marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: criza energetica

7 articole
Eveniment

România intervine în criza energetică din Republica Moldova după atacurile Rusiei asupra Ucrainei

Republica Moldova se confruntă cu o nouă criză energetică majoră, după ce atacurile Rusiei asupra infrastructurii din sudul Ucrainei au afectat grav una dintre principalele rute de import de electricitate. În acest context, Guvernul de la Chișinău a instituit stare de urgență în sectorul energetic la nivel național, invocând necesitatea protejării infrastructurii critice și a mobilizării rapide a resurselor. În paralel, autoritățile române au intervenit pentru a susține stabilitatea sistemului energetic și pentru a limita efectele colaterale asupra populației, inclusiv în ceea ce privește accesul la apă potabilă. Sprijin rapid pentru energie și apă, în plină criză Ambasada României în Republica Moldova a transmis un mesaj public în care detaliază măsurile adoptate în ultimele 24 de ore: Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa „„În ultimele 24 de ore, România a acționat din nou rapid și hotărât pentru a proteja viața de zi cu zi a cetățenilor Republicii Moldova. Am ajutat concret în două domenii vitale – asigurarea cu energie electrică și apă potabilă– într-un moment în care acțiunile agresive ale Rusiei în Ucraina au avut din nou un impact direct asupra populației de pe acest mal al Prutului. Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina au scos din funcțiune linia electrică Isaccea–Vulcănești, pe unde vine electricitate sigură din România și Uniunea Europeană. În acest moment de criză, am intervenit pentru stabilitatea sistemului energetic al Republicii Moldova, astfel încât fiecare cetățean de pe acest mal al Prutului să aibă lumină în casă. Am activat cele patru linii electrice de 110 kV cu România, pregătite din anul 2025 și acestea si-au demonstrat eficiența, la fel ca în timpul blackoutului parțial din 31 ianuarie 2026. Într-un context în care energia devine un instrument de presiune și destabilizare, reacția rapidă a României a însemnat continuitate și siguranță pentru cetățeni. Tot în aceste zile, acțiunile Rusiei au dus la poluarea râului Nistru și au pus în pericol accesul la apă potabilă pentru numeroase comunități. Și aici, România a răspuns fără întârziere, oferind expertiză, echipamente și soluții tehnice pentru monitorizarea și limitarea efectelor contaminării, contribuind direct la protejarea sănătății oamenilor. Acțiunile Rusiei nu sunt abstracte sau îndepărtate, ci afectează concret viața de zi cu zi a cetățenilor Republicii Moldova – de la lumină și căldură, până la accesul la apă sigură. În fața acestor provocări, noi, România, suntem solidari și demonstrăm, prin fapte, cǎ intervenim rapid și eficient atunci când este nevoie. Un sprijin real, care face diferența în momente critice.”

România, sprijin pentru Republica Moldova (sursa: Facebook/Ambasada României în Republica Moldova)
Criza energetică, între trei și cinci ani (sursa: Facebook/ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei)
Eveniment

Criza energetică declanșată în Iran va dura între trei și cinci ani, spune președintele ANRE

Piața energetică reacționează prima în fața unei crize, iar intervențiile guvernelor vin abia ulterior, susține președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu. Acesta a atras atenția că, odată declanșată, o criză energetică are efecte de durată, care se pot întinde pe mai mulți ani. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Tendințe Economice 2026”. George Niculescu: „Piața este prima care reacționează” Președintele ANRE a explicat mecanismul prin care crizele energetice se propagă, subliniind că reacția inițială aparține pieței, nu autorităților. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc "Cum aţi pus presiune pe ANRE pentru a reduce costurile din economie, practic ne transformaţi aşa în principala instituţie care are rolul de a salva economia, reducând costurile. Oricât de mult ne-ar plăcea rolul acesta de erou, din păcate nu avem toate atribuţiile necesare să îl îndeplinim. Voi începe cu începutul şi vă voi spune că, aşa cum s-a întâmplat în criza declanşată de invazia Federaţiei Ruse în Ucraina, la fel se întâmplă şi ca urmare a acestei crize odată cu încetarea războiului în zona Iran. Piaţa este prima care reacţionează. Guvernele şi statele îşi iau măsuri după ce intervine piaţa şi volatilitatea preţurilor în piaţă." Lecțiile crizelor anterioare: efecte pe termen lung George Niculescu a făcut referire la evoluțiile recente din sectorul energetic, arătând că impactul crizelor nu dispare rapid. "Vedem, şi experienţa ne arată, că aceste efecte sunt de durată. Dacă ne gândim la faptul că primele creşteri de preţuri la energie electrică şi gaze naturale au venit înainte să înceapă invazia din februarie 2022 şi că am ieşit din schema de plafonare-compensare la energie electrică la data de 1 iulie 2025, iar la gaze naturale tocmai a fost prelungită într-o formă puţin diferită până la 31 martie 2027, putem să constatăm împreună că, odată începută o criză energetică, ea se termină undeva după 3-5 ani de zile. Cam asta este estimarea de timp pe care istoria ne-o arată la gaze naturale, mai ales, prelungindu-se schema cu încă un an de zile." ANRE: atenție sporită la evoluțiile din piața petrolului și gazelor Șeful ANRE a subliniat importanța monitorizării constante a piețelor energetice, în special în contextul instabilităților globale. "Deci, pentru ca piaţa ca să reacţioneze şi ca să intre din nou pe făgaşul concurenţial, evident că trebuie să se liniştească orice fel de influenţă externă asupra pieţei, statele, guvernele să nu mai intervină prin intervenţii punctuale şi atunci redevine o piaţă cu adevărat liberă. Între timp, intervenim atunci când trebuie să intervenim." Posibile intervenții pentru protejarea consumatorilor George Niculescu a precizat că autoritățile nu exclud măsuri de intervenție, în cazul unor fluctuații majore de preț, pentru a proteja consumatorii. "Trebuie să rămânem în continuare cu ochii pe minge, foarte focusaţi la ce se întâmplă, atât în piaţa produselor petroliere, cât şi a gazelor naturale, pe ceea ce înseamnă modificări. Nu mi-aş dori să vedem din nou intervenţii în piaţă, cum am văzut în perioada 2021-2022, dar atunci când lucrurile vor impune astfel de măsuri, sunt convins că toate autorităţile şi inclusiv ANRE, nu vor ezita să impună aceste măsuri de corecţie în aşa fel încât până la urmă consumatorii, atât casnici, cât şi non-casnici, să fie protejaţi de aceste fluctuaţii mari de preţ." Conferința „Tendințe Economice 2026”, platformă pentru decizii strategice Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a patra ediții a conferinței „Tendințe Economice 2026”, organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA). Evenimentul reunește factori de decizie, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri, având ca scop conturarea principalelor direcții macroeconomice, energetice și antreprenoriale pentru anul în curs.

Războiul din Iran, criză energetică mondială (sursa: X/Fatih Birol)
Economie

Ne îndreptăm spre cea mai gravă criză energetică mondială din istorie (AIE)

Lumea riscă să se confrunte cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Avertismentul vine de la Fatih Birol, directorul Agenția Internațională pentru Energie, care vorbește despre o „amenințare majoră” pentru economia globală. Pierderi record de petrol: mai grave decât crizele din anii ’70 Potrivit lui Birol, impactul asupra pieței energetice este deja fără precedent. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Până în prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, mai mult decât cele două crize majore ale petrolului la un loc”, a declarat acesta. Pentru comparație, în timpul crizelor petroliere din anii ’70, pierderile au fost semnificativ mai mici: „La acea vreme, în fiecare dintre acele crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, deci, adunându-le pe amândouă, 10 milioane de barili pe zi.” O criză multiplă: petrol, gaze și geopolitică Directorul AIE a subliniat că actuala situație depășește chiar și impactul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. „Această criză reprezintă, în acest stadiu, două crize ale petrolului şi un colaps al pieţei gazelor la un loc.” Această combinație de factori amplifică riscurile pentru economia globală și pentru securitatea energetică a statelor. Infrastructuri energetice distruse în Orientul Mijlociu Conflictul a afectat deja grav infrastructura energetică din regiune. Potrivit AIE, cel puțin 40 de instalații din nouă țări sunt serios avariate. Aceste distrugeri contribuie la scăderea drastică a producției și la creșterea presiunii asupra piețelor internaționale. Strâmtoarea Ormuz, blocată: un punct critic global Situația este agravată de blocarea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din producția mondială de hidrocarburi. Conflictul, început pe 28 februarie prin atacuri israeliene și americane asupra Iranului, a transformat zona într-un punct fierbinte, cu impact direct asupra transportului de energie. Amenințări și represalii: tensiuni în creștere Președintele Donald Trump a avertizat că, dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea, Statele Unite vor „ataca și distruge” centralele electrice iraniene, „ÎNCEPÂND CU CELE MAI MARI!”. În replică, Iranul a lansat atacuri cu rachete și drone asupra infrastructurilor energetice din țările aliate Washingtonului și asupra navelor din Golf, intensificând tensiunile regionale. Impact global: „Nicio țară nu va fi imună” Efectele crizei nu vor ocoli nicio economie, avertizează șeful AIE. „Nicio ţară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă va continua pe această cale. Prin urmare, este necesară o acţiune la scară globală.” În același ton alarmant, Birol a adăugat: „Economia mondială se confruntă cu o ameninţare majoră şi sper din tot sufletul ca această problemă să fie rezolvată cât mai curând posibil.” Măsuri de urgență și incertitudini pe piață Pentru a tempera creșterea prețurilor petrolului, Statele Unite au autorizat temporar vânzarea și livrarea de petrol iranian aflat deja pe nave. Cu toate acestea, Teheranul susține că nu dispune de surplus de țiței, ceea ce limitează eficiența acestei măsuri.

Transnistria încearcă să rezolve criza energetică (sursa: zdg.md)
Internațional

Transnistria încearcă să rezolve criza energetică

Transnistria încearcă să rezolve criza energetică. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a confirmat vizita liderului transnistrean Vadim Krasnoselski la Moscova, într-un context marcat de o criză energetică severă. Aceasta este generată de sistarea furnizării gazelor naturale către Transnistria de către Gazprom. Transnistria încearcă să rezolve criza energetică Într-o conferință de presă, președinta Maia Sandu a declarat: „Ne dorim ca oamenii din regiunea transnistreană să aibă curent, căldură și apă”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Președintele Maia Sandu a subliniat că prioritatea sa este bunăstarea locuitorilor din regiunea transnistreană. Ea speră că discuțiile de la Moscova vor aduce o soluție rapidă la criza energetică care afectează regiunea din 1 ianuarie 2025. Vizita lui Krasnoselski la Moscova Maia Sandu a punctat că Chișinăul nu blochează eforturile de soluționare a crizei energetice. Vizita liderului de la Tiraspol în capitala rusă este percepută ca un pas spre rezolvarea problemelor locuitorilor din regiunea transnistreană. Convocarea Consiliului Suprem de Securitate Pentru a face față crizei energetice, Maia Sandu a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate. În cadrul întâlnirii s-au analizat situația din sectorul energetic și măsurile de sprijin necesare pentru populație. Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză energetică severă, alimentată de decizia Gazprom de a sista furnizarea gazelor naturale. Acest context subliniază importanța negocierilor și soluțiilor rapide pentru asigurarea necesităților de bază ale locuitorilor din regiune.

Nota de plată pentru criza energetică din Europa Foto: Facebook Electrica
Politică

Nota de plată pentru criza energetică din Europa

Nota de plată pentru criza energetică din Europa a trecut de 700 de miliarde de euro, arată think-tankul Bruegel, citat de Bloomberg. Potrivit calculelor realizate de think-tank-ul Bruegel, începând din luna septembrie 2021 şi până în prezent, cele 27 de state membre UE au alocat aproximativ 600 de miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, în creştere cu 50 de miliarde de euro faţă de calculele efectuate luna trecută. Nota de plată pentru criza energetică din Europa Măsurile adoptate de guvernele din Marea Britanie şi Norvegia adaugă alte 105 miliarde de euro la nota de plată totală, pe măsură ce regiunea se confruntă în continuare cu consecinţele invaziei ruseşti din Ucraina. Cele mai recente cifre vor majora presiunile pentru ca UE să ajungă la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor până la Crăciun. Discuţiile vin într-un moment în care temperaturile ar urma să coboare semnificativ în partea de nord a continentului în săptămâna următoare, potrivit firmei de prognoze Maxar. O sumă de 700 de miliarde de euro este echivalentă cu întregul program de emisiuni comune de obligaţiuni demarat de UE pentru a proteja economia regiunii de pandemia de coronavirus. Think-tank-ul Bruegel a îndemnat UE să pună la punct un fond energetic pentru a combate criza actuală şi a egaliza impactul potenţial asupra bugetelor naţionale. "În condiţiile în care preţurile europene la energie sunt aşteptate să rămână la un nivel ridicat pentru o perioadă îndelungată, îngrijorările cu privire la sustenabilitatea fiscală se vor înmulţi, iar guvernele vor fi supuse la noi presiuni pentru a fi mai ţintite în sprijinul pe care îl oferă familiilor şi companiilor", a declarat Simone Tagliapietra, unul dintre autorii raportului. "Asta creşte de asemenea riscul fragmentării pieţei europene, dacă ţările cu o poziţie fiscală mai solidă oferă industriilor lor un sprijin mai mare decât alte state", adaugă Simone Tagliapietra. România a alocat 3,54% din PIB Datele furnizate de Bruegel arată că România a alocat până acum 8,5 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, echivalentul a 3,54% din PIB, ceea ce o plasează imediat după Marea Britanie, care a alocat 3,55% din PIB, şi înaintea Cehiei, care a alocat 3,44% din PIB. Foto: Bruegel/ twitter Miniştrii europeni ai Energiei se pregătesc pentru o nouă reuniune extraordinară în încercarea de a conveni asupra unui pachet de măsuri care să contracareze consecinţele preţurilor mari la gaze naturale. Adoptarea acestui pachet a fost amânată deoarece ţările membre nu au căzut încă de acord asupra nivelului la care ar trebui plafonat preţul gazelor naturale. În paralel, ţările membre sunt divizate când vine vorba de plafonarea preţului pentru petrolul exportat de Rusia, măsură care vizează limitarea veniturilor Moscovei fără a perturba însă livrările de petrol rusesc. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

Financial Times anunță finalul crizei energetice  Foto: Vessel Finder
Eveniment

Financial Times anunță finalul crizei energetice

Financial Times anunță că se întrevede finalul crizei energetice din Europa, arătând că luni, timp de o oră, s-a înregistrat chiar un preț negativ la gaze. În Germania, consumul de gaze s-a redus în ultimele săptămâni cu 20-25%, comparativ cu perioada similară din 2021, dar, în august, producția industrială a crescut cu 2,1%, mai explică publicația britanică. Financial Times anunță finalul crizei energetice „Luni, prețul spot al gazelor naturale europene a fost negativ. Timp de o oră, furnizorii au fost dispuși să plătească aproape 16 euro unei persoane capabile să consume un megawat oră de gaz, aproximativ echivalentul consumului lunar al unei gospodării medii din Regatul Unit. A fost o schimbare remarcabilă pentru o piață care a înregistrat prețuri record de peste 300 EUR/MWh spre sfârșitul lunii august”, scrie Financial Times. The end of Europe’s energy crisis is in sight https://t.co/9hqmJPnJWx— FT Energy (@ftenergy) October 27, 2022 Însă autorul articolului arată că aceasta a fost o situație specială, generată de faptul că navele care transportă gaze lichefiate continuă să sosească în Europa, dar depozitele de gaze sunt aproape pline. Prețul spot era, la ora redactării articolului, de 50 euro/ MWh. „Toate prețurile la gaze europene au scăzut de când Vladimir Putin a decis să nu mai aprovizioneze continentul prin conducta Nord Stream 1, la sfârșitul lunii august”, arată Financial Times, care prezintă prețurile pentru noiembrie 2022 și noiembrie 2023, aflate sub vârful de 300 euro/MWh. Citește și: Șoșoacă, Simion, AUR și trolii lor, atacuri coordonate împotriva trupelor NATO din România, preluând mesajul Kremlinului: suntem în război nedeclarat cu Rusia Germanii se grăbesc să facă economii „Cel mai impresionant a fost consumul redus de gaz atât de către consumatorii industriali, cât și de cei casnici, și nu doar din cauza vremii blânde. În ultimele săptămâni, consumul de gaz industrial al Germaniei a scăzut cu aproximativ 20 până la 25% față de un an în urmă, în timp ce producția sa din sector a fost cu 2,1% mai mare în august față de anul precedent. Consumul intern de gaze din Germania a scăzut cu cantități similare, deoarece familiile concurează pentru a vedea cât de departe pot merge în toamnă fără a porni încălzirea”, scrie FT. Foto: Twitter Autorul articolului contrazice și predicțiile pesimiste pentru iarna anului viitor, când se estimează că depozitele nu vor putea fi umplute fără livrări din Rusia. El apreciază că prețurile mari au determinat reducerea consumului și apariția unor surse alternative: „Europa a fost nevoită să se adapteze. Economiile capitaliste avansate au obținut un succes remarcabil în acest sens”.

UE caută soluții pentru a preveni criza energetică (sursa: Facebook/Alexander De Croo)
Internațional

UE caută soluții pentru a preveni criza energetică

UE caută soluții pentru a preveni criza energetică. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să cumpere energie în mod colectiv și să implementeze plafoane de preț la gaze pentru a preveni ceea ce ar putea fi o iarnă grea, a declarat vineri premierul belgian Alexander De Croo. Ne îndreptăm spre o iarnă care ar putea fi dificilă. Putem trece peste această perioadă dificilă doar dacă lucrăm împreună", a declarat De Croo înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles. UE caută soluții pentru a preveni criza energetică "Trebuie să formăm un bloc energetic, trebuie să cumpărăm energie în mod colectiv, trebuie să ne folosim de plafoanele de preț și trebuie să ne coordonăm mai bine între noi", a adăugat el. De Croo a continuat spunând că Comisia Europeană "ar trebui să preia cu adevărat conducerea în acest moment". Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Dacă operăm fiecare pe cont propriu, nu vom putea ieși din această situație", a subliniat el.Europa a încercat să își reducă dependența de gazele naturale rusești de la invazia din Ucraina de la sfârșitul lunii februarie. Criza energetică a Europei a escaladat luna aceasta, când Moscova a redus și mai mult livrările către Germania, Italia și alți membri ai Uniunii Europene. Douăsprezece țări UE au fost afectate până în prezent de reducerile de aprovizionare cu gaze rusești, a declarat joi șeful politicii climatice a blocului, Frans Timmermans. Aprovizionarea cu gaze în UE este "garantată în prezent", dar situația "trebuie luată în serios", a declarat joi Comisia Europeană, potrivit CNN. Joi, UE și Norvegia au convenit să își consolideze în continuare cooperarea în domeniul energetic, asigurând UE cu livrări suplimentare de gaze.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră