miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: razboi

695 articole
Internațional

Orbán, din ce în ce mai isteric la adresa Ucrainei: Ne-a declarat război deschis

Premierul ungar Viktor Orbán a reacționat dur la informațiile privind un presupus plan în cinci puncte al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, calificându-l drept „o declarație de război deschisă” la adresa Ungariei. Într-o postare publicată miercuri pe Facebook, liderul de la Budapesta a susținut că planul ar viza, indirect, înlăturarea actualului guvern ungar și eliminarea dreptului de veto exercitat de Ungaria în cadrul Uniunii Europene. Orbán: Bruxelles și Kiev pregătesc aderarea Ucrainei până în 2027 Potrivit declarațiilor premierului ungar, publicația Politico ar fi prezentat un nou plan militar și politic al Bruxellesului și Kievului, prin care Ucraina ar putea fi primită în Uniunea Europeană cel mai devreme în 2027. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Orbán a susținut că acest demers ignoră voința poporului ungar și ar reprezenta o încercare de a forța schimbarea guvernului de la Budapesta. „Ei strâmbă din nas la deciziile poporului ungar și vor să înlăture cu orice preț guvernul ungar de pe calea sa. Ei vor să vină partidul Tisza, pentru că atunci nu va mai exista niciun veto și nicio opoziție”, a declarat premierul. Liderul Fidesz a făcut apel la susținătorii săi, afirmând că alegerile parlamentare din aprilie reprezintă o șansă de a bloca acest plan. Ce presupune planul în cinci pași pentru aderarea Ucrainei la UE Conform RBC-Ukraine, care citează Politico, Uniunea Europeană analizează un plan în cinci etape prin care Ucraina ar putea obține o formă de aderare parțială la UE înainte de finalizarea tuturor reformelor cerute în mod obișnuit statelor candidate. Cele cinci etape ar include: Pregătirea Ucrainei pentru negocierile oficiale de aderare; Introducerea unui mecanism de aderare graduală; Gestionarea opoziției Budapestei; Aplicarea de presiuni politice internaționale; Utilizarea unor mecanisme extreme disponibile la nivelul UE. „Extindere inversă”: noul concept discutat la Bruxelles La Bruxelles, ideea aderării graduale este descrisă drept „extindere inversă”. Conceptul presupune integrarea treptată a Ucrainei în instituțiile Uniunii Europene încă din fazele incipiente ale procesului de reformă, și nu doar după finalizarea completă a acestuia. Oficialii europeni susțin că planul nu ar relaxa condițiile de reformă, ci ar transmite un semnal politic puternic de sprijin pentru Ucraina și pentru alte state candidate afectate de război sau de blocaje politice interne. Ungaria, principalul obstacol în calea aderării Ucrainei Poziția fermă a lui Viktor Orbán rămâne, în prezent, principalul obstacol în calea accelerării procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Premierul ungar s-a opus în repetate rânduri integrării Kievului în UE, invocând riscuri economice și politice pentru Ungaria. În capitalele europene sunt analizate mai multe scenarii pentru depășirea blocajului, inclusiv așteptarea rezultatelor alegerilor parlamentare din Ungaria și utilizarea unor mecanisme de presiune politică în interiorul Uniunii Europene.

Orbán susține că Zelenski declară război Ucrainei (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Iranul nu renunță la îmbogățirea uraniului (sursa: en.mfa.ir)
Internațional

Iranul sfidează SUA: nu renunță la îmbogățirea uraniului, chiar și sub amenințarea războiului

Iranul nu va renunța la îmbogățirea uraniului, chiar dacă acest lucru ar putea duce la un conflict militar cu Statele Unite, a declarat șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi. Afirmația vine la doar două zile după negocierile purtate cu Washingtonul pe tema programului nuclear al Teheranului. „Nimeni nu are dreptul să ne dicteze ce să facem” Vorbind în cadrul unui forum organizat la Teheran, Abbas Araghchi a subliniat că Iranul a plătit „un preț foarte mare” pentru programul său nuclear pașnic și pentru îmbogățirea uraniului. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Potrivit acestuia, refuzul de a renunța la această activitate ține de suveranitatea națională. „De ce insistăm atât de mult asupra îmbogățirii uraniului și refuzăm să renunțăm la aceasta chiar dacă ni se impune un război? Pentru că nimeni nu are dreptul să ne dicteze ce să facem”, a declarat diplomatul iranian. Discuții tensionate cu emisarul american în Oman Vineri, Abbas Araghchi a avut discuții în Oman cu emisarul american Steve Witkoff, în încercarea de a relansa dialogul privind programul nuclear iranian. În ciuda acestor contacte diplomatice, pozițiile celor două părți rămân profund divergente. Teheranul minimalizează desfășurarea militară a SUA în Golf Ministrul iranian de externe a declarat că desfășurarea militară americană în regiunea Golfului „nu ne sperie”. Declarația a fost făcută la o zi după ce Steve Witkoff a vizitat portavionul american Abraham Lincoln, aflat în zonă, într-un gest interpretat ca semnal de presiune militară din partea Washingtonului. „Nu căutăm războiul, dar suntem pregătiți” „Suntem un popor al diplomației, suntem de asemenea un popor al războiului, însă aceasta nu înseamnă că noi căutăm războiul”, a adăugat Abbas Araghchi, încercând să transmită un mesaj de fermitate combinat cu disponibilitatea pentru dialog. Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu o intervenție militară împotriva Iranului. Aceste avertismente au fost motivate inițial de reprimarea sângeroasă a mișcării de protest din Iran, iar ulterior de îngrijorările legate de programul nuclear al Teheranului. În acest context, Statele Unite au consolidat o prezență militară semnificativă în regiunea Golfului, unde este staționat portavionul Abraham Lincoln. Iranul pune sub semnul întrebării „seriozitatea” SUA în negocieri Duminică, șeful diplomației iraniene a pus la îndoială dorința reală a Washingtonului de a continua negocierile. „Impunerea de noi sancțiuni și anumite acțiuni militare ridică semne de întrebare privind seriozitatea și deschiderea celeilalte părți pentru negocieri autentice”, a declarat Abbas Araghchi, precizând că Iranul „va evalua toate semnalele” înainte de a decide dacă dialogul va continua. Amenințări la adresa bazelor americane și a strâmtorii Hormuz Teheranul a avertizat că, în cazul unui atac militar, va viza bazele americane din regiune și ar putea bloca Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic esențial pentru tranzitul livrărilor energetice mondiale. O astfel de acțiune ar avea consecințe majore asupra piețelor globale și securității energetice internaționale.

Război deschis între Ciucu și Băluță (sursa: Facebook/Ciprian Ciucu)
Politică

Război deschis între Ciucu și Băluță: acuzații de „parșivenie” „mitocănie”, „bullying”

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat sâmbătă că încearcă să mențină relația cu PSD în Consiliul General al Municipiului București „pe linia de plutire”, deși acuză lipsa de susținere politică. Acesta a afirmat că s-a comportat „cu mănuși” față de edilul Sectorului 4, Daniel Băluță, pe fondul frustrării generate de alegeri pierdute, declarații care au declanșat un schimb de atacuri publice fără precedent. Ciucu acuză PSD de joc dublu în Consiliul General Ciprian Ciucu a afirmat că se aștepta ca Partidul Social Democrat să adopte o altă atitudine în actualul context politic, însă realitatea ar fi rămas neschimbată. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA Potrivit acestuia, PSD ar avea un comportament diferit în coaliție față de cel din spațiul public și din Consiliul General, unde ar vota sistematic împotriva unor proiecte fără a avea argumente reale, doar pentru a-și demonstra forța politică. „M-am purtat cu mănuși”: explicațiile primarului Capitalei Invitat la Prima TV, Ciucu a susținut că, imediat după alegerea sa, a respectat parteneriatul politic, menținând atribuțiile viceprimarului PSD și inițiind discuții exploratorii. Acestea ar fi fost însă folosite ulterior împotriva sa în mass-media. Primarul Capitalei a explicat că a evitat să răspundă în aceeași notă agresivă declarațiilor lui Daniel Băluță, motivând că acesta „vine după niște alegeri pierdute” și că a încercat să-i acorde o șansă pentru a detensiona relația. Acuzații de „parșivenie” și apel la vot în Consiliu Ciucu a respins ideea că s-ar plânge fără a propune soluții și a transmis un mesaj dur social-democraților: să voteze proiectele în Consiliul General și să își asume consecințele. El a acuzat PSD de „parșivenie”, susținând că anumite propuneri discutate informal sunt ulterior „scurse pe surse” și prezentate public într-o lumină negativă, exclusiv pentru a-l compromite politic. Replica lui Daniel Băluță: „mitocănie” și „bullying” Într-o postare pe Facebook, Daniel Băluță a reacționat dur, afirmând că Ciprian Ciucu s-a dovedit a fi „un amator lipsit de soluții” și că, frustrat de situație, ar fi trecut la „bullying” și „mitocănie”. Edilul Sectorului 4 a susținut că nu va comenta atacurile personale din respect pentru familia primarului Capitalei, dar a subliniat că nu va ceda și va continua să lupte pentru interesele bucureștenilor. Promisiuni și atacuri personale în războiul declarațiilor Băluță a reiterat angajamentele sale legate de infrastructură, transport, sănătate și educație, afirmând că va continua proiectele de dezvoltare, inclusiv extinderea rețelei de metrou, și protejarea categoriilor vulnerabile. În final, edilul Sectorului 4 l-a acuzat pe Ciprian Ciucu de „apucături de baron”, comparându-l cu „baronul Münchhausen”, și i-a transmis să lase scuzele deoparte și să se apuce „serios de treabă”.

Kazahstanul înființează școală militară pentru drone (sursa: gov.kz)
Internațional

Kazahstan intră în războiul dronelor după ce i-au fost atacate terminalele și petrolierele

Kazahstanul a decis să înființeze o școală de formare a operatorilor de drone militare, în urma atacurilor recente atribuite Ucrainei asupra terminalelor petroliere din Marea Neagră și asupra petrolierelor închiriate de statul kazah. Decizia marchează un pas important în adaptarea capacităților sale militare, în contextul conflictului ruso-ucrainean, în care Kazahstanul a încercat până acum să își mențină neutralitatea. Peste 300 de cadeți instruiți pentru operarea dronelor FPV Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării din Kazahstan, peste 300 de cadeți aflați în ultimul an de studii la Institutul Militar al Forțelor Terestre „General al Armatei Sagadat Nurmagambetov” participă la cursuri de operare a dronelor FPV (first-person view). Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „În acest scop, instituția a creat Școala de formare a specialiștilor în drone”, precizează oficialii ministerului. Armata kazahă mizează pe sisteme fără pilot Comandamentul militar a subliniat că, prin sprijinul instructorilor cu experiență, cadeții dobândesc competențe avansate în utilizarea sistemelor aeriene fără pilot, tehnologii care au schimbat fundamental tacticile moderne de luptă. „Prin stăpânirea acestor tehnologii moderne, cadeții obțin cunoștințe practice despre operarea dronelor, utilizate astăzi într-o varietate de domenii”, a declarat directorul școlii, locotenent-colonelul Daniar Dilbadaiev. Ce presupune pregătirea viitorilor operatori de drone În cadrul centrului de instruire, viitorii ofițeri studiază: - caracteristicile tehnice și construcția dronelor - modul de utilizare și întreținere - măsurile de siguranță - utilizarea dronelor în diverse condiții operaționale Programul de pregătire este completat de exerciții practice intensive, desfășurate atât în simulatoare computerizate, cât și în condiții reale. Simulatoare, zboruri reale și misiuni de recunoaștere O atenție deosebită este acordată instruirii în simulatoare digitale, unde cadeții execută misiuni de zbor și învață să reacționeze la situații neprevăzute, fără a pune în pericol echipamentele sau trupele. De asemenea, sunt organizate zboruri reale, care includ manevre cu obstacole și misiuni de recunoaștere. Școala dispune și de o pistă specială pentru drone FPV, destinată inclusiv competițiilor între cadeți. Neutralitate sub presiune, în contextul conflictului ruso-ucrainean „Instruirea specialiștilor în domeniul sistemelor aeriene fără pilot are ca scop asigurarea forțelor armate cu personal înalt calificat, capabil să utilizeze tehnologii moderne în interesul securității și apărării țării”, se arată în comunicatul Ministerului Apărării. Kazahstanul, stat din Asia Centrală care a încercat să rămână neutru în războiul dintre Rusia și Ucraina, a raportat atacuri repetate cu drone asupra terminalelor maritime ale Consorțiului Conductei Caspice (KTK) din Marea Neagră, precum și asupra petrolierelor închiriate de statul kazah. Aceste incidente par să fi accelerat decizia autorităților de a investi în capacități militare bazate pe drone, considerate esențiale în conflictele contemporane.

Rușii cred că pacea vine în 2026 (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul testează reacția rușilor la pace: majoritatea speră ca războiul din Ucraina să se încheie

Majoritatea rușilor cred că războiul din Ucraina s-ar putea încheia în 2026, potrivit unui nou sondaj realizat de institutul de stat VTsIOM. Rezultatele sunt interpretate de analiști drept un posibil test al reacției opiniei publice la perspectiva unui acord de pace, în contextul intensificării demersurilor diplomatice. 70% dintre respondenți sunt optimiști pentru 2026 Adjunctul șefului VTsIOM, Mihail Mamonov, a declarat că 70% dintre cei 1.600 de respondenți consideră anul 2026 mai „de succes” decât anul actual. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Pentru 55% dintre aceștia, optimismul este legat direct de o posibilă încheiere a conflictului din Ucraina. Potrivit lui Mamonov, „principalul motiv de optimism este posibila încheiere a operațiunii militare speciale și realizarea obiectivelor propuse, în acord cu interesele naționale prezentate de președinte”. Sprijin pentru pace și consolidarea societății în jurul Kremlinului În sondajele precedente de la final de an, VTsIOM a evidențiat coeziunea societății ruse în jurul președintelui Vladimir Putin și al obiectivelor sale militare în Ucraina. Până acum însă, nu au fost oferite cifre concrete privind procentul celor care se așteaptă la încheierea războiului. Sondaje ale institutului independent Levada arată că aproximativ două treimi dintre ruși susțin convorbirile de pace – cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului. Factorii care alimentează așteptările privind un acord de pace Mihail Mamonov a menționat mai mulți factori care alimentează percepția că ar putea fi posibil un acord de pace: ofensiva rusă în Ucraina ezitările SUA privind finanțarea Kievului dificultatea Uniunii Europene de a înlocui sprijinul american, financiar și militar După încheierea ostilităților, principalele priorități percepute de respondenți sunt reintegrarea veteranilor și reconstrucția regiunilor distruse, atât din zonele ucrainene controlate de Rusia, cât și din regiunile rusești de frontieră. Kremlinul analizează propunerile americane Kremlinul a anunțat că Vladimir Putin a fost informat despre contactele „oficiale” cu emisarii lui Donald Trump referitoare la propuneri americane pentru un posibil acord de pace. Moscova urmează să își formuleze poziția. În ultimele săptămâni, Putin a reiterat condițiile sale pentru un acord: cedarea de către Ucraina a aproximativ 5.000 km² din Donbas renunțarea oficială la obiectivul aderării la NATO Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat pe 22 decembrie că discuțiile purtate cu Statele Unite și state europene privind încheierea războiului sunt „foarte aproape de un rezultat real”.

Economia Rusiei, aproape de colaps economic (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia poate intra în colaps economic în 2026, Putin bagă toți banii în război

Poziția economică a Rusiei se deteriorează rapid, pe fondul cheltuielilor masive pentru război și al noilor sancțiuni occidentale, arată o analiză publicată de The Washington Post. Potrivit economiștilor citați, Kremlinul consumă accelerat rezervele de numerar și fondurile obținute din împrumuturi, iar riscurile unei crize majore cresc de la o lună la alta. Sancțiunile asupra petrolului, un punct critic pentru economia Rusiei Noile sancțiuni dure impuse sectorului petrolier rusesc ar putea declanșa o criză economică chiar din anul viitor. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Măsurile afectează direct bugetul de stat și principala sursă de venit a Moscovei, într-un moment în care costurile războiului continuă să crească. Publicația americană subliniază că sancțiunile introduse de Trezoreria SUA vizează giganții energetici Rosneft și Lukoil, forțând Rusia să vândă petrol cu discounturi de peste 20 de dolari pe baril. Contradicție cu discursul lui Donald Trump despre avantajul Rusiei Analiza contrazice declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că Rusia ar avea un avantaj în războiul împotriva Ucrainei. Economiștii consultați de Washington Post susțin însă că, din punct de vedere financiar și structural, poziția Moscovei este mai slabă ca niciodată. Riscul unei crize bancare și al incapacității de plată Perspectivele economice ale Rusiei se vor înrăutăți, avertizează experții, pe măsură ce lipsa fondurilor se accentuează. Acest context ar putea duce la o criză bancară sau chiar la situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată, în pofida poziției dure afișate de președintele Vladimir Putin în negocierile privind încheierea războiului. Un oficial rus, citat sub protecția anonimatului, a declarat pentru Washington Post că scenariul unei crize financiare este luat în calcul chiar și la nivel intern. Industria petrolului și gazelor, în declin accelerat „Industria petrolului și a gazelor intră în criză, iar cele mai recente sancțiuni accelerează acest proces”, a declarat Craig Kennedy, de la Centrul Davis pentru studii rusești și eurasiatice al Universitatea Harvard. Potrivit acestuia, presiunea combinată a sancțiunilor și a cheltuielilor militare pune sub semnul întrebării sustenabilitatea economică a Rusiei pe termen mediu. Elita rusă nu se așteaptă la proteste masive În pofida dificultăților financiare tot mai mari, majoritatea reprezentanților elitei ruse nu anticipează proteste sociale de amploare și nici un impact imediat al crizei economice asupra deciziilor politice ale Kremlinului. Totuși, experții apropiați Guvernului admit că anul 2026 ar putea fi primul cu adevărat critic pentru Rusia din punct de vedere economic. Costurile războiului: cifre record pentru bugetul Rusiei Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, cheltuielile militare ale Rusiei au atins, în primele nouă luni ale acestui an, 11.800 de miliarde de ruble, de patru ori mai mult decât în 2021. Războiul costă aproximativ 43,4 miliarde de ruble pe zi și absoarbe 44% din impozitele federale, un nivel considerat nesustenabil pe termen lung.

Trump nu exclude un război cu Venezuela (sursa: NBC News)
Internațional

Trump nu exclude un război cu Venezuela. Miza: reintrarea companiilor petroliere americane în țară

Președintele american Donald Trump a declarat vineri că nu exclude posibilitatea unui conflict militar cu Venezuela, în contextul în care marina SUA continuă operațiunile împotriva ambarcațiunilor suspectate de trafic de droguri și menține o blocadă asupra petrolierelor ce acostează în porturile venezuelene. Trump: „Nu exclud un război, nu” Trump a cerut din nou Venezuelei să returneze proprietățile petroliere ale companiilor americane, naționalizate în urmă cu câteva decenii. Citește și: EXCLUSIV Dosarul Liei Savonea de la ANI, îngropat atât de adânc încât nici Parlamentul nu l-a găsit Întrebat de NBC News despre riscul unui război cu regimul condus de Nicolas Maduro, Trump a răspuns: „Nu exclud, nu”, subliniind că liderul venezuelean, pe care îl acuză și de conducerea unui cartel al drogurilor, „știe exact ce vreau”. Statele Unite au blocat marți toate petrolierele „sancționate” care acostează în Venezuela, la o săptămână după ce au confiscat unul dintre acestea, inclusiv încărcătura de petrol. Astfel de acțiuni vor continua, a precizat Trump, fără a confirma dacă scopul final este înlăturarea lui Maduro de la putere. „Ne-au luat tot petrolul... Îl vrem înapoi” Trump a reiterat acuzațiile conform cărora Venezuela ar fi „luat ilegal” drepturile energetice ale companiilor americane: „Ne-au luat toate drepturile energetice. Ne-au luat tot petrolul... Îl vrem înapoi.” Industria petrolieră din Venezuela a fost naționalizată în 1976, când toate drepturile de explorare și exploatare au fost transferate către compania de stat PDVSA. În 2007, Hugo Chavez a impus companiilor străine fie să devină parteneri minoritari ai PDVSA, fie să părăsească țara. Chevron operează, totuși, în Venezuela În ciuda tensiunilor între Washington și Caracas, Chevron continuă să opereze în Venezuela în baza unei licențe speciale emise de Departamentul Trezoreriei SUA, care o scutește de sancțiunile aplicate sectorului petrolier venezuelean. Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, a susținut miercuri că Statele Unite „au creat industria petrolieră a Venezuelei”, descriind naționalizarea acesteia drept „cel mai mare furt de avere și proprietate americană”.

Europa lansează Comisia pentru despăgubirea Ucrainei (sursa: Facebook/European External Action Service - EEAS)
Internațional

Liderii europeni lansează Comisia pentru despăgubirea Ucrainei. Cum va funcționa mecanismul

Lideri europeni, printre care și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se reunesc marți, la Haga, pentru a lansa o Comisie Internațională pentru Reclamații, destinată despăgubirii Ucrainei cu sute de miliarde de dolari pentru distrugerile provocate de atacurile rusești și pentru presupuse crime de război. Conferință internațională sub egida Consiliului Europei Evenimentul are loc în cadrul unei conferințe de o zi, co-găzduită de Olanda și Consiliul Europei, organizație care reunește 46 de state și reprezintă principalul for continental pentru apărarea drepturilor omului. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu La reuniune sunt așteptați zeci de oficiali de rang înalt, inclusiv șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas. Inițiativa europeană, în paralel cu eforturile de pace susținute de SUA Întâlnirea de la Haga se desfășoară în contextul eforturilor de pace sprijinite de Statele Unite, menite să pună capăt războiului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. În timp ce diplomația internațională caută soluții pentru încetarea conflictului, Europa își consolidează propriul mecanism de responsabilizare și compensare. Oficialii ruși nu au oferit imediat un punct de vedere asupra inițiativei, însă Moscova a respins constant acuzațiile privind comiterea de crime de război de către forțele sale armate. Amnistia pentru crimele de război, un obstacol potențial Planurile europene ar putea fi complicate de ideea includerii unei amnistii pentru atrocitățile comise în timpul războiului într-un eventual acord de pace. O astfel de propunere, evocată anterior de administrația președintelui american Donald Trump, riscă să afecteze demersurile de despăgubire a victimelor din Ucraina, inclusiv în cazuri de violență sexuală, deportări forțate de copii sau distrugerea siturilor religioase. Registrul Daunelor: peste 80.000 de cereri deja depuse Comisia va integra Registrul Daunelor pentru Ucraina, creat în urmă cu doi ani, care a primit deja peste 80.000 de cereri din partea persoanelor fizice, organizațiilor și instituțiilor publice ucrainene. Aceste cereri acoperă o gamă largă de prejudicii, de la pierderi materiale până la vătămări grave ale drepturilor omului. Convenție internațională susținută de peste 50 de state Peste 50 de state și Uniunea Europeană au contribuit la elaborarea unei convenții a Consiliului Europei pentru înființarea Comisiei Internaționale pentru Reclamații. Documentul va intra în vigoare după ratificarea de către cel puțin 25 de semnatari, cu condiția asigurării fondurilor necesare funcționării. Potrivit unor surse implicate în negocieri, aproximativ 35 de state intenționează să semneze convenția chiar la reuniunea de marți, iar sediul comisiei este așteptat să fie stabilit la Haga. Cum va funcționa mecanismul de compensare pentru Ucraina Comisia reprezintă a doua etapă a unui mecanism internațional de compensare. Aceasta va analiza, evalua și decide asupra cererilor depuse în Registrul Daunelor, stabilind despăgubirile de la caz la caz. Cererile pot fi formulate pentru daune, pierderi sau vătămări rezultate din acțiuni rusești comise pe teritoriul Ucrainei sau împotriva acesteia, începând cu 24 februarie 2022. Solicitările pot fi depuse de persoane fizice, companii sau de statul ucrainean și vizează încălcări ale dreptului internațional, conform proiectului de propunere. Costurile reconstrucției Ucrainei: peste 500 de miliarde de dolari Banca Mondială estimează că reconstrucția Ucrainei, pe parcursul următorului deceniu, va costa aproximativ 524 de miliarde de dolari, echivalentul a 447 de miliarde de euro. Suma este de aproape trei ori mai mare decât producția economică a Ucrainei din 2024 și nu include pagubele produse după decembrie 2024, într-un context în care atacurile rusești s-au intensificat, vizând infrastructura civilă, utilitățile și transporturile. Activele rusești înghețate, una dintre opțiunile de finanțare Modalitatea concretă de plată a despăgubirilor nu este încă stabilită. Printre opțiunile aflate în discuție se numără utilizarea activelor rusești înghețate de Uniunea Europeană, potrivit unor surse apropiate negocierilor.

Orbán Viktor îi sperie pe maghiari cu războiul (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán îi sperie pe maghiari cu războiul în care va fi atrasă țara dacă nu va fi reales

Premierul ungar Orbán Viktor a declarat sâmbătă, în cadrul unui miting desfășurat la Kecskemét, că alegerile parlamentare din Ungaria din 2026 vor reprezenta „ultimele alegeri înaintea războiului care se apropie de noi”. Orbán: „Un guvern pro-Bruxelles va duce Ungaria în război” Liderul de la Budapesta a afirmat că rezultatul electoral din 2026 va determina poziția Ungariei față de un eventual conflict. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Potrivit acestuia, un „guvern pro-Bruxelles” ar implica Ungaria într-un război, în timp ce un guvern „orientat național” ar putea menține țara în afara conflictului. Orbán a subliniat că războiul din Ucraina „nu este departe, nici geografic, nici politic”. Critici la adresa Uniunii Europene Orbán a susținut că liderii europeni ar fi decis ca Europa să intre pe o logică de război, iar UE „construiește o economie de război” pe termen lung. El a declarat că Ungaria poate conta doar pe propriile forțe pentru a-și proteja interesele. Occidentul, acuzat că vede războiul ca pe o oportunitate financiară Premierul ungar a afirmat că pentru Budapesta războiul este „un lucru rău”, însă în opinia sa, Occidentul ar considera conflictul o sursă de profit. Orbán a avertizat că, dacă Ungaria nu își joacă bine cartea, s-ar putea regăsi într-o situație diplomatică în care „toată lumea este inamicul nostru”. Activele rusești înghețate, subiect sensibil pentru Budapesta Viktor Orbán a spus că se așteaptă ca în următoarele săptămâni să se discute mai deschis despre soarta celor 220–230 de miliarde de euro reprezentând active rusești înghețate în UE. Orbán a remarcat că, în țările vest-europene, deciziile legate de război „au scăpat din mâna politicienilor” și au ajuns parțial în sfera actorilor economici, ceea ce, în opinia sa, schimbă logica decizională. Critici privind sancțiunile europene și comparația cu poziția SUA Premierul ungar a calificat drept „răutăcioasă” decizia Uniunii Europene de a nu excepta Ungaria de la sancțiunile energetice impuse Rusiei. Orbán a amintit că președintele american Donald Trump oferise Budapestei o astfel de derogare în cadrul sancțiunilor SUA. În viziunea lui Orbán, Bruxelles-ul consideră sancțiunile aplicate Rusiei drept o măsură de politică comercială, ceea ce, susține acesta, ar elimina necesitatea unanimității între statele membre.

Amenințările Moscovei și răspunsul Londrei (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Marea Britanie reacționează dur la declarațiile lui Putin despre un posibil război cu Europa

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că Vladimir Putin refuză orice acord privind încetarea războiului din Ucraina, după discuțiile de cinci ore dintre trimișii SUA și liderul rus care nu au produs rezultate. Starmer a subliniat că Marea Britanie va continua să pună presiune asupra Moscovei, inclusiv prin sancțiuni menite să lovească economia rusă. Putin acuză Europa că sabotează eforturile de pace Liderul rus i-a acuzat pe aliații europeni ai Kievului că ar sabota planul de pace propus de SUA și a respins modificările solicitate de Ucraina și statele europene, calificându-le drept inacceptabile. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Totodată, Putin a afirmat că Rusia este „pregătită” pentru un război cu Europa, declarație denunțată de guvernul britanic drept „aiureală” și „zăngănit de arme”. Londra: Putin tergiversează și refuză negocierile reale În Camera Comunelor, Keir Starmer a afirmat că Putin întârzie deliberat negocierile și nu dorește să ajungă la un acord de pace. Premierul britanic a reiterat necesitatea de a continua sprijinul militar și financiar pentru Ucraina și de a menține presiunea asupra Rusiei prin sancțiuni coordonate cu aliații. Amenințările lui Putin, respinse de oficialii britanici Întrebat despre declarația lui Putin potrivit căreia Rusia este gata să lupte dacă Europa dorește „confruntarea”, un purtător de cuvânt al premierului britanic a calificat afirmațiile drept „retorică periculoasă și greșită”. Londra reamintește că țările europene sunt unite în sprijinul Ucrainei, iar NATO este pregătită să răspundă oricărei amenințări. Discuțiile de la Kremlin, considerate inutile pentru pace Putin s-a întâlnit la Moscova cu emisarul președintelui american, Steve Witkoff, și cu Jared Kushner, într-o discuție de cinci ore pe care Kremlinul a descris-o drept „constructivă”, dar fără progres real în direcția păcii. Rusia neagă că ar fi respins planul de pace american, deși declarațiile anterioare ale lui Putin au sugerat contrariul. Londra critică retorica rusă și continuă sprijinul pentru Ucraina Ministrul britanic al sănătății, Wes Streeting, a afirmat că amenințările Moscovei sunt luate în serios, dar reprezintă același „zăngănit de arme” al lui Putin. La rândul ei, șefa diplomației britanice, Yvette Cooper, l-a îndemnat pe liderul rus să înceteze amenințările și vărsările de sânge. Regatul Unit oferă noi fonduri pentru infrastructura Ucrainei La reuniunea miniștrilor de externe NATO de la Bruxelles, Cooper a anunțat un sprijin suplimentar de zece milioane de lire sterline destinat refacerii infrastructurii energetice ucrainene distruse de atacurile rusești. Cooper a subliniat că, în timp ce președinții Trump și Zelenski caută soluții pentru pace, Kremlinul continuă să escaladeze conflictul. Ea a cerut Rusiei să înceteze amenințările, să se așeze la masa negocierilor și să accepte o pace justă și durabilă pentru Ucraina, Europa și NATO.

Putin, pregătit de război cu Europa (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, dezlănțuit: Dacă Europa vrea război, suntem pregătiți chiar acum

Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că Rusia nu urmărește o confruntare militară cu statele europene care susțin Ucraina. Totuși, liderul de la Kremlin a avertizat că, dacă Europa „își dorește războiul”, Moscova este pregătită „chiar în acest moment”. Afirmațiile au fost făcute înaintea întrevederii cu emisarul american Steve Witkoff, venită în contextul negocierilor pentru planul de pace propus de președintele american Donald Trump. Putin acuză Europa că blochează procesul de pace Liderul rus susține că statele europene formulatează cereri „absolut inacceptabile” pentru Moscova, cu scopul de a compromite procesul de negociere. Citește și: Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova Potrivit lui Putin, europenii „nu au o agendă a păcii” și sunt „de partea războiului”. Totodată, aceștia ar fi „vexați” că au fost excluși din negocieri, dar, afirmă el, „s-au exclus singuri”. Afirmațiile lui Putin: „Suntem gata acum. Nu dorim război” Putin a insistat că Rusia nu intenționează să atace Europa, dar a avertizat că este pregătită pentru o confruntare dacă aceasta începe ostilitățile. „Noi nu dorim război cu Europa, dar dacă Europa îl dorește și începe, suntem gata chiar acum”, a spus președintele rus. În opinia sa, europenii trăiesc cu „iluzia” unei posibile înfrângeri strategice a Rusiei și ar trebui „să revină la realitate”. Acuzații de piraterie la adresa Ucrainei Putin a acuzat Ucraina de „piraterie” în urma atacurilor cu drone asupra unor petroliere rusești în Marea Neagră și a amenințat cu represalii. Rusia ar putea „extinde paleta loviturilor” împotriva navelor care intră în porturile ucrainene și chiar împotriva navelor statelor occidentale care susțin aceste operațiuni. El a avertizat că Rusia ia în considerare măsuri împotriva navelor din țările ce asistă Ucraina și a menționat „cea mai radicală soluție”: tăierea completă a accesului Ucrainei la Marea Neagră. Atacurile asupra petrolierele rusești Două petroliere – Kairos și Virat, sub pavilionul Gambiei și parte din „flota din umbră” a Rusiei – au fost lovite de drone navale ucrainene în largul coastelor Turciei. Un al treilea petrolier, Mersin, operat de o companie turcă, a fost avariat în Atlantic, în apropiere de Senegal. În paralel, un alt atac ucrainean a afectat un terminal petrolier de la Novorossiisk, utilizat inclusiv pentru exportul de petrol kazah. Moscova găzduiește noi discuții asupra planului de pace al lui Trump Putin urmează să se întâlnească la Moscova cu emisarul american Steve Witkoff și cu Jared Kushner pentru a discuta varianta revizuită a planului de pace al administrației Trump. Documentul este negociat în paralel de delegațiile americane și ucrainene, care au purtat discuții recente în Florida și Geneva. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă ca susținătorii europeni ai Ucrainei să fie mai implicați, după ce au fost marginalizați de Washington în acest proces. Divergențe majore: frontiera, securitatea și reconstrucția Ucrainei Zelenski a recunoscut că problema teritoriilor disputate este cel mai dificil punct al negocierilor. Alte divergențe vizează garanțiile de securitate pentru Ucraina și finanțarea reconstrucției. Planul inițial al SUA, format din 28 de puncte, prevede: cedarea de facto a întregului Donbas către Rusia; demilitarizarea zonelor neocupate; înghețarea liniei frontului; limitarea armatei ucrainene la 600.000 de militari; garanții de securitate occidentale, dar fără aderarea la NATO; folosirea a 100 de miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei. Propunerile Ucrainei și ale aliaților europeni În contrapropunerea lor, Ucraina și statele europene cer ca negocierile să pornească de la actuala linie a frontului. De asemenea, un armistițiu prealabil, creșterea limitelor armatei la 800.000 de soldați, desfășurarea unui contingent străin în Ucraina, renunțarea la angajamentul de neaderare la NATO, obligarea Rusiei să plătească integral daunele provocate și menținerea înghețării activelor rusești până la achitarea compensațiilor.

Planul Trump, Kievul consultă Europa (sursa: X/Andrii Sybiha)
Internațional

Planul de pace al lui Trump, întors pe toate fețele de Ucraina, țările UE și Marea Britanie

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a anunțat că a discutat cu omologii săi din Franța, Regatul Unit, Finlanda și Uniunea Europeană despre răspunsul Ucrainei la planul de pace propus de președintele american Donald Trump pentru soluționarea conflictului cu Rusia. Planul Trump, Kievul consultă Europa La discuția telefonică au participat și reprezentanți din Italia și Germania, iar Sîbiga a transmis rezultatele recentei activități diplomatice a președintelui Volodimir Zelenski și logica acțiunilor viitoare ale Kievului. Citește și: Senatoarea POT Aldea, lovită pe stradă, mașina i-a fost vandalizată. Agresoarea ar fi soția unui om de afaceri Oficialul ucrainean a subliniat necesitatea menținerii presiunii transatlantice pentru a determina Rusia să oprească războiul. Sprijin european pentru o pace „dreaptă și realizabilă” Diplomații europeni au reafirmat sprijinul pentru o pace justă și durabilă, subliniind importanța coordonării pașilor următori între Kiev și partenerii săi occidentali. Yvette Cooper, șefa diplomației britanice, a declarat că obiectivul este garantarea unui armistițiu complet și crearea condițiilor pentru negocieri constructive. Discuțiile au vizat în detaliu elementele propunerilor americane și necesitatea unei soluții care să respecte suveranitatea Ucrainei. Planul, perceput la Kiev ca o capitulare Planul american conține 28 de puncte și prevede concesii majore din partea Ucrainei: cedarea unor teritorii Rusiei, renunțarea la aderarea la NATO, reducerea forțelor armate și organizarea de alegeri anticipate. Donald Trump a stabilit Ziua Recunoștinței, 27 noiembrie, ca termen limită pentru un răspuns oficial din partea Kievului, însă documentul este considerat de mulți oficiali ucraineni drept o formă de capitulare.

Rusia majorează taxele pentru finanțarea războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

TVA crește la 22%, scade pragul cifrei de afaceri pentru colectare de TVA (Rusia)

Parlamentarii ruși au aprobat, marți, o serie de majorări fiscale, în contextul în care Moscova caută noi surse de venit pentru a susține economia afectată de războiul cu Ucraina, aflat deja în al patrulea an. Măsurile vizează creșterea taxei pe valoarea adăugată, extinderea bazei de impozitare și introducerea de noi accize pentru diverse produse. Impact major asupra bugetului Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului, a aprobat un proiect de lege prin care taxa pe valoarea adăugată (TVA) crește de la 20% la 22%. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Măsura este estimată să aducă aproximativ 1.000 de miliarde de ruble (circa 12,3 miliarde de dolari) în bugetul de stat. Totodată, pragul de vânzări anuale la care firmele sunt obligate să colecteze TVA va fi redus de la 60 de milioane de ruble (739.000 de dolari) la numai 10 milioane de ruble (123.000 de dolari). Această modificare, implementată treptat până în 2028, urmărește să combată fragmentarea artificială a afacerilor pentru evitarea impozitării, dar ar putea afecta sever întreprinderile mici, anterior scutite. Noi taxe pe autoturisme, alcool, tutun și produse tehnologice Majorarea TVA face parte dintr-un pachet fiscal mai amplu promovat de Kremlin pentru a compensa presiunile bugetare și încetinirea economiei. Printre măsuri se numără eliminarea ratei preferențiale pentru „taxa de reciclare” aplicată autoturismelor scumpe, în special celor importate. De asemenea, sunt propuse creșteri ale accizelor pentru băuturi spirtoase, vin, bere, țigări, țigări electronice și introducerea unor taxe speciale pentru produse tehnologice, precum smartphone-uri și laptopuri. Economia Rusiei încetinește după doi ani de creștere După doi ani de expansiune alimentată de cheltuielile militare, economia Rusiei a intrat în stagnare la începutul anului 2025 și este estimată să crească cu doar 1% în acest an, potrivit datelor guvernamentale. Inflația, aflată la 8%, este impulsionată de achizițiile masive de armament, în timp ce banca centrală menține dobânda de referință la un nivel ridicat, de 16,5%, pentru a tempera creșterea prețurilor. Cheltuielile militare domină bugetul federal pe 2026 În bugetul federal rus pentru 2026, aprobat tot marți, cheltuielile militare sunt estimate la 12,93 trilioane de ruble (aproximativ 159 miliarde de dolari). Dacă sunt incluse și cheltuielile pentru securitate și aplicarea legii, suma ajunge la 16,84 trilioane de ruble (207 miliarde de dolari), evidențiind alocarea prioritară a resurselor către apărare și ordine publică. Proiectele legislative aprobate de parlament trebuie să treacă printr-o ultimă votare în camera inferioară, după care vor fi transmise Consiliului Federației și, ulterior, președintelui Vladimir Putin, care le va promulga pentru a intra în vigoare.

Exercițiu național de mobilizare în Covasna (sursa: Facebook/We Radio Sfantu Gheorghe)
Eveniment

Evaluare pentru stare de asediu, mobilizare și război în Covasna. Rutină, asigură autoritățile

Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale organizează, în perioada 10–14 noiembrie, în judeţul Covasna, exerciţiul de mobilizare „MOBEX CV-25”, care are ca scop evaluarea capacităţii autorităţilor locale, instituţiilor publice şi operatorilor economici de a mobiliza resurse materiale, financiare şi umane în cazul unei situaţii de urgenţă sau al unei crize majore. Simulare a aplicării planurilor de mobilizare națională Potrivit autorităţilor, exerciţiul face parte dintr-un program naţional periodic menit să testeze pregătirea judeţelor pentru situaţii de urgenţă şi mobilizare economică, conform legislaţiei privind apărarea naţională. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație „MOBEX CV-25” simulează aplicarea la nivel judeţean a măsurilor prevăzute în Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare 2025–2028, precum şi în planurile de rechiziţii de bunuri şi prestări de servicii în interes public la nivelul judeţului Covasna. Participare interinstituțională la nivel național La exerciţiu participă echipe de observare şi evaluare din partea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii (SRI), Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), precum şi din alte ministere cu atribuţii în pregătirea economiei şi a teritoriului pentru apărare. Aceste echipe vor analiza eficienţa planurilor existente, resursele disponibile și eventualele dificultăți în procesul de mobilizare. Evaluarea capacității economice și umane a județului Conform Prefecturii Covasna, principalul obiectiv al exerciţiului este evaluarea potenţialului economic şi uman al autorităţilor locale, instituţiilor publice şi operatorilor economici, în vederea identificării resurselor necesare susţinerii efortului de apărare şi a continuităţii activităţilor economico-sociale în situaţii de criză. Exerciţiul are rolul de a testa capacitatea de reacţie a instituţiilor în condiţii simulate de stare de asediu, mobilizare sau război, urmând ca principalele concluzii şi propuneri rezultate să fie analizate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Rezultatele exercițiului, analizate la nivelul CSAT Concluziile exerciţiului „MOBEX CV-25” – inclusiv eventualele dificultăţi, constrângeri şi limitări constatate – vor fi centralizate şi prezentate Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care va dispune măsurile necesare pentru îmbunătăţirea capacităţii de mobilizare şi apărare naţională. Evenimentul face parte din seria de exerciţii strategice organizate anual în toate judeţele ţării, având scopul de a întări cooperarea între autorităţi şi de a consolida rezilienţa naţională în faţa potenţialelor ameninţări.

Maria Zakharova, avere în urma războiului din Ucraina (sursa: Tass)
Internațional

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, avere colosală în timpul războiului din Ucraina

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, ar fi acumulat, în timpul războiului din Ucraina, o avere de milioane de ruble care depășește cu mult veniturile sale oficiale, potrivit unei anchete publicate de platforma Explainer. Maria Zakharova, avere în urma războiului din Ucraina Surse publice și confidențiale citate de publicație susțin că veniturile reale ale oficialei ruse ar fi aproape duble față de salariul declarat. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Investigația arată că, în 2024, Maria Zakharova a încasat aproximativ 11 milioane de ruble (circa 137.800 de dolari), deși salariul său oficial din Ministerul de Externe era de 6 milioane de ruble (aproximativ 75.000 de dolari). Diferența ar proveni din plăți efectuate de presa de stat rusă și din drepturi de autor pentru compozițiile sale muzicale. Apartament de lux achiziționat în centrul Moscovei Potrivit Explainer, Zakharova ar fi cumpărat în decembrie 2022 un apartament de lux de 151 mp în centrul Moscovei, evaluat la peste 100 de milioane de ruble (1,2 milioane de dolari) — adică de 17 ori venitul ei anual din funcția publică. Inițial, proprietatea a fost înregistrată ca aparținând „Federației Ruse”, dar ulterior ar fi fost transferată către o altă entitate sub aceeași denumire. Documente interne obținute de Explainer ar arăta însă că adevărata cumpărătoare este chiar Zakharova, iar actualul proprietar ar fi tatăl ei. Soțul, implicat în afaceri cu statul rus Publicația menționează că soțul oficialei, Andrei Makhrov, este director executiv al companiei Severo-Zapad, specializată în cercetare geofizică și foraj. Firma sa ar fi beneficiat de contracte guvernamentale de milioane de ruble cu giganți energetici și minerit de stat, profitând de creșterea economică provocată de război. Lipsă de transparență și reacții oficiale absente Veniturile Mariei Zakharova sunt protejate de la dezvăluire publică în baza unui ordin semnat în 2014 de ministrul de externe Serghei Lavrov, care o exonerează de obligațiile de raportare financiară impuse altor diplomați. Ministerul rus de Externe nu a răspuns solicitărilor de comentarii transmise de Explainer.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră