marți 01 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

653 articole
Eveniment

UE recomandă un kit de supraviețuire în cazul unui război. Ce ar trebui să conțină acesta

Kit de supraviețuire recomandat de UE. Uniunea Europeană îndeamnă cetățenii din toate statele membre să își pregătească un kit de supraviețuire care să le permită să supraviețuiască în mod autonom timp de 72 de ore în cazul unui război, al unei catastrofe naturale sau al altor crize majore. Kit de supraviețuire recomandat de UE Potrivit Politico, un document de 17 pagini emis de Comisia Europeană detaliază această recomandare și evidențiază nevoia de a avea suficiente rezerve de alimente și provizii esențiale. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Documentul este intitulat Strategia de pregătire a Uniunii și subliniază: „În cazul unor perturbări extreme, perioada inițială este cea mai critică.” Crizele recente – fie pandemii, inundații, atacuri cibernetice sau conflicte militare – au demonstrat că Europa nu își mai permite să rămână într-o stare de reacție. Strategia urmărește crearea unei Uniuni sigure și reziliente, capabilă să anticipeze și să gestioneze pericolele, indiferent de natura sau sursa lor. Ce ar trebui să conțină acest kit? Pe platforma X, comisara europeană Hadja Lahbib a publicat o versiune specială a videoclipului „What’s in my bag”, prezentând conținutul geantei sale de urgență în varianta „ediție de supraviețuire”: ochelari, acte de identitate, o lanternă. Hadja Lahbib scoate succesiv o brichetă, apoi o sticlă de apă, un cuțit elvețian și medicamente esențiale. Kitul trebuie să mai conțină mâncare neperisabilă, bani cash și un încărcător de telefon sunt, de asemenea, în trusa sa de supraviețuire. "Pregătit pentru orice. Acesta trebuie să fie noul nostru mod de viață european", a scris ea în subtitrarea videoclipului ei. Ghiduri pentru cetățeni Un oficial european citat de Euronews a declarat că obiectivul este ca „toată lumea, la niveluri diferite, să dețină, într-un fel, un manual despre ce trebuie făcut când pornesc sirenele de alarmă”. Unele state europene, precum Suedia, au început deja să distribuie ghiduri de pregătire pentru populație, în special în eventualitatea unui conflict armat.  

Kit de supraviețuire recomandat de UE (sursa: pexels/Julia M Cameron)
România pregătește un buget de război (sursa: Facebook/MApN))
Eveniment

România pregătește un buget de război în 2025. Guvernul încearcă să-i calmeze pe conspiraționiști

România pregătește un buget de război anul acesta, însă fără nici o legătură cu conflictul armat din Ucraina, arată Guvernul. România pregătește un buget de război În ultimele zile, pe rețelele sociale a circulat imaginea unei adrese trimise Consiliului Județean Timiș de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat. Citește și: Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România” Documentul vorbește de "prețul cartelelor pentru consumul raționalizat (...) în vederea întocmirii Proiectului bugetului pentru război". Adresa este datată 11 martie 2025. Guvernul a confirmat că, în prezent, lucrează la un buget pentru război, dar a explicat că demersul este unul periodic. Al șaselea buget de război din ultimii 20 de ani "Biroul de presă al Guvernului atrage atenția asupra unei știri false care circulă în mediul on-line cu intenția de a genera emoții negative în spațiul public. Documentul real care circulă pe rețele sociale Ținem să precizăm că solicitarea la care face referire postarea care se răspândește în mediul on-line nu înseamnă în niciun fel intrarea țării în vreun conflict, ci este doar o procedură periodică inițiată de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRPS) și autoritățile locale competente. De 22 de ani România are o lege, nr. 477/2003, care prevede ca odată la patru ani  țara noastră să își contureze măsurile de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare. Demersuri și proceduri similare s-au mai desfășurat în anii 2021, 2017, 2013, 2009, 2005. Ultimul ciclu de pregătire s-a încheiat la finalul anului trecut, ceea ce declanșează proceduri firești pentru realizarea unui nou buget privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare. Prin urmare, procedurile începute fac parte dintr-un calendar repetitiv și firesc în baza legislației menționate. Atragem atenția celor care văd aceste postări în on-line că extragerea de concluzii manipulatoare în baza unor informații reale reprezintă un instrument de dezinformare folosit cu rea-credință.", a arătat Executivul într-o precizare. Valabil timp de patru ani Într-adevăr, potrivit legii 477/2003, articolul 1, "(1) Pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare este parte componentă a securității naționale și are la bază prevederile Constituției, ale legilor țării și ale documentelor privind planificarea apărării naționale, precum și obligațiile asumate de România prin tratate și alte înțelegeri internaționale. (2) Pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare cuprinde ansamblul de măsuri și de acțiuni care se stabilesc și se realizează din timp de pace, în vederea utilizării potențialului economic și uman al țării, pentru satisfacerea nevoilor de apărare și asigurarea continuității activităților economico-sociale în caz de mobilizare sau de război.  (3) Resursele materiale, umane și financiare prevăzute a fi utilizate în caz de mobilizare sau de război pot fi folosite și la instituirea stării de urgență și a stării de asediu, conform legii." Același act normativ mai arată (art. 11, alin. 1) că "Proiectul planului de mobilizare și proiectul bugetului de stat pentru război se dimensionează pentru o perioadă de un an, sunt aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și au valabilitate timp de 4 ani."  

Polonia, program de pregătire militară voluntară (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Polonia se pregătește de război: instruiește 100.000 de voluntari și inventariază adăposturile

Polonia, program de pregătire militară voluntară. Premierul polonez Donald Tusk a anunțat lansarea unui program ambițios de pregătire militară voluntară, care vizează instruirea a 100.000 de voluntari până în 2027. Inițiativa face parte dintr-o strategie mai amplă de întărire a capacităților de apărare ale Poloniei, pe fondul tensiunilor din regiune. Polonia, program de pregătire militară voluntară În cadrul unei ședințe de guvern, Donald Tusk a subliniat importanța acestui program: „Cel mai important lucru pentru noi este ca orice persoană interesată să poată participa la o astfel de instruire până în 2026. Citește și: EXCLUSIV Loialitatea membrilor "sectei" lui Călin Georgescu, "Pământul Strămoșesc", testată cu ajutorul unui soft Este o sarcină dificilă, dar ştiu că este realizabilă.” Premierul a explicat că, alături de armata profesionistă și Forța de Apărare Teritorială, este necesară crearea unei armate de rezerviști bine pregătite. Acest program va permite formarea a 100.000 de voluntari pe an, consolidând astfel structura de apărare a Poloniei. Sistem de instrucție militară obligatorie pentru bărbați Printre măsurile anunțate de Tusk se numără și implementarea unui sistem de pregătire militară obligatorie pentru fiecare bărbat, până la sfârșitul anului. Această inițiativă vine în contextul războiului din Ucraina și al creșterii tensiunilor cu Rusia. De asemenea, premierul polonez dorește retragerea țării din tratatele internaționale care interzic minele antipersonal și munițiile cu dispersie, pentru a spori capacitatea de apărare. „Cursa înarmării” – o nouă strategie europeană? Într-o declarație făcută la Bruxelles, în timpul unui summit european, Tusk a pledat pentru o intensificare a eforturilor de înarmare ale Europei: „Europa trebuie să accepte această provocare, această cursă a înarmării. Și trebuie să o câștige.” Premierul polonez a subliniat că Uniunea Europeană are potențialul de a învinge Rusia într-o confruntare militară, financiară sau economică. Creșterea bugetului Apărării la 5% din PIB Donald Tusk a propus majorarea bugetului polonez pentru apărare la 5% din PIB, aliniindu-se astfel cererii fostului președinte american Donald Trump. În prezent, Polonia alocă deja 4,7% din PIB Apărării, de peste două ori mai mult decât angajamentul de 2% asumat de statele membre NATO. Inventarierea și modernizarea adăposturilor subterane Ca parte a măsurilor de securitate, Ministerul de Interne polonez a inițiat actualizarea registrului adăposturilor din întreaga țară. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Conform noilor reglementări, fiecare clădire publică cu o suprafață de peste 2.500 mp și cel puțin 100 de persoane în interior trebuie să fie dotată cu un adăpost cu o capacitate minimă de 50 de persoane. În 2023, Corpul Național de Pompieri a realizat un inventar al adăposturilor existente, identificând spațiu pentru aproximativ 300.000 de persoane în adăposturi antiaeriene și locuri temporare de refugiu pentru 1,1 milioane de persoane. Totuși, un audit ulterior a contestat fiabilitatea acestor date, evidențiind riscul unei „false senzații de securitate”.

Lavrov iubește SUA și acuză Europa (sursa: TASS)
Internațional

Nouă declarație de dragoste a Moscovei pentru Trump: SUA vor pace în Ucraina, Europa vrea război

Lavrov iubește SUA și acuză Europa. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că, spre deosebire de Statele Unite, Europa ar fi interesată ca războiul din Ucraina să continue. Într-un interviu Lavrov a susținut că administrația americană actuală își dorește încheierea conflictelor globale. Lavrov iubește SUA și acuză Europa „După mandatul lui Joe Biden, la Casa Albă au ajuns oameni care vor să fie ghidați de bun-simț. Citește și: Cota lui Georgescu la pariuri continuă să se prăbușească. Depunerea candidaturii, anulată subit Ei spun deschis că își doresc pace. Cine cere ca petrecerea războiului să continue? Europa”, a afirmat Lavrov. Șeful diplomației ruse a subliniat că, deși Statele Unite urmăresc să rămână principala putere mondială, Washingtonul și Moscova pot coopera pragmatic atunci când interesele lor coincid. „Donald Trump este un pragmatic. Obiectivul său este încă MAGA – Make America Great Again. Acest lucru dă politicii americane un caracter uman și plin de viață. De aceea este interesant să colaborezi cu el”, a adăugat Lavrov. „Toate tragediile lumii își au originea în Europa” În cadrul interviului, Lavrov a lansat critici dure la adresa Europei, pe care o acuză de responsabilitate istorică pentru conflictele globale. „În ultimii 500 de ani, toate tragediile din lume au pornit din Europa sau au fost provocate de politica europeană”, a declarat Lavrov. Totuși, referitor la actualul conflict din Ucraina, oficialul rus susține că Statele Unite nu ar fi avut un rol major în declanșarea acestuia. „Dacă privim în urmă, americanii nu au fost cei care au instigat aceste evenimente”, a spus el. Drepturile vorbitorilor de rusă Ministrul rus de externe a criticat lipsa unei explicații clare din partea liderilor europeni privind drepturile minorității rusofone din Ucraina, în contextul planurilor de pace europene. De asemenea, Lavrov a respins posibilitatea ca trupele europene de menținere a păcii să fie desfășurate în Ucraina. Potrivit acestuia, o astfel de decizie ar confirma că motivele care au dus la război persistă și astăzi. „Nu vrem să fim antieuropeni, dar situația actuală nu face decât să confirme ceea ce au spus mulți istorici”, a concluzionat Lavrov, reiterând poziția Moscovei față de sprijinul european acordat Kievului.

Trump acuză Ucraina pentru începerea războiului (sursa: BBC)
Internațional

VIDEO Trump, atac brutal la Zelenski: Nu trebuia să înceapă războiul, trebuia să facă o înțelegere

Trump acuză Ucraina pentru începerea războiului. Președintele american Donald Trump a declarat marți că Ucraina poartă responsabilitatea pentru invazia pe scară largă lansată de Rusia în 2022. Afirmațiile sale vin în urma negocierilor dintre miniștrii de externe ai SUA și Rusia la Riad, discuții din care Ucraina a fost exclusă. Trump acuză Ucraina pentru începerea războiului Într-un interviu acordat BBC la Mar-a-Lago, Trump a criticat reacția președintelui Zelenski, care denunțase negocierile ca fiind „discuții despre Ucraina, fără Ucraina”. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Într-un atac direct la adresa liderului ucrainean, Trump a susținut că Zelenski putea ajunge la un acord înainte ca războiul să înceapă. „Nu trebuia niciodată să începeți asta. Puteați ajunge la o înțelegere”, a afirmat Trump, sugerând că Ucraina este vinovată pentru conflict. De asemenea, fostul președinte american a declarat că, dacă ar fi fost la putere în 2022, ar fi negociat un acord care ar fi păstrat teritoriul Ucrainei și ar fi prevenit distrugerea orașelor. „Vreau să văd pace. Nu vreau să mai văd cum sunt uciși toți acești oameni”, a subliniat Trump. Trump susține că Rusia vrea să oprească „barbaria” În ciuda invaziei masive și a atacurilor continue asupra Ucrainei, Trump a afirmat că „Rusia vrea să facă ceva și să pună capăt barbariei sălbatice”. Totodată, a lăsat să se înțeleagă că o întâlnire cu Vladimir Putin ar putea avea loc până la sfârșitul lunii, spunând doar „Probabil”, când a fost întrebat despre acest subiect. Ucraina trebuie să organizeze alegeri Trump a criticat absența alegerilor în Ucraina, reluând un punct de propagandă folosit de Rusia, care susține că mandatul lui Zelenski a expirat și că Ucraina trebuie să organizeze scrutin prezidențial. „Nu Rusia crede asta. Aceasta este ceea ce cred eu și multe alte țări de asemenea”, a spus Trump. Zelenski a respins această solicitare, invocând legea marțială care interzice organizarea alegerilor în timpul războiului. Trump a mai susținut că Zelenski i-a spus recent că nu știe unde sunt jumătate din fondurile primite de la SUA, insinuând posibile nereguli în administrarea ajutorului american. Europa trebuie să contribuie mai mult În cadrul interviului, Trump a solicitat o „reechilibrare” a ajutorului oferit Ucrainei, considerând că SUA au contribuit prea mult în comparație cu Europa. „Noi le-am dat cred 350 de miliarde de dolari (...), este mult și trebuie să reechilibrăm cu Europa, pentru că ei au dat mult mai puțin”, a declarat Trump. De asemenea, a comentat ideea controversată de a trimite trupe europene de menținere a păcii în Ucraina, spunând că este „total favorabil” inițiativei, dar că SUA nu au motive să intervină: „Noi nu avem de ce să trimitem trupe acolo, pentru că, știți, suntem foarte departe”. Ucraina sub Atac, în timp ce Trump susține negocierile În timp ce Trump se declară „încrezător” că negocierile dintre SUA și Rusia vor aduce pacea, atacurile rusești continuă pe teritoriul ucrainean. Miercuri, orașul-port Odesa a fost parțial distrus, locuitorii rămânând fără curent electric și căldură.

Iohannis a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi”, spune Iulian Fota Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Iohannis a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste”

Un fost secretar de stat de la Externe, Iulian Fota, acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi”. Fota a fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul de Externe din februarie 2022 în februarie 2024. Între 2009 și 2014, el a fost consilier prezidențial pentru securitate națională în administrația președintelui Traian Băsescu. Citește și: Grupul infracțional constituit de Laura Vicol și-a început activitatea din 2018, doi ani înainte ca PSD să o facă deputată – judecător Acum, el relatează, pe Facebook, o ciocnire cu administrația Iohannis, unde a cerut să se discute „mersul războiului și implicații pentru România”, dar a fost refuzat. În consecință, Fota a cerut să se consemneze că „România , pe zona de securitate națională, nu este pregătită pentru vremurile proaste care au căzut peste noi”, fapt valabil și azi. Iohannis a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Pe fondul plecării lui KWI de la Cotroceni vreau să povestesc un moment trist,chiar șocant, pentru ca un activ negativ să nu se descarce asupra lui Ilie Bolojan. Mai ales când, într-o culme a ipocriziei, îi spui președintelui interimar «aveți grijă de România»!!! De la începerea fazei doi a agresiunii ruse împotriva Ucrainei, februarie 2022, până în toamna acelui an , nu avusese loc nici o discuție serioasă despre cum ar trebui România să abordeze cea mai gravă criză de securitate națională cu care era confruntată. Cele două ședințe CSAT nu se pun, pentru că ele sunt de o formalitate descurajantă. Rar când sunt utilizate ca formate de discuțîi serioase. Și asta o spun ca fost membru al CSAT timp de șase ani. Luni de zile speranța mea a fost ca fie Ion Oprișor, consilier prezidențial de securitate națională, fie consilierul premierului pe același domeniu, Nicolae Comănescu, ne vor invita, la nivel de secretar de stat , să ne sfătuim. Cu ce ne confruntăm și cum facem mai bine să apărăm țară. Cine cunoaște administrarea centrală a țării știe cât de importanți sunt secretarii de stat. Ei mișcă administrația , ei țin țara în picioare sau o scufundă. Includ aici și pe cei asimilați acestei poziții, cum sunt unii șefi de agenții importante. Când eu eram consilier prezidențial , dincolo de formate standartizate, precum Consiliul Operativ al Comunitățîi de Informații, am utilizat des formatul adhoc al secretarilor de stat, pentru a rezolva teme importante, precum securitatea cibernetică sau cea energetică. Pur și simplu îi împingeam de la spate, ii presam, ii mai și amenințăm, ca să rezolvăm o problema. În definitiv aveam în spate aureolă de putere a Președintelui Traian Băsescu. Spre disperarea mea nu s-a întâmplat nimic până prin toamna lui 2022. Când primesc o invitație la Cotroceni, la o ședința convocată de Ion Oprișor. Din start, după agenda, mi-am dat seama că nu este o activitate serioasă. Eram invitați să discutăm două chestii foarte tehnice, fără relevanță pentru mersul războiului. Dar măcar era un format mai larg și am bănuit că vor fi și alții acolo. M-am dus, discuția a fost plata și tehnică, fără nici o relevanță strategică. Am stat cuminte până la ultimul punct, diverse. MAE nu avea responsabilități directe pe chestiunile de pe agenda. În schimb, la final, am cerut cuvântul și am propus, dacă tot ne-am strâns, că agenda să fie completată cu un punct suplimentar: mersul războiului și implicații pentru România. Am fost foarte explicit, plecând și de la participarea instituțională relevantă, care ar fi avantajul unei astfel de discuții. În definitiv eram strânși la Cotroceni cei mai reprezentativi secretari de stat ai statului român. Cele mai importante instituții erau acolo, vreo 12 cu totul. Spre șocul meu, Oprișor s-a opus , spunând că nu e momentul. În condițiile alea, într-un gest de frondă, l-am întrerupt brutal și am cerut să se consemneze în mînuță ședinței că eu, SDS Fota, cu toată greutatea funcției afirm responsabil și oficial că România, pe zona de securitate națională, nu este pregătită pentru vremurile proaste care au căzut peste noi. Peste 25 de ani de experiență , competență demonstrată, loialitate fără fisură nu au fost suficiente pentru a determina o mâna de demnitari ai statului român să ne aplecăm serios asupra nevoilor țării. Au băgat toți capul în pământ și ședința s-a terminat fără discuția reclamată. După ședința nu am avut de la nimeni, nici o reacție. Nici de la Oprișor , nici de la cei care participaseră. Absolut nimic. Nu m-a întrebat nimeni ce am vrut să spun, ce am în cap, ce mi-a venit. The sound of silence!Frică pentru menținerea postului domină rațiunea. Și nici vreo altă ședința nu a mai avut loc, cel puțîn până în februarie 2024, când am fost dat afară. Prea stricam confortul unui întreg establishment. Așa am ajuns să ne intrabam dacă «statul român este eșuat» și dacă suntem în pericol «să ne facem de râs». Și atunci, în condițiile astea, nu este o imensă ipocrizie să-i spui lui Bolojan «aveți grijă de România»? În ultimii trei ani, grija pentru România, din incompetența sau comoditate, a fost minimă. Iar ce le-am spus la Cotroceni acum doi ani este valabil în continuare. România nu este pregătită pentru vremurile proaste care cad peste noi”, a scris Fota pe Facebook. El a atașat, la postare, și o agendă de securitate națională pe care România ar trebui să o aibă.

Geoană desființează minciunile lui Georgescu Foto: X/Twitter
Politică

Geoană desființează minciunile lui Georgescu

Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, desființează minciunile lui Căl Georgescu: „România nu va intra în război, scenariul privind oprirea instalării președintelui Trump este aberant”. Citește și: George Simion dă semnalul că îl abandonează pe Călin Georgescu: „Nici noi nu ne dorim haos. România trebuie să fie în UE și NATO” Călin Georgescu a susținut sâmbătă seară, într-o intervenție telefonică la postul Realitatea Plus, că, prin anularea prezidențiale din țara noastră, „se forțează intrarea în război a României cu Rusia, pentru a se declara stare de necesitate” în SUA, „iar Donald Trump să nu poată să își preia mandatul”. Potrivit candidatului independent, aceste „intervenții” reprezintă „ultimele zvâcniri ale lui George Soros”. Geoană desființează minciunile lui Georgescu Acum, Geoană apreciază că aceste declarații ale lui Georgescu sunt periculoase și iresponsabile. „România nu va intra în război, iar scenariul privind oprirea instalării președintelui Trump este aberant. Declarațiile lui Călin Georgescu sunt periculoase și iresponsabile și nu pot fi în niciun fel justificate de frustrarea anulării alegerilor prezidențiale. Întâlnirea Trump-Zelenski de la Paris indică exact contrariul - șansele unui armistițiu, în viitorul apropiat, cresc”, a afirmat fostul secretar general adjunct al NATO, care a fost și ambasador la Washington DC. ?????? Everyone applauded when Zelensky entered Notre Dame Cathedral, and Trump came up again to congratulate the Ukrainian president. pic.twitter.com/84qCl67kix— MAKS 24 ??? (@Maks_NAFO_FELLA) December 7, 2024

Pierderile umane ale Ucrainei în război (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Pierderile umane ale Ucrainei în război

Pierderile umane ale Ucrainei în război. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut publice pierderile suferite de Ucraina de la începutul invaziei rusești, în urmă cu aproape trei ani. Potrivit acestuia, conflictul a avut un impact devastator asupra armatei ucrainene. Pierderile umane ale Ucrainei în război Conform unei declarații postate de Zelenski pe rețelele sociale, Ucraina a pierdut 43.000 de soldați pe câmpul de luptă: Citește și: GALERIE FOTO Călin Georgescu, păzit ca Putin. Gărzile de corp, în slujba unui mercenar român care are trupe în Congo și este suspectat de legături cu gruparea rusă Wagner „De la începutul războiului, Ucraina a pierdut 43.000 de soldați uciși pe câmpul de luptă”, a scris președintele ucrainean. În plus, el a menționat că 370.000 de soldați au fost răniți, însă jumătate dintre aceștia au revenit în luptă. Trump cere o încetare imediată a focului și negocieri Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a intervenit în discuțiile despre conflictul din Ucraina, solicitând o încetare imediată a focului și demararea negocierilor de pace. Pe platforma sa, Truth Social, Trump a subliniat necesitatea de a pune capăt conflictului pentru a preveni escaladarea acestuia: „Ar trebui să avem o încetare a focului imediată și ar trebui să înceapă negocieri. Prea multe vieți s-au pierdut în van, prea multe familii au fost distruse, și, dacă asta va continua, ar putea să se transforme în ceva mai mare, mai rău”, a declarat Trump. În mesajul său, Trump a făcut referire la pierderi semnificativ mai mari decât cele comunicate de Zelenski. Conform fostului președinte american, Ucraina ar fi pierdut 400.000 de soldați, iar numărul civililor afectați este și el considerabil: „Ucraina a pierdut, într-un mod ridicol, 400.000 de soldați și mai mulți civili”, a scris acesta. O perspectivă sumbră asupra războiului Războiul din Ucraina continuă să producă pierderi umane devastatoare și să afecteze profund stabilitatea regiunii. Apelurile pentru negocieri și soluții diplomatice devin din ce în ce mai urgente, în timp ce liderii globali subliniază riscurile unei escaladări a conflictului.

40% din bugetul Rusiei pentru război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

40% din bugetul Rusiei pentru război

40% din bugetul Rusiei pentru război. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat bugetul de stat pentru perioada 2025-2027, care include o sumă considerabilă pentru apărare. Conform decretului publicat duminică pe portalul oficial de informaţii juridice, cheltuielile pentru apărare sunt estimate la 13,5 trilioane de ruble (aproape 126,844 miliarde de euro) pentru anul 2025. 40% din bugetul Rusiei pentru război Suma alocată apărării pentru 2025 reprezintă o creştere de 24,4% faţă de anul 2024, reflectând angajamentele financiare pentru continuarea campaniei militare din Ucraina. Citește și: Un membru al Academiei îl laudă pe Călin Georgescu: „Pare să aibă știința zonelor obscure ale jocurilor pe care le fac puternicii lumii” Aceasta echivalează cu 6,31% din Produsul Intern Brut (PIB) estimat al Rusiei pentru anul viitor. Cheltuielile pentru apărare şi securitate naţională vor reprezenta aproximativ 40% din cheltuielile totale ale bugetului Rusiei. Aceasta va depăşi alocările financiare pentru sectoarele educaţie, sănătate, economie şi politică socială, cumulate. Proiecţii pentru 2026 şi 2027 Deşi în 2025 cheltuielile pentru apărare sunt semnificative, acestea vor suferi o uşoară reducere în anii 2026 şi 2027, conform legii bugetului, aprobată în noiembrie anul trecut de către ambele camere ale Parlamentului Rusiei. Este important de menţionat că cifrele incluse în bugetul militar pentru anul 2025 nu reflectă alocările clasificate, care sunt destinate finanţării efortului militar al Rusiei, precum şi alte cheltuieli sensibile, considerate secrete.

Mesaje disperate ale PSD în județul Vaslui Foto: Vremea Noua
Politică

Mesaje disperate ale PSD în județul Vaslui

Mesaje disperate ale PSD în județul Vaslui, ex-fief al baronului Dumitru Buzatu: dacă este scos de la guvernare vine războiul, se taie pensiile și se aprobă căsătoriile între persoane de același sex. Publicația Vremea Nouă a publicat un mesaj care circulă pe grupurile de whatsapp ale PSD, mesaj în care se arată cum trebuie mobilizați alegătorii, inclusiv supravegheați cum votează. Citește și: Omul de afaceri Porumboiu, beneficiar al unor uriașe subvenții de la UE, îl susține pe Georgescu: „Om inteligent care mai spune și lucruri trăsnite” Vremea Nouă cere Poliției să se mobilizeze. Mesaje disperate ale PSD în județul Vaslui Ce conține mesajul de mobilizare al PSD, așa cum a fost el publicat de Vremea Nouă: „să avem lista cu oamenii pe fiecare sat și să îi convingem să ne voteze, spunându-le ce se poate întâmplă dacă ajung alții la guvernare. Mesajele trebuie să facă trimitere la riscul de a intra în război, tăierea pensiilor, căsătoria între persoane de același sex etc” „Să se meargă și prin intimidare și pe forță cu mesaje: – în fiecare zi să postăm mesajele venite de la echipa de comunicare PSD, să distribuim cu text mesajele candidaților” „mesajele care vor circulă în aceste zile de campanie trebuie să facă trimitere la faptul că dacă PSD nu va fi la guvernare, se vor opri proiectele, investițiile, se vor tăia pensiile, ajutoarele de hrană și de încălzire, vor veni instituțiile să verifice dacă au autorizații la case, la gard, vor veni să le verifice animalele etc” „Primarii pot organiza ceremonie de depunere de coroane și o masă tradițională cu fasole, cu ocazia zilei naționale, pe dată de 1 decembrie. Dacă nu vor să organizaze public, se poate face acest lucru pe fiecare sat, în două-trei locații, la oameni acasă, unde să vină și dintre cei care nu ne-ar vota sau ar vota cu altcineva, să îi convigem, la un pahar, de importantă votului de duminică” „Unde există azile de bătrâni să se facă cerere de urnă mobilă și să meargă primarul acolo cu șeful de azil să vorbească cu oamenii” „Când le înmânați alegătorilor buletinul de vot, începeți cu senatul, că sunt mai puțini candidați, desfaceti buletinul și țineți un deget pe PSD. Pe cât puteți, încercați să vedeți cum au votat. Primarul și consilerul local din satul respectiv să vb cu oamenii” În județul Vaslui, Marcel Ciolacu a luat peste 30% din voturi, fiind urmat de Căln Georgescu - 23% și George Simion - 16,73%. Acestea sunt datele înainte ca CCR să ordone renumărarea voturilor.

Costurile ecologice ale războiului din Ucraina (sursa: Facebook/Ministerul Protecției Mediului și Resurselor Naturale al Ucrainei)
Mediu

Costurile ecologice ale războiului din Ucraina

Costurile ecologice ale războiului din Ucraina. Invazia rusă în Ucraina a provocat daune estimate la 71 miliarde de dolari asupra mediului și a generat emisii masive de gaze cu efect de seră. Declarațiile au fost făcute marți de ministrul ucrainean al protecției mediului, Svetlana Grinciuk, în cadrul COP29 de la Baku. Costurile ecologice ale războiului din Ucraina Ministrul ucrainean a subliniat că natura este o „victimă tăcută” a conflictului, impactul ecologic al războiului având consecințe globale. Citește și: AUDIO BLAT PSD-AUR Piedone și Simion se alintă cu „Satana” și „Sătănel”. „Susținem pe cine stabilim noi doi, da?”, propune Piedone, iar liderul AUR aprobă Distrugerea pădurilor, care joacă un rol crucial în absorbția carbonului, exacerbează efectele schimbărilor climatice. Conform estimărilor guvernului ucrainean, daunele asupra mediului cauzate de război se ridică la 71 miliarde de dolari. Peste 180 milioane de tone de emisii de carbon au fost eliberate în atmosferă. Activitățile militare au generat 51,6 milioane de tone de emisii de carbon, iar incendiile 27,2 milioane de tone. Reconstrucția infrastructurii ar putea adăuga alte 56 milioane de tone de emisii de carbon. Pădurile distruse și efectele pe termen lung Invazia rusă a distrus trei milioane de hectare de păduri ucrainene. Această pierdere masivă afectează echilibrul natural al ecosistemului și contribuie la intensificarea crizei climatice globale. Reconstrucția ecologică a Ucrainei Ministrul Grinciuk a declarat că Ucraina este conștientă de necesitatea de a integra sustenabilitatea climatică în reconstrucție. Proiectele de energie regenerabilă la scară redusă sunt considerate o soluție mai durabilă și mai rezistentă la posibile atacuri viitoare. Angajamentele Ucrainei față de Uniunea Europeană În cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, Ucraina s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Acest obiectiv rămâne o prioritate, chiar și în contextul războiului, demonstrând angajamentul țării față de tranziția verde. Impactul ecologic al invaziei ruse asupra Ucrainei este un semnal de alarmă pentru comunitatea internațională. Războiul nu afectează doar regiunea, ci și echilibrul climatic global, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru reconstrucție durabilă și protecția mediului.

Președintele nord-corean cere pregătiri de război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Președintele nord-corean cere pregătiri de război

Președintele nord-corean cere pregătiri de război. Liderul nord-coreean Kim Jong Un a cerut forțelor armate să-și concentreze eforturile pe pregătirile de război, a relatat agenția de presă de stat KCNA. Președintele nord-corean cere pregătiri de război Într-un discurs adresat comandanților militari la Phenian, Kim a calificat peninsula coreeană drept „cel mai mare focar al lumii” și a acuzat Statele Unite și Coreea de Sud că au intensificat tensiunile la un nivel „fără precedent”. Citește și: Raport Finanțe: Guvernul trebuia să încaseze, în 2024, 2,5 miliarde euro din fondurile structurale și de coeziune, dar a încasat zero în nouă luni Sâmbătă, „Financial Times” a dezvăluit că Phenianul susține Rusia în războiul său împotriva Ucrainei cu soldați, muniție și echipament greu, inclusiv 50 de obuziere autopropulsate M1989 Koksan și 20 de lansatoare de rachete multiple. Aceste livrări au fost efectuate recent, marcând o escaladare a cooperării militare între Coreea de Nord și Rusia. Prezența soldaților nord-coreeni în Rusia Departamentul de Stat al SUA și surse sud-coreene indică faptul că peste 10.000 de soldați nord-coreeni luptă activ în regiuni de graniță precum Kursk, alături de forțele ruse împotriva trupelor ucrainene. Această desfășurare masivă este completată de livrări continue de muniție și alte resurse militare. Cooperarea dintre cele două țări a fost formalizată printr-un acord de apărare reciprocă, consolidând alianța strategică în fața presiunilor internaționale. Acest pact subliniază sprijinul activ al Phenianului pentru eforturile militare ale Moscovei. Escaladarea tensiunilor Acțiunile Coreei de Nord amplifică preocupările globale privind stabilitatea regională și extinderea conflictului din Ucraina. Peninsula coreeană rămâne un punct fierbinte al geopoliticii, iar legăturile strânse dintre Phenian și Moscova ridică semne de întrebare cu privire la viitorul echilibrului de putere în regiune.

Ramura armată Hamas a fost învinsă (sursa: aa.com.tr)
Internațional

Ramura armată Hamas a fost învinsă

Ramura armată Hamas a fost învinsă. Comandantul armatei israeliene a declarat duminică în faţa trupelor sale în război contra Hamasului palestinian şi Hezbollahului libanez că Israelul duce un "război de durată" şi a promis că îi va distruge pe cei care atacă Israelul. Ramura armată Hamas a fost învinsă "Acesta este un război de lungă durată", a declarat generalul Herzi Halevi, afirmând totodată că ramura armată a Hamas a fost "învinsă", în ajunul comemorării atacului mişcării islamiste palestiniene asupra teritoriului israelian, atac care a declanşat războiul în Fâşia Gaza. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Situaţia din regiune a intrat pe o spirală a escaladării după atacul fără precedent comis la 7 octombrie anul trecut de comandouri ale grupării islamiste palestiniene Hamas, care au pătruns în comunităţi din sudul Israelului unde au ucis circa 1.200 de persoane şi au luat ostatice alte 250. Riposta Israelului a venit sub forma ofensivei în Fâşia Gaza, guvernată de Hamas, unde bombardamentele israeliene au ucis peste 41.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătăţii din guvernul Hamas, au dus la strămutarea întregii populaţii din enclavă, au provocat o criză umanitară şi au dus la acuzaţii de genocid pe care Israelul le neagă. De atunci, tirurile transfrontaliere între gruparea şiită libaneză Hezbollah şi Israel au devenit aproape cotidiene, determinând strămutarea populaţiei de ambele părţi ale graniţei. Situaţia s-a degradat şi mai mult după eliminarea de către Israel a mai multor lideri de la vârful grupărilor Hamas şi Hezbollah, aliate ale Iranului, inamicul său declarat.

Rusia, război cu NATO și UE (sursa: Facebook/Andrius Kubilius)
Internațional

Rusia, război cu NATO și UE

Rusia, război cu NATO și UE. Uniunea Europeană trebuie să-şi întărească rapid apărarea, deoarece Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare în şase până la opt ani, a declarat Andrius Kubilius, desemnat pentru a deveni primul comisar al UE pentru apărare, într-un interviu acordat agenţiei Reuters. Rusia, război cu NATO și UE Nou creatul post de comisar reflectă faptul că securitatea a ajuns în fruntea agendei politice a UE după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, menţionează Reuters. Citește și: VIDEO Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție. Explozia, perfect vizibilă din satelit Kubilius, fost prim-ministru al Lituaniei, vecină cu Rusia, a fost numit cu obiectivul de a stimula industria armamentului de pe continent, determinând ţările UE să cheltuiască mai mult pe arme europene şi să facă achiziţii în comun, precum şi încurajând companiile să coopereze mai mult peste graniţe. Estimările NATO "Miniştrii apărării şi generalii NATO sunt de acord că Vladimir Putin ar putea fi pregătit pentru confruntarea cu NATO şi UE în 6-8 ani", a declarat miercuri Kubilius, un critic aprig al Rusiei şi un susţinător al Ucrainei. "Dacă luăm în serios aceste estimări, atunci este timpul să ne pregătim corespunzător, şi este un timp scurt. Asta înseamnă că trebuie să luăm decizii rapide şi decizii ambiţioase", a subliniat el. Kubilius a mai spus că prima sa misiune în calitate de comisar va fi să exploreze, împreună cu comisarul desemnat pentru afaceri externe, Kaja Kallas, de ce resurse are nevoie Uniunea Europeană pentru a fi pregătită pentru o provocare militară. El îşi propune să finalizeze un studiu exploratoriu în primele 100 de zile.

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi. Site-ul independent rus Mediazona, în colaborare cu serviciul rus al BBC, a transmis sâmbătă că a identificat peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi de la începutul invaziei declanşate de Moscova în Ucraina în februarie 2022. Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi Numărătoarea lor, publicată într-o anchetă comună şi oprită la 30 august 2024, provine din exploatarea anumitor informaţii, cum ar fi comunicate de presă oficiale sau articole din mass-media şi postări de pe reţelele de socializare, precum şi din monitorizarea mormintelor din cimitire. Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar "Până la 30 august, ştiam numele a 66.471 de soldaţi ruşi care au murit în război", a precizat Mediazona într-un comunicat pe Telegram. La mijlocul lunii aprilie, cele două instituţii media au declarat că au identificat peste 50.000 de soldaţi ruşi ucişi în Ucraina din 24 februarie 2022. Cele două instituţii media avertizează însă că numărătoarea lor nu pretinde a fi exhaustivă. Kremlinul invocă "legea secretelor de stat" La sfârşitul lunii februarie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat că 31.000 de militari ucraineni au fost ucişi, în timp ce armata rusă a comunicat doar în foarte rare ocazii despre pierderile sale militare, iar aceste cifre sunt considerate în mare parte minimizate. Kremlinul a invocat "legea secretelor de stat" şi "regimul special" pentru a justifica absenţa comunicării oficiale cu privire la pierderile militare ruseşti. La începutul lunii iunie, când a fost întrebat despre acest subiect în timpul unei întâlniri cu agenţiile internaţionale de ştiri, preşedintele rus Vladimir Putin a refuzat să pună o cifră asupra pierderilor ruseşti în Ucraina, precizând doar că acestea sunt "mai mici" decât pierderile ucrainene, într-un "raport de unu la cinci". În august 2023, cotidianul american The New York Times, citând oficiali americani, a estimat pierderile militare ruseşti la 120.000 de morţi

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră