vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

686 articole
Internațional

Nu există nici un armistițiu între Iran și Israel, avertizează Teheranul

Iran avertizează: suntem gata de război. Prim-vicepremierul iranian Mohammad Reza Aref a declarat luni că tensiunile cu Israelul ar putea escalada rapid într-un nou conflict militar. Oficialul a subliniat că, la peste două luni de la confruntările violente din iunie, „nu există un armistiţiu real”, ci doar o încetare temporară a ostilităţilor. Atacul-surpriză al Israelului asupra Iranului Pe 13 iunie, Israelul a lansat sute de lovituri asupra teritoriului iranian, vizând în special obiective militare şi nucleare. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma În atacuri au fost ucişi cercetători implicaţi în programul nuclear iranian şi ofiţeri de rang înalt ai armatei. Iranul a ripostat prin tiruri de rachete şi drone, direcţionate atât asupra Israelului, cât şi asupra celei mai importante baze americane din Orientul Mijlociu, situată în Qatar. Implicarea SUA și încetarea temporară a ostilităților La rândul lor, Statele Unite au efectuat pe 22 iunie bombardamente asupra unor obiective nucleare iraniene. Două zile mai târziu, Washingtonul a anunţat o încetare a ostilităţilor, însă fără un acord formal între părţi. Iran avertizează: suntem gata de război „Trebuie să fim gata în orice moment pentru confruntare. Astăzi, noi nici măcar nu suntem într-o situaţie de armistiţiu”, a declarat Mohammad Reza Aref. Yahya Rahim Safavi, consilier militar al liderului suprem Ali Khamenei, a întărit mesajul, afirmând că Iranul pregăteşte planuri pentru „cel mai rău scenariu”. „Nu există în prezent un veritabil armistiţiu. Suntem în fază de război, şi acesta poate izbucni în orice moment. Nu există protocol, reglementare sau acord nici cu israelienii, nici cu americanii”, a subliniat Safavi. Bilanțul conflictului din iunie Potrivit autorităţilor de la Teheran, peste o mie de persoane au fost ucise în Iran în timpul confruntărilor din iunie. Israelul a raportat, la rândul său, 28 de morţi. În timp ce responsabilii iranieni afirmă că ţara lor este pregătită pentru o nouă confruntare, oficialii insistă că Teheranul nu caută războiul. Puterile occidentale şi Israelul acuză Iranul că urmăreşte să se doteze cu arme nucleare, acuzaţii respinse de Teheran, care susţine că programul său are doar scopuri civile.

Iran avertizează: suntem gata de război (sursa: IRNA)
India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

India finanțează războiul Rusiei prin cumpărarea petrolului, acuză un consilier de top al lui Trump

India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA. Stephen Miller, adjunct al politicii Casei Albe și una dintre cele mai influente figuri din cercul apropiat al lui Trump a lansat acuzații dure la adresa Indiei, susținând că prin achizițiile continue de petrol rusesc, New Delhi contribuie indirect la finanțarea războiului din Ucraina. Declarațiile vin în contextul în care Trump intensifică presiunile asupra partenerilor internaționali pentru a izola economic Moscova. India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA Stephen Miller a declarat că „nu este acceptabil ca India să continue să finanțeze acest război prin achiziționarea de petrol de la Rusia”. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Afirmația a fost făcută în cadrul emisiunii Sunday Morning Futures difuzată de Fox News. Potrivit lui Miller, criticile lui Trump la adresa Indiei reflectă o nemulțumire profundă în ceea ce privește poziția New Delhi-ului în contextul conflictului ruso-ucrainean. India, comparată cu China în privința importurilor de petrol rusesc „Oamenii vor fi șocați să afle că India este practic la același nivel cu China în ceea ce privește achizițiile de petrol rusesc. Este stupefiant”, a spus Miller. Declarațiile sale se numără printre cele mai vehemente critici formulate de administrația Trump la adresa unui partener-cheie din regiunea Indo-Pacifică. New Delhi nu renunță la importurile de energie din Rusia Până în prezent, ambasada Indiei la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Totuși, surse guvernamentale indiene au declarat că India nu intenționează să renunțe la importurile de petrol din Rusia, în ciuda presiunilor americane. Noi amenințări din partea lui Trump Ca răspuns la poziția Indiei, administrația Trump a introdus vineri un tarif vamal de 25% pentru produsele indiene. Măsura vine pe fondul continuării achizițiilor indiene de echipamente militare și resurse energetice din Rusia. Donald Trump a avertizat că ar putea impune tarife și mai dure – de până la 100% – asupra importurilor din țările care continuă să cumpere petrol rusesc, dacă Moscova nu ajunge la un acord de pace semnificativ cu Ucraina. Relația Trump-Modi: între presiune și diplomație Deși criticile au fost ferme, Miller a ținut să sublinieze relația „extraordinară” dintre Donald Trump și prim-ministrul indian Narendra Modi. Oficialul a sugerat că există spațiu pentru dialog și negocieri.

Intrarea României în război, știre falsă (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Interne, Romania)
Eveniment

Clipuri false, generate cu inteligență artificială, anunță intrarea României în război

Intrarea României în război, știre falsă. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) trage un semnal de alarmă cu privire la apariția unor materiale video false, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, care îl prezintă pe prim-ministrul Ilie Bolojan anunțând intrarea României în război, începând cu luna septembrie 2025. Intrarea României în război, știre falsă Potrivit unui comunicat emis marți de Biroul de presă al MAI, videoclipurile care circulă în mediul online sunt complet false și fac parte dintr-o campanie de dezinformare menită să creeze panică și să submineze încrederea publică. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD „Aceste clipuri sunt false și fac parte dintr-o acțiune de manipulare intenționată a opiniei publice. Prim-ministrul României nu a susținut astfel de declarații, iar România nu intră în război”, precizează MAI. Apel la responsabilitate și verificarea surselor MAI le solicită cetățenilor să manifeste prudență și să nu distribuie informații neverificate. Într-o postare pe pagina oficială de Facebook, instituția subliniază importanța discernământului în fața conținutului manipulativ: „Vă încurajăm să verificați sursele și să nu distribuiți conținut neverificat.” Măsuri active împotriva dezinformării Această intervenție a MAI face parte dintr-o serie de măsuri active adoptate pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare care afectează stabilitatea socială. MAI subliniază că aceste acțiuni compromit încrederea în instituțiile statului și în persoanele care își exercită cu seriozitate atribuțiile: „MAI acționează pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare care afectează încrederea în instituțiile statului și în oamenii care își fac datoria cu seriozitate.” Vigilență în fața manipulării Ministerul Afacerilor Interne solicită cetățenilor să fie vigilenți în fața conținutului video manipulat, să verifice sursele oficiale și să nu răspândească informații neconfirmate. Într-o eră a tehnologiilor avansate, în care inteligența artificială poate fi folosită pentru a distorsiona realitatea, responsabilitatea individuală devine esențială pentru protejarea adevărului și a încrederii publice.

Estul României, abandonat strategic la război (sursa: Facebook/MApN)
Economie

Estul României va fi abandonat în eventualitatea unui conflict cu Rusia, arată o analiză

Estul României, abandonat strategic la război, arată o analiză profundă a infrastructurii rutiere existente, dar și a celei în construcție. Estul României, abandonat strategic la război Dacă Autostrada A7 va fi finalizată în 2028, iar Moldova nu dispune de infrastructură defensivă proprie, ar putea fi aceasta, de fapt, un coridor de evacuare și nu unul de apărare? Citește și: Nicușor Dan va propune șefi la SRI și SIE care nu provin nici din servicii, nici din politică Într-un asemenea scenariu, regiunea Moldovei pare mai degrabă „disponibilizată” strategic decât protejată, asigurând adâncimea necesară unui potențial teatru de operațiuni desfășurat pe teritoriul României. Prin urmare, nu cumva adevăratul „flanc estic” este, de fapt, sud-estul țării, cu accent pe Muntenia și Dobrogea? Investițiile recente – finalizarea podului suspendat de la Brăila, modernizarea porturilor Galați și Constanța, inclusiv prin reactivarea infrastructurii feroviare și rutiere aferente – par să indice această direcție de dezvoltare strategică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ucraina, Trump nu poate opri războiul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump a recunoscut că nu poate opri războiul din Ucraina

Ucraina, Trump nu poate opri războiul. Donald Trump a declarat că nu este sigur dacă va reuși să pună capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, contrazicând promisiunile făcute în campania electorală, când susținea că va opri conflictul „din prima zi” a mandatului său. Ucraina, Trump nu poate opri războiul Întrebat de jurnaliști la bordul avionului Air Force One dacă este încrezător că poate pune capăt luptelor, Trump a răspuns: Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar „Nu știu. Nu pot să vă spun dacă se va întâmpla sau nu.” Totuși, el a afirmat că încheierea războiului rămâne o prioritate: „Da. Mi-ar plăcea să se întâmple.” Trump recunoaște că a exagerat De-a lungul campaniei electorale, Donald Trump a susținut în repetate rânduri că va opri imediat războiul dintre Rusia și Ucraina. Ulterior, într-un interviu pentru revista TIME, a recunoscut că această promisiune a fost „o exagerare”. „Am ajutat multe țări”, a spus el vineri. „Situația din Ucraina – e treaba lui Biden, nu a lui Trump. Eu doar încerc să o închei.” Încercări de mediere: convorbiri cu Putin și Zelenski Trump a confirmat că a vorbit telefonic săptămâna aceasta atât cu președintele rus Vladimir Putin, cât și cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski. Referitor la discuția cu Putin, Trump a declarat că nu s-a înregistrat niciun progres: „Nu a fost bine. Vrea să meargă până la capăt, doar să continue să omoare oameni. Nu e bine.” În schimb, conversația cu Zelenski a fost, potrivit fostului președinte, „foarte bună” și „strategică”. Zelenski: discuție „importantă și productivă” cu Trump Președintele Ucrainei a confirmat printr-o postare pe rețelele sociale că discuția cu Trump a fost „foarte importantă și productivă”. Cei doi lideri au abordat subiecte precum apărarea antiaeriană a Ucrainei, cooperarea în domeniul producției de armament și investițiile comune în materie de securitate. Livrările de arme către Ucraina, puse pe pauză La începutul săptămânii, Pentagonul a decis să suspende temporar unele transporturi de arme către Ucraina, invocând nivelul critic al stocurilor de muniție ale SUA. Întrebat despre această decizie, Trump a afirmat: „Nu am suspendat. Dăm arme. Am dat deja foarte multe arme. Continuăm să colaborăm și să-i ajutăm. Dar nu am suspendat.”

„Sapsan”, noua armă supersonică a Ucrainei (sursa: defence-ua.com)
Internațional

Ucraina a construit o rachetă balistică: „Sapsan” anunță o nouă etapă în războiul contra Rusiei

„Sapsan”, noua armă supersonică a Ucrainei. Pentru a-și consolida capacitatea de apărare în fața Rusiei, Ucraina a dezvoltat un nou tip de rachetă balistică de ultimă generație, numită Sapsan, denumire inspirată de șoimul călător, cea mai rapidă pasăre din lume. „Sapsan”, noua armă supersonică a Ucrainei Potrivit The Kyiv Independent, Sapsan a fost testată cu succes în condiții reale de luptă, distrugând o țintă militară rusă aflată la 300 de kilometri distanță. Citește și: Mugur Mihăescu, zis Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie de la Parlament, deși are palat în Voluntari Racheta poate atinge viteza impresionantă de Mach 5,2 – de peste 6.370 km/h – și este dotată cu o ogivă de 480 kg, dublu față de omologul american ATACMS. Racheta intră în producție de serie După testele reușite din luna mai, presa ucraineană a anunțat la 13 iunie că Sapsan a intrat în producție de serie. Deși nu a fost comunicat un calendar oficial privind utilizarea regulată pe front, Ministerul ucrainean al Apărării ar fi creat deja un departament special pentru dezvoltarea și testarea rachetei. Armament ucrainean, tot mai prezent pe front Președintele Volodimir Zelenski a declarat, pe 16 aprilie, că peste 40% dintre armele folosite pe linia frontului sunt produse în Ucraina. În contextul în care livrările occidentale întârzie, Kievul accelerează producția internă de armament pentru a-și consolida independența militară. O strategie pe termen lung Valentyn Badrak, directorul Centrului Ucrainean de Studii Militare și Dezarmare, afirmă că întărirea forței de atac este esențială: „Ucraina se îndreaptă spre o consolidare a capacității sale de rachete, esențială nu doar pentru apărarea prezentului, ci și pentru viitorul națiunii pe termen lung.” Sprijinul american, în scădere Cu toate acestea, sprijinul internațional ar putea fi afectat. La mijlocul lunii iunie, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat că bugetul de apărare al SUA va include o reducere a finanțării destinate Ucrainei.

Război Iran-Israel, Putin și Trump intervin (sursa: X/OSINTdefender)
Internațional

Iranul a aruncat sute de rachete înspre Israel vineri și sâmbătă. Cum s-au implicat Putin și Trump

Război Iran-Israel, Putin și Trump intervin. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a lansat un apel deschis către poporul iranian, îndemnându-l să se ridice împotriva regimului „malefic și opresiv” de la Teheran. Mesajul, transmis vineri seară printr-un videoclip, vine în contextul unei intensificări dramatice a tensiunilor dintre Israel și Iran. Operațiune militară istorică Potrivit lui Netanyahu, Israelul a declanșat recent „una dintre cele mai mari operațiuni militare din istorie” împotriva Teheranului. Citește și: Deși la CNI salariul mediu este peste 24.000 lei/lună, compania cumpără pișcoturi de 33,8 euro El a declarat că, în ultimele 24 de ore, au fost eliminați comandanți militari iranieni, oameni de știință din domeniul nuclear, o instalație majoră de îmbogățire a uraniului și o mare parte din arsenalul balistic iranian. Totodată, premierul israelian a afirmat că regimul de la Teheran este „mai slab ca niciodată”. Iranul ripostează cu noi atacuri cu rachete În replică la atacurile israeliene, Iranul a lansat un al patrulea val de rachete sâmbătă dimineață, provocând activarea sirenelor de raid aerian în mai multe zone ale Israelului. Forțele de apărare israeliene au anunțat că au interceptat rachetele și că rămân în alertă maximă. Nivelul de alertă pentru populație a fost ușor redus, însă autoritățile recomandă cetățenilor să rămână în apropierea adăposturilor. Război Iran-Israel, Putin și Trump intervin Președintele american Donald Trump a discutat telefonic cu Netanyahu și a lansat un avertisment dur către Teheran, cerând un acord privind programul nuclear „înainte să nu mai rămână nimic”. În paralel, președintele rus Vladimir Putin a condamnat ferm atacurile Israelului asupra Iranului, pe care le-a numit o „escaladare periculoasă” cu „posibile consecințe dezastruoase” pentru întreaga regiune. Rusia acuză Israelul și apără Iranul Rusia a denunțat atacurile asupra siturilor nucleare și militare iraniene ca fiind „absolut inacceptabile” și contrare dreptului internațional. Ministerul rus de Externe a criticat Israelul pentru că ar fi subminat eforturile diplomatice americano-iraniene și a acuzat Occidentul de „isterie anti-iraniană”. Kremlinul a reiterat că singura soluție acceptabilă pentru criza nucleară iraniană este una pașnică, politică și diplomatică.

Rusia a amenințat Germania cu războiul (sursa: mbda-systems.com)
Internațional

Rusia amenință Germania cu războiul dacă livrează Kievului rachete Taurus cu rază lungă de acțiune

Rusia a amenințat Germania cu războiul. Președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a transmis o scrisoare oficială omoloagei sale din Germania, Julia Klöckner, în care avertizează că o eventuală livrare a rachetelor Taurus către Ucraina ar reprezenta, din perspectiva Moscovei, o implicare directă a Germaniei în conflictul din Ucraina. Rusia a amenințat Germania cu războiul Volodin susține că Ucraina nu are competențele necesare pentru a utiliza aceste rachete sofisticate, ceea ce implică operarea lor de către militari germani din Bundeswehr. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor „Cu alte cuvinte, rachetele germane vor ataca Rusia, iar acest lucru va fi făcut de ofițeri germani”, a declarat oficialul rus. Președintele Dumei afirmă că guvernul cancelarului Friedrich Merz riscă să atragă Germania într-un nou conflict cu Rusia, fără un mandat explicit din partea poporului german. Volodin face apel la memoria istorică, reamintind eforturile de reconciliere postbelică dintre cele două națiuni. Ucraina cere insistent rachete cu rază lungă Până în prezent, Ucraina a primit din partea partenerilor săi occidentali rachete cu rază de acțiune de până la 300 km, precum ATACMS (SUA), Storm Shadow (Marea Britanie) și SCALP (Franța). Președintele Volodimir Zelenski solicită insistent de la Berlin rachete Taurus cu rază de peste 500 km, capabile inclusiv să lovească podul Crimeei. Scholz a refuzat, Merz ezită Fostul cancelar Olaf Scholz a refuzat transferul rachetelor Taurus, temându-se de implicarea directă a militarilor germani. Deși actualul cancelar Friedrich Merz s-a declarat anterior favorabil livrării, odată ajuns în funcție a preferat să amâne o decizie în acest sens. În schimb, cancelarul Merz a promis Ucrainei sprijin pentru producerea de armament cu rază lungă de acțiune, astfel încât Kievul să poată lovi ținte strategice în spatele frontului rusesc, fără intervenția directă a militarilor germani. Probleme tehnice: rachetele nu pot fi lansate ușor Livrarea rachetelor Taurus vine și cu provocări tehnice, întrucât Ucraina nu are platforme aeriene compatibile. Ar fi necesară integrarea pe avioanele de luptă ucrainene, proces complicat. Totuși, potrivit unor discuții militare germane interceptate și publicate de Rusia, modificările realizate de britanici pentru Storm Shadow ar putea permite și folosirea rachetelor Taurus pe avioanele ucrainene Suhoi SU-27.

Românii, îngrijorați de posibilitatea unui război (sursa: Pexels/Victor Bogdan)
Eveniment

Războiul, cea mai mare spaimă a românilor. Sănătatea și scumpirile, motive secundare de îngrijorare

Românii, îngrijorați de posibilitatea unui război. Posibilitatea declanșării unui conflict militar în care România să fie implicată este cea mai importantă sursă de îngrijorare pentru români, arată barometrul Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 26–30 mai 2025. Românii, îngrijorați de posibilitatea unui război Potrivit datelor sondajului , 41,7% dintre respondenți au indicat drept cea mai mare temere implicarea României într-un război. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă În clasamentul îngrihorărilor românilor, înrăutățirea stării de sănătate ocupă locul al doilea, fiind menționată de 15% dintre participanții la sondaj, urmată de creșterea prețurilor (14,9%). Alte motive identificate au fost: diminuarea drepturilor și libertăților fundamentale – 9,2% scăderea veniturilor – 8,2% pierderea locului de muncă – 5,4% degradarea mediului – 1,6% alte probleme – 2,4% nu știu/nu răspund – 1,6% Profilul românilor care se tem de un conflict Sondajul relevă că femeile, persoanele peste 60 de ani, dar și angajații din sectorul public manifestă un nivel mai ridicat de îngrijorare în privința unui eventual conflict. În plan politic, votanții PSD și AUR sunt mai îngrijorați decât cei ai PNL sau USR, potrivit interpretării datelor sociologice. Metodologie și marja de eroare Barometrul a fost realizat de INSCOP Research, la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Cercetarea a fost efectuată în perioada 26–30 mai 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.150 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Marja de eroare este de ±2,9%, la un nivel de încredere de 95%.

Germania își modernizează rețeaua de adăposturi (sursa: bbk.bund.de)
Internațional

Germania chiar se pregătește de un război cu rușii: adăposturile subterane vechi sunt modernizate

Germania își modernizează rețeaua de adăposturi. Germania se confruntă cu o realitate alarmantă: rețeaua sa de buncăre, în mare parte învechită și inoperabilă, nu poate proteja decât aproximativ 5% din populație în cazul unui atac. Germania își modernizează rețeaua de adăposturi Într-un interviu pentru Sueddeutsche Zeitung, Ralph Tiesler, președintele Agenției Federale pentru Protecție Civilă și Asistență în Caz de Dezastre (BBK), a avertizat asupra acestei probleme. Citește și: Teorie suveranistă: salina Praid urma să devină bază NATO, dar Dumnezeu s-a opus Tiesler a declarat că Germania trebuie să se pregătească pentru eventualitatea unui „război de agresiune major în Europa”. Timp de decenii, ideea unui conflict militar de amploare a fost considerată improbabilă, dar acest context s-a schimbat. Potrivit estimărilor, Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un nou atac asupra Europei în cel mult patru ani, după încheierea războiului din Ucraina. Doar 580 de buncăre rămase din cele 2.000 Germania are în prezent doar 580 de buncăre, comparativ cu cele aproape 2.000 existente în perioada Războiului Rece. Multe dintre ele nu mai sunt funcționale. Cu o populație de aproximativ 83 de milioane de locuitori, Germania ar putea oferi adăpost doar unui număr foarte mic de cetățeni în caz de urgență. Planuri de extindere: un milion de locuri de adăpost Pentru a remedia situația, BBK intenționează să transforme tuneluri, stații de metrou, parcări subterane și subsoluri ale clădirilor publice în adăposturi civile. Obiectivul este crearea rapidă a unui milion de spații sigure. De asemenea, se urmărește extinderea sistemului de sirene și notificări în caz de pericol. Costuri uriașe: peste 40 de miliarde de euro Tiesler a estimat că modernizarea și extinderea sistemului de adăposturi va necesita cel puțin 10 miliarde de euro în următorii patru ani și alte 30 de miliarde de euro în următorul deceniu. „Noile sisteme de buncăre, care trebuie să respecte standarde de protecție extrem de ridicate, sunt foarte costisitoare și consumatoare de timp”, a precizat acesta. Armata germană, afectată de lipsa de resurse și personal În paralel, și armata germană se confruntă cu probleme majore. Un raport recent al comisiei parlamentare a forțelor armate arată că Bundeswehr-ul „are prea puțin din toate”. Infrastructura este depășită, iar recrutările sunt sub așteptări. Germania și-a propus să ajungă la 203.000 de soldați până în 2031, dar în prezent are doar 181.000. Friedrich Merz promite cea mai puternică armată din Europa Cancelarul Friedrich Merz, care a obținut deja un buget de 570 miliarde de dolari pentru apărare, promite să transforme armata germană în cea mai puternică din Europa. Totuși, în fața unei sarcini uriașe de modernizare, o parte importantă din fonduri ar putea fi redirecționată spre nevoile militare, în detrimentul protecției civile. Serviciu militar obligatoriu Atât Merz, cât și Tiesler iau în calcul reintroducerea serviciului militar obligatoriu sau lansarea unui serviciu civil alternativ. „Avem nevoie de personal în caz de urgență”, a declarat Tiesler. „Poate că este momentul să oferim cetățenilor o alegere între serviciul militar și cel civil pentru țară.”

Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA (sursa: X/Keith Kellogg)
Internațional

Trimisul lui Trump pentru Ucraina, îngrijorat de răspunsul Rusiei în urma distrugerii bombardierelor

Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA. Keith Kellogg, trimisul special pentru Ucraina al președintelui american Donald Trump, a declarat că riscul unei escaladări militare majore în conflictul din Ucraina „a crescut mult” după ce forțele ucrainene au atacat cu drone mai multe baze militare din adâncul teritoriului rus, inclusiv cele care adăpostesc bombardiere cu capacitate nucleară. Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA Ucraina a confirmat în weekend atacuri asupra unor aerodromuri din Siberia și nordul îndepărtat al Rusiei. Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare Unele dintre ținte se aflau la până la 4.300 de kilometri de linia frontului, demonstrând o capacitate extinsă a dronelor de atac ucrainene. Într-un interviu acordat postului Fox News, Keith Kellogg a declarat că acțiunea Ucrainei a vizat indirect componente ale triadei nucleare ruse, ceea ce ridică îngrijorări serioase privind reacția Moscovei. „Când ataci o componentă a sistemului de supraviețuire națională al dușmanului, adică triada nucleară, riști o reacție imprevizibilă. Nu știi cum va reacționa cealaltă parte”, a avertizat Kellogg. SUA și Rusia, aproape 90% din arsenalul nuclear mondial Atât Rusia, cât și Statele Unite dețin triade nucleare complete: bombardiere strategice, rachete balistice intercontinentale lansate de la sol și rachete balistice lansate de pe submarine. Împreună, cele două puteri controlează circa 88% din armele nucleare existente la nivel global. Trump nu a fost informat despre atacurile Ucrainei Kellogg a precizat că, deși pagubele materiale provocate bombardierelor ruse nu au fost semnificative, efectul psihologic asupra Rusiei este mult mai important. Trimisul american și-a exprimat îngrijorarea în special față de informațiile neconfirmate privind un posibil atac asupra unei baze navale ruse din nord. Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a precizat că Donald Trump nu a fost informat în prealabil despre atacurile cu drone lansate de Ucraina asupra bazelor militare ruse. Negocierile de la Istanbul: puține progrese Rusia și Ucraina au avut luni o rundă de discuții la Istanbul, fără a înregistra progrese notabile. Keith Kellogg a declarat că partea ucraineană a prezentat „o poziție foarte rezonabilă”, în timp ce Rusia a adoptat „o poziție foarte maximalistă”. Obiectivul principal, în opinia sa, este reconcilierea acestor poziții antagonice.

Ruptură între Trump și Elon Musk (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Război total între Trump și Musk: miliardarul califică noua lege bugetară o "abominație”

Ruptură între Trump și Elon Musk. Miliardarul Elon Musk a criticat vehement megaproiectul de lege bugetară susținut de președintele american Donald Trump, numindu-l „o abominație dezgustătoare”. Ruptură între Trump și Elon Musk Mesajul a fost postat marți pe platforma X, unde Musk și-a exprimat indignarea față de cheltuielile „scandaloase și clientelare” prevăzute în document. Citește și: Ciucu a primit în audiență „un tip” cu Porsche luat din banii unui institut de cercetare. Acesta dorea „să scape” de niște taxe „Îmi pare rău, dar nu mai pot suporta”, a scris cel mai bogat om din lume, într-o postare în care i-a criticat dur pe toți cei care au votat pentru proiect. Compania Tesla, direct afectată Proiectul de lege susținut de Donald Trump periclitează subvențiile pentru vehicule electrice. „The big beautiful bill” propune eliminarea treptată a creditelor fiscale acordate pentru achiziția de vehicule electrice (EV), introduse în era Biden. Astfel, clienții nu ar mai putea beneficia de până la 7.500 de dolari pentru achiziția unui EV nou sau până la 4.000 de dolari pentru unul second-hand, dacă producătorul a vândut peste 200.000 de astfel de mașini în perioada 2009–2025. Tesla, care a livrat peste 336.000 de vehicule doar în primul trimestru din 2025, ar fi direct vizată. Casa Albă: Critica nu schimbă nimic Reacția Casei Albe a venit rapid. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat că poziția președintelui Donald Trump rămâne neschimbată în ciuda declarațiilor lui Musk. „Este un proiect de lege mare și frumos și se ține de el”, a afirmat Leavitt.

Planul aprovizionării de mobilizare/război, rutină (sursa: Facebook/Primăria Sectorului 1)
Eveniment

Planul de aprovizionare a populației în caz de mobilizare sau război, votat de Primăria Sectorului 1

Planul aprovizionării de mobilizare/război, rutină. Hotărârea adoptată de Consiliul Local al Sectorului 1 în ședința din 29 mai privind planul de aprovizionare a populației în caz de mobilizare sau război nu semnalează un pericol iminent, ci reprezintă o măsură administrativă prevăzută de legislația națională încă din 2003. Planul aprovizionării de mobilizare/război, rutină Reprezentanții Primăriei Sectorului 1 au transmis luni, printr-un mesaj publicat pe Facebook, că decizia nu are legătură cu vreo amenințare actuală. Citește și: Bolojan le spune contabililor de comune că ar trebui să gestioneze mai multe localități, ca să-și justifice salariul „În niciun caz nu este vorba despre o situație de criză, de mobilizare reală sau de un pericol iminent. Este o procedură administrativă standard.” Această măsură este reglementată de Ordinul nr. 109/2003, care stabilește normele privind elaborarea programelor de desfacere a produselor alimentare și nealimentare pe bază de rații și cartele, în cazuri excepționale. Planul, actualizat periodic, la nivel național Documentul aprobat este parte dintr-un proces de actualizare administrativă desfășurat în toate unitățile administrativ-teritoriale din țară, la un interval mediu de patru ani. El oferă doar cadrul legal pentru intervenții exclusiv în situații de mobilizare generală sau de război, declarate oficial de autoritățile competente. Autoritățile cer evitarea panicii și a interpretărilor alarmiste Primăria subliniază că planul nu reflectă existența unei amenințări reale și îi îndeamnă pe locuitori să evite interpretările alarmiste, să se informeze din surse oficiale și să înțeleagă că instituțiile publice lucrează în baza unor planuri preventive. „Este vorba despre responsabilitatea legală a autorităților locale de a fi pregătite, în mod preventiv, pentru scenarii de criză, indiferent de contextul geopolitic”, au explicat reprezentanții Primăriei Sectorului 1.

Kremlinul acuză Europa de implicare militară (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul susține că țările europene participă indirect la războiul din Ucraina, cu armament

Kremlinul acuză Europa de implicare militară. Kremlinul susține că sprijinul militar oferit de statele europene Ucrainei reprezintă o implicare indirectă în războiul împotriva Rusiei. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a afirmat marți că Europa continuă să trimită o gamă largă de sisteme de armament și muniții Kievului. Kremlinul acuză Europa de implicare militară „Europa participă indirect la conflict. Livrările de armament către Ucraina nu ajută la rezolvarea pașnică a situației”, a declarat Peskov în conferința sa de presă zilnică. Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Pe lângă sprijinul militar, Kremlinul observă cu îngrijorare și discuțiile privind posibilitatea trimiterii de trupe europene în Ucraina. Peskov avertizează că aceste demersuri ale statelor occidentale nu contribuie în niciun fel la găsirea unei soluții diplomatice. Germania susține dreptul Ucrainei de a lovi ținte din Rusia Declarațiile lui Peskov vin după ce cancelarul german Friedrich Merz a susținut, marți, că Ucraina are dreptul de a folosi arme cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor militare de pe teritoriul Rusiei. El a subliniat că, pentru a se apăra eficient, Ucraina trebuie să poată lovi inclusiv în spatele frontului. „Doar cei care pot ataca ținte pe teritoriul agresorului se pot apăra cu adevărat”, a declarat Merz într-o conferință de presă comună cu premierul finlandez, Petteri Orpo, în orașul Turku. Peskov condamnă atacurile cu drone ucrainene Reprezentantul Kremlinului a condamnat totodată intensificarea atacurilor cu drone ucrainene asupra teritoriului rus. Aceste atacuri, spune el, nu contribuie la procesul de pace. Rusia răspunde cubombardamente intense În replică, Rusia a lansat recent cele mai intense bombardamente asupra Ucrainei de la începutul invaziei. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, în noaptea de duminică spre luni, Rusia a trimis 355 de drone asupra teritoriului ucrainean — un nou record de la începutul conflictului în februarie 2022.

Rusia declanșează războiul cibernetic asupra Europei (sursa: Facebook/Ministerie van Defensie)
Internațional

Rușii au declanșat războiul împotriva Europei: primul atac cibernetic de amploare împotriva Olandei

Rusia declanșează războiul cibernetic asupra Europei. Rusia își accelerează ofensiva hibridă împotriva Olandei și a aliaților europeni, avertizează Serviciul de Informații Militare olandez (MIVD) într-un raport anual recent. Potrivit raportului, Moscova urmărește destabilizarea societăților occidentale prin sabotaj cibernetic, spionaj și atacuri asupra infrastructurii esențiale. Rusia declanșează războiul cibernetic asupra Europei Directorul MIVD, Peter Reesink, a confirmat că serviciile publice olandeze au fost pentru prima dată ținta unui sabotaj cibernetic rusesc. Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” Deși atacul a fost contracarat la timp, autoritățile consideră acest incident un semnal de alarmă pentru securitatea națională și europeană. „A fost pentru prima dată când Rusia a încercat să obțină controlul asupra sistemului public. Am reușit să prevenim atacul, dar riscul rămâne ridicat”, a declarat Reesink. Infrastructura critică din Olanda și Marea Nordului, vizată Raportul MIVD subliniază că Rusia desfășoară operațiuni cibernetice de recunoaștere asupra infrastructurii esențiale din Olanda. Scopul ar putea fi pregătirea unor acțiuni viitoare de sabotaj, în special asupra cablurilor de internet și rețelelor de energie din zona Mării Nordului. Aceste acțiuni sunt considerate pași premergători unor atacuri care pot afecta grav funcționarea societății și securitatea economică a Europei. Rusia, tot mai agresivă Raportul MIVD se aliniază pozițiilor exprimate în ultimii ani de multiple guverne occidentale, care denunță escaladarea amenințărilor hibride venite din partea Rusiei și Chinei. Acestea includ: atacuri cibernetice asupra instituțiilor publice și companiilor strategice; campanii de dezinformare și manipulare în mediul online; acțiuni de spionaj și influențare a opiniei publice; sabotaje fizice ale infrastructurii. Securitatea Europei, în pericol și după războiul din Ucraina Peter Reesink avertizează că amenințarea rusă asupra Europei nu va dispărea odată cu încheierea războiului din Ucraina. Dimpotrivă, strategiile hibride ar putea deveni și mai sofisticate, punând presiune pe democrațiile occidentale. „Observăm o intensificare a acestor acțiuni, iar riscul nu se va reduce, chiar dacă ostilitățile din Ucraina se vor opri”, a precizat directorul MIVD.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră