Aurul s-a ieftinit cu 25% din cauza războiului din Iran. Este temporar, spun analiștii

Prețul aurului a înregistrat o scădere semnificativă, de aproximativ 25%, de la începutul conflictelor din Orientul Mijlociu, contrar statutului său tradițional de activ de refugiu.

Evoluția a stârnit îngrijorări în rândul investitorilor, în contextul presiunilor asupra resurselor strategice și al creșterii nevoii globale de lichiditate, potrivit unei analize realizate de Tavex România.

De ce nu mai crește aurul în perioade de criză

Reprezentanții Tavex explică faptul că deprecierea aurului nu este cauzată direct de conflict, ci de efectele economice ale acestuia.

Citește și: „Dacă băieții ăștia îl dau jos pe Bolojan, Bolojan mai câștigă zece procente” - Daniel Fenechiu

Potrivit lui Victor Dima, manager de Trezorerie, tensiunile din regiune afectează fluxurile globale de resurse esențiale, ceea ce determină statele să își utilizeze rezervele pentru a susține economiile.

În mod paradoxal, aurul devine astfel o sursă de lichiditate, nu doar un activ de protecție.

Rolul strategic al Orientului Mijlociu în economia globală

Orientul Mijlociu are o importanță majoră în comerțul internațional, în special prin Strâmtoarea Ormuz, un punct cheie pentru transportul resurselor energetice și chimice.

Prin această rută trec zilnic aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol.

De asemenea, 25% din livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) și 10% din fluxurile globale de îngrășăminte.

În anumite sectoare, dependența este și mai ridicată, cum ar fi îngrășămintele pe bază de azot sau amoniacul, unde procentele ating niveluri critice.

Economii dependente de resurse, forțate să vândă aur

Analiza evidențiază gradul ridicat de dependență al statelor din regiune față de aceste resurse:

• Qatar: 65% din PIB (petrol, GNL și îngrășăminte)
• Arabia Saudită: 55% din PIB (petrol și îngrășăminte)
• Emiratele Arabe Unite: economie diversificată, dar puternic dependentă de energie, comerț și turism

În situațiile în care veniturile scad drastic, guvernele sunt obligate să mențină cheltuielile publice, apelând la active lichide, precum aurul, pentru a acoperi deficitul.

Aurul, utilizat ca rezervă în perioade de criză

Potrivit lui Victor Dima, exact acesta este rolul pentru care băncile centrale dețin aur: să fie folosit în momente de criză.

Același mecanism se aplică și la nivel individual.

În perioade de instabilitate economică, oamenii tind să își utilizeze economiile, inclusiv investițiile în aur.

România, o excepție: cererea pentru aur rămâne ridicată

În contrast cu tendințele globale, piața din România înregistrează o cerere crescută pentru aur de investiții.

Clienții nu se grăbesc să vândă, ci, dimpotrivă, profită de scăderea prețurilor pentru a-și crește expunerea.

Această abordare reflectă o strategie pe termen lung, în care aurul este perceput ca o formă de protecție împotriva riscurilor geopolitice și economice.

Perspective: aurul ar putea depăși 10.000 dolari/uncie

Reprezentanții Tavex consideră că scăderea actuală este temporară, iar potențialul aurului rămâne solid pe termen lung.

Estimările indică posibilitatea ca prețul aurului să depășească pragul de 10.000 de dolari pe uncie, pe fondul instabilităților globale și al rolului său strategic în sistemul financiar internațional.

Tavex România: jucător important pe piața metalelor prețioase

Tavex face parte din Grupul Tavid, fondat în 1991, și este activ pe piața din România din 2019.

Compania operează mai multe birouri în București și Cluj și oferă produse de aur și argint de investiții, precum și servicii de schimb valutar.