sâmbătă 15 noiembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

682 articole
Eveniment

Evaluare pentru stare de asediu, mobilizare și război în Covasna. Rutină, asigură autoritățile

Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale organizează, în perioada 10–14 noiembrie, în judeţul Covasna, exerciţiul de mobilizare „MOBEX CV-25”, care are ca scop evaluarea capacităţii autorităţilor locale, instituţiilor publice şi operatorilor economici de a mobiliza resurse materiale, financiare şi umane în cazul unei situaţii de urgenţă sau al unei crize majore. Simulare a aplicării planurilor de mobilizare națională Potrivit autorităţilor, exerciţiul face parte dintr-un program naţional periodic menit să testeze pregătirea judeţelor pentru situaţii de urgenţă şi mobilizare economică, conform legislaţiei privind apărarea naţională. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație „MOBEX CV-25” simulează aplicarea la nivel judeţean a măsurilor prevăzute în Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare 2025–2028, precum şi în planurile de rechiziţii de bunuri şi prestări de servicii în interes public la nivelul judeţului Covasna. Participare interinstituțională la nivel național La exerciţiu participă echipe de observare şi evaluare din partea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii (SRI), Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), precum şi din alte ministere cu atribuţii în pregătirea economiei şi a teritoriului pentru apărare. Aceste echipe vor analiza eficienţa planurilor existente, resursele disponibile și eventualele dificultăți în procesul de mobilizare. Evaluarea capacității economice și umane a județului Conform Prefecturii Covasna, principalul obiectiv al exerciţiului este evaluarea potenţialului economic şi uman al autorităţilor locale, instituţiilor publice şi operatorilor economici, în vederea identificării resurselor necesare susţinerii efortului de apărare şi a continuităţii activităţilor economico-sociale în situaţii de criză. Exerciţiul are rolul de a testa capacitatea de reacţie a instituţiilor în condiţii simulate de stare de asediu, mobilizare sau război, urmând ca principalele concluzii şi propuneri rezultate să fie analizate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Rezultatele exercițiului, analizate la nivelul CSAT Concluziile exerciţiului „MOBEX CV-25” – inclusiv eventualele dificultăţi, constrângeri şi limitări constatate – vor fi centralizate şi prezentate Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care va dispune măsurile necesare pentru îmbunătăţirea capacităţii de mobilizare şi apărare naţională. Evenimentul face parte din seria de exerciţii strategice organizate anual în toate judeţele ţării, având scopul de a întări cooperarea între autorităţi şi de a consolida rezilienţa naţională în faţa potenţialelor ameninţări.

Exercițiu național de mobilizare în Covasna (sursa: Facebook/We Radio Sfantu Gheorghe)
Maria Zakharova, avere în urma războiului din Ucraina (sursa: Tass)
Internațional

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, avere colosală în timpul războiului din Ucraina

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, ar fi acumulat, în timpul războiului din Ucraina, o avere de milioane de ruble care depășește cu mult veniturile sale oficiale, potrivit unei anchete publicate de platforma Explainer. Maria Zakharova, avere în urma războiului din Ucraina Surse publice și confidențiale citate de publicație susțin că veniturile reale ale oficialei ruse ar fi aproape duble față de salariul declarat. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Investigația arată că, în 2024, Maria Zakharova a încasat aproximativ 11 milioane de ruble (circa 137.800 de dolari), deși salariul său oficial din Ministerul de Externe era de 6 milioane de ruble (aproximativ 75.000 de dolari). Diferența ar proveni din plăți efectuate de presa de stat rusă și din drepturi de autor pentru compozițiile sale muzicale. Apartament de lux achiziționat în centrul Moscovei Potrivit Explainer, Zakharova ar fi cumpărat în decembrie 2022 un apartament de lux de 151 mp în centrul Moscovei, evaluat la peste 100 de milioane de ruble (1,2 milioane de dolari) — adică de 17 ori venitul ei anual din funcția publică. Inițial, proprietatea a fost înregistrată ca aparținând „Federației Ruse”, dar ulterior ar fi fost transferată către o altă entitate sub aceeași denumire. Documente interne obținute de Explainer ar arăta însă că adevărata cumpărătoare este chiar Zakharova, iar actualul proprietar ar fi tatăl ei. Soțul, implicat în afaceri cu statul rus Publicația menționează că soțul oficialei, Andrei Makhrov, este director executiv al companiei Severo-Zapad, specializată în cercetare geofizică și foraj. Firma sa ar fi beneficiat de contracte guvernamentale de milioane de ruble cu giganți energetici și minerit de stat, profitând de creșterea economică provocată de război. Lipsă de transparență și reacții oficiale absente Veniturile Mariei Zakharova sunt protejate de la dezvăluire publică în baza unui ordin semnat în 2014 de ministrul de externe Serghei Lavrov, care o exonerează de obligațiile de raportare financiară impuse altor diplomați. Ministerul rus de Externe nu a răspuns solicitărilor de comentarii transmise de Explainer.

Pakistan, eșecul negocierilor cu Afganistanul (sursa: X/Team Khawaja Asif)
Internațional

Un nou război stă să izbucnească: Pakistanul avertizează Afganistanul

Ministrul pakistanez al apărării, Khawaja Muhammad Asif, a declarat sâmbătă că este convins că Afganistanul își dorește pacea, dar a avertizat că un eșec al negocierilor de la Istanbul ar putea declanșa „un război deschis” între cele două țări. Declarațiile vin la doar câteva zile după ce Pakistanul și Afganistanul au convenit asupra unui armistițiu, în urma unor confruntări armate sângeroase la frontieră. Negocierile de la Istanbul: o nouă încercare de a evita escaladarea violenței Discuțiile de la Istanbul, începute sâmbătă și programate să continue până duminică, reprezintă cea mai recentă tentativă de detensionare a relațiilor dintre cele două state vecine. Citește și: Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă Scopul principal al întâlnirilor este stabilirea unui mecanism de implementare pe termen lung a armistițiului convenit anterior la Doha, pentru a preveni noi violențe de frontieră. Pakistanul și Afganistanul respectă armistițiul, dar tensiunile rămân ridicate Ministrul Khawaja Muhammad Asif a afirmat că, în ultimele zile, nu au mai avut loc incidente armate între cele două țări și că armistițiul este respectat de ambele părți. „Avem opțiunea, dacă nu se ajunge la un acord (la Istanbul), să avem un război deschis cu ei”, a declarat oficialul pakistanez într-o intervenție televizată. „Dar am văzut că afganii vor pace”, a adăugat acesta, exprimându-și speranța într-o soluție diplomatică. Confruntări sângeroase la frontieră între Pakistan și Afganistan Tensiunile au escaladat la începutul lunii, după ce Islamabadul a cerut regimului taliban să oprească militanții care atacă teritoriul pakistanez din baze situate în interiorul Afganistanului. Ca răspuns, Pakistanul a lansat atacuri aeriene pe teritoriul afgan, iar ambele părți au deschis focul în mai multe puncte de frontieră, soldându-se cu zeci de victime și cu închiderea unor puncte-cheie de trecere care continuă să rămână blocate. Schimb de acuzații între Islamabad și Kabul Autoritățile pakistaneze acuză guvernul taliban de la Kabul că adăpostește grupări militante care atacă forțele pakistaneze din regiunile de graniță. De cealaltă parte, talibanii resping acuzațiile și susțin că operațiunile militare ale Pakistanului încalcă suveranitatea Afganistanului. O situație fragilă cu potențial de escaladare Deși ambele state afirmă că își doresc menținerea păcii, lipsa unui acord clar la Istanbul ar putea reaprinde conflictele de frontieră și amenința stabilitatea unei regiuni deja fragile. Pentru moment, armistițiul de la Doha rămâne valabil, dar viitorul relațiilor dintre Islamabad și Kabul depinde de rezultatul discuțiilor diplomatice din Turcia.

Antreprenorii ruși, sacrificați pentru bugetul războiului (sursa: Tass)
Internațional

Antreprenorii ruși, în pragul revoltei: taxele impuse pentru finanțarea războiului îi ruinează

Cel mai recent val de creșteri de impozite din Rusia, conceput pentru a consolida finanțele statului în contextul continuării războiului din Ucraina, amenință până la 10% dintre firmele mici. Antreprenorii ruși, sacrificați pentru bugetul războiului Mulți antreprenori avertizează că nu vor putea supraviețui noilor reguli fiscale și vor fi nevoiți să închidă afacerile sau să treacă în economia gri. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Rusia a început majorarea treptată a impozitelor încă din 2023, al doilea an de conflict, crescând impozitele pe venit și pe profit pentru a acoperi cheltuielile militare – cele mai ridicate de la sfârșitul Războiului Rece. Reducerea pragului de scutire de TVA lovește întreprinderile mici Noul regim fiscal prevede scăderea pragului anual de venituri pentru scutirea de TVA de la 60 de milioane la 10 milioane de ruble (aproximativ 123.000 de dolari). Măsura urmează să intre în vigoare în 2026, după aprobarea de către Parlament. „Este un șoc pentru toate întreprinderile mici”, a declarat Serghei Borisov, președintele organizației „Opora”, care reprezintă interesele sectorului IMM. Aceasta, împreună cu alte organizații, a trimis o scrisoare Parlamentului rus pentru a opri adoptarea inițiativei. Conform propunerilor, companiile cu venituri între 10 și 250 de milioane de ruble, până acum scutite de TVA, vor trebui să plătească un impozit de până la 5% și să angajeze contabili pentru gestionarea noilor obligații. Peste 700.000 de antreprenori, afectați direct Organizația Opora estimează că aproximativ 700.000 de antreprenori, adică o zecime din totalul clasei antreprenoriale din Rusia, vor fi afectați de noile reglementări. Un sondaj realizat în rândul a 11.000 de proprietari de afaceri arată că o treime plănuiesc să-și închidă activitatea, iar o proporție similară ar putea migra în economia informală, renunțând complet la plata impozitelor. „Am funcționat ani de zile într-un sistem simplificat și clar. Acum costurile vor exploda și nu știm cum vom supraviețui”, a declarat Serghei Pahomov, proprietar al unui magazin alimentar din centrul Moscovei. TVA mai mare pentru toți: 22% în loc de 20% Pe lângă schimbările care vizează IMM-urile, guvernul rus analizează și majorarea cotei generale de TVA de la 20% la 22%, o măsură care ar urma să aducă aproximativ 1.000 de miliarde de ruble la bugetul de stat. Banii ar urma să acopere cheltuielile militare și deficitul bugetar tot mai mare. Contribuția IMM-urilor la economia rusă Conform datelor Ministerului Economiei, întreprinderile mici și mijlocii generează peste 20% din PIB-ul Rusiei și angajează 31 de milioane de persoane, reprezentând circa 40% din forța de muncă națională. Guvernul speră ca noile măsuri fiscale să aducă 200 de miliarde de ruble (aproximativ 2,5 miliarde de dolari) în plus la buget. Însă organizația Opora estimează că impactul negativ asupra mediului de afaceri va depăși veniturile obținute: costurile suplimentare pentru companii ar putea ajunge la 420 de miliarde de ruble – dublul sumei pe care guvernul intenționează să o încaseze. Antreprenorii cer revizuirea măsurilor fiscale În scrisoarea adresată Parlamentului, reprezentanții mediului de afaceri au propus stabilirea pragului de TVA la 30 de milioane de ruble, în locul celor 10 milioane propuse. „Înțelegem necesitatea creșterii veniturilor bugetare pentru apărare și securitate, dar consecințele pentru microîntreprinderi vor fi devastatoare”, se arată în document. Confruntat cu criticile, ministrul Finanțelor, Anton Siluanov, a declarat în Parlament că este dispus să ajusteze propunerea, fără a oferi însă detalii suplimentare. Guvernul justifică măsura prin combaterea evaziunii Ministerul Finanțelor susține că reformele vor limita practicile frauduloase prin care companiile mari își împart activitatea în entități mai mici pentru a evita taxele. P rin reducerea pragului de scutire, autoritățile speră să descurajeze divizările artificiale și să crească transparența fiscală. „Luați bani de la cei mari, nu de la noi” – reacțiile micilor afaceri Antreprenorii consideră însă că vor fi victimele colaterale ale reformei. „Luați bani de la marii rechini, nu de la noi, cei mici. Deja ne storc de viață”, a spus Irina Pankratova, proprietara unui atelier de croitorie din Moscova. Și Anna Slavutina, creatoare de bijuterii cu trei magazine, avertizează că noul regim fiscal ar putea forța închiderea unor afaceri de familie. „Unul dintre magazinele noastre a fost pe pierdere tot anul. Clienții ne întreabă dacă vom închide. Ce le pot spune? Vom vedea. Dacă se întâmplă asta, statul va pierde impozite”, a spus antreprenoarea. O reformă fiscală care riscă să slăbească economia reală Deși Kremlinul justifică măsurile prin nevoia de a finanța efortul de război și de a reduce deficitul, efectele secundare asupra mediului de afaceri ar putea fi dramatice. Cu mii de firme mici în pragul falimentului, Rusia riscă să își împingă o parte semnificativă a economiei în zona informală, diminuând pe termen lung baza fiscală și încrederea antreprenorilor.

Trump, sceptic privind victoria Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump, declarații controversate despre conflictul din Ucraina: Războiul e un lucru ciudat

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat luni că nu crede că Ucraina va câștiga războiul împotriva Rusiei, deși nu a exclus complet această posibilitate. „Războiul e un lucru ciudat” „Încă ar putea să câștige. Nu cred că o vor face, dar tot ar putea să câștige. Nu am spus niciodată că vor câștiga, am spus că ar putea câștiga”, a afirmat liderul american, într-o conferință comună cu premierul australian Anthony Albanese, aflat în vizită oficială la Washington. În timpul declarațiilor, Trump a evitat să ofere o poziție fermă privind evoluția conflictului, menționând doar caracterul imprevizibil al războiului. „Războiul e un lucru foarte ciudat. Se întâmplă multe lucruri rele. Se întâmplă și lucruri bune”, a spus președintele SUA, fără a detalia la ce se referă. Washington, poziție ambiguă Afirmațiile sale vin pe fondul criticilor internaționale privind poziția ambiguă a Washingtonului față de sprijinul militar acordat Kievului. Potrivit Financial Times, Trump ar fi declarat în weekend că linia frontului ar trebui înghețată pentru a pune capăt conflictului, chiar dacă acest lucru ar însemna divizarea regiunii estice Donbas. Publicația, care citează surse anonime, afirmă că liderul american l-ar fi îndemnat pe Volodimir Zelenski, în timpul întâlnirii lor de vineri la Washington, să renunțe la întregul Donbas pentru a opri războiul. O astfel de mișcare ar reprezenta o victorie strategică pentru Vladimir Putin, care ar atinge astfel unul dintre principalele sale obiective din invazia lansată în februarie 2022. Trump neagă că i-ar fi cerut lui Zelenski să cedeze teritorii Rusiei Întrebat duminică de jurnaliști dacă i-a sugerat președintelui ucrainean să cedeze Donbasul Rusiei, Trump a răspuns ferm: „Nu. Nu am discutat niciodată despre asta.” Cu toate acestea, într-un interviu acordat postului Fox News, liderul american a spus că președintele rus „va lua ceva”, sugerând că o parte din teritoriile ocupate de Rusia vor rămâne, cel puțin temporar, sub controlul Moscovei. „Putin are o mulțime de proprietăți” În același interviu, Trump a descris regiunile ocupate de Rusia în Ucraina drept „proprietăți”, folosind o formulare care a stârnit critici în mediul diplomatic. „Adică, s-au luptat, și el are o mulțime de proprietăți”, a spus liderul de la Casa Albă, referindu-se la teritoriile capturate de armata rusă. Trump, posibilă întâlnire cu Vladimir Putin la Budapesta Donald Trump se pregătește pentru o posibilă întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, care ar putea avea loc la Budapesta. O asemenea întrevedere, dacă se va concretiza, ar fi prima între cei doi lideri de la revenirea lui Trump la Casa Albă și ar putea marca o schimbare de ton în politica externă americană privind războiul din Ucraina.

Rusia majorează TVA pentru finanțarea războiului (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

TVA crește la 22% pentru a finanța războiul din Ucraina, potrivit unui proiect al Finanțelor ruse

Rusia majorează TVA pentru finanțarea războiului. Ministerul de Finanțe de la Moscova a anunțat miercuri că intenționează să majoreze taxa pe valoarea adăugată (TVA) de la 20% la 22% începând de anul viitor. Măsura are ca scop acoperirea cheltuielilor militare generate de războiul din Ucraina, aflat în al patrulea an. Rusia majorează TVA pentru finanțarea războiului Președintele Vladimir Putin a semnalat săptămâna trecută că este favorabil unor majorări de taxe pentru a asigura finanțarea statului pe timp de război. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul El a amintit că Statele Unite au adoptat măsuri similare, crescând impozitele pentru cetățenii bogați în timpul războaielor din Coreea și Vietnam. Fonduri pentru apărare și securitate Potrivit ministerului, TVA-ul mai ridicat ar fi orientat în special spre apărare și securitate. În paralel, sunt luate în calcul și alte taxe suplimentare, inclusiv asupra companiilor din domeniul jocurilor de noroc. Obiectivele noului buget „Prioritatea strategică este de a asigura sprijin financiar pentru necesitățile de apărare și securitate ale țării și pentru asistența socială a familiilor celor care participă la operațiunea militară specială”, se arată într-un comunicat al ministerului. Autoritățile de la Moscova susțin că resursele suplimentare vor permite echiparea armatei cu arme și echipamente, plata salariilor militarilor, sprijinul pentru familiile acestora și modernizarea industriei de apărare. Ministerul de Finanțe afirmă că proiectul de buget al Rusiei pentru 2026 va fi „echilibrat și sustenabil”, în pofida presiunilor economice generate de conflict.

Veteranii de război, umiliți de stat (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Pentru un milion de lei pe lună, statul umilește veteranii și văduvele de război

Veteranii de război, umiliți de stat, după ce au luptat cu arma în mână în cel de-al doilea Război Mondial. Au supraviețuit celor mai sângeroase bătălii în urmă cu 80 de ani, chiar dacă au fost răniți pe front și au fost obligați să îndure umilința și gerul, în timp ce se scărpinau până la sânge să scape de păduchi. Veteranii de război, umiliți de stat Sacrificiul pentru țară a fost recompensat de statul român cu o indemnizație specială, care în medie ajunge la 916 lei lunar. O sumă infimă pentru un sacrificiu atât de mare. Citește și: PSD ar putea accepta concedieri în administrația locală, dacă Bolojan menține plafonarea prețurilor la alimente - surse, după discuțiile de la Cotroceni Dar Guvernul României, alcătuit de PSD, PNL, USR, UDMR și minorități, i-a obligat să mai facă un ultim sacrificiu pentru țară: să plătească fiecare o taxă de 10% din indemnizație, adică 91,6 lei lunar, pentru a contribui la asigurările sociale de sănătate. Culmea, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, nu s-a opus acestei ultime umilințe la care sunt supuși eroii României. Trimis să lupte la Cotul Donului la 21 de ani Lt. col. (rtr.) Nicolae Tănase s-a născut în urmă cu 104 ani în Comuna Gura Ialomiței. La vârsta de 21 de ani a fost înrolat în Regimentul 34 Infanterie Constanţa și trimis să lupte pe Frontul de Est.  A luat parte la luptele de la Cotul Donului, acolo unde Armata a 3-a Română a luptat pentru dezrobirea Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța. Nicolae Tănase a fost unul dintre militarii care au reușit să scape de încercuirea de la Cotul Donului, însă militarii din 16 divizii românești au căzut prizonieri. Dar fost rănit la braț și a stat o lună în spital. Pe lângă gloanțe, grenade și bombe, a fost nevoit să înfrunte frigul și păduchii. Rănit din nou, în Munții Tatra Căpitanul Emanoil Predoiu a expus situația dezastruoasă în care se afla atunci Armata pe frontul din URSS: „Majoritatea sunt degerați, răniți sau bolnavi. 90% dintre militari aveau degerături și 100% păduchi, așa de mulți încât îi vedeai imediat. Eu nu pot uita niciodată acest spectacol de mizerie omenească.” În septembrie 1944, Tănase a fost trimis pe Frontul de Vest. A supraviețuit Bătăliei de la Oarba de Mureș, dar a fost rănit apoi în altă bătălie.  Ministerul Apărării Naționale a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că Nicolae Tănase „a fost rănit în Munţii Tatra, a fost spitalizat în ţară în perioada martie 1945- iunie 1946, în iunie 1946 a fost lăsat la vatră.” A pierdut un ochi în război. Acum are 103 ani Un alt erou al României este col. (rtr.) Constantin Roșu, în vârstă de 103 ani. Acesta a fost pe front în perioada 18 martie 1944 – 05 iunie 1944 cu Regimentul 13 Infanterie. În timpul războiului și-a pierdut un ochi. A primit Medalia ,,Crucea Comemorativă a celui de-Al Doilea Război Mondial 1941- 1945”. În zilele noastre, se află în îngrijirea fiicei sale, fiind invalid de război. Eroii, taxați de stat în secret Col. (rtr.) Constantin Roșu și lt. col. (rtr.) Nicolae Tănase sunt doi din cei șapte „mari mutilați invalizi” ai României pe care Guvernul i-a obligat de 1 august 2025 să plătească taxa de 10% pentru asigurările sociale de sănătate (CASS). Întreaga situație scandaloasă a început la scurt timp după ce noul Guvern, condus de Ilie Bolojan a fost învestit de Parlament. Atunci, coaliția formată din partidele PSD, PNL, USR, UDMR și minorități a decis ca pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 lei să plătească o taxă de 10% pentru CASS. Însă nu s-a suflat o vorbă despre impozitarea indemnizațiilor veteranilor de război. Subiectul nu a fost pomenit public nici de premierul Ilie Bolojan, nici de Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, nici de Dominic Fritz, președintele USR. Și nici măcar de useristul Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, sau de pesedistul Florin Manole, actualul ministru al Muncii, deși toți știau că urmează să fie impozitate indemnizațiile veteranilor de război. Totul s-a aflat după 1 august 2025, atunci când veteranii de război și văduvele de război au primit o indemizație mai mică cu 10%. 347 de veterani de război DeFapt.ro a solicitat Casei Naționale de Pensii Publice, aflată în subordinea Ministerului Muncii, respectiv a pesedistului Florin Manole, să comunice câți veterani de război primesc indemnizație pentru au luptat pe front și care este valoarea medie a acesteia. Din răspunsul oficial al Casei Naționale de Pensii Publice rezultă că România mai are în acest moment „7 mari mutilați invalizi I, II, III; 11 văduve de război; 347 veterani de război; 53 accidentați în afara serviciului ordonat; 11.604 văduve de veteran de război”. Tot din răspunsul oficial mai aflăm că „indemnizația medie este de 916 lei”. Statul, mai bogat cu 1,1 milioane de lei lunar de pe urma veteranilor Practic, de la cei șapte invalizi de război, statul încasează lunar 641 lei. Adică aproape 7.700 lei anual. De la cele 11 văduve de război se colectează puțin peste 1.000 lei lunar. Iar cei 347 de veterani de război contribuie la CASS cu aproape 32.000 lei lunar. În total, sunt 12.011 persoane de la care se colectează lunar puțin peste 1,1 milioane lei pentru CASS, adică în jur de 220.000 euro.  Fostul ministru Budăi dă vina pe PNL și USR DeFapt.ro a încercat să afle cine din Guvernul Bolojan a avut inițiativa de a impozita indemnizațiile invalizilor de război, a veteranilor de război și a văduvelor de război. Pesedistul Marius Budăi, fostul ministru al Muncii, nu a știut să spună cine anume a propus taxarea indemnizațiilor veteranilor de război. „În coaliție, știți foarte clar, că a fost susținută de domnul premier (Ilie Bolojan - n.r.) și PNL și USR. PSD s-a opus”, a declarat Marius Budăi. Întrebat de ce PSD și-a asumat, totuși, răspunderea împreună cu premierul Ilie Bolojan și cu celelalte partide pentru taxarea indemnizațiilor, Marius Budăi a spus că „PSD nu a vrut să destabilizeze coaliția. (...) Sper că nu îmi faceți mie un proces de intenție sau PSD care ne-am opus la această măsură.” Ministrul Manole nu știe ce a declarat Nazare Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, nu a vrut să răspundă de ce USR a susținut impozitarea indemnizațiilor primite de veteranii și văduvele de război.  Pesedistul Florin Manole, actualul ministru al Muncii, a declarat că nu știe cine a avut această inițiativă, deși Casa Națională de Pensii Publice se află în subordinea sa.  „Propunerea domnului Ilie Bolojan a fost aceea de a elimina toate scutirile posibile. PSD nu a susținut măsura în coaliție. Nu e majoritar în coaliție. A fost o discuție în cinci. Și dacă ai o părere, iar ceilalți au altă părere, atunci părerea ta nu are câștig de cauză”, a declarat Florin Manole. Întrebat de ce nu s-a vorbit public despre impozitarea indemnizațiilor, așa cum s-a vorbit despre taxarea pensiilor înainte de asumarea răspunderii, ministrul PSD Florin Manole a dat un răspuns halucinant. „Vă spun sincer, chiar nu am urmărit ce a declarat ministrul Finanțelor în legătură cu pachetul fiscal. Chiar nu am urmărit. Implementarea CASS este la noi. Toate scutirile pe fiscal sunt în Codul Fiscal. Codul Fiscal nu poate fi modificat de ministrul Muncii”, a declarat ministrul Florin Manole de la PSD.     PSD își atacă propriul pachet fiscal Deși a susținut pachetul fiscal prin care se impozitează și pensiile veteranilor de război, PSD a inițiat un proiect de lege prin care vrea să scutească de plata CASS mamele și eroii care au luptat. „Noi considerăm că anumite scutiri de la plata CASS trebuie să rămână și la mame, și la veterani, și așa mai departe. Am propus în parlament repararea acestui lucru. Această propoziție conține tot adevărul care a fost repetat public de toți cei de la PSD”, a mai precizat Florin Manole. Până când va fi adoptată inițiativa PSD, eroi precum col. (rtr.) Constantin Roșu și lt. col. (rtr.) Nicolae Tănase vor plăti lunar statului 10% din indemnizația de veterani de război.    

Filmele europene finanțează indirect războiul Rusiei (sursa: Facebook/Eurimages)
Eveniment

Filmele europene finanțează bugetul militar al Rusiei, inclusiv din fonduri UE, avertizează Ucraina

Filmele europene finanțează indirect războiul Rusiei. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Kremlinul a folosit exporturile de hidrocarburi pentru a-și finanța războiul. Mai puțin vizibil este însă un alt flux economic: difuzarea filmelor europene în cinematografele rusești. Filmele europene finanțează indirect războiul Rusiei Potrivit unei scrisori transmise de delegația ucraineană către Consiliul de Administrație al Eurimages, această practică este „imposibil de apărat moral, politic și economic”. Citește și: Fosta judecătoare Camelia Bogdan îl acuză pe procurorul general de complicitate la "spălarea" lui Dan Voiculescu Între februarie 2022 și 9 mai 2024, un total de 373 de filme europene au fost lansate în Rusia. Dintre aceste producții, 34 au fost cofinanțate de Eurimages, generând încasări la box office de 5 milioane de dolari. Conform delegației ucrainene, banii intră indirect în bugetul Federației Ruse prin TVA, taxe pe venit și impozite de import. Kiev subliniază că această sumă echivalează cu achiziția a circa 1.150 de drone FPV, utilizate de armata rusă în atacurile împotriva civililor și infrastructurii din Ucraina. Distribuitorii ruși blochează piețele baltice și ucrainene Scrisoarea atrage atenția și asupra practicii distribuitorilor ruși de a cumpăra pachete de drepturi care includ și alte țări, în special republicile baltice și Ucraina. Acest lucru blochează accesul distribuitorilor locali la filme finanțate de Eurimages pentru piața lor de cinema, televiziune sau platforme VOD. Exemple de filme difuzate în Rusia Printre producțiile vizate se află cinci coproduse de Spania: La abuela (Franța), regizat de Paco Plaza; As Bestas (Franța), de Rodrigo Sorogoyen; Alcarras (Italia), de Carla Simon; Cerdita (Franța), de Carlota Pereda; Robot Dreams (Franța), de Pablo Berger. Filmul La abuela a generat cele mai mari încasări (136.881 de dolari), urmat de Robot Dreams (69.724 de dolari). Pe listă apar și titluri internaționale de prestigiu, precum Cea mai rea persoană din lume, nominalizat la Oscar, și Marea frumusețe de Paolo Sorrentino, lansat în Rusia în 2023. În timp ce Europa continuă să fie prezentă pe piața rusească, marile studiouri americane – Disney, Universal, Sony Pictures, Warner Bros. și Paramount – au încetat să își difuzeze filmele în Rusia încă de la începutul invaziei. Ucraina cere reguli clare și sancțiuni Delegația ucraineană solicită ca Eurimages să introducă reguli obligatorii care să interzică exploatarea filmelor finanțate de acest fond în Federația Rusă. Propunerea include obligativitatea păstrării drepturilor teritoriale față de Rusia și încurajarea unor alternative, precum proiecțiile academice sau platforme cu acces gratuit. Poziția Eurimages și a Spaniei Pe 21 iulie, Eurimages a emis o declarație publică prin care a recomandat producătorilor să evite difuzarea filmelor în Rusia, însă fără a introduce sancțiuni obligatorii. Secretariatul organizației a subliniat că propunerea de măsuri suplimentare revine Consiliului de Administrație. Camilo Vazquez Bello, reprezentant al Institutului de Cinematografie și Arte Audiovizuale (ICAA) din Spania, a precizat că Madridul susține inițiativa și că „forța măsurilor trebuie să se bazeze pe unitatea de acțiune a țărilor europene”. Ce este Eurimages Eurimages este un fond cultural activ din 1989, parte a Consiliului Europei, reunind 38 dintre cele 46 de state membre, inclusiv Ucraina. Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei la scurt timp după lansarea invaziei.

Medvedev acuză Finlanda, cere despăgubiri uriașe (sursa: TASS)
Internațional

Medvedev cere 244 de miliarde de dolari de la Finlanda, pe care o acuză că vrea să atace Rusia

Medvedev acuză Finlanda, cere despăgubiri uriașe. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a lansat luni noi acuzații la adresa Finlandei, susținând că aceasta urmează un curs de confruntare cu Rusia după aderarea la NATO. Medvedev acuză Finlanda, cere despăgubiri uriașe Într-un articol publicat de agenția rusă TASS, Medvedev a afirmat că Helsinki ar pregăti „un cap de pod pentru un atac asupra Rusiei”. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Medvedev a cerut din nou Finlandei despăgubiri pentru al Doilea Război Mondial, susținând că Rusia nu mai este obligată de tratatul de pace din 1947, care limita pretențiile la 300 de milioane de dolari. Oficialul afirmă că valoarea actualizată a pagubelor ar fi de 20 de trilioane de ruble (aproximativ 244 de miliarde de dolari). Oficialul rus, în prezent vicepreședinte al Consiliului Național de Securitate al Federației Ruse, a precizat că în Laponia au fost create structuri de comandă ale armatei finlandeze, „în imediata vecinătate a frontierei cu Rusia”. Potrivit lui Medvedev, aceste măsuri confirmă că NATO consideră Rusia drept stat inamic. „Noua doctrină a Finlandei” Articolul, intitulat „Noua doctrină a Finlandei: Prostie, minciuni, ingratitudine”, denunță politica de securitate adoptată de Helsinki. Medvedev acuză Finlanda că, sub pretext defensiv, a ales confruntarea și încalcă acorduri istorice. Finlanda, de la neutralitate la aderarea la NATO După decenii de neutralitate, Finlanda și Suedia au decis să adere la NATO ca reacție la invazia rusă din Ucraina. Moscova consideră acum că eforturile Finlandei de a-și consolida apărarea reprezintă o amenințare directă.

Trump acuză Europa că „atacă” Google (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Google stârnește un nou război UE-Trump, după ce compania americană a fost amendată de Bruxelles

Trump acuză Europa că „atacă” Google. Președintele SUA, Donald Trump, a criticat dur Uniunea Europeană după ce Comisia Europeană a aplicat o amendă de 2,95 miliarde de euro gigantului Google. Liderul american a scris pe rețeaua sa Truth Social că Europa a „atacat o altă mare companie americană” și a amenințat cu sancțiuni comerciale. Trump acuză Europa că „atacă” Google Trump a avertizat că, dacă UE nu renunță la amenzile „nedrepte” impuse Google și Apple, va fi „constrâns” să declanșeze mecanismul de taxe vamale punitive prevăzut de „Secțiunea 301”. Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 El a cerut ca „Uniunea Europeană să înceteze imediat aceste practici împotriva companiilor americane”. Google, acuzată că abuzează de poziția dominantă Comisia Europeană a stabilit că Google și-a favorizat propriile servicii de publicitate în detrimentul furnizorilor concurenți. Potrivit anchetei, compania ar fi abuzat de poziția dominantă încă din 2014 pentru a-și avantaja produsele. Deși a fost mai reținut față de sectorul tehnologic în primul său mandat, Trump, în vârstă de 79 de ani, beneficiază acum de sprijinul celor mai mari companii americane din domeniu, care s-au raliat masiv de partea sa după revenirea la putere.

Personajul Ceburașka, armă de propagandă rusă (sursa: ilpost.it/youtube)
Eveniment

Ceburașka, eroul de desene animate folosit de Rusia ca propagandă pentru războiul contra Ucrainei

Personajul Ceburașka, armă de propagandă rusă. Personajul de desene animate Ceburașka, simbol al copilăriei pentru generații întregi din Uniunea Sovietică și Europa de Est, a fost transformat de regimul de la Moscova într-o armă de propagandă rusă. În mod ironic, creatorul personajului, Eduard Uspenskij, a condamnat anexarea Crimeei în 2014, declarând că „90% dintre ruși sunt idioți”. Personajul Ceburașka, armă de propagandă rusă Dintr-un erou al inocenței și prieteniei, micul animăluț a devenit, după invazia Ucrainei, un simbol patriotic folosit pe front și în campaniile de mobilizare. Citește și: Un fost membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan: "e bine să treci strada când i se pune pata pe tine" Ceburașka a fost creat în 1966 de scriitorul Eduard Uspenskij și a devenit rapid un erou iubit prin povești și mai ales prin seria animată lansată în 1969, datorită artistului Leonid Șvarcman. Personajul, cu urechi mari și căzute, ochi disproporționat de mari și blăniță maro, a cucerit inimile copiilor. În poveste, Ceburașka este un animăluț exotic, găsit adormit într-o ladă de portocale la Moscova, pierdut și fără identitate. Crocodilul Genja, cetățean sovietic exemplar, îi oferă un nume și un rost. Supranumit „Ceburașka” (aluzie la Che Guevara), personajul a devenit simbolul copilăriei sovietice, un fel de Mickey Mouse al Rusiei și al Europei de Est. Ceburașka și războiul din Ucraina După 2022, imaginea lui Ceburașka a fost radical transformată. Din personaj inocent, a devenit simbol militar și de propagandă rusă: apărut pe ecusoane de soldați, reprezentat în uniformă și cu arme, transformat în figurine trimise pe front de copiii organizației paramilitare Junarmija. Mai mult, un aruncător de flăcări a fost botezat „MLRS Ceburașka”. În paralel, filmul Ceburașka, lansat în 2023, a devenit cel mai vizionat film din istoria cinematografiei ruse, confirmând puterea sa simbolică în cultura populară. De la mascotele olimpice la simbol de război Nu este pentru prima dată când Ceburașka a fost folosit ca simbol național. Între 2004 și 2010, el a fost mascota echipei olimpice ruse, a apărut pe timbre și chiar pe o monedă de 25 de ruble. Dar odată ce Ucraina a interzis cărțile și desenele animate cu Ceburașka, catalogându-l „ocupant”, Rusia a reacționat transformând personajul într-un simbol patriotic și militar. Pe Telegram, platformă unde coexistă naționalismul și disidența rusă, s-au răspândit rapid apeluri pentru a-l folosi pe Ceburașka ca emblemă a propagandei. Precedente istorice: desene animate folosite în război Fenomenul nu este unic. În timpul Al Doilea Război Mondial, Statele Unite au folosit intens desene animate ca propagandă de război: Donald Duck a devenit soldat american. Filmul The Führer’s Face (1943), unde Donald ironizează nazismul, a câștigat un Oscar. Tex Avery l-a transformat pe lupul din Cei trei purceluși într-un alter-ego al lui Hitler. Popeye a apărut în Spinach Fer Britain (1943), luptând împotriva germanilor. Comics-urile americane au jucat un și ele un rol decisiv în mobilizarea opiniei publice. În 1940, Superman îi capturează pe Hitler și Stalin, iar Captain America devine un simbol al patriotismului american, luptând împotriva naziștilor. Infantilizarea războiului – o armă psihologică Transformarea lui Ceburașka în armă a propagandei ruse în Ucraina demonstrează puterea psihologică a infantilizării războiului. Folosirea personajelor dragi copiilor face conflictul să pară mai puțin înfricoșător, estompând imaginea morților și a violenței. Această strategie psihologică are un rol crucial: un popor care se teme mai puțin este mai ușor de mobilizat.

Iran avertizează: suntem gata de război (sursa: IRNA)
Internațional

Nu există nici un armistițiu între Iran și Israel, avertizează Teheranul

Iran avertizează: suntem gata de război. Prim-vicepremierul iranian Mohammad Reza Aref a declarat luni că tensiunile cu Israelul ar putea escalada rapid într-un nou conflict militar. Oficialul a subliniat că, la peste două luni de la confruntările violente din iunie, „nu există un armistiţiu real”, ci doar o încetare temporară a ostilităţilor. Atacul-surpriză al Israelului asupra Iranului Pe 13 iunie, Israelul a lansat sute de lovituri asupra teritoriului iranian, vizând în special obiective militare şi nucleare. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma În atacuri au fost ucişi cercetători implicaţi în programul nuclear iranian şi ofiţeri de rang înalt ai armatei. Iranul a ripostat prin tiruri de rachete şi drone, direcţionate atât asupra Israelului, cât şi asupra celei mai importante baze americane din Orientul Mijlociu, situată în Qatar. Implicarea SUA și încetarea temporară a ostilităților La rândul lor, Statele Unite au efectuat pe 22 iunie bombardamente asupra unor obiective nucleare iraniene. Două zile mai târziu, Washingtonul a anunţat o încetare a ostilităţilor, însă fără un acord formal între părţi. Iran avertizează: suntem gata de război „Trebuie să fim gata în orice moment pentru confruntare. Astăzi, noi nici măcar nu suntem într-o situaţie de armistiţiu”, a declarat Mohammad Reza Aref. Yahya Rahim Safavi, consilier militar al liderului suprem Ali Khamenei, a întărit mesajul, afirmând că Iranul pregăteşte planuri pentru „cel mai rău scenariu”. „Nu există în prezent un veritabil armistiţiu. Suntem în fază de război, şi acesta poate izbucni în orice moment. Nu există protocol, reglementare sau acord nici cu israelienii, nici cu americanii”, a subliniat Safavi. Bilanțul conflictului din iunie Potrivit autorităţilor de la Teheran, peste o mie de persoane au fost ucise în Iran în timpul confruntărilor din iunie. Israelul a raportat, la rândul său, 28 de morţi. În timp ce responsabilii iranieni afirmă că ţara lor este pregătită pentru o nouă confruntare, oficialii insistă că Teheranul nu caută războiul. Puterile occidentale şi Israelul acuză Iranul că urmăreşte să se doteze cu arme nucleare, acuzaţii respinse de Teheran, care susţine că programul său are doar scopuri civile.

India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

India finanțează războiul Rusiei prin cumpărarea petrolului, acuză un consilier de top al lui Trump

India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA. Stephen Miller, adjunct al politicii Casei Albe și una dintre cele mai influente figuri din cercul apropiat al lui Trump a lansat acuzații dure la adresa Indiei, susținând că prin achizițiile continue de petrol rusesc, New Delhi contribuie indirect la finanțarea războiului din Ucraina. Declarațiile vin în contextul în care Trump intensifică presiunile asupra partenerilor internaționali pentru a izola economic Moscova. India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA Stephen Miller a declarat că „nu este acceptabil ca India să continue să finanțeze acest război prin achiziționarea de petrol de la Rusia”. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Afirmația a fost făcută în cadrul emisiunii Sunday Morning Futures difuzată de Fox News. Potrivit lui Miller, criticile lui Trump la adresa Indiei reflectă o nemulțumire profundă în ceea ce privește poziția New Delhi-ului în contextul conflictului ruso-ucrainean. India, comparată cu China în privința importurilor de petrol rusesc „Oamenii vor fi șocați să afle că India este practic la același nivel cu China în ceea ce privește achizițiile de petrol rusesc. Este stupefiant”, a spus Miller. Declarațiile sale se numără printre cele mai vehemente critici formulate de administrația Trump la adresa unui partener-cheie din regiunea Indo-Pacifică. New Delhi nu renunță la importurile de energie din Rusia Până în prezent, ambasada Indiei la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Totuși, surse guvernamentale indiene au declarat că India nu intenționează să renunțe la importurile de petrol din Rusia, în ciuda presiunilor americane. Noi amenințări din partea lui Trump Ca răspuns la poziția Indiei, administrația Trump a introdus vineri un tarif vamal de 25% pentru produsele indiene. Măsura vine pe fondul continuării achizițiilor indiene de echipamente militare și resurse energetice din Rusia. Donald Trump a avertizat că ar putea impune tarife și mai dure – de până la 100% – asupra importurilor din țările care continuă să cumpere petrol rusesc, dacă Moscova nu ajunge la un acord de pace semnificativ cu Ucraina. Relația Trump-Modi: între presiune și diplomație Deși criticile au fost ferme, Miller a ținut să sublinieze relația „extraordinară” dintre Donald Trump și prim-ministrul indian Narendra Modi. Oficialul a sugerat că există spațiu pentru dialog și negocieri.

Intrarea României în război, știre falsă (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Interne, Romania)
Eveniment

Clipuri false, generate cu inteligență artificială, anunță intrarea României în război

Intrarea României în război, știre falsă. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) trage un semnal de alarmă cu privire la apariția unor materiale video false, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, care îl prezintă pe prim-ministrul Ilie Bolojan anunțând intrarea României în război, începând cu luna septembrie 2025. Intrarea României în război, știre falsă Potrivit unui comunicat emis marți de Biroul de presă al MAI, videoclipurile care circulă în mediul online sunt complet false și fac parte dintr-o campanie de dezinformare menită să creeze panică și să submineze încrederea publică. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD „Aceste clipuri sunt false și fac parte dintr-o acțiune de manipulare intenționată a opiniei publice. Prim-ministrul României nu a susținut astfel de declarații, iar România nu intră în război”, precizează MAI. Apel la responsabilitate și verificarea surselor MAI le solicită cetățenilor să manifeste prudență și să nu distribuie informații neverificate. Într-o postare pe pagina oficială de Facebook, instituția subliniază importanța discernământului în fața conținutului manipulativ: „Vă încurajăm să verificați sursele și să nu distribuiți conținut neverificat.” Măsuri active împotriva dezinformării Această intervenție a MAI face parte dintr-o serie de măsuri active adoptate pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare care afectează stabilitatea socială. MAI subliniază că aceste acțiuni compromit încrederea în instituțiile statului și în persoanele care își exercită cu seriozitate atribuțiile: „MAI acționează pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare care afectează încrederea în instituțiile statului și în oamenii care își fac datoria cu seriozitate.” Vigilență în fața manipulării Ministerul Afacerilor Interne solicită cetățenilor să fie vigilenți în fața conținutului video manipulat, să verifice sursele oficiale și să nu răspândească informații neconfirmate. Într-o eră a tehnologiilor avansate, în care inteligența artificială poate fi folosită pentru a distorsiona realitatea, responsabilitatea individuală devine esențială pentru protejarea adevărului și a încrederii publice.

Estul României, abandonat strategic la război (sursa: Facebook/MApN)
Economie

Estul României va fi abandonat în eventualitatea unui conflict cu Rusia, arată o analiză

Estul României, abandonat strategic la război, arată o analiză profundă a infrastructurii rutiere existente, dar și a celei în construcție. Estul României, abandonat strategic la război Dacă Autostrada A7 va fi finalizată în 2028, iar Moldova nu dispune de infrastructură defensivă proprie, ar putea fi aceasta, de fapt, un coridor de evacuare și nu unul de apărare? Citește și: Nicușor Dan va propune șefi la SRI și SIE care nu provin nici din servicii, nici din politică Într-un asemenea scenariu, regiunea Moldovei pare mai degrabă „disponibilizată” strategic decât protejată, asigurând adâncimea necesară unui potențial teatru de operațiuni desfășurat pe teritoriul României. Prin urmare, nu cumva adevăratul „flanc estic” este, de fapt, sud-estul țării, cu accent pe Muntenia și Dobrogea? Investițiile recente – finalizarea podului suspendat de la Brăila, modernizarea porturilor Galați și Constanța, inclusiv prin reactivarea infrastructurii feroviare și rutiere aferente – par să indice această direcție de dezvoltare strategică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră