sâmbătă 20 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

732 articole
Eveniment

Războiul din Iran influențează costul zborurilor: ce spune șeful Wizz Air

Conflictul din Orientul Mijlociu pune presiune pe prețul petrolului și al carburanților, ridicând semne de întrebare privind costul călătoriilor în sezonul estival. Wizz Air, impactul războiului din Iran Directorul executiv al Wizz Air, József Váradi, a declarat că operatorul aerian este protejat în mare parte de fluctuațiile pieței, având acoperite peste 80% din necesarul de combustibil și din riscul valutar pentru următoarele luni. Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte Astfel, compania nu se confruntă, pe termen scurt, cu o presiune majoră asupra costurilor, datorită strategiilor de hedging implementate. În ceea ce privește flota, aproximativ 30 din cele 260 de aeronave sunt încă indisponibile din cauza inspecțiilor la motoare, iar revenirea completă în operare este estimată până la finalul anului 2027. Continuarea, în Ziarul de Iași

Wizz Air, impactul războiului din Iran (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Ruși implicați în război, interziși în Lituania (sursa: Facebook/Władysław Kondratowicz)
Internațional

Lituania interzice accesul pentru sute de ruși implicați în războiul din Ucraina: Nu există loc în Europa pentru ei

Autoritățile din Lituania au decis să interzică intrarea pe teritoriul țării pentru 268 de cetățeni ruși care au participat la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022. Măsura vine în contextul preocupărilor crescute privind securitatea regională și riscurile generate de foști combatanți implicați în conflict. Vilnius: „Amenințările pentru securitate sunt evidente” Ministrul de Interne al Lituaniei, Vladislav Kondratovic, a justificat decizia guvernului prin riscurile de securitate pe care le reprezintă acești indivizi. Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret „Ameninţările pentru securitate reprezentate de foştii luptători ruşi sunt evidente. Nu le putem ignora”, a declarat oficialul. Apel pentru interdicții la nivel european Ministrul de Externe al Lituaniei, Kestutis Budrys, a susținut extinderea acestor măsuri la nivelul întregii Uniuni Europene. „Nu există niciun loc în Europa pentru criminalii care au contribuit la agresiunea şi teroarea împotriva Ucrainei”, a afirmat acesta. Budrys i-a calificat drept criminali de război pe cei implicați direct în conflict și a subliniat că aceștia ar trebui să fie interziși în întreg spațiul UE și Schengen. Măsuri similare în Estonia și presiuni din partea liderilor europeni Decizia Lituaniei se aliniază unei inițiative similare adoptate de Estonia, care a interzis la începutul anului accesul pentru peste 1.300 de cetățeni ruși implicați în război. În paralel, cancelarul german Friedrich Merz și alți șapte lideri europeni au cerut recent introducerea unei interdicții generale la nivelul Uniunii Europene pentru militarii ruși implicați în conflictul din Ucraina.

UEFA anulează Finalissima Spania-Argentina (sursa: copaamerica.com)
Eveniment

Finalissima Spania-Argentina, anulată din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Duelul Messi-Yamal nu va mai avea loc

Meciul de fotbal dintre Spania și Argentina, cunoscut sub numele de Finalissima, programat inițial în Qatar în această lună, a fost anulat din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu. Decizia a fost anunțată duminică de UEFA, care a invocat situația geopolitică din regiune și problemele de siguranță. Partida urma să aducă față în față campioana Europei și câștigătoarea Copa America, într-un duel foarte așteptat de fanii fotbalului mondial. Conflictul din Orientul Mijlociu a dus la anularea meciului Meciul era programat pentru 27 martie, pe Stadionul Lusail din Doha, arena care a găzduit și finala Cupei Mondiale din 2022. Citește și: Bătălia PSD-PNL, faza epistolară: Grindeanu i-a scris lui Bolojan o lungă scrisoare plină de reproșuri Evenimentul sportiv a fost însă afectat de tensiunile militare din regiune. Loviturile aeriene lansate de SUA și Israel asupra Iranului au destabilizat zona Golfului și au perturbat traficul aerian în unele dintre cele mai importante huburi de tranzit din lume. În acest context, mai multe evenimente sportive au fost anulate sau reprogramate, pe fondul îngrijorărilor privind siguranța publică și deplasările internaționale. UEFA a transmis într-un comunicat oficial că situația actuală nu permite organizarea meciului în Qatar. „Cu mare părere de rău pentru UEFA și pentru organizatori, circumstanțele și momentul actual au făcut imposibilă disputarea acestui prestigios meci în Qatar”, se arată în comunicatul forului european. Messi și Lamine Yamal, duelul care nu va mai avea loc Finalissima 2026 ar fi oferit fanilor ocazia de a vedea un duel spectaculos între Lionel Messi, liderul Argentinei, și Lamine Yamal, noua vedetă a naționalei Spaniei. Partida dintre cele două forțe ale fotbalului mondial era considerată unul dintre cele mai atractive evenimente ale anului în calendarul internațional. UEFA a propus mai multe scenarii alternative UEFA a încercat să găsească soluții pentru disputarea meciului, însă toate variantele analizate au fost respinse. Prima propunere a fost ca Finalissima să se dispute pe Stadionul Santiago Bernabéu din Madrid, cu o împărțire egală a biletelor pentru suporterii celor două echipe. O altă opțiune a fost organizarea meciului în două manșe: prima partidă la Madrid, pe 27 martie returul la Buenos Aires, într-o pauză internațională viitoare, înaintea următoarelor ediții ale EURO și Copa America. Ambele variante au fost însă refuzate de Federația Argentiniană de Fotbal (AFA). Contraoferta Argentinei, respinsă de Spania Federația argentiniană a propus ca meciul să fie disputat după Cupa Mondială din această vară, însă Spania nu mai are date disponibile în calendarul său competițional pentru a confirma partida. UEFA a încercat și o ultimă soluție: identificarea unui stadion neutru în Europa, unde meciul să se joace pe 27 sau 30 martie. Nici această variantă nu a fost acceptată, astfel că meciul a fost în cele din urmă anulat oficial. Serbia își schimbă programul de meciuri Anularea Finalissimei a afectat și programul altor echipe. Serbia, care urma să joace meciuri amicale în Qatar împotriva Qatarului și Arabiei Saudite, și-a modificat programul. Federația de Fotbal din Serbia a anunțat că naționala va juca: 27 martie – meci în deplasare cu Spania 31 martie – meci acasă cu Arabia Saudită Ultima Finalissima a fost câștigată de Argentina Ultima ediție a Finalissimei a avut loc în 2022, pe stadionul Wembley din Londra, unde Argentina a învins Italia cu scorul de 3-0. Victoria a confirmat forma excelentă a naționalei conduse de Lionel Messi, care avea să câștige câteva luni mai târziu și Cupa Mondială din Qatar.

Israel aprobă un buget militar de urgență (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Decizie de urgență în Israel: guvernul aprobă un buget militar de aproape un miliard de dolari pentru muniții și armament

Guvernul israelian a aprobat un pachet financiar de aproximativ 827 de milioane de dolari pentru achiziții militare de urgență, potrivit relatărilor din presa israeliană. Decizia vine la două săptămâni după declanșarea războiului dintre Israel, sprijinit de Statele Unite, și Iran, conflict care a amplificat presiunea asupra capacităților militare și a stocurilor de armament. Fondurile vor fi utilizate pentru achiziții de securitate și pentru acoperirea unor nevoi operaționale urgente generate de intensificarea luptelor. Pachet militar de 827 milioane de dolari Potrivit informațiilor apărute în presa israeliană, miniștrii guvernului au aprobat, în cadrul unei teleconferințe desfășurate vineri seara, un pachet de finanțare de 2,6 miliarde de șekeli (aproximativ 827 milioane de dolari). Citește și: Reuniune PSD la o vilă de protocol pentru a discuta cum scapă de Bolojan: speră să îl convingă să demisioneze Conform publicației Haaretz, suma este destinată achizițiilor de securitate și acoperirii unor necesități urgente ale armatei, însă autoritățile nu au oferit detalii concrete despre tipul de echipamente sau programele militare care vor fi finanțate. Fondurile, pentru muniții și armament avansat Documentul Ministerului israelian de Finanțe prezentat miniștrilor și citat de mai multe instituții media, inclusiv postul de televiziune N12, explică motivele acestei decizii. Potrivit documentului, intensitatea confruntărilor militare a generat o nevoie urgentă de consolidare a capacităților operaționale, inclusiv prin: achiziția de muniții suplimentare cumpărarea de armament avansat reaprovizionarea stocurilor critice de luptă Autoritățile subliniază că măsura reprezintă o decizie excepțională de urgență, adoptată exclusiv pentru a răspunde necesităților generate de desfășurarea operațiunilor militare. Banii provin din bugetul de stat aprobat în martie Finanțarea suplimentară va fi acoperită din bugetul național al Israelului, estimat la aproximativ 222 de miliarde de dolari. Acest buget a fost aprobat de guvern pe 12 martie și urmează să fie adoptat oficial de Knesset până la data de 31 martie, potrivit relatărilor din presa israeliană. Guvernul Netanyahu nu a oferit încă explicații oficiale Până în acest moment, executivul condus de Benjamin Netanyahu nu a transmis un comunicat oficial detaliat privind utilizarea exactă a fondurilor. De asemenea, nu au fost oferite informații suplimentare despre tipurile de armament sau contractele militare care ar urma să fie finanțate prin acest pachet de urgență.

Shahed, drona ieftină care schimbă războiul (sursa: Farsnews)
Internațional

Dronele Shahed, „arma săracului” care epuizează armatele moderne: un aparat ieftin obligă adversarii să lanseze rachete de milioane de dolari

Drona kamikaze Shahed-136, de origine iraniană, a devenit unul dintre simbolurile conflictelor contemporane, în special în războiul din Ucraina și în tensiunile din Orientul Mijlociu. Departe de tehnologiile militare sofisticate precum stealth-ul sau vitezele hipersonice, această dronă, mult mai ieftină decât o rachetă de croazieră de milioane de dolari, schimbă regulile războiului modern. Originea programului iranian de drone Istoria dronelor dezvoltate de Iran începe în timpul războiului dintre Iran și Irak, desfășurat între 1980 și 1988. Citește și: Reuniune PSD la o vilă de protocol pentru a discuta cum scapă de Bolojan: speră să îl convingă să demisioneze În fața superiorității aeriene irakiene, Gardienii Revoluției Islamice au început să dezvolte primele aeronave fără pilot pentru misiuni rudimentare de recunoaștere. În deceniile care au urmat, Teheranul a investit constant în acest domeniu, creând Shahed Aviation Industries Research Center (SAIRC), o structură afiliată direct forței aerospațiale a Gardienilor Revoluției. În timp, Iranul a dezvoltat o întreagă familie de drone, adaptate pentru supraveghere, atac sau misiuni kamikaze. Strategia iraniană: simplitate, volum și cost redus Spre deosebire de competiția tehnologică dintre marile puteri din perioada Războiului Rece, Iranul, limitat de sancțiuni internaționale severe, a ales o strategie diferită: tehnologie simplă, producție masivă și costuri reduse. Rezultatul este Shahed-136, o dronă kamikaze care, deși pare rudimentară, s-a dovedit extrem de eficientă din punct de vedere strategic. Specialiștii în apărare spun că acest tip de armament scade „pragul” de intrare în războiul modern: statele pot utiliza drone ieftine în număr mare, obligând adversarii să recurgă la sisteme antiaeriene costisitoare. Pentru a ajunge la acest model, Iranul a studiat și copiat tehnologii occidentale. De-a lungul anilor, autoritățile iraniene au recuperat drone americane și israeliene prăbușite sau capturate, inclusiv celebrul RQ-170 Sentinel, un aparat american furtiv despre care s-a spus că a fost interceptat și capturat în 2011. Analiza acestor sisteme a permis inginerilor iranieni să dezvolte propriile soluții. Cum funcționează drona Shahed-136 Shahed-136 a fost prezentată oficial la finalul anului 2021. A fost proiectată pentru atacuri în roi, menite să satureze apărarea antiaeriană a adversarului. Dronele sunt lansate din suporturi instalate în containere de transport aparent obișnuite, ceea ce le face greu de detectat înainte de lansare și permite mobilitate ridicată. Caracteristicile principale ale dronei includ: - anvergura aripilor: aproximativ 2,5 metri - greutate totală: aproximativ 200 kg - încărcătură explozivă: între 30 și 50 kg (până la 90 kg în versiunile rusești) - viteză: aproximativ 185 km/h Deși viteza este infimă comparativ cu cea a avioanelor de vânătoare, eficiența vine din numărul mare de drone lansate simultan. Chiar dacă majoritatea sunt interceptate, este suficient ca una să treacă de apărare pentru a provoca distrugeri semnificative. Din acest motiv, unii militari au numit Shahed-136 „Kalashnikovul dronelor”, o referință la celebra armă automată sovietică, ieftină și robustă. Componente occidentale într-o armă iraniană Secretul producției rapide a dronei Shahed constă în utilizarea aproape exclusivă a componentelor comerciale disponibile pe piața globală. În locul pieselor militare special concepute, Shahed este construit din elemente civile: - microcontrolere produse de companii occidentale - module GPS comerciale - circuite electronice fabricate în SUA, Elveția sau Japonia Motorul dronei este o copie iraniană a unui motor german pentru aviația civilă ușoară, de aproximativ 50 de cai putere. Acesta produce zgomotul caracteristic, asemănător unei motociclete. Fuselajul este realizat din fibră de carbon și fibră de sticlă, materiale ieftine și ușoare care oferă și o semnătură radar redusă. Rețea globală de aprovizionare Pentru a ocoli sancțiunile internaționale, Iranul utilizează o rețea extinsă de companii-paravan și intermediari comerciali din Asia și Orientul Mijlociu. Componentele cu dublă utilizare sunt achiziționate prin intermediul unor firme din China, Hong Kong sau Emiratele Arabe Unite. Acestea sunt apoi transportate clandestin către Iran, unde dronele sunt asamblate în facilități industriale, unele situate în complexe subterane din apropierea orașului Isfahan. Costul redus: marele avantaj strategic Mult timp, estimările occidentale indicau un cost de 20.000 – 50.000 de dolari pentru fiecare dronă Shahed. Documente scurse în 2024 au arătat însă că primele contracte cu Rusia au inclus și transfer de tehnologie și licențe, ceea ce a ridicat prețul inițial. Odată ce Rusia a început producția proprie, costul real a coborât la sub 48.000 de dolari per unitate. În comparație, un interceptor occidental, precum rachetele Patriot sau Aster, poate costa între 1 și 7 milioane de dolari. Această disproporție financiară transformă dronele ieftine într-o armă extrem de eficientă pentru epuizarea apărării antiaeriene. Totuși, militarii subliniază că analiza costurilor trebuie să țină cont și de valoarea obiectivelor protejate, precum nave, infrastructură sau orașe. Rusia și producția de drone Shahed Rolul geopolitic al dronei Shahed a crescut semnificativ în 2022, când Rusia a început să o utilizeze intens în războiul din Ucraina, sub denumirea Geran-2. Moscova nu s-a limitat însă la importuri. În cadrul unui acord estimat la aproximativ 1,75 miliarde de dolari, Iranul a transferat tehnologia necesară pentru producția locală. O fabrică uriașă a fost construită în zona economică specială Alabuga, în Tatarstan, la aproximativ 1.100 km est de Moscova. Complexul funcționează permanent, iar Rusia produce acum drone aproape integral pe plan intern. Pentru a menține ritmul ridicat de producție, fabrica angajează mii de lucrători, inclusiv studenți sau muncitori migranți din Asia Centrală și Africa. Îmbunătățirile aduse de industria rusă Versiunile produse în Rusia au suferit mai multe modificări importante: - integrarea încărcăturilor termobarice, mult mai devastatoare pentru clădiri - utilizarea încărcăturilor fragmentare, eficiente împotriva infanteriei - introducerea sistemului de navigație Kometa-M, rezistent la bruiaj electronic - utilizarea antenelor 4G pentru ajustarea traiectoriei folosind rețelele mobile Aceste îmbunătățiri au crescut eficiența dronei pe câmpul de luptă. O nouă paradigmă în războiul modern Dronele Shahed arată că războiul modern nu mai este dominat exclusiv de tehnologie ultra-sofisticată. Uneori, mii de drone ieftine produse în serie pot avea un impact strategic comparabil cu armele extrem de scumpe. Atât timp cât costul interceptării rămâne mult mai mare decât costul dronei, strategia roiurilor de drone low-cost va continua să fie atractivă pentru armatele care caută să compenseze dezavantajele tehnologice. Cum încearcă Occidentul să contracareze dronele Shahed În fața roiurilor de drone ieftine, apărarea antiaeriană a fost nevoită să se adapteze rapid. Strategia actuală se bazează pe un sistem de apărare în mai multe straturi, care combină metode simple cu tehnologii avansate. 1. Războiul electronic Prima linie de apărare este invizibilă. Sistemele de război electronic bruiază semnalele GPS sau transmit coordonate false pentru a dezorienta dronele și a le face să se prăbușească. 2. Artileria antiaeriană Tunurile antiaeriene moderne, precum sistemele germane Flakpanzer Gepard, s-au dovedit extrem de eficiente împotriva dronelor lente și cu semnătură radar redusă. 3. Grupurile mobile de foc Ucraina utilizează mii de echipe mobile dotate cu mitraliere grele, proiectoare și camere termice montate pe vehicule pick-up pentru a intercepta dronele la altitudine joasă. 4. Drone interceptoare și arme laser Una dintre cele mai interesante inovații este utilizarea dronelor FPV pentru a distruge dronele Shahed în aer. Aceste interceptoare improvizate costă doar câteva sute de dolari. Pe termen lung, armele laser cu energie dirijată, precum programul britanic DragonFire, ar putea deveni o soluție ideală: distrug dronele în câteva secunde, iar costul fiecărei „lovituri” este extrem de mic.

Trump respinge momentan un acord cu Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump se dă mare: Iranul vrea un acord, dar eu cred că termenii nu sunt suficient de buni

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat sâmbătă că nu este pregătit în acest moment să încheie un acord pentru a pune capăt războiului cu Iranul, afirmând că termenii unei eventuale înțelegeri nu sunt încă suficient de favorabili pentru Washington. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat NBC News, publicat sâmbătă, în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două state. Trump: Iranul dorește un acord, dar condițiile nu sunt suficiente În cadrul interviului, liderul de la Casa Albă a afirmat că Teheranul ar fi interesat de o înțelegere, însă administrația americană nu este dispusă, deocamdată, să accepte condițiile existente. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Iranul vrea să încheie un acord, însă eu nu vreau pentru că termenii nu sunt încă suficient de buni”, a declarat Donald Trump. Întrebat ce condiții ar trebui îndeplinite pentru a ajunge la un acord de pace, președintele american a evitat să ofere detalii. „Nu vreau să vă spun asta”, a răspuns acesta. Washingtonul cere renunțarea totală la programul nuclear iranian Donald Trump a confirmat însă că o eventuală înțelegere între Statele Unite și Iran ar include o cerință clară: renunțarea completă a Teheranului la ambițiile sale nucleare. Această condiție reprezintă unul dintre punctele centrale ale poziției Washingtonului în negocierile privind programul nuclear iranian și securitatea regională. În ciuda declarațiilor făcute de liderul american, niciun oficial iranian de rang înalt nu a anunțat public că Teheranul este pregătit să negocieze un acord pentru încheierea conflictului.

srael anunță „fază decisivă” în războiul cu Iranul (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Israelul anunță că războiul cu Iran se intensifică, intră în „faza decisivă” și va dura cât e necesar

Conflictul dintre Israel, Statele Unite și Iran se intensifică și intră într-o fază decisivă care ar putea continua „atât timp cât va fi necesar”, a declarat sâmbătă ministrul israelian al Apărării, Israel Katz. Oficialul israelian a susținut că actuala escaladare reprezintă un moment critic pentru viitorul regimului de la Teheran. Declarațiile au fost făcute într-un discurs televizat difuzat de mass-media, în care ministrul israelian a vorbit despre evoluția războiului și despre presiunea militară tot mai mare exercitată asupra Iranului. Israel Katz: conflictul a intrat într-o fază decisivă Ministrul Apărării a afirmat că actuala confruntare marchează un punct de cotitură, în care regimul iranian încearcă să se mențină la putere, în timp ce populația Iranului ar suporta consecințe tot mai grave. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat „Intrăm în faza decisivă a conflictului, între încercările regimului iranian de a supraviețui, provocând în același timp suferințe tot mai mari poporului iranian, și capitularea acestuia”, a declarat Israel Katz. Oficialul israelian a subliniat că presiunea militară și politică asupra Iranului va continua până la atingerea obiectivelor strategice stabilite de Israel și aliații săi. Apeluri către populația iraniană pentru proteste În discursul său, ministrul israelian al Apărării a reluat apelurile adresate populației iraniene de a se ridica împotriva autorităților de la Teheran. Israelul a transmis în ultimele zile mai multe mesaje publice prin care a încurajat protestele interne. „Doar poporul iranian poate pune capăt acestui lucru printr-o luptă hotărâtă – până când regimul va fi răsturnat și Iranul va fi salvat”, a declarat Katz. Mesajul face parte dintr-o strategie de presiune politică și psihologică asupra conducerii iraniene, în paralel cu operațiunile militare desfășurate în regiune. Lovitură americană asupra insulei petroliere Kharg Ministrul israelian l-a felicitat public pe președintele american Donald Trump pentru bombardarea insulei petroliere iraniene Kharg, un obiectiv strategic pentru exporturile de petrol ale Iranului. Potrivit lui Katz, aviația militară americană a lansat vineri un atac asupra instalațiilor petroliere de pe insulă, considerată una dintre principalele infrastructuri energetice ale Iranului. „Acesta este răspunsul adecvat la câmpurile minate din Strâmtoarea Ormuz și la încercările de șantaj ale regimului terorist iranian”, a declarat ministrul israelian al Apărării. Atacuri aeriene israeliene asupra Teheranului și altor zone din Iran Israel Katz a anunțat că operațiunile militare ale Israelului continuă, iar forțele aeriene israeliene desfășoară un nou val de atacuri asupra unor ținte din Teheran și din alte regiuni ale Iranului. „Forțele aeriene israeliene continuă un val de atacuri puternice împotriva Teheranului și a întregului Iran”, a afirmat ministrul. El a acuzat regimul iranian că ar fi implicat în „terorism regional și global” și că ar utiliza presiuni și amenințări pentru a descuraja Israelul și Statele Unite să își continue campania militară.

Merz critică lipsa strategiei în războiul din Iran (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul german critică lipsa unui plan pentru încheierea războiului cu Iranul: Nu avem nevoie de un război fără sfârșit

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a criticat lipsa unei strategii clare pentru încheierea rapidă a conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute la Berlin alături de premierul ceh Andrej Babiš, în contextul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Potrivit liderului german, războiul se prelungește deja de mai bine de o săptămână, iar pe măsură ce conflictul continuă apar tot mai multe incertitudini privind modul în care acesta ar putea fi încheiat. Germania, îngrijorată de lipsa unui plan comun Friedrich Merz a declarat că Berlinul este preocupat de faptul că nu există, în prezent, o strategie comună între principalii actori implicați în conflict. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% „Statele Unite și Israelul duc acest război de peste o săptămână, iar cu fiecare zi apar tot mai multe întrebări”, a afirmat cancelarul german. El a subliniat că una dintre cele mai mari îngrijorări ale Germaniei este absența unui plan clar care să conducă la o încheiere rapidă și convingătoare a războiului. „Ne preocupă în mod deosebit faptul că, în mod evident, nu există un plan comun pentru a aduce acest război rapid la un final convingător”, a spus Merz. În același timp, cancelarul a atras atenția asupra unei „escaladări periculoase”, făcând referire la contraatacurile lansate de Iran. Merz avertizează asupra riscului unui scenariu precum în Irak sau Libia Cancelarul german a avertizat în mod explicit asupra riscului repetării unor scenarii similare celor din Irak sau Libia, unde intervențiile militare externe au fost urmate de instabilitate profundă. Potrivit lui Merz, în ambele cazuri rezultatul a fost haosul și izbucnirea unor conflicte interne. „Un astfel de scenariu ar afecta pe toată lumea”, a declarat liderul german. El a subliniat că Germania nu are niciun interes într-un conflict prelungit sau într-o destabilizare a Iranului. „Nu avem niciun interes într-un război fără sfârșit. Nu avem niciun interes în destrămarea integrității teritoriale, a statalității sau a viabilității economice a Iranului”, a afirmat cancelarul. Impact direct asupra Germaniei Friedrich Merz a explicat că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu are consecințe directe asupra Germaniei. Potrivit acestuia, Berlinul este afectat în mod direct în mai multe domenii sensibile, precum securitatea, aprovizionarea cu energie și fluxurile migratorii. Germania caută o soluție diplomatică împreună cu partenerii occidentali Cancelarul german a precizat că lucrează împreună cu partenerii europeni pentru a identifica o perspectivă politică și diplomatică privind viitorul Iranului. „Suntem în dialog cu Israelul și cu Statele Unite, cu partenerii noștri din Uniunea Europeană și NATO, precum și cu partenerii din regiune”, a declarat Merz.

140 de militari americani răniți în războiului cu Iranul (sursa: Facebook/U.S. Central Command)
Internațional

140 de militari americani răniți de la începutul războiului cu Iranul. Opt sunt în stare gravă

Aproximativ 140 de militari americani au fost răniți de la începutul conflictului cu Iranul, declanșat pe 28 februarie, potrivit unui anunț făcut de Pentagon. Majoritatea rănilor sunt considerate minore, iar o parte dintre militari au revenit deja la serviciu. Informația a fost transmisă într-un comunicat oficial al Departamentului Apărării, publicat în paralel cu briefingul de presă susținut la Casa Albă. Aproximativ 140 de militari americani răniți în conflict Potrivit Pentagonului, în total aproximativ 140 de membri ai forțelor armate americane au fost răniți de la începutul operațiunilor militare legate de războiul cu Iranul. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Sean Parnell, purtător de cuvânt al Pentagonului, a precizat într-o declarație oficială că majoritatea acestor răni sunt de gravitate redusă. „Marea majoritate a acestor răni au fost minore”, a transmis reprezentantul Departamentului Apărării. Peste 100 de militari s-au întors deja la serviciu Potrivit datelor prezentate de Pentagon, 108 militari americani răniți au revenit deja la unitățile lor și și-au reluat activitatea. În același timp, Pentagonul a confirmat că opt membri ai forțelor armate americane sunt în continuare în stare gravă. „Opt militari rămân înregistrați ca fiind grav răniți și primesc cel mai înalt nivel de îngrijire medicală”, a precizat Sean Parnell. Autoritățile americane nu au oferit deocamdată detalii suplimentare despre circumstanțele în care au avut loc aceste răniri sau despre locațiile unde au fost implicați militarii.

Trump, declarații contradictorii despre războiul din Iran (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump spune, în același interviu, ba că războiul cu Iran e încheiat, ba că va mai ataca ținte

Președintele american Donald Trump a făcut declarații contradictorii despre conflictul din Iran, sugerând pe de o parte că războiul s-ar putea încheia „în curând”, dar afirmând în același timp că ofensiva va continua până la o victorie totală. Mesajele sale au influențat imediat piețele energetice, iar prețul petrolului a scăzut după ce liderul american a sugerat o posibilă încheiere rapidă a conflictului. Trump: „Războiul se va încheia în curând” Într-o conferință de presă susținută la complexul său de golf Doral din Florida, Donald Trump a declarat că operațiunile militare ar putea avea o durată limitată. Citește și: Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug de sub nasul Teheranului „Asta se va încheia în curând”, a spus președintele american, adăugând că nu va permite „unui regim terorist să țină lumea ostatică” și să amenințe aprovizionarea globală cu petrol. Totuși, în același context, liderul republican a avertizat că Iranul ar putea fi lovit „mult, mult mai puternic” dacă va încerca să perturbe fluxurile energetice mondiale. Mesaje diferite despre evoluția conflictului Într-un discurs adresat parlamentarilor republicani reuniți la Doral, Trump a descris ofensiva ca pe „o excursie scurtă”, sugerând că operațiunile ar putea fi rapide. Într-un interviu telefonic acordat unei jurnaliste de la CBS News, el a mers chiar mai departe, afirmând că „războiul s-a terminat, practic”. Președintele american a susținut, de asemenea, că evoluția conflictului este „mult devansată” față de calendarul de patru-cinci săptămâni menționat anterior. SUA promit continuarea ofensivei până la victorie În același timp, Donald Trump le-a transmis parlamentarilor republicani că Statele Unite nu se vor opri până când inamicul nu va fi „înfrânt total și definitiv”. Potrivit liderului american, forțele implicate în ofensiva israeliano-americană au lovit deja peste 5.000 de ținte, inclusiv obiective considerate strategice. Trump a precizat că unele dintre cele mai importante ținte au fost lăsate pentru etape ulterioare, în cazul în care conflictul se va prelungi. Temeri politice și impact economic Aleșii conservatori se tem că războiul ar putea avea consecințe politice interne dacă va provoca o creștere semnificativă a prețurilor la benzină și o presiune suplimentară asupra economiei americane. Un astfel de scenariu ar putea afecta rezultatele Partidului Republican la alegerile legislative programate în noiembrie. Posibil control asupra strâmtorii Ormuz În discuția cu jurnalista CBS, Donald Trump a spus că ia în calcul preluarea controlului asupra strâmtorii Ormuz, o rută strategică pentru comerțul mondial și transportul petrolului. Traficul maritim din această zonă este afectat de conflict, iar controlul asupra strâmtorii ar avea implicații majore pentru piața energetică globală. Obiectivele reale ale ofensivei rămân neclare Președintele american a menținut ambiguitatea cu privire la scopurile exacte ale intervenției militare desfășurate împreună cu Israelul. El a vorbit atât despre neutralizarea programului nuclear iranian și a capacităților de rachete balistice, cât și despre posibilitatea unei schimbări de regim la Teheran.

Iranul acuză Europa că a favorizat războiul (sursa: en.mfa.ir)
Internațional

Iranul acuză Europa că a favorizat atacurile SUA și Israelului și amenință diaspora iraniană cu confiscarea averilor

Autoritățile de la Teheran au lansat acuzații dure la adresa mai multor state europene, printre care și Franța, susținând că acestea au contribuit la crearea condițiilor politice care au dus la ofensiva militară americană și israeliană împotriva Iranului. În paralel, regimul iranian a avertizat că cetățenii iranieni din diaspora care sprijină atacurile împotriva Republicii Islamice riscă confiscarea bunurilor și alte sancțiuni legale. Teheranul acuză Europa că a încurajat atacurile împotriva Iranului Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că poziția statelor europene a contribuit la escaladarea conflictului. Citește și: Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială) „Din păcate, țările europene au contribuit la crearea unor astfel de condiții”, a afirmat oficialul iranian. Baghai a criticat modul în care unele state occidentale au reacționat în cadrul reuniunilor Consiliului de Securitate al ONU, unde s-a discutat reluarea sancțiunilor împotriva Iranului. Potrivit acestuia, în loc să insiste asupra respectării dreptului internațional și să condamne amenințările formulate de Statele Unite, țările europene ar fi sprijinit indirect poziția Washingtonului. „În loc să insiste asupra respectării statului de drept și să se opună amenințărilor și extremelor Statelor Unite, ele au aprobat acțiunile acestora în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. Combinația tuturor acestor factori i-a încurajat pe americani și pe sioniști să continue să comită crime”, a declarat Baghai. Iranul amenință diaspora cu confiscarea averilor Autoritățile iraniene au avertizat că cetățenii iranieni care trăiesc în străinătate și care sprijină atacurile împotriva Iranului ar putea fi sancționați sever. Potrivit Parchetului General iranian, persoanele din diaspora care își exprimă sprijinul pentru Statele Unite sau Israel riscă confiscarea bunurilor și alte sancțiuni prevăzute de lege. „A fost emis un avertisment pentru iranienii care trăiesc în străinătate și care, în diferite moduri, simpatizează, sprijină sau colaborează cu inamicul americano-sionist. Toate bunurile lor vor fi confiscate și vor fi supuși altor sancțiuni legale, în conformitate cu legea”, a transmis Parchetul iranian, citat de presa de stat. Reacții ale diasporei după moartea ayatollahului Ali Khamenei Tensiunile au crescut după ce mai mulți membri ai diasporei iraniene au organizat manifestații în orașe din Europa și Statele Unite pentru a celebra moartea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Acesta a fost ucis pe 28 februarie, în prima zi a atacurilor aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. Protestele organizate în străinătate au fost interpretate de autoritățile de la Teheran drept un act de susținere a intervenției militare împotriva Republicii Islamice. Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului După moartea ayatollahului Ali Khamenei, autoritățile iraniene au anunțat oficial luni că fiul acestuia, Mojtaba Khamenei, a fost numit noul lider suprem al Republicii Islamice. Numirea marchează o schimbare majoră în conducerea politică și religioasă a Iranului, într-un moment în care țara se confruntă cu presiuni militare și diplomatice intense. Campanii online împotriva opozanților regimului În paralel, pe platforma Telegram au apărut mai multe canale noi care publică informații despre iranieni cunoscuți din diaspora care au criticat conducerea religioasă de la Teheran sau și-au exprimat sprijinul pentru ofensiva americano-israeliană. Aceste liste includ detalii despre persoane influente din comunitățile iraniene din Europa și America de Nord. Câți iranieni trăiesc în afara țării Potrivit guvernului iranian, aproximativ 5 milioane de cetățeni iranieni trăiesc în afara granițelor țării, majoritatea în Statele Unite și în state din Europa Occidentală. Unele estimări citate de presa iraniană indică însă că diaspora iraniană ar putea fi mult mai numeroasă, ajungând chiar la aproape 10 milioane de persoane.

Războiului din Orientul Mijlociu, după nouă zile (sursa: iranintl.com)
Internațional

Bilanțul războiului din Orientul Mijlociu după nouă zile: pagube enorme, nimeni nu cedează

Conflictul militar dintre Statele Unite, Israel și Iran a intrat în a noua zi, marcând o nouă etapă a confruntării. Potrivit unei analize CNN, Israelul a început să vizeze direct infrastructura energetică iraniană, în timp ce Iranul continuă atacurile cu rachete și drone asupra unor state din Golf considerate apropiate de Washington. În paralel, tensiunile politice interne par să crească la Teheran după moartea liderului suprem Ali Khamenei, iar autoritățile iraniene ar putea desemna un succesor în următoarele 24 de ore. Israelul a început să lovească infrastructura petrolieră iraniană Războiul a intrat într-o nouă fază odată cu atacurile israeliene asupra resurselor energetice ale Iranului. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Potrivit unor surse israeliene, armata a început să vizeze depozite de petrol și infrastructură de combustibil din țară. Armata israeliană a confirmat că a lovit sâmbătă seara mai multe depozite de combustibil din capitala Teheran. Acestea ar fi utilizate pentru distribuirea de combustibil către diferiți consumatori, inclusiv către structuri militare iraniene. Lovirea infrastructurii petroliere ridică temeri privind impactul asupra piețelor energetice globale și asupra exporturilor de petrol din regiune. Netanyahu: Israelul controlează aproape complet spațiul aerian iranian Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul și Statele Unite au obținut „aproape control complet” asupra spațiului aerian al Iranului. Într-un mesaj înregistrat, liderul israelian a afirmat că operațiunile militare vor continua și că armata pregătește noi lovituri. „Există multe alte ținte și surprize pregătite”, a spus Netanyahu, sugerând că ofensiva militară ar putea fi intensificată în zilele următoare. Iranul continuă atacurile asupra statelor din Golf În ciuda declarațiilor conciliatoare ale președintelui iranian Masoud Pezeshkian, atacurile cu rachete și drone asupra unor state din Golf au continuat. Mai multe țări din regiune au raportat în cursul nopții atacuri sau interceptări de proiectile. Președintele iranian își ceruse anterior scuze statelor vecine pentru atacurile din ultima săptămână asupra bazelor americane din regiune și sugerase că acestea vor înceta dacă Iranul nu va mai fi atacat. Cu toate acestea, noile lovituri sugerează că strategia militară a Teheranului rămâne activă. Mesaje contradictorii la Teheran după moartea lui Khamenei Declarațiile contradictorii ale oficialilor iranieni indică posibile tensiuni în interiorul conducerii politice după moartea liderului suprem Ali Khamenei, ucis în primele atacuri ale războiului. Deși președintele Pezeshkian a adoptat un ton conciliant față de statele din regiune, biroul său a revenit ulterior asupra poziției și a transmis că Iranul va continua atacurile împotriva intereselor americane. În același timp, există informații potrivit cărora Iranul ar putea desemna în următoarele 24 de ore un nou lider suprem, care să îl înlocuiască pe Khamenei, aflat la conducerea Republicii Islamice timp de aproape patru decenii. Atacuri în Liban: hotel bombardat în centrul Beirutului Conflictul s-a extins și în Liban. Autoritățile libaneze au anunțat că un hotel din centrul Beirutului a fost lovit de un atac israelian, provocând moartea a cel puțin patru persoane și rănirea altor zece. Lovitura a vizat centrul capitalei, o zonă care fusese în mare parte ferită de bombardamentele recente. Majoritatea atacurilor israeliene din Liban s-au concentrat până acum asupra suburbiei sudice a Beirutului, bastion al grupării Hezbollah. Armata israeliană a declarat că atacul a fost o „lovitură de precizie” împotriva unor comandanți ai Forței Quds, unitatea de operațiuni externe a Gardienilor Revoluției iraniene. Într-un alt incident, autoritățile libaneze au raportat zeci de victime după o operațiune a unor comandouri israeliene într-o zonă de frontieră, unde acestea căutau rămășițele unui pilot dispărut. Atacuri și interceptări în statele din Golf Mai multe țări din regiunea Golfului Persic au raportat noi incidente militare. Armata Kuweitului a anunțat că o „undă de drone ostile” a vizat depozite de combustibil situate la aeroportul internațional din capitală. Arabia Saudită a declarat, de asemenea, că a fost vizată de atacuri cu drone. În Emiratele Arabe Unite, clădiri din zona Dubai Marina au fost evacuate după ce resturi provenite din interceptarea unor rachete sau drone au avariat fațada unui zgârie-nori. Drone doborâte în Irak În nordul Irakului, două drone încărcate cu explozibili au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană deasupra orașului Erbil, capitala regiunii autonome Kurdistan. Incidentul a avut loc în jurul orei 23:00, când martorii au raportat explozii și activitatea intensă a sistemelor de apărare antiaeriană. Donald Trump nu exclude trimiterea de trupe în Iran Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite ar putea lua în considerare trimiterea de trupe terestre în Iran. Totuși, liderul de la Casa Albă a subliniat că o astfel de decizie ar fi luată doar în anumite condiții. „Este posibil, dar ar trebui să existe un motiv foarte bun”, a spus Trump. Washingtonul nu vrea implicarea kurzilor Trump a mai declarat că Statele Unite nu doresc implicarea grupărilor kurde iraniene în conflict. Declarația contrazice informații apărute anterior potrivit cărora CIA ar fi analizat posibilitatea de a sprijini aceste grupări pentru a provoca o revoltă internă împotriva regimului iranian. „Nu căutăm ca kurzii să intre în conflict. Suntem prieteni cu ei, dar nu vrem să complicăm și mai mult acest război”, a afirmat liderul american. Dispută privind responsabilitatea pentru atacul asupra unei școli Donald Trump a atribuit Iranului responsabilitatea pentru un atac asupra unei școli primare din Iran, care ar fi provocat moartea a cel puțin 168 de copii și 14 profesori. Totuși, analize realizate de experți și de jurnaliști sugerează că lovitura ar fi putut fi provocată de armata americană.

Iranul susține că poate lupta încă șase luni (sursa: X/Masoud Pezeshkian)
Internațional

Iranul amenință să lovească cu rachete cu rază lungă și se declară pregătit să lupte șase luni

Conflictul militar din Orientul Mijlociu continuă să se intensifice, după ce Iranul a anunțat că este pregătit să susțină un război de durată împotriva Statelor Unite și Israelului. În paralel, atacurile aeriene și cu rachete s-au extins în mai multe state din regiunea Golfului, iar bombardamentele au vizat inclusiv capitala Libanului. Potrivit declarațiilor oficiale de la Teheran, armata iraniană ar fi capabilă să continue operațiunile militare la intensitatea actuală pentru cel puțin șase luni, în timp ce Israelul și Statele Unite își intensifică ofensiva asupra infrastructurii strategice iraniene. Iranul afirmă că poate susține încă șase luni de război Conflictul, care a intrat în a noua zi, a adus un nou val de atacuri aeriene în mai multe țări din Orientul Mijlociu. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume În același timp, armata israeliană a anunțat lansarea unui nou val de bombardamente care vizează obiective militare „în tot Iranul”. Ali Mohammad Naini, purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției – armata ideologică a Republicii Islamice – a declarat la televiziunea de stat că Iranul dispune de resurse suficiente pentru a continua lupta. „Forțele armate ale Republicii Islamice Iran sunt capabile să continue cel puțin șase luni de război intens în ritmul actual al operațiunilor”, a afirmat acesta. Oficialul iranian a avertizat că, în perioada următoare, vor fi lansate noi tipuri de atacuri, folosind rachete avansate și mai puțin utilizate până acum. „În zilele următoare, un nou stil de atac va fi efectuat folosind rachete avansate, cu rază lungă de acțiune. Inamicul trebuie să se aștepte la lovituri mai dureroase și mai precise”, a transmis purtătorul de cuvânt. SUA și Israelul au atacat infrastructura petrolieră iraniană De partea cealaltă, presa de stat iraniană a relatat că Statele Unite și Israelul au lovit sâmbătă un depozit de petrol situat la sud de Teheran. Ar fi primul atac asupra infrastructurii petroliere iraniene de la începutul conflictului. În același timp, bombardamentele ar fi vizat și un depozit de combustibil aflat în nord-vestul capitalei iraniene. Autoritățile de la Teheran au anunțat ulterior că, în cursul nopții, cinci depozite de petrol din capitală și din împrejurimi au fost atacate. Loviturile asupra infrastructurii energetice ridică temeri privind perturbarea producției și distribuției de petrol, ceea ce ar putea avea efecte importante asupra piețelor energetice globale. Israelul a bombardat Beirutul și a lovit un hotel din centrul orașului În paralel, bombardamentele israeliene au continuat și în Liban. Suburbiile sudice ale Beirutului au fost din nou ținta unor atacuri aeriene, armata israeliană anunțând că vizează infrastructura militară a mișcării șiite Hezbollah. În timpul nopții, bombardamentele au lovit și centrul capitalei libaneze. Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, un hotel situat în cartierul Raouche, pe malul mării, a fost atacat. Lovitura a provocat moartea a patru persoane și rănirea altor zece. Hotelul Ramada se află într-o zonă turistică importantă, care până acum fusese ferită de atacurile israeliene. Israelul a descris operațiunea drept „un atac de precizie”, susținând că ținta era reprezentată de „comandanți superiori” ai Forței Quds, unitatea de operațiuni externe a Gardienilor Revoluției, acuzată de organizarea unor atacuri împotriva Israelului. În total, 12 persoane au fost ucise în Liban în urma bombardamentelor israeliene din cursul nopții, potrivit agenției oficiale libaneze de presă. Netanyahu: războiul va continua „cu toată puterea” Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că ofensiva împotriva Iranului va continua. „Vom continua războiul cu toată puterea, urmând un plan metodic care include multe surprize”, a afirmat liderul israelian. Conflictul a început pe 28 februarie, după o serie de lovituri aeriene lansate de Israel și Statele Unite asupra unor obiective din Iran. În urma acestor atacuri, liderul suprem iranian Ali Khamenei a fost ucis, alături de alți oficiali importanți ai regimului. De atunci, bombardamentele asupra Iranului au continuat aproape zilnic, în paralel cu operațiuni militare israeliene în Liban. Potrivit armatei israeliene, aproximativ 3.400 de lovituri aeriene au fost efectuate într-o singură săptămână. Statele Unite au raportat, la rândul lor, circa 3.000 de atacuri. Iranul ripostează cu rachete și drone Regimul iranian a răspuns lansând rachete și drone către statele din Golf care găzduiesc interese sau baze americane, dar și către Israel. Sirenele de raid aerian au sunat din nou duminică dimineață în mai multe orașe israeliene, după detectarea unor rachete lansate din Iran, potrivit armatei israeliene. În același timp, mai multe state din Golf au raportat atacuri sau tentative de atac. Statele din Golf, afectate de atacuri Kuweitul a anunțat că se confruntă cu un atac cu rachete și drone, după ce anterior denunțase vizarea rezervoarelor de combustibil de pe aeroportul internațional. În Arabia Saudită, cartierul diplomatic din capitala Riad a fost ținta unui atac cu drone, despre care autoritățile au spus că a fost interceptat. Emiratele Arabe Unite au raportat, la rândul lor, o amenințare cu rachete și drone în cursul dimineții. În Bahrain, o instalație de desalinizare a apei de mare a fost avariată de un atac cu drone iranian. Tot aici, trei persoane au fost rănite după ce fragmente de rachetă au lovit o clădire universitară din regiunea Muharraq. Iranul avertizează statele din regiune Președintele iranian Massoud Pezeshkian a transmis că Iranul va riposta împotriva oricărei țări care permite folosirea teritoriului său pentru atacuri împotriva Republicii Islamice. „Dacă inamicul încearcă să utilizeze teritoriul unei țări pentru a lansa o agresiune împotriva Iranului, vom fi obligați să ripostăm”, a declarat acesta într-un mesaj difuzat la televiziunea de stat. Cu o zi înainte, liderul iranian ceruse scuze statelor vecine pentru atacurile care le-au afectat. În acest context, miniștrii de externe ai Ligii Arabe urmează să organizeze o reuniune de urgență pentru a discuta atacurile iraniene asupra unor state membre. Posibilitatea unei intervenții terestre americane În Statele Unite, președintele Donald Trump a sugerat că o intervenție militară terestră în Iran nu este exclusă pe termen lung. El a declarat că o astfel de operațiune ar putea avea ca scop verificarea stocurilor de uraniu îmbogățit ale Iranului. „Poate că la un moment dat vom face asta. Ar fi grozav”, a spus liderul american la bordul avionului Air Force One, adăugând însă că o asemenea intervenție nu este planificată în prezent. Aproximativ 1.000 de morți de la începutul conflictului Autoritățile iraniene susțin că aproximativ 1.000 de persoane au fost ucise de la începutul războiului, iar aproape 30% dintre victime ar fi copii. Conflictul afectează deja economia globală, în special prin impactul asupra pieței energetice. Temeri privind perturbarea producției și transportului de petrol au dus la creșteri semnificative ale prețurilor la hidrocarburi. China avertizează asupra „legii junglei” Ministrul chinez de externe Wang Yi a declarat că războiul din Orientul Mijlociu „nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată”. Acesta a avertizat asupra riscului revenirii la „legea junglei” în relațiile internaționale.

Războiul cu Iranul lovește economia Israelului (sursa: Pexels/David Rado)
Economie

Războiul cu Iranul lovește economia Israelului: pierderi de aproape 3 miliarde de dolari pe săptămână

Conflictul aerian dintre Israel și Iran începe să aibă un impact economic major asupra Israelului. Ministerul israelian al Finanțelor a anunțat că pagubele provocate economiei ar putea depăși 9 miliarde de shekeli pe săptămână, echivalentul a aproximativ 2,93 miliarde de dolari. Estimarea se bazează pe actualele restricții de securitate impuse în Israel, care afectează activitatea economică și mobilitatea populației. Restricțiile de securitate afectează activitatea economică Potrivit Ministerului de Finanțe, pierderile economice estimate se ridică la 9,4 miliarde de shekeli pe săptămână, în contextul restricțiilor de nivel „roșu” impuse de Comandamentul Apărării Civile. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Aceste măsuri includ: limitarea deplasărilor către locul de muncă; închiderea școlilor; mobilizarea rezerviștilor; restricționarea activităților economice. Autoritățile avertizează că impactul financiar al acestor măsuri va deveni vizibil în special începând de săptămâna viitoare, când efectele asupra companiilor și producției vor fi mai pronunțate. Guvernul israelian cere relaxarea restricțiilor Pentru a reduce presiunea asupra economiei, Ministerul de Finanțe a solicitat Comandamentului Apărării Civile să modifice nivelul restricțiilor de la „roșu” la „portocaliu”. În acest scenariu, activitatea economică ar putea continua într-un regim mai flexibil, iar pierderile economice ar scădea semnificativ. Estimările arată că, în cazul restricțiilor „portocalii”, pagubele ar fi de aproximativ 4,3 miliarde de shekeli pe săptămână, aproape la jumătate față de nivelul actual. Escaladarea conflictului dintre Israel, SUA și Iran Situația tensionată a început sâmbătă, când Israelul și Statele Unite au lansat bombardamente asupra Iranului. Atacurile au declanșat represalii și au extins tensiunile în mai multe zone din Orientul Mijlociu. În urma conflictului, Iranul a lansat atacuri asupra Israelului și asupra altor țări din regiune, transporturile și exporturile de energie din zona Golfului au fost perturbate, iar tensiunile militare au crescut în întreaga regiune. Oficiali din Israel și SUA au avertizat că operațiunile militare ar putea dura mai multe săptămâni, ceea ce ar putea amplifica impactul economic. Școli închise, munca la distanță În prezent, sistemul educațional din Israel este suspendat, iar școlile rămân închise pe parcursul acestei săptămâni. Autoritățile au interzis reuniunile publice și au restricționat activitatea la locurile de muncă, cu excepția sectoarelor considerate esențiale. În aceste condiții, majoritatea angajaților lucrează de acasă. Economia Israelului era pe creștere înaintea conflictului Înainte de escaladarea conflictului, economia israeliană avea o evoluție pozitivă. Produsul intern brut a crescut cu 3,1% anul trecut, iar pentru anul în curs economiștii estimau o accelerare a creșterii economice la peste 5%.

Moscova ascunde costul real al războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova ascunde costul real al războiului din Ucraina, iar economia Rusiei resimte puternic sancțiunile

Serviciul Federal de Informații al Germaniei (BND) susține că autoritățile de la Moscova ascund adevăratul impact economic al războiului din Ucraina. Potrivit evaluărilor serviciului german, deficitul bugetar al Rusiei în 2025 ar fi fost cu 2.360 miliarde de ruble (aproximativ 30,45 miliarde de dolari) mai mare decât cifra oficială prezentată de Kremlin. Informațiile au fost publicate într-o analiză transmisă de BND, care arată că sancțiunile occidentale și scăderea veniturilor din energie pun presiune tot mai mare asupra economiei ruse. BND: sancțiunile occidentale afectează clar economia Rusiei Serviciul de informații german a subliniat că sancțiunile impuse de statele occidentale au un „efect clar” asupra economiei ruse. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Potrivit BND, Rusia se confruntă nu doar cu presiunea sancțiunilor, ci și cu scăderea veniturilor din petrol și gaze, provocată de prăbușirea prețurilor globale la energie. „Putin sacrifică viitorul economic al Rusiei pentru obiectivele sale imperiale”, a transmis serviciul german de informații în analiza publicată. Kremlinul minimalizează problemele economice Reacția Moscovei nu a întârziat. Săptămâna trecută, Kremlinul a susținut că reducerea veniturilor și creșterea deficitului bugetar reprezintă „dificultăți obișnuite”, care pot fi gestionate datorită stabilității macroeconomice generale a țării. Autoritățile ruse încearcă astfel să transmită că situația economică rămâne sub control, în pofida presiunilor generate de sancțiuni și de costurile războiului. Veniturile din petrol, afectate de sancțiuni Exporturile de petrol, principala sursă de venit pentru Rusia, au fost afectate de sancțiunile occidentale. Moscova a fost nevoită să vândă petrolul la prețuri reduse față de cotațiile globale, pentru a-și menține accesul la piețe. Reducerea prețurilor a fost accentuată și de presiunile exercitate de Statele Unite asupra principalilor cumpărători de petrol rusesc, ceea ce a diminuat semnificativ veniturile bugetare. Estimările BND indică un deficit mult mai mare Serviciul german estimează că deficitul bugetar federal al Rusiei în 2025 a ajuns la aproximativ 8.010 miliarde de ruble, semnificativ peste cifra oficială de 5.650 miliarde de ruble, echivalentul a 2,6% din PIB. BND nu a explicat în detaliu metodologia utilizată pentru calcularea acestei diferențe și nu a oferit comentarii suplimentare imediat după publicarea evaluării. Deficitul bugetar consolidat al Rusiei s-a deteriorat puternic Dacă sunt incluse și bugetele regionale, situația financiară devine și mai complicată. Deficitul bugetar consolidat al Rusiei a ajuns în 2025 la 8.300 miliarde de ruble, echivalentul a 3,9% din PIB. Această sumă este de 2,6 ori mai mare decât în 2024, pe fondul scăderii veniturilor și al creșterii cheltuielilor, în special a celor militare. Creșterea prețului petrolului nu este suficientă Atacurile americane și israeliene asupra Iranului au dus la creșterea temporară a prețurilor globale ale petrolului. Cu toate acestea, nivelul actual al cotațiilor rămâne sub pragul necesar pentru echilibrarea bugetului Rusiei. Astfel, chiar și o eventuală creștere a veniturilor din energie nu ar fi suficientă pentru a acoperi deficitul în creștere. Deficitul bugetar al Rusiei, cel mai mare din ultimii ani Potrivit datelor oficiale publicate la 19 ianuarie de Ministerul rus al Finanțelor, Rusia a înregistrat în 2025 un deficit bugetar de aproximativ 5.600 miliarde de ruble (72,12 miliarde de dolari), echivalentul a 2,6% din PIB. Acesta reprezintă: cel mai mare deficit ca procent din PIB din 2020 cel mai ridicat deficit cash din 2006 Prin comparație, în 2024 deficitul bugetar al Rusiei a fost de 1,7% din PIB. Moscova a majorat de două ori ținta de deficit Guvernul rus a fost nevoit să își revizuiască de două ori ținta de deficit pentru 2025. Inițial, autoritățile estimau un deficit de 1.200 miliarde de ruble, echivalentul a 0,5% din PIB. Revizuirea a fost determinată de scăderea veniturilor din energie și de aprecierea rublei, care a redus valoarea încasărilor obținute din exporturi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră