sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: criza energetica

4 articole
Internațional

Transnistria încearcă să rezolve criza energetică

Transnistria încearcă să rezolve criza energetică. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a confirmat vizita liderului transnistrean Vadim Krasnoselski la Moscova, într-un context marcat de o criză energetică severă. Aceasta este generată de sistarea furnizării gazelor naturale către Transnistria de către Gazprom. Transnistria încearcă să rezolve criza energetică Într-o conferință de presă, președinta Maia Sandu a declarat: „Ne dorim ca oamenii din regiunea transnistreană să aibă curent, căldură și apă”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Președintele Maia Sandu a subliniat că prioritatea sa este bunăstarea locuitorilor din regiunea transnistreană. Ea speră că discuțiile de la Moscova vor aduce o soluție rapidă la criza energetică care afectează regiunea din 1 ianuarie 2025. Vizita lui Krasnoselski la Moscova Maia Sandu a punctat că Chișinăul nu blochează eforturile de soluționare a crizei energetice. Vizita liderului de la Tiraspol în capitala rusă este percepută ca un pas spre rezolvarea problemelor locuitorilor din regiunea transnistreană. Convocarea Consiliului Suprem de Securitate Pentru a face față crizei energetice, Maia Sandu a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate. În cadrul întâlnirii s-au analizat situația din sectorul energetic și măsurile de sprijin necesare pentru populație. Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză energetică severă, alimentată de decizia Gazprom de a sista furnizarea gazelor naturale. Acest context subliniază importanța negocierilor și soluțiilor rapide pentru asigurarea necesităților de bază ale locuitorilor din regiune.

Transnistria încearcă să rezolve criza energetică (sursa: zdg.md)
Nota de plată pentru criza energetică din Europa Foto: Facebook Electrica
Politică

Nota de plată pentru criza energetică din Europa

Nota de plată pentru criza energetică din Europa a trecut de 700 de miliarde de euro, arată think-tankul Bruegel, citat de Bloomberg. Potrivit calculelor realizate de think-tank-ul Bruegel, începând din luna septembrie 2021 şi până în prezent, cele 27 de state membre UE au alocat aproximativ 600 de miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, în creştere cu 50 de miliarde de euro faţă de calculele efectuate luna trecută. Nota de plată pentru criza energetică din Europa Măsurile adoptate de guvernele din Marea Britanie şi Norvegia adaugă alte 105 miliarde de euro la nota de plată totală, pe măsură ce regiunea se confruntă în continuare cu consecinţele invaziei ruseşti din Ucraina. Cele mai recente cifre vor majora presiunile pentru ca UE să ajungă la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor până la Crăciun. Discuţiile vin într-un moment în care temperaturile ar urma să coboare semnificativ în partea de nord a continentului în săptămâna următoare, potrivit firmei de prognoze Maxar. O sumă de 700 de miliarde de euro este echivalentă cu întregul program de emisiuni comune de obligaţiuni demarat de UE pentru a proteja economia regiunii de pandemia de coronavirus. Think-tank-ul Bruegel a îndemnat UE să pună la punct un fond energetic pentru a combate criza actuală şi a egaliza impactul potenţial asupra bugetelor naţionale. "În condiţiile în care preţurile europene la energie sunt aşteptate să rămână la un nivel ridicat pentru o perioadă îndelungată, îngrijorările cu privire la sustenabilitatea fiscală se vor înmulţi, iar guvernele vor fi supuse la noi presiuni pentru a fi mai ţintite în sprijinul pe care îl oferă familiilor şi companiilor", a declarat Simone Tagliapietra, unul dintre autorii raportului. "Asta creşte de asemenea riscul fragmentării pieţei europene, dacă ţările cu o poziţie fiscală mai solidă oferă industriilor lor un sprijin mai mare decât alte state", adaugă Simone Tagliapietra. România a alocat 3,54% din PIB Datele furnizate de Bruegel arată că România a alocat până acum 8,5 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, echivalentul a 3,54% din PIB, ceea ce o plasează imediat după Marea Britanie, care a alocat 3,55% din PIB, şi înaintea Cehiei, care a alocat 3,44% din PIB. Foto: Bruegel/ twitter Miniştrii europeni ai Energiei se pregătesc pentru o nouă reuniune extraordinară în încercarea de a conveni asupra unui pachet de măsuri care să contracareze consecinţele preţurilor mari la gaze naturale. Adoptarea acestui pachet a fost amânată deoarece ţările membre nu au căzut încă de acord asupra nivelului la care ar trebui plafonat preţul gazelor naturale. În paralel, ţările membre sunt divizate când vine vorba de plafonarea preţului pentru petrolul exportat de Rusia, măsură care vizează limitarea veniturilor Moscovei fără a perturba însă livrările de petrol rusesc. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

Financial Times anunță finalul crizei energetice  Foto: Vessel Finder
Eveniment

Financial Times anunță finalul crizei energetice

Financial Times anunță că se întrevede finalul crizei energetice din Europa, arătând că luni, timp de o oră, s-a înregistrat chiar un preț negativ la gaze. În Germania, consumul de gaze s-a redus în ultimele săptămâni cu 20-25%, comparativ cu perioada similară din 2021, dar, în august, producția industrială a crescut cu 2,1%, mai explică publicația britanică. Financial Times anunță finalul crizei energetice „Luni, prețul spot al gazelor naturale europene a fost negativ. Timp de o oră, furnizorii au fost dispuși să plătească aproape 16 euro unei persoane capabile să consume un megawat oră de gaz, aproximativ echivalentul consumului lunar al unei gospodării medii din Regatul Unit. A fost o schimbare remarcabilă pentru o piață care a înregistrat prețuri record de peste 300 EUR/MWh spre sfârșitul lunii august”, scrie Financial Times. The end of Europe’s energy crisis is in sight https://t.co/9hqmJPnJWx— FT Energy (@ftenergy) October 27, 2022 Însă autorul articolului arată că aceasta a fost o situație specială, generată de faptul că navele care transportă gaze lichefiate continuă să sosească în Europa, dar depozitele de gaze sunt aproape pline. Prețul spot era, la ora redactării articolului, de 50 euro/ MWh. „Toate prețurile la gaze europene au scăzut de când Vladimir Putin a decis să nu mai aprovizioneze continentul prin conducta Nord Stream 1, la sfârșitul lunii august”, arată Financial Times, care prezintă prețurile pentru noiembrie 2022 și noiembrie 2023, aflate sub vârful de 300 euro/MWh. Citește și: Șoșoacă, Simion, AUR și trolii lor, atacuri coordonate împotriva trupelor NATO din România, preluând mesajul Kremlinului: suntem în război nedeclarat cu Rusia Germanii se grăbesc să facă economii „Cel mai impresionant a fost consumul redus de gaz atât de către consumatorii industriali, cât și de cei casnici, și nu doar din cauza vremii blânde. În ultimele săptămâni, consumul de gaz industrial al Germaniei a scăzut cu aproximativ 20 până la 25% față de un an în urmă, în timp ce producția sa din sector a fost cu 2,1% mai mare în august față de anul precedent. Consumul intern de gaze din Germania a scăzut cu cantități similare, deoarece familiile concurează pentru a vedea cât de departe pot merge în toamnă fără a porni încălzirea”, scrie FT. Foto: Twitter Autorul articolului contrazice și predicțiile pesimiste pentru iarna anului viitor, când se estimează că depozitele nu vor putea fi umplute fără livrări din Rusia. El apreciază că prețurile mari au determinat reducerea consumului și apariția unor surse alternative: „Europa a fost nevoită să se adapteze. Economiile capitaliste avansate au obținut un succes remarcabil în acest sens”.

UE caută soluții pentru a preveni criza energetică (sursa: Facebook/Alexander De Croo)
Internațional

UE caută soluții pentru a preveni criza energetică

UE caută soluții pentru a preveni criza energetică. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să cumpere energie în mod colectiv și să implementeze plafoane de preț la gaze pentru a preveni ceea ce ar putea fi o iarnă grea, a declarat vineri premierul belgian Alexander De Croo. Ne îndreptăm spre o iarnă care ar putea fi dificilă. Putem trece peste această perioadă dificilă doar dacă lucrăm împreună", a declarat De Croo înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles. UE caută soluții pentru a preveni criza energetică "Trebuie să formăm un bloc energetic, trebuie să cumpărăm energie în mod colectiv, trebuie să ne folosim de plafoanele de preț și trebuie să ne coordonăm mai bine între noi", a adăugat el. De Croo a continuat spunând că Comisia Europeană "ar trebui să preia cu adevărat conducerea în acest moment". Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Dacă operăm fiecare pe cont propriu, nu vom putea ieși din această situație", a subliniat el.Europa a încercat să își reducă dependența de gazele naturale rusești de la invazia din Ucraina de la sfârșitul lunii februarie. Criza energetică a Europei a escaladat luna aceasta, când Moscova a redus și mai mult livrările către Germania, Italia și alți membri ai Uniunii Europene. Douăsprezece țări UE au fost afectate până în prezent de reducerile de aprovizionare cu gaze rusești, a declarat joi șeful politicii climatice a blocului, Frans Timmermans. Aprovizionarea cu gaze în UE este "garantată în prezent", dar situația "trebuie luată în serios", a declarat joi Comisia Europeană, potrivit CNN. Joi, UE și Norvegia au convenit să își consolideze în continuare cooperarea în domeniul energetic, asigurând UE cu livrări suplimentare de gaze.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră