marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Mediu

384 articole
Mediu

Pădurea Băneasa ar putea deveni arie protejată: autoritățile promit stoparea dezvoltării imobiliare

Pădurea Băneasa ar putea deveni, în curând, arie naturală protejată, într-un demers considerat esențial pentru calitatea vieții din București. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că instituția pe care o conduce își asumă ferm protejarea acestei zone verzi, considerată vitală pentru sănătatea și echilibrul urban. Diana Buzoianu: „Nu putem respira ciment” În cadrul unei conferințe organizate chiar în Pădurea Băneasa, ministra Mediului a subliniat rolul social major al pădurilor din jurul marilor orașe. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Potrivit acesteia, proiectul de protejare a pădurilor periurbane a fost gândit inițial pentru București, dar ulterior extins la nivel național. „Nu putem respira ciment și nu putem trăi doar în gri. Avem nevoie de spații verzi și de păduri pe care să le lăsăm generațiilor viitoare”, a declarat Diana Buzoianu. Aceasta a evidențiat presiunea tot mai mare a dezvoltării imobiliare, dar și nevoia de echilibru între urbanizare și protecția mediului. Primul pas: studiu depus la Academia Română Un moment important în procesul de protejare a pădurii a fost deja bifat. Asociația Parcul Natural București a depus la Academia Română studiul de fundamentare științifică necesar pentru declararea zonei ca parc natural. Academia urmează să stabilească tipul exact de protecție, însă, indiferent de formă, obiectivul principal rămâne conservarea pădurii. După validarea studiului, autoritățile locale vor trebui să adopte hotărâri de consiliu, iar ulterior Guvernul va putea emite actul oficial de instituire a ariei protejate. Pădurea Băneasa, un plămân verde pentru Capitală Cu o suprafață de peste 1.200 de hectare, Pădurea Băneasa este cea mai mare zonă de natură relativ intactă din București și o rămășiță a Codrilor Vlăsiei. Aceasta găzduiește sute de specii de animale și plante, dintre care zeci sunt protejate sau amenințate cu dispariția, inclusiv ciocănitoarea neagră, tritonul cu creastă sau fluturele-zebră. Potrivit studiului depus, obiectivul este conservarea biodiversității, menținerea echilibrului ecologic și dezvoltarea durabilă a orașului, inclusiv prin ecoturism și educație ecologică. Presiunea urbană și riscurile asupra pădurii Activiștii de mediu avertizează că Pădurea Băneasa este supusă unor presiuni constante. Construcțiile imobiliare se extind tot mai aproape de marginea pădurii, apar șantiere noi, iar traficul auto pe drumurile forestiere afectează liniștea și calitatea aerului. Un raport al Corpului de Control al Ministerului Mediului arată că un drum forestier a fost extins fără documentația legală necesară, ceea ce ridică semne de întrebare privind modul de administrare a zonei. Poluarea din București, un argument major pentru protejare Inițiativa vine pe fondul unui nivel ridicat de poluare în Capitală. Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, iar România a fost deja sancționată la nivel european pentru calitatea aerului. Datele oficiale arată că reducerea poluării ar putea crește speranța de viață a locuitorilor cu până la patru ani. În acest context, pădurea devine un element esențial pentru sănătatea publică și pentru echilibrul urban. Ce înseamnă, concret, „arie naturală protejată” Statutul de arie naturală protejată ar transforma Pădurea Băneasa dintr-un spațiu vulnerabil la presiuni imobiliare într-un bun de interes public, protejat prin lege. Concret, construcțiile ar fi limitate strict, intervențiile asupra ecosistemului ar deveni controlate, iar biodiversitatea ar beneficia de măsuri clare de conservare. Accesul și utilizarea pădurii ar fi reglementate astfel încât să favorizeze recreerea și educația, nu exploatarea. În plus, ar fi instituit un plan de management care să asigure protecția pe termen lung și să prevină abuzurile. Sprijin public pentru protejarea pădurii Demersul de protejare a Pădurii Băneasa beneficiază de un sprijin larg din partea populației. Peste 22.000 de persoane au semnat o petiție care cere instituirea statutului de arie naturală protejată. Autoritățile susțin că acest proiect ar putea deveni un model de bune practici, demonstrând cum instituțiile și comunitatea pot colabora pentru protejarea mediului.

Pădurea Băneasa ar putea deveni arie protejată (sursa: parculnaturalbucuresti.ro)
Himalaya, ghețarii se topesc în ritm accelerat (sursa: Facebook/Vatsal Bhatt)
Mediu

Ghețarii din Himalaya se topesc într-un ritm alarmant: semnal de alarmă pentru întreaga lume

Rata de topire a ghețarilor din lanțurile muntoase Hindu Kush și Himalaya s-a dublat începând cu anii 2000, pe fondul încălzirii globale, arată două studii recente. Fenomenul ridică semnale de alarmă majore pentru echilibrul climatic și pentru siguranța milioanelor de oameni care depind de aceste resurse naturale. Pierderi alarmante: până la 27 de metri grosime dispăruți Potrivit cercetărilor realizate de Centrul Internațional pentru Dezvoltare Montană Integrată (ICIMOD), cu sediul în Kathmandu, ghețarii din regiune au pierdut până la 27 de metri din grosime începând din 1975. Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte Specialiștii avertizează că nu este vorba despre o problemă îndepărtată, ci despre o criză în plină desfășurare. Directorul ICIMOD, Pema Gyamtsho, subliniază că efectele sunt deja vizibile și se manifestă prin dezastre recurente, în special în timpul verii și al sezonului musonic. Dezastre tot mai frecvente: inundații și alunecări de teren Țări precum Afganistan, Pakistan, India și Nepal sunt afectate anual de inundații devastatoare și alunecări de teren. Aceste fenomene sunt cauzate, în mare parte, de golirea bruscă a lacurilor glaciare. Experții avertizează că frecvența și intensitatea acestor dezastre sunt în creștere, pe măsură ce schimbările climatice accelerează topirea gheții. Date îngrijorătoare: scădere masivă a suprafeței și volumului de gheață Analiza ICIMOD arată că, între 1990 și 2020, suprafața ghețarilor din regiune s-a redus cu aproximativ 12%. În același timp, rezervele totale de gheață au scăzut cu 9%, ceea ce indică o degradare rapidă a ecosistemului montan. Rata de topire s-a dublat: explicațiile cercetătorilor Studiile arată o creștere semnificativă a ritmului de pierdere a gheții. Dacă între 1974 și 1999 ghețarii pierdeau, în medie, 35 de centimetri pe an, după anul 2000 această rată a ajuns la 72 de centimetri anual. Cercetătorul Mohd Farooq Azam explică faptul că temperaturile în creștere reduc timpul necesar ghețarilor pentru a-și reface masa. În lipsa unor măsuri urgente, ciclul natural de regenerare este grav afectat. Reducerea emisiilor și monitorizare mai eficientă Autorii studiilor atrag atenția asupra necesității reducerii emisiilor de carbon pentru a limita efectele schimbărilor climatice. În paralel, aceștia solicită consolidarea sistemelor de monitorizare a ghețarilor, pentru a putea anticipa riscurile și a preveni dezastrele majore. „Turnul de apă” al Asiei, în pericol Lanțurile muntoase Hindu Kush și Himalaya reprezintă cea mai mare rezervă de gheață de pe glob după regiunile polare. În total, aici se află peste 63.700 de ghețari, care acoperă o suprafață de aproximativ 55.800 de kilometri pătrați. Acești ghețari alimentează cel puțin zece bazine hidrografice majore, esențiale pentru alimentarea cu apă și agricultură în întreaga Asie. Accelerarea topirii lor amenință direct securitatea apei pentru milioane de oameni.

Banchiza arctică, la un minim alarmant (sursa: Pexels/Simon Berger)
Mediu

Banchiza arctică, niveluri istorice de scădere: Arctica fără gheață devine o miză strategică

Banchiza din regiunea Arctica se îndreaptă spre una dintre cele mai slabe ierni înregistrate vreodată, potrivit datelor satelitare analizate de specialiști. Fenomenul este considerat o nouă dovadă a accelerării schimbărilor climatice provocate de activitățile umane și are implicații nu doar pentru mediu, ci și pentru echilibrul geopolitic global. Banchiza arctică – stratul de gheață format la suprafața oceanului în timpul iernii – se topește natural în sezonul cald și se reface iarna. În ultimii ani însă, procesul de refacere devine tot mai slab din cauza creșterii temperaturilor globale. O regenerare tot mai redusă a gheții Conform datelor furnizate de National Snow and Ice Data Center (NSIDC), iarna 2025–2026 prezintă o extindere a banchizei chiar mai redusă decât cea înregistrată anul trecut, care fusese deja cea mai mică din ultimii 40 de ani. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Dacă tendința actuală se menține până la finalul lunii martie, sezonul actual ar putea intra în topul celor mai calde ierni din istorie, alături de cele din 2025, 2018, 2017 și 2016. Există chiar posibilitatea ca recordul negativ stabilit anul trecut să fie depășit. Extinderea gheții arctice ar putea atinge un nou minim istoric Specialiștii avertizează că această iarnă ar putea deveni una dintre cele mai nefavorabile pentru banchiza arctică. Samantha Burgess, responsabilă pentru strategie climatică la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), estimează că sezonul actual se va situa „printre primele cinci” cele mai slabe ierni pentru gheața arctică. La rândul său, oceanograful polar Gilles Garric, cercetător la Mercator Ocean International din Toulouse, consideră că situația actuală plasează sezonul chiar „în primele trei”. Anul trecut, banchiza arctică a atins extinderea maximă pe 22 martie, cu o suprafață de aproximativ 14,31 milioane de kilometri pătrați. În această iarnă, cel mai mare nivel înregistrat până acum este de 14,22 milioane de kilometri pătrați, pe 10 martie. Arctica se încălzește de patru ori mai rapid decât restul planetei Creșterea temperaturilor globale afectează în mod disproporționat regiunile polare. Potrivit cercetătorilor, Arctica se încălzește de aproximativ patru ori mai rapid decât restul planetei. Ultimii unsprezece ani au fost printre cei mai calzi înregistrați vreodată la nivel global, iar specialiștii avertizează că tendința continuă. Shaye Wolf, directoare pentru științe climatice la Center for Biological Diversity, atrage atenția asupra gravității situației: omenirea se îndreaptă către o planetă tot mai supraîncălzită, cu efecte devastatoare asupra ecosistemelor. Topirea accelerată a gheții ar putea amplifica schimbările climatice Regenerarea tot mai slabă a banchizei arctice poate duce la o topire mai rapidă și mai extinsă în timpul verii. Deși topirea gheții marine nu contribuie direct la creșterea nivelului oceanului – spre deosebire de topirea calotelor glaciare sau a ghețarilor – aceasta are efecte climatice importante. Dispariția gheții afectează ecosistemele arctice, deoarece numeroase specii, precum urșii polari sau focile, depind de banchiză pentru hrană și reproducere. În plus, în anumite zone ale Oceanului Arctic, cum ar fi Marea Beaufort sau regiunile marine din apropierea Siberiei, expunerea apei la aer și vânt poate declanșa procese complexe de amestecare a apei, care pot elibera căldură acumulată în adâncuri și pot accelera încălzirea. Arctica devine o miză geopolitică majoră Reducerea stratului de gheață arctică are și consecințe geopolitice importante. Pe măsură ce gheața se retrage, se deschid noi rute maritime și devine posibil accesul la resurse minerale și energetice din regiune. Expertul în securitate climatică Elizabeth Chalecki consideră că Arctica riscă să devină o „nouă Mediterană” – o zonă maritimă comună, înconjurată de state rivale. Interesele geopolitice în regiune sunt tot mai evidente, iar competiția pentru resurse implică actori majori precum Statele Unite, Rusia și Canada. În acest context, președintele american Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri dorința ca Groenlanda – teritoriu aflat sub administrația Danemarcei – să intre sub controlul Statelor Unite. Specialiștii avertizează că topirea accelerată a gheții arctice nu este doar o problemă de mediu, ci și una strategică, care ar putea remodela echilibrul geopolitic al planetei.

Nivelul mării, mai ridicat decât estimările (sursa: Pexels/Sebastian Voortman)
Mediu

Studiile ar fi subestimat nivelul mării, milioane de oameni ar putea fi expuși riscului de inundații

Nivelul mării din jurul regiunilor costiere ale lumii ar putea fi semnificativ mai ridicat decât indică multe modele computerizate utilizate până acum. O echipă de cercetători din Țările de Jos avertizează că această subestimare ar putea expune milioane de oameni unui risc mai mare din cauza creșterii nivelului oceanelor, fenomen accelerat de schimbările climatice. Concluziile apar într-un studiu publicat în revista Nature, realizat de specialiști de la Wageningen University & Research. „Punct mort” în studiile despre creșterea nivelului mării Oamenii de știință atrag atenția asupra unui „punct mort” prezent în numeroase cercetări privind riscurile din zonele costiere. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Multe dintre aceste studii au estimat nivelul mării pe baza unor metode indirecte, ceea ce a dus frecvent la subestimarea nivelului real al apei. Această eroare ar putea avea consecințe majore: mai multe terenuri și mai multe comunități ar putea fi afectate de creșterea nivelului mării mai devreme decât se credea până acum. Potrivit cercetătorilor olandezi, impactul schimbărilor climatice asupra regiunilor de coastă ar putea fi astfel mai rapid și mai sever decât indicau estimările anterioare. De ce au fost greșite estimările anterioare Studiul arată că aproximativ 90% dintre cercetările privind riscurile din zonele costiere s-au bazat pe măsurători ale altitudinii terenului și pe modele teoretice numite „geoide”. Aceste modele folosesc calcule legate de gravitația Pământului și de rotația planetei pentru a estima nivelul apei. Însă nivelul real al mării este influențat și de alți factori importanți, printre care: curenții oceanici circulația globală a apei vânturile mareele temperatura apei marine salinitatea oceanelor Philip Minderhoud, unul dintre autorii studiului, explică faptul că ignorarea acestor factori a dus la diferențe semnificative între estimările teoretice și realitate. „Rezultatele noastre arată cât de important este să folosim măsurători reale ale nivelului mării, în locul ipotezei frecvent utilizate că înălțimea geoidului este egală cu nivelul mediu actual al mării”, a declarat cercetătorul. Diferențe semnificative între modele și măsurătorile reale În cadrul cercetării, oamenii de știință au calculat diferența dintre altitudinea terenurilor costiere și nivelul real al mării la nivel global. Ulterior, au comparat aceste date cu rezultatele din 385 de studii publicate recent. Analiza a arătat că majoritatea studiilor anterioare au subestimat nivelul mării în zonele de coastă cu aproximativ 30 de centimetri, în medie. În anumite regiuni ale lumii, diferențele sunt și mai mari. Regiunile cele mai vulnerabile Potrivit cercetării, în unele zone – în special în Asia de Sud-Est și în regiunea Indo-Pacifică – nivelul real al mării ar putea fi cu aproximativ un metru mai ridicat decât se estima anterior. Această descoperire este extrem de importantă pentru planificarea măsurilor de protecție împotriva inundațiilor, pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru politicile de adaptare la schimbările climatice. Dacă aceste estimări se confirmă, milioane de oameni care trăiesc în regiunile costiere ar putea fi expuși unui risc mai mare decât se credea până acum.

Sfidare uriașă a dezvoltatorilor Greenfield: consolidează drumul forestier prin pădurea Băneasa, deși Ministerul Mediului l-a declarat ilegal (sursa: Facebook/Asociația Parcul Natural București)
Mediu

VIDEO Sfidare uriașă a dezvoltatorilor Greenfield: consolidează drumul forestier din pădurea Băneasa

Drumul ilegal prin pădurea Băneasa care leagă cartierul Greenfield de zona Pipera este consolidat de către dezvoltatorii imobiliari (VIDEO). Aceștia le promit locuitorilor din cartier, deși nu o spun direct, că vor asfalta drumul forestier pe care Ministerul Mediului îl consideră ilegal. Greenfield: „vor fi realizate lucrări mai ample și durabile” „Distrugerea Pădurii Băneasa continuă, în totală sfidare față de lege, de Ministerul Mediului - România și de dreptul bucureștenilor la natură. La nici două zile de la publicarea raportului Corpului de Control al Ministerului Mediului, care constată ilegalitatea drumului auto prin Pădurea Băneasa și solicită reîmpădurirea zonelor defrișate, Federația Greenfield și Romsilva acționează cu utilaje grele pentru nivelarea drumului forestier, astfel încât automobilele să poată circula cu viteză mai mare. <Când condițiile meteo vor permite, vor fi realizate lucrări mai ample și durabile>, transmite Federația Greenfield membrilor săi pe un grup secret. Așadar, urmează lărgirea și asfaltarea drumului care taie Pădurea Băneasa în două pentru uzul privat al locuitorilor unui cartier care s-au mutat în buza pădurii tocmai pentru natură, liniște și aer curat.”, se arată în postarea de Facebook a Asociației Parcul Natural București.

Val de căldură permanent pe Terra (sursa: Pexels/Pixabay)
Mediu

Încălzirea globală ar putea declanșa un val de căldură permanent pe Terra, avertizează cercetătorii

O echipă internațională de cercetători avertizează că accelerarea încălzirii globale ar putea împinge planeta spre o fază de „seră” permanentă, caracterizată prin temperaturi extrem de ridicate și dificil de reversat. Avertismentul a fost publicat miercuri în revista științifică One Earth, unde autorii subliniază că sistemul climatic al Terrei se apropie de un punct critic de destabilizare. Clima Pământului se îndepărtează de echilibrul care a susținut civilizația „Clima Pământului se îndepărtează acum de condițiile stabile care au susținut civilizația umană timp de milenii”, au scris cercetătorii în studiu. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Timp de aproximativ 11.700 de ani – perioada Holocenului – clima a fost relativ stabilă, permițând dezvoltarea agriculturii și a ecosistemelor care au stat la baza civilizației moderne. Potrivit autorilor, mai multe componente ale sistemului climatic global ar putea fi deja mai aproape de destabilizare decât se estima anterior. Un val de căldură permanent și greu de oprit Studiul analizează interacțiunea unor factori climatici care ar putea transforma Terra într-o așa-numită „seră”, o stare caracterizată prin temperaturi ridicate permanente și efecte grave asupra vieții umane. Odată declanșat, acest proces ar fi extrem de dificil de stopat. Cercetarea a fost coordonată de William Ripple, profesor la Universitatea de Stat Oregon, care avertizează că apropierea de aceste puncte de cotitură climatică reprezintă un semnal de alarmă major. Pragul de 1,5°C, depășit mai devreme decât estimările În cadrul Acordul de la Paris, statele lumii au convenit limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial, pentru a evita efectele cele mai severe ale schimbărilor climatice. Însă pragul de 1,5°C a fost depășit timp de 12 luni consecutive în iunie 2024. Multe modele climatice prognozau atingerea acestui nivel mai târziu, ceea ce indică faptul că schimbările climatice avansează mai rapid decât se anticipa. Angajamentele actuale, insuficiente pentru a evita scenariul critic Potrivit echipei de cercetare, politicile climatice actuale plasează planeta pe o traiectorie care ar putea duce la o încălzire de aproximativ 2,8 grade Celsius până în anul 2100. Această perspectivă este considerată periculoasă, deoarece ar putea declanșa efecte în lanț greu de controlat. Cercetătorii subliniază că incertitudinile privind momentul exact al atingerii punctelor de cotitură nu trebuie să fie un motiv de amânare, ci dimpotrivă, un argument puternic pentru acțiuni preventive imediate. Energie regenerabilă și protejarea ecosistemelor, soluții esențiale William Ripple a precizat că măsurile existente pentru atenuarea schimbărilor climatice rămân fundamentale. Creșterea utilizării energiei regenerabile și protejarea ecosistemelor care stochează carbon – precum pădurile și zonele umede – sunt esențiale pentru limitarea creșterii temperaturilor globale. Deși cercetătorii avertizează că fereastra de oportunitate se îngustează rapid, ei consideră că există încă timp pentru a evita cel mai grav scenariu, dacă acțiunile vor fi accelerate la nivel global.

România, țara cu condițiile cele mai proaste din UE pentru creșterea puilor pentru fast-food (sursa: humaneworld.org)
Mediu

România, țara cu condițiile cele mai proaste din UE pentru creșterea puilor pentru fast-food

Humane World for Animals Europe (denumită anterior Humane Society International Europe) a lansat The Pecking Order 2025, al treilea raport anual consecutiv care evaluează politicile și progresele privind bunăstarea puilor crescuți pentru carne în rândul marilor companii de fast-food din România, alături de șase alte țări europene (Franța, Suedia, Danemarca, Cehia, Italia și Polonia). În timp ce scorul mediu al țărilor europene pentru bunăstarea păsărilor a crescut la 26% în 2025, față de 22% în 2024, rezultatele din România înregistrează o scădere îngrijorătoare. Scorul mediu al industriei a scăzut la 11% în 2025, de la 17% în 2023, ceea ce face ca România să fie piața cu cel mai mic scor. Raportul evidențiază o ruptură între promisiunile companiilor, așteptările consumatorilor și realitatea crudă cu care se confruntă milioane de păsări din industria alimentară. Rezultatele arată că lanțurile de fast-food trebuie să adopte de urgență standarde crescute de bunăstare pentru păsările din lanțurile lor de aprovizionare, având în vedere magnitudinea industriei: în 2024, 6,7 miliarde de pui au fost sacrificați pentru carne în Uniunea Europeană, cu 320 de milioane provenind din România, conform datelor furnizate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, 2025. Aproape 90% dintre puii crescuți pentru carne în Uniunea Europeană provin din sisteme intensive de interior, în care zeci de mii de păsări sunt înghesuite în hale suprapopulate. În plus, sunt selectate rase care cresc atât de repede încât suferă frecvent de afecțiuni ale membrelor și dificultăți de mers. Aceste păsări, cunoscute în industrie sub numele de “pui broiler”, sunt cele mai numeroase animale de fermă din lume. Cu toate acestea, legislația învechită încă permite creșterea lor în aceste sisteme de producție, unde duc o viață de suferință din cauza ritmului de creștere rapid și nesănătos, a suprapopulării, a mediilor lipsite de stimuli și a metodelor de sacrificare inumane. Pentru a aborda aceste probleme sistemice, raportul The Pecking Order se bazează pe criteriile științifice ale Angajamentului European pentru Pui (European Chicken Commitment), agreate de 38 de organizații pentru bunăstarea animalelor din întreaga lume. Aceste criterii stabilesc standardele minime care pot răspunde celor mai urgente probleme de bunăstare în producția de pui crescuți pentru consum. Clasamentul din raport este calculat în baza angajamentelor publice ale companiilor și a modului în care acestea urmăresc și raportează progresul față de public. Ediția din 2025 a analizat 12 mari lanțuri de fast-food active în țara noastră, iar rezultatele cheie relevă o diferență între angajamentele globale pentru bunăstarea animalelor din partea companiei-mamă și implementarea locală. Din nou, IKEA conduce clasamentul datorită angajamentului său clar față de ECC, dar și a faptului că a publicat un plan de parcurs și termene limită. Însă IKEA nu este transparentă în ceea ce privește progresul în implementare. Urmează Pizza Hut care are un angajament față de ECC, dar nu prezintă un raport privind implementarea promisiunilor. Pe locul trei este Subway: politica sa ECC este doar parțial aliniată, după renunțarea la termenul limită din 2026. Kentucky Fried Chicken are o politică proprie care nu îndeplinește standardele de bază ale ECC și compania nu raportează nimic în privința progreselor. Celelalte branduri internaționale și naționale (Burger King, Domino’s Pizza, McDonald’s, Popeyes, Starbucks, 5 to go, Salad Box și Spartan) au scoruri între 0% și 1%, pentru că nu au niciun angajament pentru bunăstarea puilor crescuți pentru carne. Andreea Roseti, director de țară pentru Humane World for Animals în România, declară: “Animalele sunt cele care plătesc prețul pentru bunăstarea precară din industria alimentară, atunci când sunt crescute în hale fără lumină naturală și îngrășate rapid astfel încât abia pot merge. Bunăstarea animală este un indicator important al unei afaceri responsabile și reziliente. Este dezamăgitor că pentru al treilea an la rând, raportul The Pecking Order arată o imagine îngrijorătoare a României: deși consumatorii cer condiții mai bune pentru animale, lanțurile de fast-food nu iau nicio măsură. Este momentul ca aceste companii să își asume responsabilitatea și să adere la standardele European Chicken Commitment. Noi, Humane World for Animals, invităm companiile din industria alimentară să ne contacteze, să lucrăm împreună pentru creșterea standardelor de bunăstare animală în lanțurile lor de aprovizionare.” Creșterea intensivă a puilor nu provoacă doar suferința animalelor, ci este și o chestiune de sănătate publică. Utilizarea abuzivă și excesivă a antibioticelor pentru a stimula creșterea și a preveni îmbolnăvirea a contribuit la apariția bacteriilor rezistente la antibiotice, afectând astfel bunăstarea animalelor și sănătatea oamenilor. Angajamentul European pentru Pui (ECC) promovează trecerea la rase de pui cu creștere lentă, mai sănătoase, cu o imunitate crescută și care necesită mai puține tratamente. Angajamentul presupune, de asemenea, reducerea densității de stoc, măsură dovedită pentru creșterea nivelului de bunăstare pentru animale, dar și o nevoie scăzută de antibiotice. Raportul The Pecking Order este un instrument pentru progres, pentru că oferă acțiuni concrete pe care lanțurile de fast-food, fermierii și legiuitorii le pot face, pentru a-și asuma responsabilitatea și a produce o schimbare. Ediția europeană din 2025 The Pecking Order este un proiect al World Animal Protection, împreună cu Humane World for Animals, Essere Animali și Obranci Zvirat. Peste 81 de companii au fost evaluate în 2025 în piețele din Cehia, Danemarca, Franța, Italia, Polonia, România și Suedia. The Pecking Order evaluează industria de fast-food din 2019. În 2025, au fost analizate șapte piețe europene, iar România și Polonia au fost incluse pentru a treia oară. La nivel european se înregistrează o creștere în scorurile obținute. Media europeană a crescut la 26% în 2025, de la 22% în 2024. Lanțurile de fast-food din Franța și Suedia conduc cu 42%, respectiv 40%. Polonia și România înregistrează cele mai mici scoruri, de 16% respectiv 11%, indicând nevoia de acțiune pentru bunăstarea păsărilor. 

Deltă urbană la întâlnirea a două râuri în Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Deltă urbană la întâlnirea a două râuri în mijlocul celui de-al doilea oraș ca mărime al României

Un nou studiu de fezabilitate a fost demarat pentru amenajarea unei „delte urbane” la confluența râurilor Bahlui și Nicolina, în zona Podului de Piatră din Iași. Vegetație de deltă, dar și piste de biciclete Documentația va fi realizată de firma Kango Proiect SRL, care are la dispoziție un termen de trei luni pentru finalizare. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Potrivit Primăriei Iași, proiectul vizează transformarea zonei într-un spațiu verde modern, prin extinderea suprafețelor verzi, plantarea de arbori și vegetație specifică zonelor umede, amenajarea de piste pentru bicicliști, trasee și zone pietonale. De asemenea, lucrările propuse vor urmări reamenajarea malurilor râurilor fără a afecta sistemele de protecție împotriva inundațiilor și fără a îngreuna tranzitul de debit, punând accent pe dezvoltare urbană durabilă și creșterea calității vieții. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Barometrul RetuRO: Sistemul de Garanție-Returnare se apropie de 5 miliarde de ambalaje returnate în 2025 (sursa: RetuRO SGR)
Mediu

Barometrul RetuRO: Sistemul de Garanție-Returnare se apropie de 5 miliarde ambalaje returnate (2025)

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, cel mai mare proiect de economie circulară din România, anunță evoluția și rezultatele programului pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025. Aproape 4,9 miliarde de ambalaje SGR au fost returnate anul acesta, iar RetuRO a predat către reciclatori peste 350.000 de tone de PET, aluminiu și sticlă. Astfel, în cei doi ani de funcționare, prin Sistemul de Garanție-Returnare au fost colectate peste 8,2 miliarde de ambalaje de băuturi. Datele aferente lunii noiembrie confirmă menținerea unui nivel ridicat de performanță. Peste 364 de milioane de ambalaje au fost colectate în luna noiembrie, rata lunară de returnare fiind de peste 86%. Cu o rată de colectare de 84% în perioada ianuarie–noiembrie 2025, Sistemul de Garanție-Returnare continuă să sprijine tranziția României către o economie circulară, mobilizând milioane de români să adopte un comportament responsabil față de mediu. Rezultatele integrale pot fi consultate și pe platforma RetuRO SGR, în secțiunea dedicată raportării. 

Barometrul RetuRO: Rata de returnare a ambalajelor depășește 90% pentru a doua lună consecutiv (sursa: RetuRO SGR)
Mediu

Barometrul RetuRO: Rata de returnare a ambalajelor depășește 90% pentru a doua lună consecutiv

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, cel mai mare proiect de economie circulară din România, anunță evoluția și rezultatele programului pentru perioada ianuarie-septembrie 2025. A doua lună consecutivă cu 90% returnare În luna septembrie, Sistemul de Garanție-Returnare a înregistrat o nouă evoluție pozitivă: ratele de returnare pentru toate cele trei tipuri de materiale – PET, aluminiu și sticlă au depășit, pentru a doua lună consecutiv, 90%. Acest rezultat reflectă implicarea tot mai mare a consumatorilor și consolidarea încrederii în Sistemul de Garanție-Returnare. În luna septembrie au fost colectate peste 507 milioane de ambalaje, reprezentând 94% din cantitatea pusă pe piață, procent similar celui din luna august. În primele nouă luni din 2025, românii au returnat peste 4 miliarde de ambalaje cu garanție, iar RetuRO a predat către reciclatori peste 290.000 de tone de materiale – PET, aluminiu și sticlă.   Colectarea RetuRO SGR în 2025 (sursa: RetuRO SGR) Cu o rată de colectare de 82% în primele nouă luni ale acestui an, Sistemul de Garanție-Returnare continuă să sprijine tranziția României către o economie circulară, mobilizând milioane de români să adopte un comportament responsabil față de mediu. Rezultatele integrale pot fi consultate și pe platforma RetuRO SGR, în secțiunea dedicată raportării.  Ce este și ce face RetuRO SGR RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. este o companie ce funcționează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%). RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

Autorizarea unor hidrocentrale prin corupție (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Mediu

Buzoianu insinuează că este vorba de corupție când vine vorba de autorizarea unor hidrocentrale

Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a criticat dur legea adoptată miercuri de Parlament, care permite modificarea limitelor ariilor protejate în termen de 60 de zile, acuzând că aceasta „va distruge păduri extraordinar de valoroase pentru generații întregi”. O lege care „permite distrugerea ariilor protejate” Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Buzoianu a denunțat votul majorității formate din AUR, PSD, PNL și UDMR, afirmând că actul normativ favorizează interese economice obscure în detrimentul mediului și al sănătății publice. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA „Acum câteva minute a trecut legea votată de AUR, PSD, PNL și UDMR, care stabilește că orice arie protejată poate fi distrusă”, a scris Diana Buzoianu. Proiectul de lege prevede că limitele ariilor naturale protejate pot fi modificate, în termen de 60 de zile de la solicitarea unui beneficiar, dacă pe acele terenuri existau înainte de 29 iunie 2007 investiții hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat. „Această lege deschide calea pentru scoaterea din protecție a unor suprafețe vitale de pădure și pentru transformarea lor în zone industriale, în numele unor proiecte care nu mai sunt nici eficiente, nici utile”, a avertizat ministra. Buzoianu: „Facem jocurile unor băieți deștepți” În mesajul său, Diana Buzoianu a acuzat inițiatorii legii că urmăresc interese financiare ascunse și sacrifică sănătatea publică. „Legile de protecția mediului există pentru că am decis colectiv că nu putem să ne batem joc de apa pe care o bem, de aerul pe care îl respirăm și să lăsăm o țară otrăvită generațiilor viitoare. Cei care cer eliminarea normelor de mediu fac jocurile unor băieți deștepți care preferă să se îmbogățească pe repede înainte”, a scris Buzoianu. Ea a subliniat că protecția mediului nu blochează dezvoltarea economică, ci doar proiectele ineficiente, care nu mai aduc beneficii reale. „Pădurile României sunt o comoară națională” Ministra Mediului a criticat și ipocrizia politică a celor care susțin legea, amintind că România pierde anual mii de hectare de pădure din cauza deciziilor luate fără viziune. „Avem o comoară națională: pădurile României. Politicul a fost părtaș la tăierile devastatoare din ultimele decenii. Nu e o surpriză că aceeași majoritate vine azi și spune că, indiferent de impactul asupra mediului, dacă o mână de oameni politici decid, nu mai există nicio lege care să protejeze pădurile”, a afirmat Buzoianu. Ministra a explicat că legile de mediu nu blochează hidrocentralele, ci doar proiectele neviabile. „Dacă un proiect nu e eficient, nu trebuie continuat, chiar dacă niște firme aflate în insolvență așteaptă zeci de milioane de euro din aceste lucrări”, a adăugat ea. „Legea este o rușine și o amenințare” În opinia Dianei Buzoianu, legea adoptată reprezintă „o rușine” pentru clasa politică și un pericol real pentru ecosistemele României. „Legea adoptată astăzi în Parlament este o rușine care va distruge păduri extraordinar de valoroase pentru generații întregi. Eu voi continua să lupt pentru pădurile României. Datoria mea nu este față de firme în insolvență sau companii de stat, ci față de toți cei care ne vor întreba peste 20-30 de ani: Ce ați făcut ca să trăim într-o țară mai bună?”, a conchis ministra. Cum a fost votată legea în Parlament Proiectul de lege a fost adoptat miercuri în plenul Camerei Deputaților, cu 262 de voturi „pentru” și 33 „împotrivă”, deși fusese respins anterior de Senat. Actul normativ modifică articolul 561 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și articolul 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Legea prevede ca autoritățile să poată scoate terenuri din ariile protejate pentru proiecte hidroenergetice începute sau planificate înainte de 29 iunie 2007. Noile limite trebuie trasate astfel încât perimetrul amenajărilor hidroenergetice să fie în afara ariilor protejate, iar între acestea să existe o zonă tampon de cel puțin 100 de metri. Reacții și consecințe Adoptarea legii a stârnit un val de critici din partea organizațiilor de mediu și a societății civile, care avertizează că România riscă să piardă unele dintre cele mai valoroase ecosisteme forestiere din Europa. Ministra Diana Buzoianu a promis că va continua lupta pentru protejarea pădurilor și a biodiversității, subliniind că „adevărata modernizare a României nu poate veni din distrugerea naturii, ci din respectul față de ea”.

Reciclarea ambalajelor din aluminiu pentru băuturi, un succes al SGR (sursa: RetuRO SGR)
Mediu

Datorită SGR, România - progrese notabile în reciclarea ambalajelor din aluminiu pentru băuturi

La ediția din acest an a Climate Week NYC, unul dintre cele mai influente forumuri globale dedicate sustenabilității, reciclarea aluminiului a fost unul dintre principalele subiectele abordate de liderii din industrie. Sesiunea „Aluminiul în acțiune: Cum revin dozele de băuturi în circuit prin reciclare” („Aluminium in Action: How Beverage Cans Are Closing the Circularity Loop”), moderată de Gemma Webb, CEO al RetuRO, a reunit experți și reprezentanți de top ai mediului de afaceri care au discutat despre strategii globale, politici publice și investiții concrete menite să accelereze tranziția către reciclarea dozelor de băuturi pentru producția de  noi doze - așa-numitul proces can-to-can. De ce este esențială circularitatea dozelor din aluminiu Aluminiul poate fi reciclat la nesfârșit fără a-și pierde calitățile, ceea ce îl face una dintre cele mai sustenabile opțiuni de ambalaj. Potrivit estimărilor, utilizarea globală a dozelor din aluminiu pentru băuturi va crește de la 420 de miliarde în 2020 la 630 de miliarde de unități până în 2030, impulsionată de cererea în creștere a consumatorilor pentru ușurință în utilizare, calitate și sustenabilitate. Reciclarea aluminiului consumă cu până la 95% mai puțină energie decât producerea de metal nou, reducând semnificativ emisiile. Astfel, reciclarea celor 630 de miliarde de doze de aluminiu pentru băuturi la nivel global ar însemna evitarea a 60 de milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră pe an, conform datelor Institutului Internațional al Aluminiului. Ambalajele de aluminiu pot fi reciclate la nesfârșit (sursa: RetuRO SGR) „În contextul acțiunilor globale pentru climă, reciclarea aluminiului este o metodă rapidă și scalabilă de reducere a emisiilor de carbon, precum și dovada că modelele de economie circulară funcționează în practică. La nivel mondial se fac deja progrese semnificative, însă sunt necesare eforturi suplimentare pentru creșterea ratelor de reciclare, reducerea emisiilor pe întregul lanț valoric și maximizarea conținutului reciclat în fiecare doză. Având în vedere consumul anual de miliarde de doze, chiar și creșteri mici ale ratelor de colectare aduc beneficii semnificative pentru mediu”, a declarat Gemma Webb. În cadrul discuțiilor de la New York s-a subliniat că disponibilitatea de materie primă secundară de aluminiu de înaltă calitate riscă să nu poată ține pasul cu cererea. Tocmai de aceea extinderea infrastructurii de colectare, sortare și procesare, precum și stabilirea unor obiective naționale clare de reciclare pentru dozele din aluminiu sau creșterea calității ambalajelor colectate devin tot mai importante. Chiar și țări precum Japonia, care are cea mai ridicată rată de reciclare a dozelor din aluminiu - aproape 100%, se confruntă în continuare cu provocări. Continuarea investițiilor în creșterea capacității și eficienței reciclării rămâne esențială, la fel ca extinderea utilizării dozelor de aluminiu prin promovarea pe scară largă a avantajelor lor ecologice sau abordarea crizei globale a  materiei prime secundare de aluminiu. „Pentru a atinge circularitatea în cazul dozelor din aluminiu, nu este suficientă doar inovația tehnologică, sunt necesare și cadre legislative solide, colaborare internațională și, nu în ultimul rând, schimbări culturale”, a punctat Gemma Webb concluziile dezbaterii de la New York. În ultimii doi ani, prin implementarea SGR, România a înregistrat progrese semnificative în reciclarea dozelor de aluminiu  În România, implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) a avut un impact crucial și la acest capitol, aducând o îmbunătățire remarcabilă față de rata de reciclare de doar 35% raportată în 2022 de European Aluminium. Astfel, în 2024, rata de returnare a acestui tip de ambalaje prin SGR a ajuns la 55%, iar în acest an a urcat la aproximativ 80%. Aproape un miliard de doze au fost colectate în primele opt luni ale acestui an. „Experiența României cu Sistemul de Garanție-Returnare - cel mai mare astfel de sistem complet integrat din lume - demonstrează că, atunci când politici clare sunt dublate de implicarea cetățenilor și a companiilor, obiectivele economiei circulare pot trece rapid de la stadiul de teorie la realitate. De aceea, România își propune să împărtășească această experiență și, concomitent, să continue să învețe de la alții. Sunt mândră să văd România reprezentată din nou la masa globală, arătând că și sistemele noi pot aduce rezultate concrete, relevante”, a declarat CEO-ul RetuRO. Hală de sortare a RetuRO SGR (sursa: RetuRO SGR) Acest progres contribuie nu doar la atingerea obiectivelor de sustenabilitate ale țării, ci și la efortul internațional de a închide cercul reciclării aluminiului. „Pe măsură ce cererea globală pentru aluminiu reciclat crește, experții vorbesc tot mai mult despre o «cursă pentru deșeuri» – competiția dintre regiuni și industrii pentru a asigura suficient material reciclat din aluminiu de înaltă calitate pentru menținerea liniilor de producție circulare. Prin colectarea a aproape 80% din dozele de aluminiu în acest an, România protejează un material valoros, evitând risipa și valorificând beneficiile economice ale reciclării”, a concluzionat Gemma Webb. La ediția din 2024 a Climate Week NYC, Sistemul de Garanție-Returnare – cel mai important proiect de economie circulară implementat în România – a fost în prim-plan, prin prezentarea susținută de Gemma Webb, CEO al RetuRO, stimulând dezbateri valoroase despre utilizarea eficientă a resurselor și reducerea deșeurilor.

Impactul parcurilor eoliene offshore asupra mediului (sursa: bsh.de)
Mediu

Nici turbinele eoliene din mare nu mai sunt ecologice: eliberează substanțe toxice în apă

Impactul parcurilor eoliene offshore asupra mediului. Parcurile eoliene offshore ar putea elibera în mare peste 200 de substanţe chimice, dintre care multe sunt toxice sau chiar cancerigene, potrivit unui studiu. Impactul parcurilor eoliene offshore asupra mediului Cercetarea a fost realizată de Agenţia germană maritimă şi hidrografică (BSH), în colaborare cu instituții din Franța și Belgia, și a fost publicată în revista Marine Pollution Bulletin. Citește și: Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile. Infractorii, favorizați, pentru că prescripția se apropie Studiul nu a stabilit încă volumul de substanțe eliberat efectiv, dar a identificat 228 de substanțe potențial eliberate de parcurile eoliene offshore, dintre care 62 sunt considerate deosebit de relevante pentru mediul înconjurător. Lista include substanțe catalogate de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) ca fiind toxice, persistente în mediu, cu efecte hormonale sau cancerigene. Unele dintre acestea au capacitatea de a se acumula în lanțul trofic, crescând riscurile pentru ecosisteme și sănătatea umană. Sursele emisiilor chimice Cercetătorii au constatat că 70% dintre substanțele chimice provin din sistemele de protecție împotriva coroziunii, iar 10% provin din uleiuri și lubrifianți. Restul emisiilor sunt generate de agenți de răcire și substanțe folosite la stingerea incendiilor. Soluții propuse pentru reducerea poluării O posibilă metodă de monitorizare ar fi măsurarea concentrațiilor substanțelor înainte de construcție și pe parcursul funcționării parcurilor eoliene offshore, susține BSH. Studiul sugerează că anumite emisii ar putea fi reduse prin utilizarea de sisteme alternative de protecție anticorozivă, adoptarea de sisteme de răcire închise, folosirea de materiale biodegradabile în exploatare. Lipsa unor standarde internaționale clare „Cu toate acestea, lipsesc standardele specifice industriei, cum ar fi cele existente în transportul maritim”, a declarat BSH într-un comunicat emis la Hamburg. În Germania, legislația obligă deja dezvoltatorii de proiecte să prezinte, încă din faza de planificare, un plan privind emisiile potențiale și metodele de reducere a acestora. Necesitatea unor linii directoare la nivel global Autorii cercetării subliniază importanța unei colaborări interdisciplinare pentru a dezvolta standarde comune la nivel internațional. Ei speră că viitoarele studii vor putea stabili cantitatea reală de substanțe eliberate de parcurile eoliene offshore în mediul marin.

RetuRO, proiect-pilot pentru solidaritate urbană (sursa: RetuRO)
Mediu

RetuRO lansează un proiect-pilot pentru promovarea educației ecologice și a solidarității urbane

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), lansează un proiect-pilot în Capitală pentru promovarea educației ecologice și a solidarității urbane. Compartimente speciale pentru PET-uri pe coșurile de gunoi Facilitarea colectării ambalajelor cu garanție în spațiile publice prin montarea pe coșurile de gunoi municipale a unor compartimente speciale în care trecătorii pot lăsa ambalajele SGR - sticle, PET-uri sau doze - pentru a fi preluate ulterior de persoanele care doresc să le returneze și să recupereze valoarea garanției, reprezintă un demers prin care RetuRO își dorește să încurajeze un comportament responsabil în ceea ce privește mediul înconjurător. Noile sisteme instalate oferă posibilitatea cetățenilor aflați în parcuri, zone de promenadă sau alte locuri în care nu există puncte de returnare în imediata apropiere, de a lăsa ambalajele SGR în compartimentele special amenajate, de unde pot fi preluate ulterior într-un mod facil, fără a afecta curățenia din spațiile publice, de către persoanele interesate să recupereze garanția de 50 de bani. Proiectul, inspirat de inițiative deja funcționale în țări precum Țările de Jos și Irlanda, este implementat într-o primă etapă în București, în parcurile Kiseleff și Bazilescu, în parteneriat cu Primăria Sectorului 1 și Asociația CSR Nest, urmând să fie extins în perioada următoare și în alte sectoare ale Capitalei în colaborare cu autoritățile locale. Un gest simplu, impact real „Inițiativa pe care o lansăm astăzi nu este doar o soluție practică pentru colectarea ambalajelor, ci și o formă de solidaritate exprimată prin gesturi simple, cotidiene. Ea reflectă angajamentul nostru de a răspunde unor nevoi reale din comunitate, de a oferi fiecăruia dintre noi șansa de a contribui, simplu și firesc, la binele comun. Fiecare ambalaj lăsat într-un compartiment special poate deveni un pas conștient către o economie circulară care ține cont de realitățile sociale în care funcționează”, a declarat Anca Marinescu, Corporate Affairs și Communication Manager, RetuRO. „Acest proiect este un exemplu concret despre cum gesturile simple pot genera un impact real. Fiecare sticlă, PET sau doză lăsată într-un compartiment special înseamnă respect pentru cei din jur, grijă față de mediu și implicare în viața comunității. Un oraș curat se clădește prin hărnicie, prezență și solidaritate - iar aceste valori ne ghidează în fiecare decizie pe care o luăm pentru oameni”, a declarat Iulian Hatmanu, Viceprimarului Sectorului 1.  Cum funcționează RetuRO RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. este o companie ce funcționează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%). RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

Barometrul RetuRO – 2,4 miliarde de ambalaje SGR returnate (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Mediu

Barometrul RetuRO – 2,4 miliarde de ambalaje SGR, returnate de către consumatori în 2025

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, cel mai mare proiect de economie circulară din România, anunță evoluția și rezultatele programului în prima jumătate a anului 2025. Barometrul RetuRO – 2,4 miliarde de ambalaje SGR returnate De la începutul anului, aproximativ 2,4 miliarde de ambalaje cu garanție au fost returnate de către consumatori, iar RetuRO a predat către reciclatori o cantitate de 176.000 de tone de ambalaje. În luna iunie au fost colectate peste 506 milioane de ambalaje SGR, reprezentând 75% din cantitatea pusă pe piață. Cu o rată de colectare de aproximativ 79% în primele 6 luni ale acestui an, Sistemul de Garanție-Returnare continuă să sprijine tranziția României către  o economie circulară, mobilizând milioane de români să adopte un comportament responsabil față de mediu. Rezultatele integrale pot fi consultate și pe platforma RetuRO SGR, în secțiunea dedicată raportării. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră