. Aceste interceptoare improvizate costă doar câteva sute de dolari. Pe termen lung, armele laser cu energie dirijată, precum programul britanic DragonFire, ar putea deveni o soluție ideală: distrug dronele în câteva secunde, iar costul fiecărei „lovituri” este extrem de mic.

Trump respinge momentan un acord cu Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump se dă mare: Iranul vrea un acord, dar eu cred că termenii nu sunt suficient de buni

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat sâmbătă că nu este pregătit în acest moment să încheie un acord pentru a pune capăt războiului cu Iranul, afirmând că termenii unei eventuale înțelegeri nu sunt încă suficient de favorabili pentru Washington. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat NBC News, publicat sâmbătă, în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două state. Trump: Iranul dorește un acord, dar condițiile nu sunt suficiente În cadrul interviului, liderul de la Casa Albă a afirmat că Teheranul ar fi interesat de o înțelegere, însă administrația americană nu este dispusă, deocamdată, să accepte condițiile existente. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Iranul vrea să încheie un acord, însă eu nu vreau pentru că termenii nu sunt încă suficient de buni”, a declarat Donald Trump. Întrebat ce condiții ar trebui îndeplinite pentru a ajunge la un acord de pace, președintele american a evitat să ofere detalii. „Nu vreau să vă spun asta”, a răspuns acesta. Washingtonul cere renunțarea totală la programul nuclear iranian Donald Trump a confirmat însă că o eventuală înțelegere între Statele Unite și Iran ar include o cerință clară: renunțarea completă a Teheranului la ambițiile sale nucleare. Această condiție reprezintă unul dintre punctele centrale ale poziției Washingtonului în negocierile privind programul nuclear iranian și securitatea regională. În ciuda declarațiilor făcute de liderul american, niciun oficial iranian de rang înalt nu a anunțat public că Teheranul este pregătit să negocieze un acord pentru încheierea conflictului.

srael anunță „fază decisivă” în războiul cu Iranul (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Israel anunță că războiul cu Iran se intensifică, intră în „faza decisivă” și va dura cât e necesar

Conflictul dintre Israel, Statele Unite și Iran se intensifică și intră într-o fază decisivă care ar putea continua „atât timp cât va fi necesar”, a declarat sâmbătă ministrul israelian al Apărării, Israel Katz. Oficialul israelian a susținut că actuala escaladare reprezintă un moment critic pentru viitorul regimului de la Teheran. Declarațiile au fost făcute într-un discurs televizat difuzat de mass-media, în care ministrul israelian a vorbit despre evoluția războiului și despre presiunea militară tot mai mare exercitată asupra Iranului. Israel Katz: conflictul a intrat într-o fază decisivă Ministrul Apărării a afirmat că actuala confruntare marchează un punct de cotitură, în care regimul iranian încearcă să se mențină la putere, în timp ce populația Iranului ar suporta consecințe tot mai grave. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat „Intrăm în faza decisivă a conflictului, între încercările regimului iranian de a supraviețui, provocând în același timp suferințe tot mai mari poporului iranian, și capitularea acestuia”, a declarat Israel Katz. Oficialul israelian a subliniat că presiunea militară și politică asupra Iranului va continua până la atingerea obiectivelor strategice stabilite de Israel și aliații săi. Apeluri către populația iraniană pentru proteste În discursul său, ministrul israelian al Apărării a reluat apelurile adresate populației iraniene de a se ridica împotriva autorităților de la Teheran. Israelul a transmis în ultimele zile mai multe mesaje publice prin care a încurajat protestele interne. „Doar poporul iranian poate pune capăt acestui lucru printr-o luptă hotărâtă – până când regimul va fi răsturnat și Iranul va fi salvat”, a declarat Katz. Mesajul face parte dintr-o strategie de presiune politică și psihologică asupra conducerii iraniene, în paralel cu operațiunile militare desfășurate în regiune. Lovitură americană asupra insulei petroliere Kharg Ministrul israelian l-a felicitat public pe președintele american Donald Trump pentru bombardarea insulei petroliere iraniene Kharg, un obiectiv strategic pentru exporturile de petrol ale Iranului. Potrivit lui Katz, aviația militară americană a lansat vineri un atac asupra instalațiilor petroliere de pe insulă, considerată una dintre principalele infrastructuri energetice ale Iranului. „Acesta este răspunsul adecvat la câmpurile minate din Strâmtoarea Ormuz și la încercările de șantaj ale regimului terorist iranian”, a declarat ministrul israelian al Apărării. Atacuri aeriene israeliene asupra Teheranului și altor zone din Iran Israel Katz a anunțat că operațiunile militare ale Israelului continuă, iar forțele aeriene israeliene desfășoară un nou val de atacuri asupra unor ținte din Teheran și din alte regiuni ale Iranului. „Forțele aeriene israeliene continuă un val de atacuri puternice împotriva Teheranului și a întregului Iran”, a afirmat ministrul. El a acuzat regimul iranian că ar fi implicat în „terorism regional și global” și că ar utiliza presiuni și amenințări pentru a descuraja Israelul și Statele Unite să își continue campania militară.

Merz critică lipsa strategiei în războiul din Iran (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul german critică lipsa unui plan pentru încheierea războiului cu Iranul

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a criticat lipsa unei strategii clare pentru încheierea rapidă a conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute la Berlin alături de premierul ceh Andrej Babiš, în contextul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Potrivit liderului german, războiul se prelungește deja de mai bine de o săptămână, iar pe măsură ce conflictul continuă apar tot mai multe incertitudini privind modul în care acesta ar putea fi încheiat. Germania, îngrijorată de lipsa unui plan comun Friedrich Merz a declarat că Berlinul este preocupat de faptul că nu există, în prezent, o strategie comună între principalii actori implicați în conflict. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% „Statele Unite și Israelul duc acest război de peste o săptămână, iar cu fiecare zi apar tot mai multe întrebări”, a afirmat cancelarul german. El a subliniat că una dintre cele mai mari îngrijorări ale Germaniei este absența unui plan clar care să conducă la o încheiere rapidă și convingătoare a războiului. „Ne preocupă în mod deosebit faptul că, în mod evident, nu există un plan comun pentru a aduce acest război rapid la un final convingător”, a spus Merz. În același timp, cancelarul a atras atenția asupra unei „escaladări periculoase”, făcând referire la contraatacurile lansate de Iran. Merz avertizează asupra riscului unui scenariu precum în Irak sau Libia Cancelarul german a avertizat în mod explicit asupra riscului repetării unor scenarii similare celor din Irak sau Libia, unde intervențiile militare externe au fost urmate de instabilitate profundă. Potrivit lui Merz, în ambele cazuri rezultatul a fost haosul și izbucnirea unor conflicte interne. „Un astfel de scenariu ar afecta pe toată lumea”, a declarat liderul german. El a subliniat că Germania nu are niciun interes într-un conflict prelungit sau într-o destabilizare a Iranului. „Nu avem niciun interes într-un război fără sfârșit. Nu avem niciun interes în destrămarea integrității teritoriale, a statalității sau a viabilității economice a Iranului”, a afirmat cancelarul. Impact direct asupra Germaniei Friedrich Merz a explicat că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu are consecințe directe asupra Germaniei. Potrivit acestuia, Berlinul este afectat în mod direct în mai multe domenii sensibile, precum securitatea, aprovizionarea cu energie și fluxurile migratorii. Germania caută o soluție diplomatică împreună cu partenerii occidentali Cancelarul german a precizat că lucrează împreună cu partenerii europeni pentru a identifica o perspectivă politică și diplomatică privind viitorul Iranului. „Suntem în dialog cu Israelul și cu Statele Unite, cu partenerii noștri din Uniunea Europeană și NATO, precum și cu partenerii din regiune”, a declarat Merz.

140 de militari americani răniți în războiului cu Iranul (sursa: Facebook/U.S. Central Command)
Internațional

140 de militari americani răniți de la începutul războiului cu Iranul. Opt sunt în stare gravă

Aproximativ 140 de militari americani au fost răniți de la începutul conflictului cu Iranul, declanșat pe 28 februarie, potrivit unui anunț făcut de Pentagon. Majoritatea rănilor sunt considerate minore, iar o parte dintre militari au revenit deja la serviciu. Informația a fost transmisă într-un comunicat oficial al Departamentului Apărării, publicat în paralel cu briefingul de presă susținut la Casa Albă. Aproximativ 140 de militari americani răniți în conflict Potrivit Pentagonului, în total aproximativ 140 de membri ai forțelor armate americane au fost răniți de la începutul operațiunilor militare legate de războiul cu Iranul. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Sean Parnell, purtător de cuvânt al Pentagonului, a precizat într-o declarație oficială că majoritatea acestor răni sunt de gravitate redusă. „Marea majoritate a acestor răni au fost minore”, a transmis reprezentantul Departamentului Apărării. Peste 100 de militari s-au întors deja la serviciu Potrivit datelor prezentate de Pentagon, 108 militari americani răniți au revenit deja la unitățile lor și și-au reluat activitatea. În același timp, Pentagonul a confirmat că opt membri ai forțelor armate americane sunt în continuare în stare gravă. „Opt militari rămân înregistrați ca fiind grav răniți și primesc cel mai înalt nivel de îngrijire medicală”, a precizat Sean Parnell. Autoritățile americane nu au oferit deocamdată detalii suplimentare despre circumstanțele în care au avut loc aceste răniri sau despre locațiile unde au fost implicați militarii.

Trump, declarații contradictorii despre războiul din Iran (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump spune, în același interviu, ba că războiul cu Iran e încheiat, ba că va mai ataca ținte

Președintele american Donald Trump a făcut declarații contradictorii despre conflictul din Iran, sugerând pe de o parte că războiul s-ar putea încheia „în curând”, dar afirmând în același timp că ofensiva va continua până la o victorie totală. Mesajele sale au influențat imediat piețele energetice, iar prețul petrolului a scăzut după ce liderul american a sugerat o posibilă încheiere rapidă a conflictului. Trump: „Războiul se va încheia în curând” Într-o conferință de presă susținută la complexul său de golf Doral din Florida, Donald Trump a declarat că operațiunile militare ar putea avea o durată limitată. Citește și: Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug de sub nasul Teheranului „Asta se va încheia în curând”, a spus președintele american, adăugând că nu va permite „unui regim terorist să țină lumea ostatică” și să amenințe aprovizionarea globală cu petrol. Totuși, în același context, liderul republican a avertizat că Iranul ar putea fi lovit „mult, mult mai puternic” dacă va încerca să perturbe fluxurile energetice mondiale. Mesaje diferite despre evoluția conflictului Într-un discurs adresat parlamentarilor republicani reuniți la Doral, Trump a descris ofensiva ca pe „o excursie scurtă”, sugerând că operațiunile ar putea fi rapide. Într-un interviu telefonic acordat unei jurnaliste de la CBS News, el a mers chiar mai departe, afirmând că „războiul s-a terminat, practic”. Președintele american a susținut, de asemenea, că evoluția conflictului este „mult devansată” față de calendarul de patru-cinci săptămâni menționat anterior. SUA promit continuarea ofensivei până la victorie În același timp, Donald Trump le-a transmis parlamentarilor republicani că Statele Unite nu se vor opri până când inamicul nu va fi „înfrânt total și definitiv”. Potrivit liderului american, forțele implicate în ofensiva israeliano-americană au lovit deja peste 5.000 de ținte, inclusiv obiective considerate strategice. Trump a precizat că unele dintre cele mai importante ținte au fost lăsate pentru etape ulterioare, în cazul în care conflictul se va prelungi. Temeri politice și impact economic Aleșii conservatori se tem că războiul ar putea avea consecințe politice interne dacă va provoca o creștere semnificativă a prețurilor la benzină și o presiune suplimentară asupra economiei americane. Un astfel de scenariu ar putea afecta rezultatele Partidului Republican la alegerile legislative programate în noiembrie. Posibil control asupra strâmtorii Ormuz În discuția cu jurnalista CBS, Donald Trump a spus că ia în calcul preluarea controlului asupra strâmtorii Ormuz, o rută strategică pentru comerțul mondial și transportul petrolului. Traficul maritim din această zonă este afectat de conflict, iar controlul asupra strâmtorii ar avea implicații majore pentru piața energetică globală. Obiectivele reale ale ofensivei rămân neclare Președintele american a menținut ambiguitatea cu privire la scopurile exacte ale intervenției militare desfășurate împreună cu Israelul. El a vorbit atât despre neutralizarea programului nuclear iranian și a capacităților de rachete balistice, cât și despre posibilitatea unei schimbări de regim la Teheran.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră