joi 16 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5830 articole
Internațional

Atac armat la Istanbul: trei suspecți de terorism, uciși în apropierea consulatului israelian

Trei suspecți au fost neutralizați marți în urma unui schimb de focuri cu poliția în districtul Beşiktaş din Istanbul, în apropierea consulatului israelian. Incidentul, calificat drept un posibil act terorist, s-a soldat și cu rănirea ușoară a doi polițiști. Schimb de focuri în Beşiktaş Ministrul de interne al Turciei, Mustafa Ciftci, a anunțat că atacul a avut loc în fața Pieței Yapi Kredi, pe strada Buyukdere, unde agenții de poliție desfășurau o misiune de rutină. Citește și: ANALIZĂ Diversiunea Lasconi-Coldea, din mai 2025, reîncălzită și dirijată împotriva lui Nicușor Dan: acesta ar fi conceput-o, pentru a se martiriza, sugerează Tapalagă Suspecții au deschis focul asupra forțelor de ordine, iar în urma intervenției acestora au fost neutralizați. Doi ofițeri au suferit răni ușoare. Suspecții, veniți din Izmit: legături suspecte și antecedente penale Potrivit autorităților, atacatorii au fost identificați și ar fi ajuns la Istanbul din Izmit, folosind o mașină închiriată. Ministrul de interne a precizat că unul dintre suspecți avea legături cu un grup care „exploatează religia”, iar altul, unul dintre cei doi frați implicați în atac, avea antecedente legate de trafic de droguri. Autoritățile turce: „Act provocator” și anchetă în desfășurare Guvernatorul Istanbulului, Davut Gul, a descris incidentul drept un „act provocator”. Ministrul justiției, Akin Gurlek, a anunțat deschiderea unei anchete, coordonată de Parchetul din Istanbul. „A iniţiat imediat o anchetă”, a transmis acesta, precizând că procurorii au ajuns rapid la fața locului și investighează cazul „meticulos şi într-un mod multilateral”. Primele concluzii indică faptul că ținta atacului au fost polițiștii turci aflați în zonă. Amenințare majoră, evitată la limită Directorul de comunicare al Turciei, Burhanettin Duran, a declarat că intervenția rapidă a forțelor de securitate „a prevenit o ameninţare potenţial mai mare”. Acesta a subliniat că incidentul nu va afecta determinarea autorităților de a combate terorismul și de a construi „o Turcie fără teroare” și o „regiune fără teroare”. Reacția Israelului: „Teroarea nu ne va intimida” Ministerul de Externe al Israelului a condamnat ferm atacul, transmițând un mesaj de sfidare în fața violenței. „Condamnăm cu fermitate atacul terorist asupra consulatului israelian din Istanbul... Teroarea nu ne va intimida”, se arată în reacția oficială. Diplomația israeliană a mulțumit, totodată, autorităților turce pentru reacția rapidă în gestionarea incidentului.

Atac armat la Istanbul, trei suspecți uciși (sursa: aa.com.tr)
Iranul amenință blocarea petrolului ani de zile (sursa: Pexels/Jan Zakelj)
Internațional

Iranul amenință cu un șoc energetic global: blocarea petrolului și gazelor pentru ani de zile

Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran (IRGC), armata ideologică a regimului de la Teheran, a lansat marți un avertisment dur, anunțând posibile măsuri împotriva infrastructurii energetice din regiune, cu impact direct asupra aprovizionării globale cu petrol și gaze. Amenințări directe la adresa resurselor energetice Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a transmis că ar putea viza infrastructura energetică din regiune pentru a afecta aprovizionarea Statelor Unite și a aliaților săi. Citește și: ANALIZĂ Diversiunea Lasconi-Coldea, din mai 2025, reîncălzită și dirijată împotriva lui Nicușor Dan: acesta ar fi conceput-o, pentru a se martiriza, sugerează Tapalagă "Până acum am dat dovadă de mare reţinere în spiritul bunei vecinătăţi, dar aceste rezerve au fost acum înlăturate", se arată într-un comunicat difuzat de televiziunea de stat și de agenția Fars News Agency. "Dacă armata teroristă americană depăşeşte liniile roşii, răspunsul nostru se va extinde dincolo de regiune", a mai transmis IRGC. Reacție la ultimatumul lui Trump Declarațiile IRGC vin în contextul amenințărilor lansate de Donald Trump, care a avertizat că va ataca infrastructura critică a Iranului, inclusiv centrale electrice și poduri, dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz până la termenul-limită impus. În replică, IRGC a subliniat că "nu va ezita" să răspundă pe măsură "agresiunilor josnice" împotriva infrastructurii civile iraniene. Acuzații reciproce și escaladare militară în Golf Declarațiile vin în ciuda faptului că Iranul a fost acuzat că a lansat rachete și drone asupra unor obiective industriale și zone civile din statele arabe din Golful Persic, ca reacție la atacurile Israelului și ale Statelor Unite. Această spirală a represaliilor amplifică riscul extinderii conflictului în întreaga regiune. Blocarea Strâmtorii Ormuz și impactul asupra pieței globale De la începutul conflictului, Iranul a restricționat tranzitul navelor prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care trece aproximativ 20% din petrolul global. Accesul a fost permis doar navelor provenite din state considerate „prietene”, ceea ce a generat creșteri semnificative ale prețului petrolului și ale altor mărfuri la nivel internațional.    

O civilizație va muri, amenință Trump, Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, amenințare fără precedent la adresa Iranului: O întreagă civilizaţie va muri în seara asta

Președintele american Donald Trump a lansat marți un mesaj extrem de dur la adresa Iranului, cu doar câteva ore înainte de expirarea ultimatumului privind redeschiderea Strâmtoarea Ormuz. Liderul de la Washington a sugerat posibilitatea unor consecințe devastatoare pentru Iran, "o întreagă civilizație va muri", în cazul în care cerințele SUA nu sunt respectate. Mesajul integral publicat de Trump pe Truth Social Într-o postare pe platforma sa, Truth Social, Donald Trump a transmis un avertisment fără precedent: Citește și: ANALIZĂ Diversiunea Lasconi-Coldea, din mai 2025, reîncălzită și dirijată împotriva lui Nicușor Dan: acesta ar fi conceput-o, pentru a se martiriza, sugerează Tapalagă "O întreagă civilizaţie va muri în seara asta, şi nu va mai fi readusă niciodată la viaţă. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil că se va întâmpla. Totuşi, acum că avem o Schimbare Completă şi Totală a Regimului, unde predomină minţi diferite, mai inteligente şi mai puţin radicalizate, poate că se poate întâmpla ceva revoluţionar minunat, CINE ŞTIE? Vom afla în seara asta, unul dintre cele mai importante momente din lunga şi complexa istorie a Lumii. 47 de ani de extorcare, corupţie şi moarte se vor încheia în sfârşit. Dumnezeu să binecuvânteze Marele Popor al Iranului!" Ultimatumul SUA: redeschiderea Strâmtorii Ormuz sau atacuri asupra infrastructurii Anterior, Donald Trump a transmis un ultimatum autorităților de la Teheran, cerând redeschiderea completă a Strâmtoarea Ormuz până la ora 20:00, ora Washingtonului (00:00 GMT). În caz contrar, liderul american a avertizat că Statele Unite ar putea lansa atacuri asupra infrastructurii critice din Iran, inclusiv poduri și centrale electrice.

Viktor Orban i-a spus lui Putin că vrea să fie șoricelul lui Foto: Kremlin.ru
Internațional

Viktor Orban i-a spus lui Putin că vrea să fie șoricelul lui - Bloomberg

Premierul Ungariei, Viktor Orban, i-a spus lui Vladimir Putin că vrea să fie șoricelul lui, relatează agenția de presă Bloomberg, care citează o transcriere a guvernului de la Budapesta. „Sunt gata să fiu șoricelul tău, care îl eliberează pe leu din cușcă. În orice situație în care îți pot fi de folos, îți stau la dispoziție”, a spus Orban. Citește și: ANALIZĂ Diversiunea Lasconi-Coldea, din mai 2025, reîncălzită și dirijată împotriva lui Nicușor Dan: acesta ar fi conceput-o, pentru a se martiriza, sugerează Tapalagă Premierul Ungariei s-a referit la o fabulă a lui Esop, care prezintă un șoarece care eliberează un leu prins într-o plasă, după ce acesta îi cruțase viața mai devreme. Orban a susținut că povestea este celebră în Ungaria. Viktor Orban i-a spus lui Putin că vrea să fie șoricelul lui Remarca despre șoarece a stârnit râsul lui Putin, arată transcrierea.  În conversație, Orban a spus că prietenia cu Putin s-a consolidat încă de la începuturile ei, în 2009, la Sankt Petersburg. „Cu cât avem mai mulți prieteni, cu atât avem mai multe posibilități să ne opunem adversarilor”, a spus Orban, potrivit transcrierii, confirmate și de o sursă familiarizată cu discuțiile. Putin a lăudat apoi poziția „independentă și flexibilă” a Ungariei față de războiul din Ucraina. „Nu înțelegem de ce o poziție atât de echilibrată generează doar critici”, a spus liderul rus. „Scurtul apel telefonic dintre Orbán și Putin, care a avut loc în jurul prânzului pe 17 octombrie și al cărui conținut este dezvăluit pentru prima dată, oferă dovezi suplimentare care sugerează că sprijinirea Rusiei este o politică care vine chiar de la vârful guvernului. Cei doi au petrecut o mare parte a discuției exprimându-și aprecierea reciprocă, precum și față de Donald Trump. Ambii vorbiseră cu președintele SUA cu o zi înainte despre posibila întâlnire la Budapesta, care, în cele din urmă, nu a mai avut loc”, mai arată Bloomberg. 

Soldat australian, acuzat de crime de război (sursa: lieber.westpoint.edu)
Internațional

Ofițerul erou australian decorat pare să fi fost un psihopat care a ucis civili în Afganistan

Un fost soldat din Australia a fost arestat pe aeroportul din Sydney, fiind acuzat de cinci crime de război comise în Afganistan. Soldat australian, acuzat de crime de război Potrivit presei australiene, suspectul este Ben Roberts-Smith, în vârstă de 47 de ani, deținător al prestigioasei distincții Crucea Victoria. Citește și: Așa-zisul conducător al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, este inconștient de la începutul războiului - The Times Acesta urmează să compară în fața instanței, fiind acuzat pentru fapte petrecute în anii 2009 și 2012, în provincia Uruzgan. Acuzații grave: victime civile neînarmate Șefa poliției federale australiene, Krissy Barrett, a declarat că „victimele nu participau la ostilităţi în momentul presupusei lor morţi în Afganistan”. Conform anchetatorilor, „victimele au fost împuşcate de acuzat sau de subordonaţi care au acţionat la ordinul său”. Acuzațiile vizează uciderea unor civili sau prizonieri neînarmați, în afara oricăror acțiuni de luptă. De la erou de război la acuzații penale Fost membru al forțelor speciale SASR, Roberts-Smith era considerat un erou național și a fost decorat pentru „curajul său excepţional” în misiuni din Afganistan. Imaginea sa publică s-a deteriorat însă începând cu 2018, când investigații jurnalistice realizate de The Age și The Sydney Morning Herald au scos la iveală acuzații de execuții ilegale. Printre cele mai grave acuzații se numără cazul unui civil afgan aruncat de pe o stâncă și executat la ordinul său. Anchete privind crimele comise de militari Australia a desfășurat aproximativ 39.000 de soldați în Afganistan, în cadrul operațiunilor conduse de NATO și SUA. O anchetă militară publicată în 2020 a concluzionat că membri ai forțelor speciale australiene au „ucis ilegal” 39 de civili și prizonieri afgani. În urma acestor dezvăluiri, autoritățile au lansat investigații suplimentare, iar în martie 2023 un alt fost militar australian a fost arestat pentru fapte similare, urmând să fie judecat în 2027.

Canadienii susțin aderarea la UE (sursa: Pexels/Ali Kazal)
Internațional

Canadienii ar vrea să facă parte din UE, potrivit unui sondaj

Un număr tot mai mare de cetățeni din Canada consideră că aderarea țării la Uniunea Europeană este o opțiune viabilă, pe fondul tensiunilor generate de politica externă a președintelui american Donald Trump. Canadienii susțin aderarea la UE Potrivit unui sondaj realizat de Spark Advocacy pe un eșantion de 4.000 de persoane, 25% dintre respondenți consideră aderarea „o idee bună”, iar 58% spun că aceasta „merită cel puțin explorată”. Citește și: Așa-zisul conducător al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, este inconștient de la începutul războiului - The Times Doar 17% dintre participanți văd o eventuală integrare europeană ca fiind „o idee proastă”. Sprijin politic larg, dar rezerve în rândul conservatorilor Datele sondajului arată că ideea apropierii de UE este susținută de majorități din aproape toate spectrele politice, inclusiv liberali, conservatori, social-democrați și naționaliști din Quebec. Totuși, cea mai mare opoziție vine din zona conservatoare, unde 33% dintre respondenți consideră aderarea o idee proastă. Cu toate acestea, chiar și în rândul alegătorilor conservatori, 17% susțin că ar fi o idee bună, iar 50% cred că merită analizată. Brexit, perceput ca o greșeală majoră Percepția asupra relației cu Europa este influențată și de experiența Brexit, considerată de 64% dintre respondenți drept „o greșeală”.  Bruce Anderson, director de strategie la Spark Advocacy, a explicat că această tendință prin contextul geopolitic actual: „ostilitatea constantă a lui Trump faţă de NATO a contribuit la alimentarea dorinţei canadienilor pentru un viitor în care alegerile administraţiei SUA au un impact mai mic”. Anderson a adaugat: „Canadienii îşi văd ţara ca fiind mai bine poziţionată, având acces la vânzarea produselor noastre pe pieţele globale şi cred că suntem mai capabili să abordăm ameninţările la securitate şi problemele globale, cum ar fi schimbările climatice, atunci când lucrăm cu alte ţări”.

Așa-zisul conducător al Iranului, ayatollahul Khamenei, este inconștient de la începutul războiului Foto: X/Twitter Mojtaba Khamenei
Internațional

Așa-zisul conducător al Iranului, ayatollahul Khamenei, este inconștient de la începutul războiului

Așa-zisul conducător al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, este de facto inconștient de la începutul războiului, adică din 28 februarie 2026, susține ziarul britanic The Times, citând un raport diplomatic. Raportul se bazează pe informații ale serviciilor americane și israeliene.  Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD Khamenei este în stare gravă și incapabil să ia parte la procesul de luare a deciziilor, arată publicația britanică. Așa-zisul conducător al Iranului, ayatollahul Khamenei, este inconștient de la începutul războiului El este este imobilizat și primește îngrijiri medicale în orașul sfânt șiit Qom. „Starea de sănătate a lui Mojtaba Khamenei, care i-a succedat tatălui său după moartea lui Ali Khamenei în urma atacurilor israeliene și americane din 28 februarie, riscă să sporească incertitudinea cu privire la cine conduce efectiv Iranul în timpul războiului. Deși oficialii iranieni au insistat că el rămâne la conducere, absența sa din ochii publicului de la începutul conflictului a alimentat speculațiile potrivit cărora puterea s-ar putea afla în altă parte în cadrul regimului. Se pare că Khamenei nu a mai fost capabil să conducă regimul islamic de câteva săptămâni. Orice incapacitate prelungită de a guverna ar intensifica probabil întrebările cu privire la faptul dacă Garda Revoluționară Islamică deține acum controlul de facto”, comentează Jerusalem Post informațiile din The Times.  Potrivit „The Times”, memorandumul menționa că la Qom erau în curs pregătirile pentru construirea unui mausoleu de mari dimensiuni destinat lui Ali Khamenei și, eventual, altor membri ai familiei. Dacă informația este corectă, aceasta ar contrazice rapoartele anterioare din Iran privind planurile de înmormântare ale lui Ali Khamenei, în timp ce la Teheran erau așteptate ceremonii de doliu. Autoritățile iraniene au declarat anterior că ceremonia a fost amânată din cauza anticipării unei participări excepțional de numeroase, însă incertitudinea care persistă a stârnit îngrijorare, întrucât tradiția șiită recomandă înmormântarea la scurt timp după deces.

SERE, programul armatei SUA pentru supraviețuire (sursa: army.mil)
Internațional

Cum sunt antrenați militarii SUA să supraviețuiască în spatele liniilor inamice: programul SERE

Exfiltrat din Iran, după mai bine de 36 de ore, pilotul american al cărui avion a fost doborât beneficiase de un antrenament foarte special. Programul SERE, dezvoltat de armata americană, îi pregătește pe militari pentru scenarii extreme, în care trebuie să supraviețuiască singuri în spatele liniilor inamice. De la orientare și procurarea resurselor până la rezistența psihologică în caz de capturare, antrenamentul urmărește menținerea capacității de acțiune până la intervenția echipelor de salvare. SERE, programul armatei SUA pentru supraviețuire În imaginarul colectiv, războiul este asociat cu tehnologia, forța și superioritatea strategică. Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD Există însă situații în care toate acestea dispar: momentul în care un pilot este doborât și rămâne singur în teritoriu ostil. În acel punct, nu mai contează tehnologia, ci capacitatea de adaptare a individului. Pentru astfel de scenarii a fost creat programul SERE (Survival, Evasion, Resistance and Escape), unul dintre cele mai complexe antrenamente din armata americană. Conceput după experiențele dramatice ale prizonierilor americani din războiul din Coreea și Vietnam, programul pune accent pe rezistența psihologică, considerată esențială pentru supraviețuire. SERE îi învață pe militari cum să supraviețuiască în medii extreme, cum să evite capturarea, cum să reziste în timpul interogatoriilor și cum să își faciliteze propria recuperare. Supraviețuirea ca strategie, nu ca instinct Cazul recent al pilotului american doborât în Iran, care a reușit să evite capturarea timp de peste 36 de ore, ilustrează rolul acestui tip de pregătire. Succesul operațiunii de salvare nu s-a datorat doar mobilizării resurselor militare, ci și pregătirii și calmului pilotului. Potrivit unei analize publicate de The Wall Street Journal, programul SERE este construit în jurul unei misiuni simple: „supraviețuitorul trebuie să se întoarcă acasă”. În acest context, supraviețuirea nu este rezultatul improvizației, ci al unei strategii interiorizate. Fiecare pilot pleacă în misiune cu un plan de recuperare prestabilit, care include rute, semnale și zone de exfiltrare. Patru etape ale rezistenței Programul SERE este structurat în jurul a patru piloni fundamentali: supraviețuire, evitare, rezistență și evadare. Supraviețuirea presupune adaptarea la medii extreme – deșert, junglă sau zone arctice – folosind resurse minime. Militarii învață să identifice surse de apă, să construiască adăposturi și să își procure hrana din natură. Evitarea implică deplasarea discretă și evitarea contactului cu inamicul sau cu civilii care ar putea semnala prezența lor. Rezistența devine esențială în cazul capturării, militarii fiind instruiți să facă față interogatoriilor și să respecte codul de conduită. Evadarea presupune utilizarea echipamentelor și a semnalelor pentru a facilita localizarea și salvarea. Aceste etape sunt repetate până devin reflexe, esențiale în situații-limită. Antrenamentul extrem: între realism și limită Programul SERE nu se rezumă la teorie. Cursanții sunt expuși unor scenarii simulate cât mai apropiate de realitate, care includ prăbușiri controlate, supraviețuire în medii ostile și chiar interogatorii simulate. Potrivit Business Insider, antrenamentul presupune și situații de izolare completă, în care fiecare decizie poate influența șansele de supraviețuire. În esență, SERE funcționează ca un sistem de „stres controlat”, menit să pregătească militarii pentru condiții de incertitudine și presiune extremă. Cazul Scott O’Grady Eficiența acestui program este ilustrată de cazuri reale. În 1995, în timpul războiului din Bosnia, pilotul american Scott O’Grady a supraviețuit șase zile în teritoriu ostil, hrănindu-se cu furnici și deplasându-se doar noaptea. Cazul său, devenit ulterior subiect de film, este considerat un exemplu clasic de aplicare a principiilor SERE: evitare, disciplină și comunicare controlată cu echipele de salvare. Supraviețuirea sa nu a fost rezultatul unui gest eroic, ci al respectării stricte a procedurilor învățate. O filozofie a supraviețuirii Programul SERE are și o dimensiune psihologică importantă. Nu antrenează doar corpul, ci și capacitatea mentală de a gestiona stresul și incertitudinea. Analizele din domeniu arată că acest tip de instruire dezvoltă reziliența necesară în situații de captivitate sau izolare, punând accent pe controlul emoțiilor și conservarea resurselor. În acest sens, SERE presupune și o adaptare la lipsa confortului și a sprijinului, militarii fiind pregătiți să funcționeze în condiții de autonomie totală. Între tehnică și umanitate Programul SERE arată că, în situații critice, diferența nu este dată doar de tehnologie, ci de capacitatea psihică și fizică a individului de a rezista. În spatele operațiunilor de salvare se află, de fapt, acest antrenament invizibil: disciplina și pregătirea celui care trebuie să rămână funcțional până la recuperare.

Ucraina recucerește teritorii, 480 de kilometri (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina a recuperat 480 de km pătrați de teren de la ruși în est și sud-est

Ucraina anunță progrese pe front, după ce a recucerit 480 de kilometri pătrați în estul și sud-estul țării, în urma unor contraatacuri susținute. În același timp, Rusia își continuă ofensiva de primăvară, menținând presiunea și transformând câștigurile Kievului într-un echilibru fragil. Ucraina recucerește teritorii Armata ucraineană a recâștigat controlul asupra a 480 de kilometri pătrați de teritoriu în estul și sud-estul țării, începând de la finalul lunii ianuarie, a anunțat șeful Statului Major al Ucrainei, Oleksandr Sîrski. Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD Cu toate acestea, oficialul avertizează că ofensiva rusă de primăvară continuă. Localități recucerite în Dnipropetrovsk și Zaporojie După o vizită în zona frontului, Sîrski a precizat că trupele ucrainene au reușit să recupereze opt localități din regiunea Dnipropetrovsk și patru localități din regiunea Zaporojie. Aceste câștiguri teritoriale vin într-un context militar dificil, marcat de confruntări intense. Rusia își continuă ofensiva În ciuda acestor progrese, Rusia își menține presiunea pe front. Oleksandr Sîrski a transmis pe Telegram: „Trupele ruse nu renunţă la planul lor privind continuarea operaţiunilor ofensive şi îşi regrupează forţele şi echipamentul disponibile. În pofida pierderilor substanţiale de personal şi de echipament militar, invadatorii au ca scop să cucerească teritoriu ucrainean suplimentar şi să creeze o zonă-tampon în regiunea Dnipropetrovsk”. Ucraina își menține liniile de apărare Șeful armatei ucrainene a subliniat că, în ciuda presiunii constante, trupele Kievului continuă să reziste și să mențină pozițiile defensive. La rândul său, președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că situația de pe front este cea mai favorabilă din ultimele luni. Contraatacurile ucrainene creează probleme armatei ruse Analiștii militari consideră că ofensiva ucraineană din sud-est afectează planurile Rusiei, în special în zona orașului Pokrovsk. Potrivit Institutul pentru Studiul Războiului din Washington: „Contraatacurile ucrainene în direcţiile Huliaipol şi Oleksandrivka continuă să provoace conducerii armatei ruse dileme a căror rezolvare pare să fie o provocare pentru forţele ruse”. Atacuri asupra infrastructurii ruse În ultimele două săptămâni, Ucraina și-a extins acțiunile militare dincolo de linia frontului. Operațiunile au vizat porturi ruse de la Marea Baltică și infrastructura petrolieră din regiunea Leningrad.

Iranul acuză SUA de furt de uraniu (sursa: Facebook/Foreign Ministry, Islamic Republic of Iran)
Internațional

Operațiunea SUA de salvare a unui pilot a acoperit o misiune de furt de uraniu, crede Iranul

Iranul ridică semne de întrebare asupra operațiunii militare americane, prezentate drept misiune de salvare, sugerând că aceasta ar fi putut ascunde un obiectiv mult mai sensibil: accesul la uraniu îmbogățit. Iranul acuză SUA de furt de uraniu Autoritățile din Iran au declarat luni că operațiunea militară americană de salvare a unui pilot ar putea fi, de fapt, o acoperire pentru „a fura uraniul îmbogăţit”, invocând „numeroase întrebări şi zone de umbră”. Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD Declarațiile vin pe fondul tensiunilor crescute dintre Teheran și Washington, după incidentul aviatic din Iran. Salvarea pilotului american Președintele Statele Unite, Donald Trump, a anunțat duminică salvarea celui de-al doilea membru al echipajului avionului prăbușit în Iran cu două zile înainte. Potrivit liderului american, operațiunea a fost una „îndrăzneaţă” și s-a desfășurat cu succes. Iranul spune că a „dejucat” operațiunea Autoritățile iraniene susțin o versiune diferită, afirmând că au „dejucat” intervenția americană, fără a nega însă explicit salvarea pilotului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghai, a subliniat existența unor neclarități majore: „Zona unde a fost comunicată prezenţa pilotului american (...) este foarte îndepărtată de zona unde ei au încercat să aterizeze sau doreau să îşi debarce forţele în centrul Iranului”. Suspiciuni privind o operațiune „înșelătoare” Oficialul iranian a sugerat că misiunea ar putea avea un scop ascuns: „Posibilitatea unei operaţiuni înşelătoare cu scopul de a fura uraniul îmbogăţit nu trebuie, în niciun caz, să fie scoasă din calcul”. În centrul Iranului, inclusiv în provincia Yazd, se află instalații importante pentru procesarea uraniului, ceea ce alimentează suspiciunile Teheranului. Iranul susține că a provocat pierderi armatei americane Autoritățile iraniene au calificat operațiunea drept un „dezastru” pentru Washington. Potrivit armatei iraniene, două elicoptere Black Hawk ar fi fost distruse și două avioane de transport C-130 ar fi fost doborâte. Se afirmă, de asemenea, că aeronavele au fost forțate să aterizeze de urgență în provincia Isfahan. Ulterior, armata americană ar fi fost nevoită să „bombardeze masiv aparatele doborâte” pentru a evita capturarea lor. Presa americană: aeronave distruse pentru a nu cădea în mâinile Iranului Potrivit relatărilor din presa americană, două dintre aeronavele implicate în operațiune au rămas blocate într-o bază izolată din Iran. Acestea ar fi fost distruse de forțele americane pentru a preveni accesul autorităților iraniene la echipamente sensibile.

Rusia vânează utilizatorii de VPN (sursa: Pexels/Stefan Coders)
Internațional

Rusia intensifică controlul internetului: companiile tech, obligate să identifice utilizatorii VPN

Autoritățile din Rusia au transmis luni directive către principalele companii tehnologice naționale pentru a identifica serviciile VPN utilizate de cetățeni în scopul ocolirii cenzurii, potrivit informațiilor publicate de RBC. Cum vor fi identificați utilizatorii de VPN Conform instrucțiunilor, companiile tech trebuie să detecteze, prin aplicațiile instalate pe dispozitivele utilizatorilor, VPN-urile care nu au fost încă restricționate de autorități. Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD Inițiativa aparține Ministerul Dezvoltării Digitale, care a precizat că monitorizarea va începe pe dispozitivele cu sisteme de operare Android și iOS. Totuși, autoritățile recunosc limitele tehnice în cazul dispozitivelor Apple: „accesul la parametrii sistemului iOS este semnificativ limitat”. Acest lucru se datorează politicii stricte de securitate a Apple, care împiedică aplicațiile să acceseze datele altor aplicații. Giganții tech ruși, sub presiune: risc de pierdere a acreditării Directivele au fost transmise după întâlniri între minister și aproximativ 20 de companii digitale majore, inclusiv Sber, Yandex, VK, Wildberries, Ozon, Avito și X5 Group. Ministrul Maksud Şadaiev a cerut ca, începând cu 15 aprilie, companiile să restricționeze accesul utilizatorilor care folosesc VPN. În caz contrar, acestea riscă să își piardă acreditarea de companie tehnologică — un statut care oferă avantaje fiscale și acces la „listele albe” ale serviciilor online exceptate de la întreruperile de internet impuse de Kremlin. Telegram și apelul la „rezistență digitală” Ca reacție la noile măsuri, fondatorul Telegram, Pavel Durov, a lansat un apel la mobilizare digitală. „Acum, celor 50 de milioane de membri ai rezistenţei digitale din Iran li s-au alăturat peste 50 de milioane în Rusia”. Durov a comparat situația cu cea din Iran, unde autoritățile au încercat fără succes să blocheze aplicația. Cenzura online, în creștere după războiul din Ucraina După declanșarea conflictului din Ucraina în 2022, Rusia a intensificat controlul asupra internetului și informației. Un punct de cotitură a fost atins în 2025, când autoritățile au început blocarea masivă a accesului la internet în diverse regiuni. Între 6 și 24 martie, internetul mobil a fost complet indisponibil în centrul Moscovei. Aceste măsuri sunt susținute de legislație care permite Serviciul Federal de Securitate să ordone întreruperea rețelelor. Acces limitat la platforme și presă internațională În ultimii ani, autoritățile ruse au blocat accesul la numeroase platforme globale, precum YouTube, Instagram sau X. De asemenea, site-urile mass-media occidentale și ale opoziției sunt restricționate, putând fi accesate doar prin VPN. Noile directive indică faptul că și această ultimă portiță ar putea fi în curând închisă, consolidând controlul statului asupra spațiului digital.

Șeful informațiilor Gardienilor Revoluției, ucis (sursa: khamenei.ir)
Internațional

Șeful informațiilor Gardienilor Revoluției din Iran, ucis în lovituri americano-israeliene

Loviturile coordonate ale Statelor Unite și Israelului au dus la moartea șefului serviciilor de informații din cadrul Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, a anunțat luni armata ideologică iraniană. Majid Khademi, una dintre figurile-cheie ale aparatului de securitate iranian, ar fi fost ucis într-un atac desfășurat în zorii zilei. Iranul confirmă moartea lui Majid Khademi Potrivit unui mesaj transmis de Gardienii Revoluției pe Telegram, oficialul iranian a fost ucis într-un atac atribuit SUA și Israelului. Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD „Comandantul general Majid Khademi, puternicul şi instruitul şef al organizaţiei de informaţii a IRGC, a devenit martir în atacul terorist criminal al inamicului americano-sionist, astăzi în zori”. Anunțul confirmă escaladarea tensiunilor dintre Iran și aliații occidentali, într-un moment extrem de sensibil pentru regiune. Israelul revendică eliminarea liderului iranian Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat că a fost informat de șeful Statului Major al armatei despre succesul operațiunii. Potrivit acestuia, forțele israeliene l-au „eliminat” pe Khademi, pe care îl consideră responsabil direct pentru atacuri împotriva civililor. „Gardienii Revoluţiei împuşcă civili şi noi eliminăm capii teroriştilor. Liderii Iranului trăiesc într-un stat al persecuţiei. Vom continua şi îi vom vâna unul câte unul”. Negocieri pentru încetarea focului: scenariu în două etape În paralel cu escaladarea militară, negocierile diplomatice continuă. Statele Unite, Iranul și mediatori regionali analizează posibilitatea unei încetări temporare a focului. Planul discutat include două etape: o încetare a focului de 45 de zile negocieri pentru un acord permanent de pace Această perioadă ar putea fi prelungită dacă discuțiile necesită mai mult timp. Ultimatumul SUA privind strâmtoarea Ormuz Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu acordat publicației Wall Street Journal, că Iranul are un termen-limită pentru a deschide Strâmtoarea Ormuz. „Răgazul acordat Teheranului pentru deschiderea strâmtorii Ormuz expiră marţi seară, în caz contrar Iranul urmând a fi supus unor atacuri militare devastatoare.”

Topirea Antarcticii dezvăluie zăcăminte de aur (sursa: Pexels/ArcticDesire.com Polarreisen)
Internațional

Topirea gheții din Antarctica dezvăluie resurse minerale și poate declanșa tensiuni internaționale

Pe măsură ce gheața Antarcticii se retrage, nu ies la suprafață doar munți și văi ascunse de milenii, ci și mize geopolitice uriașe. Un studiu recent avertizează că accesul la resurse minerale ar putea reaprinde competiția între state și chiar forța renegocierea tratatelor internaționale. Topirea Antarcticii, miză geopolitică Un studiu publicat în revista Nature Climate Change arată că încălzirea climatică ar putea dezgheța în Antarctica o porţiune de teren de mărimea Pennsylvaniei, până în anul 2300, ceea ce ar putea remodela drastic geopolitica antarctică, precum şi geografia continentulu. Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD Această evoluție ar putea schimba nu doar aspectul fizic al continentului înghețat, ci și echilibrul geopolitic global, prin deschiderea accesului către resurse naturale valoroase. Studiul este primul care integrează fenomenul de ajustare izostatică glaciară în proiecțiile privind apariția terenurilor fără gheață. Acest proces descrie modul în care solul se ridică treptat după topirea calotelor glaciare masive. Cercetarea, coordonată de geofiziciana Erica Lucas de la Universitatea din California, Santa Cruz, aduce o perspectivă mai complexă asupra transformărilor Antarcticii. Pe măsură ce gheața se retrage, terenul ascuns iese la suprafață, iar interesul pentru resursele minerale ar putea crește semnificativ. Resursele valoroase de sub gheață Sub calota glaciară se află un relief surprinzător de divers: munți, văi, canioane și chiar vulcani. Odată cu încălzirea globală, aceste structuri devin tot mai expuse. Potrivit cercetătorilor, zonele care ar putea deveni accesibile conțin resurse importante precum: cupru, aur, argint, fier și platină. Acestea sunt minerale esențiale pentru industrie și tehnologii moderne, ceea ce ar putea transforma Antarctica într-un punct de interes strategic. Noi proiecții: cât teren ar putea deveni accesibil Studiul estimează că până în anul 2300 vor apărea: - 120.610 km² de teren (scenariu de topire ridicată) - 36.381 km² (scenariu mediu) - 149 km² (scenariu scăzut) „Ştim că am avut retragerea gheţii în ultimele două decenii”, a declarat Erica Lucas, subliniind că aceste estimări nu sunt surprinzătoare în contextul actual al schimbărilor climatice. Modelele utilizate includ factori noi, precum modificările nivelului mării, grosimea litosferei, efectele gravitaționale ale calotei glaciare. Cine va controla resursele Antarcticii Cele mai mari suprafețe de teren emergent sunt estimate să apară în zone revendicate de Argentina, Chile și Regatul Unit. Aceste teritorii coincid și cu zone bogate în resurse minerale, ceea ce ar putea amplifica tensiunile internaționale. În prezent, exploatarea comercială este interzisă prin Tratatul Antarctic, care permite doar activități științifice legate de resurse. 2048, anul care ar putea schimba regulile jocului Un moment-cheie este anul 2048, când semnatarii tratatului vor putea solicita revizuirea protocolului de mediu. Dacă accesul la resurse devine mai ușor, statele cu revendicări teritoriale ar putea avea motive puternice să renegocieze regulile actuale. Între competiție și cooperare Autorii studiului avertizează că aceste transformări ar putea pune presiune pe cadrul juridic internațional. „Aceasta este o evaluare corectă”, a declarat Tim Stephens, profesor de drept internațional la Universitatea din Sydney. Totuși, el temperează scenariile alarmiste: „Cu toate acestea, este puţin probabil ca apariţia terenului fără gheaţă, proiectată de noul studiu, să declanşeze de la sine o schimbare majoră a guvernării Antarcticii.” În plus, condițiile extreme rămân un obstacol major: „Continentul va rămâne în continuare un mediu foarte dificil pentru extracţia resurselor minerale”.

Coreea de Nord, distanțare de Iran (sursa: KCNA)
Internațional

Coreea de Nord, rece cu Iranul, posibile discuții cu Trump. Phenianul, afectat de criza petrolului

Coreea de Nord pare să se distanțeze de aliatul său tradițional, Iran, adoptând o strategie prudentă în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit informațiilor furnizate de Serviciul Național de Informații din Coreea de Sud, Phenianul nu a trimis arme sau provizii Iranului și a evitat gesturile simbolice, precum transmiterea de condoleanțe după moartea ayatollahului Ali Khamenei sau felicitări pentru succesorul său. Mesaje diplomatice atent calibrate Autoritățile nord-coreene au emis doar declarații moderate, evitând criticile directe la adresa președintelui american Donald Trump, spre deosebire de pozițiile mai dure exprimate de China și Rusia. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni Această reținere este interpretată ca o încercare de a păstra deschise canalele diplomatice cu Washingtonul, în perspectiva unor negocieri viitoare. Strategie pentru relansarea dialogului cu SUA Serviciile de informații sud-coreene consideră că Phenianul își creează astfel un „spațiu diplomatic” înaintea unui posibil context favorabil negocierilor, inclusiv după un summit important între liderii globali. Liderul nord-coreean Kim Jong-un a sugerat recent că nu există motive pentru ca relațiile cu SUA să nu se îmbunătățească, dacă Washingtonul recunoaște statutul nuclear al țării și renunță la politica ostilă. Presiuni economice și repoziționare strategică În paralel, Coreea de Nord resimte efectele economice ale crizei din Orientul Mijlociu, inclusiv creșterea prețurilor și dificultăți în aprovizionarea cu materiale industriale. Potrivit NIS, Phenianul încearcă să își securizeze resursele energetice prin importuri de petrol din Rusia, într-un context economic tot mai tensionat.

Negocieri pentru armistițiu între SUA și Iran (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

Se negociază o încetare a focului pentru 45 de zile în Orientul Mijlociu (Axios)

Statele Unite, Iran și mai mulți mediatori regionali discută un posibil acord de încetare a focului pentru 45 de zile, care ar putea deschide calea către încheierea definitivă a conflictului, potrivit Axios. Negocieri pentru armistițiu între SUA și Iran Planul analizat include două etape, prima fiind o pauză temporară a ostilităților în care ar urma să fie negociate condițiile păcii. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni Ulterior, a doua etapă ar presupune un acord final pentru încheierea războiului, cu posibilitatea extinderii armistițiului dacă discuțiile necesită mai mult timp. Ultimatumul lui Donald Trump și riscul escaladării Președintele Donald Trump a avertizat că termenul-limită pentru redeschiderea Strâmtoarea Ormuz expiră marți seară, în caz contrar Iranul riscând atacuri militare masive. Declarația, făcută pentru The Wall Street Journal, amplifică tensiunile din regiune și pune presiune pe negocieri. Condițiile Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz Autoritățile iraniene au transmis că reluarea traficului prin strâmtoare depinde de compensații financiare pentru pierderile suferite în conflict. „În conformitate cu un nou regim juridic, pagubele suferite de pe urma războiului impus vor fi compensate integral din veniturile obţinute din taxa de tranzit”, a declarat Mehdi Tabatabaei, purtător de cuvânt al administrației prezidențiale, pe platforma X. Reacții dure și acuzații reciproce Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a subliniat că Strâmtoarea Ormuz nu va reveni la situația anterioară, în special pentru SUA și Israel. În același timp, Tabatabaei l-a criticat pe liderul american, afirmând că acesta a recurs la insulte „din disperare şi furie” și acuzându-l că alimentează conflictul în Orientul Mijlociu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră