sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

3778 articole
Internațional

Imane Khelif va contesta decizia IBA

Imane Khelif va contesta decizia IBA. Imane Khelif, boxerița care a concurat la Jocurile Olimpice 2024 de la Paris în ciuda unei controverse legate de eligibilitatea sa, a anunțat că este pregătită să facă toate „demersurile necesare” împotriva deciziei Federației Internaționale de Box (IBA). Imane Khelif va contesta decizia IBA „Voi lupta în ring, voi lupta în instanțe și voi lupta în ochii publicului până când adevărul va fi de netăgăduit”, a declarat Khelif într-o postare pe Instagram. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Imane Khelif și pugilista taiwaneză Lin Yu-ting au câștigat aurul olimpic la Paris, după ce Comitetul Internațional Olimpic (CIO) le-a permis să concureze. Cu un an înainte, ambele sportive au fost descalificate de la Campionatele Mondiale organizate sub egida IBA, după ce ar fi picat testele de eligibilitate impuse de această federație. IBA lansează o ofensivă legală împotriva CIO Federația Internațională de Box (IBA), condusă de rusul Umar Kremlev și exclusă din mișcarea olimpică, a anunțat că va lansa o ofensivă juridică împotriva Comitetului Olimpic Internațional. Organizația susține că va depune o plângere la procurorul general elvețian, Stefan Blatter, și va iniția acțiuni legale similare în Franța și Statele Unite. IBA contestă vehement prezența lui Khelif (categoria 66 kg) și a lui Lin Yu-ting (categoria 57 kg) în competițiile feminine, susținând că cele două sportive nu ar îndeplini criteriile de eligibilitate biologică. IBA: „Există riscuri pentru siguranța competiției” IBA argumentează că, potrivit legislației elvețiene, orice acțiune sau inacțiune care ar putea pune în pericol siguranța participanților la o competiție poate fi investigată și ar putea duce la urmăriri penale. Organizația insistă că cele două pugiliste au fost excluse de la Mondialele din 2023 pentru că ar fi purtătoare de cromozomi XY, ceea ce le-ar plasa în categoria sportivilor cu „diferențe de dezvoltare sexuală” (DSD), o condiție medicală care afectează între 1 din 1.000 și 1 din 4.500 de nașteri. CIO: „Imane Khelif s-a născut femeie” Comitetul Olimpic Internațional, care a gestionat direct turneul olimpic de box din 2024, susține că pașaportul lui Imane Khelif confirmă că aceasta este înregistrată ca femeie și trăiește ca atare. Purtătorul de cuvânt al CIO a reafirmat acest lucru, respingând acuzațiile IBA. IBA, încurajată de decretul lui Trump Ofensiva legală a IBA vine la doar opt luni după Jocurile Olimpice și este întărită de un decret semnat recent de președintele american Donald Trump. Acest act legislativ are ca scop împiedicarea sportivilor transgender să concureze în competiții destinate femeilor. Deși nici Imane Khelif, nici Lin Yu-ting nu sunt femei transgender, IBA susține că noua lege demonstrează justețea poziției sale și că protejează integritatea competițiilor feminine de „concurența neloială”.

Imane Khelif va contesta decizia IBA (sursa: Instagram/imane_khelif_10)
Trump, convorbiri cu Putin și Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump, convorbiri cu Putin și Zelenski

Trump, convorbiri cu Putin și Zelenski. Vladimir Putin și Donald Trump au avut miercuri o discuție telefonică de aproape o oră și jumătate, conform Kremlinului. Cei doi lideri au convenit să se întâlnească în viitorul apropiat, iar Trump a anunțat că negocierile privind Ucraina vor începe „imediat”. După ce a discutat cu Puțin, președintele Trump a vorbit și cu Volodimir Zelenski. Invitație la Moscova Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că discuțiile dintre Putin și Trump au vizat mai multe subiecte cheie: relațiile bilaterale dintre SUA și Rusia, conflictul din Ucraina, criza din Orientul Mijlociu și un posibil schimb de prizonieri între Washington și Moscova. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Un alt aspect important al conversației a fost invitația oficială a lui Vladimir Putin pentru Donald Trump de a vizita Moscova. Ultima interacțiune a lui Vladimir Putin cu un președinte american în funcție a avut loc în februarie 2022, când a discutat cu Joe Biden. Această convorbire a avut loc cu puțin timp înainte ca Rusia să trimită trupe în Ucraina, declanșând conflictul armat. Trump, convorbiri cu Putin și Zelenski Donald Trump a reafirmat în mai multe rânduri că își dorește să încheie conflictul dintre Rusia și Ucraina. În mesajul său pe Truth Social, Trump a descris discuția cu Putin drept „foarte productivă” și a subliniat angajamentul de a începe „imediat” negocierile de pace. Donald Trump a menționat că Vladimir Putin a folosit expresia „Bun simț”, care este și unul dintre sloganurile de campanie ale fostului președinte american. Trump a interpretat acest lucru ca un semn al viziunii comune asupra colaborării dintre cele două națiuni. În finalul mesajului său, Trump i-a mulțumit lui Putin pentru eliberarea lui Marc Fogel, un cetățean american deținut anterior în Rusia. După ce a discutat cu președintele rus Vladimir Putin, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a avut miercuri o convorbire telefonică și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Convorbire de o oră Președinția de la Kiev a confirmat dialogul între președintele Zelenski și Donald Trump. Discuția telefonică dintre cei doi lideri a durat aproape o oră, conform agenției Unian. Un consilier al președintelui ucrainean, Dmitro Litvin, a precizat că apelul „tocmai s-a încheiat”, în timp ce purtătorul de cuvânt al lui Zelenski, Serghii Nikiforov, a confirmat conversația cu un răspuns scurt: „Da.”

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării. Uniunea Europeană trebuie să accelereze măsurile împotriva dezinformării pentru a proteja democrația, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, într-un interviu acordat European Newsroom, citat de Agerpres. Oficialul a subliniat că anularea alegerilor prezidențiale din România din cauza dezinformării este un semnal de alarmă pentru întregul continent. UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării Kaja Kallas a afirmat că România nu este un caz izolat și că Europa se confruntă cu o creștere alarmantă a dezinformării în spațiul digital. Citește și: Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Alegerile prezidențiale din România au fost anulate din cauza dezinformării și este o problemă tot mai mare modul în care platformele sunt utilizate pentru a manipula alegerile”, a declarat aceasta. În acest context, Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri mai ferme pentru a combate campaniile de manipulare online care influențează procesul democratic. UE monitorizează și expune campaniile de dezinformare Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate a explicat că Serviciul European de Acțiune Externă este deja implicat activ în monitorizarea și expunerea campaniilor de dezinformare. De asemenea, UE promovează alfabetizarea digitală, oferind cetățenilor instrumente pentru a recunoaște știrile false. „Un aspect interesant este că problema nu este cu tinerii, ci mai degrabă cu persoanele în vârstă, care încă au tendința de a crede orice informație văzută la televizor sau pe internet”, a explicat Kallas. Reglementarea platformelor online prin Digital Services Act Pentru a contracara răspândirea dezinformării, UE a adoptat Actul pentru servicii digitale (Digital Services Act - DSA), care obligă platformele online să ia măsuri împotriva conținutului ilegal și al manipulării informațiilor. „Actul pentru servicii digitale există și trebuie utilizat eficient. Procedurile împotriva platformelor online sunt deja în desfășurare, dar trebuie să ne mișcăm mai repede pentru a proteja democrația, care este tot mai atacată”, a declarat Kallas.

Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina (sursa: defense.gov)
Internațional

Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina

Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat miercuri, la Bruxelles, că nu este realist ca Ucraina să-și recupereze teritoriile pierdute începând cu 2014 și nici să adere la NATO ca rezultat al unui eventual acord de pace. Declarațiile sale, făcute în cadrul unei întâlniri a 50 de state care susțin Kievul, subliniază o schimbare de abordare privind viitorul securității europene. Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina Hegseth a subliniat că menținerea unei perspective idealiste privind refacerea granițelor Ucrainei nu face decât să prelungească conflictul. Citește și: Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Trebuie să începem prin a recunoaște că întoarcerea la granițele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist. Urmărirea acestui obiectiv iluzoriu nu va face decât să prelungească războiul și să provoace mai multă suferință”, a spus el. Această poziție reprezintă o abordare pragmatică, sugerând că negocierile trebuie să țină cont de realitățile de pe teren. Garanții de securitate, dar fără NATO Potrivit secretarului Apărării, o pace durabilă pentru Ucraina trebuie să includă garanții puternice de securitate, însă fără perspectiva integrării în NATO. „SUA nu cred că intrarea Ucrainei în NATO poate fi un rezultat realist al unui acord negociat”, a declarat el, adăugând că orice garanții de securitate trebuie să fie susținute de trupe europene și internaționale, dar nu sub umbrela NATO. „Dacă aceste trupe sunt dislocate ca forțe de menținere a păcii în Ucraina, ele trebuie să facă parte dintr-o misiune care să nu fie a NATO și care să nu fie acoperită de Articolul 5”, a subliniat Hegseth, referindu-se la principiul apărării colective al alianței. Supraveghere internațională și excluderea trupelor americane În plus, oficialul american a insistat asupra necesității unei supravegheri internaționale a liniei de contact, excluzând în mod clar trimiterea de trupe americane în Ucraina. „Pentru a fi clari, ca parte a oricărei garanții de securitate, nu vor fi dislocate trupe americane în Ucraina”, a afirmat el. Energia – o armă strategică împotriva Rusiei Hegseth a evidențiat și importanța reducerii veniturilor energetice ale Rusiei printr-o creștere a producției de energie în SUA și Europa. „Președintele Donald Trump declanșează producția de energie americană și încurajează alte țări să facă același lucru. Prețurile mai mici la energie, împreună cu aplicarea mai eficientă a sancțiunilor, vor forța Rusia să se așeze la masa negocierilor”, a explicat el. Europa trebuie să preia conducerea în sprijinul Ucrainei Hegseth a transmis un mesaj clar aliaților europeni: „Europa trebuie să ofere Ucrainei o parte covârșitoare din viitorul ajutor letal și neletal.” Acesta include furnizarea de muniții, extinderea bazei industriale de apărare și conștientizarea cetățenilor europeni privind pericolul la adresa securității continentului. Oficialul american a criticat și actualul prag de 2% din PIB alocat apărării de către statele europene, susținând că acesta este insuficient. „Președintele Trump a cerut 5% și sunt de acord”, a menționat el. SUA își schimbă prioritățile strategice Un alt aspect important al discursului lui Hegseth a fost legat de schimbarea priorităților strategice ale SUA. „Realitățile strategice dure împiedică SUA să se concentreze în primul rând pe securitatea Europei. SUA se confruntă cu amenințări serioase la adresa propriului teritoriu și acordă prioritate descurajării războiului cu China în Pacific”, a explicat el. În acest context, el a sugerat o „diviziune a muncii” între SUA și Europa, prin care Washingtonul să își concentreze atenția asupra Pacificului, iar aliații europeni să-și asume un rol mai activ în securitatea regională. Europa trebuie să devină mai autonomă În final, secretarul Apărării a subliniat că viitorul NATO depinde de o mai mare implicare a aliaților europeni. „SUA rămân angajate față de NATO și parteneriatul de apărare cu Europa, dar nu vor mai tolera o relație dezechilibrată, ce favorizează dependența”, a concluzionat Hegseth.

Zelenski, deschis negocierilor sub egida SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, deschis negocierilor sub egida SUA

Zelenski, deschis negocierilor sub egida SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că este pregătit pentru un „schimb” de teritorii cu Rusia, dacă negocierile de pace vor fi mediate de Statele Unite. Într-un interviu acordat The Guardian, liderul de la Kiev a subliniat că toate teritoriile Ucrainei sunt importante, fără a indica ce anume ar putea cere în schimb. Zelenski, deschis negocierilor sub egida SUA Zelenski a respins ideea că Europa ar putea garanta securitatea Ucrainei fără sprijinul american, potrivit The Guardian. Citește și: Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Garanțiile de securitate fără America nu sunt reale”, a afirmat acesta, subliniind că negocierile trebuie purtate „de pe poziție de forță” pentru a avea șanse de succes. Întâlnire-cheie la Conferința de la München Președintele ucrainean se va întâlni vineri cu vicepreședintele SUA, J.D. Vance, în cadrul Conferinței privind Securitatea de la München. Discuțiile ar putea oferi indicii despre direcția diplomatică pe care Ucraina o va urma în contextul geopolitic tensionat.

Sabotaj în marina germană, alertă ridicată (sursa: X/Deutsche Marine)
Internațional

Sabotaj în marina germană, alertă ridicată

Sabotaj în marina germană, alertă ridicată. Mai multe nave de război germane au fost avariate în urma unor acte de sabotaj, a anunțat marți viceamiralul Jan Christian Kaack, șeful Marinei germane. Incidentul a fost confirmat în cadrul unei conferințe de presă la Berlin, iar autoritățile investighează cine s-ar putea afla în spatele acestui atac. Sabotaj în marina germană, alertă ridicată Potrivit WELT, o corvetă nou-construită la Hamburg a fost vizată înainte de livrarea sa către Marina germană. Citește și: Cel mai dezastruos sistem IT al statului, cel gestionat de CNAS, a costat un miliard de lei. IT-iștii nu vor să lucreze la CNAS nici pentru 3.900 de euro pe lună În ianuarie, în timpul unei inspecții de rutină, s-au descoperit mai multe kilograme de așchii metalice în sistemul de propulsie al corvetei Emden. Acestea ar fi putut cauza daune grave dacă nu ar fi fost detectate la timp. Kaack a confirmat că "distrugeri" au fost înregistrate la mai multe unități, dar a evitat să comenteze despre corveta Emden în mod specific. Intruziuni în baze navale Pe lângă sabotajul navelor, viceamiralul Kaack a menționat și alte acțiuni suspecte. Acesta a vorbit despre intruziuni în baze navale, atât pe uscat, cât și pe mare și despre tentative de abordare a militarilor germani în uniformă în timpul deplasărilor lor spre casă "Evaluarea noastră: suntem testați", a declarat Kaack, lăsând să se înțeleagă că aceste acte fac parte dintr-o strategie mai amplă de destabilizare. Amenințarea rusă, în creștere Marina germană a luat măsuri suplimentare de securitate încă din 2022 pentru a preveni astfel de incidente. În acest context, Kaack a avertizat că amenințarea din partea Rusiei este mai presantă decât în urmă cu doi ani. "Experți și serviciile de informații sunt de acord că Rusia va fi în poziția de a căuta conflict cu NATO din 2029", a declarat șeful Marinei germane.

Vânzarea de alcool în Thailanda după-amiaza (sursa: Bangkok Post)
Internațional

Vânzarea de alcool în Thailanda după-amiaza

Vânzarea de alcool în Thailanda după-amiaza. Guvernul Thailandei a anunțat marți că analizează posibilitatea eliminării interdicției de vânzare a băuturilor alcoolice între orele 14:00 și 17:00, potrivit Bangkok Post. Această măsură, în vigoare din 1972, este considerată de oamenii de afaceri un obstacol pentru turism și comerț. Vânzarea de alcool în Thailanda după-amiaza Premierul Paetongtarn Shinawatra a solicitat ministerelor Sănătății, Internelor și Turismului să revizuiască acest regulament, care include și interdicții de vânzare a alcoolului în cinci zile speciale din calendarul budist. Citește și: Cel mai dezastruos sistem IT al statului, cel gestionat de CNAS, a costat un miliard de lei. IT-iștii nu vor să lucreze la CNAS nici pentru 3.900 de euro pe lună Ministrul de Interne, Anutin Charnvirakul, a declarat că modificarea acestei politici ar putea contribui la creșterea economiei și la dezvoltarea pieței muncii. Totuși, el a subliniat că guvernul va menține restricțiile pentru a preveni accesul tinerilor la alcool și va înăspri sancțiunile pentru conducerea în stare de ebrietate. "Trebuie să ne asigurăm că această schimbare sprijină economia, dar și că protejăm sănătatea publică și siguranța rutieră", a explicat oficialul. Un pas strategic pentru turismul thailandez Thailanda, una dintre cele mai vizitate țări din Asia de Sud-Est, dorește să atragă aproximativ 40 de milioane de turiști în 2025, depășind recordul anterior din 2019, când a înregistrat 39,8 milioane de vizitatori. Guvernul pune un accent deosebit pe recuperarea pieței turistice post-pandemie, cu un interes special pentru turiștii chinezi, care constituie principala categorie de vizitatori străini. Revizuirea interdicției: fără un calendar clar de implementare Deocamdată, nu există un termen stabilit pentru implementarea unei decizii finale. Cu toate acestea, oficialii thailandezi subliniază că scopul principal al revizuirii este stimularea comerțului și generarea de locuri de muncă. Interdicția de vânzare a alcoolului în intervalul 14:00 – 17:00 a fost inițial introdusă pentru a preveni consumul de alcool în timpul programului de lucru al funcționarilor publici. "Această regulă a fost creată pentru a-i împiedica pe funcționari să bea în timpul serviciului", a explicat Kawee Sakawee, președintele Thai Liquor Business Association, pentru publicația Bangkok Post.

Președintele Kârgâzstanului susține propunerea lui Musk (sursa: kabar.kg)
Internațional

Președintele Kârgâzstanului susține propunerea lui Musk

Președintele Kârgâzstanului susține propunerea lui Musk. Președintele Kârgâzstanului, Sadîr Japarov, și-a exprimat sprijinul pentru propunerea lui Elon Musk de a închide mass-media publică americană Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), potrivit Kabar.kg. Această declarație vine în contextul în care postul local al RFE/RL, Azattyk, cea mai populară media din Kârgâzstan, se află de mult timp în vizorul autorităților. Trump și Musk critică finanțarea media americane Duminică, Elon Musk a cerut închiderea RFE/RL și Voice of America, iar Donald Trump a propus vineri suprimarea Agenției americane pentru dezvoltare internațională (USAID), care sprijină proiecte în întreaga lume, inclusiv în Kârgâzstan. Citește și: Piedone a început războiul cu Nicușor Dan, în fața căruia a pierdut alegerile pentru funcția de primar general: ANPC a amendat Termoenergetica cu 620.000 de lei Japarov a susținut aceste inițiative, afirmând că „Donald Trump și Elon Musk au perfectă dreptate” în a opri „irosirea banilor americani”. Președintele Kârgâzstanului susține propunerea lui Musk Președintele kârgâz a declarat că „oamenii nu mai au nevoie de știri de la Azattyk”, îndemnând la susținerea poziției lui Musk și Trump. De-a lungul anilor, Japarov a acuzat în repetate rânduri postul de „dezinformare”, iar autoritățile au încercat deja să îl interzică în 2022 și 2023. Cu peste 2,5 milioane de abonați pe Instagram și 2,3 milioane pe YouTube, Azattyk rămâne principala sursă de informare pentru cetățenii kârgâzi. Kârgâzstanul, între libertatea presei și influența Rusiei și Chinei Radio Free Europe/Radio Liberty a fost fondată în timpul Războiului Rece pentru a combate propaganda comunistă, însă rămâne interzisă în mai multe state din fosta Uniune Sovietică. Deși Kârgâzstanul era considerat o excepție în Asia Centrală datorită pluralismului mediatic, ONG-urile denunță o deteriorare a libertății presei. Arestările jurnaliștilor și presiunile asupra mass-mediei au dus țara pe locul 120 în clasamentul Reporteri fără Frontiere.

Fico îi cere informații lui Musk (sursa: Facebook/Robert Fico)
Internațional

Fico îi cere informații lui Musk

Fico îi cere informații lui Musk. Prim-ministrul slovac, Robert Fico, a trimis o scrisoare oficială către Elon Musk, solicitând detalii despre granturile oferite de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) organizațiilor non-guvernamentale și mass-mediei din Slovacia. Fico susține că aceste fonduri ar fi fost utilizate în scopuri politice, influențând scena politică slovacă. Fico îi cere informații lui Musk În scrisoarea sa, Robert Fico afirmă că resursele financiare alocate de USAID au fost folosite pentru a favoriza anumite partide politice și pentru a distorsiona sistemul democratic din Slovacia. Citește și: Singurul politician, până acum, care critică demisia lui Iohannis: „Un act de lașitate. N-a reușit să reziste presiunii unei grupări care vrea restaurație” „Este incontestabil faptul că resurse financiare de la USAID au fost utilizate în scopuri politice în Slovacia, afectând echilibrul politic și susținând anumite forțe politice.” – Robert Fico Premierul slovac cere acces la informații clare privind finanțarea ONG-urilor, mass-mediei și jurnaliștilor individuali din Slovacia, pentru a diferenția proiectele utile de ceea ce el numește o „interferență flagrantă în afacerile interne ale țării”. Milioane de dolari acordate ONG-urilor slovace? Fico susține că din datele disponibile public se poate observa că USAID a alocat milioane de dolari acestor entități într-o perioadă relativ scurtă, însă informațiile disponibile nu sunt suficiente pentru a înțelege întreaga amploare a finanțărilor. „Din surse publice incomplete, este clar că USAID a sprijinit aceste entități cu granturi care au însumat câteva milioane de dolari.” – Robert Fico Acest aspect ridică întrebări cu privire la transparența finanțărilor și la impactul acestora asupra democrației slovace. Întâlnire cu Elon Musk În cadrul scrisorii, premierul slovac se declară deschis unei întâlniri cu Elon Musk pentru a discuta această problemă și pentru a analiza posibile proiecte benefice pentru relațiile americano-slovace. „Sunt pregătit să mă întâlnesc personal cu Elon Musk, deoarece consider că utilizarea abuzivă a fondurilor străine în Slovacia este o problemă serioasă.” – Robert Fico Această inițiativă vine în contextul recentelor schimbări de politică externă ale SUA, care afectează finanțările USAID la nivel global. Trump limitează finanțările USAID Pe 20 ianuarie, în ziua învestirii sale, președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care suspendă, timp de 90 de zile, toate finanțările externe acordate de USAID. Ulterior, administrația sa a permis câteva excepții pentru anumite programe esențiale. USAID administrează programe umanitare și de asistență medicală în aproximativ 120 de țări, având un buget anual de aproape 43 miliarde de dolari.

Israel acuză Hamas de încălcarea acordului (sursa: Facebook/Israel Katz)
Internațional

Israel acuză Hamas de încălcarea acordului

Israel acuză Hamas de încălcarea acordului. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a condamnat decizia Hamas de a amâna eliberarea ostaticilor, considerând-o o „încălcare totală” a acordului de încetare a focului. În acest context, armata israeliană a primit ordin să se pregătească „pentru toate scenariile”, potrivit The Times Of Israel Israel acuză Hamas de încălcarea acordului Gruparea islamistă palestiniană Hamas a anunțat suspendarea eliberării ostaticilor israelieni deținuți în Fâșia Gaza, acuzând Israelul că nu și-a respectat angajamentele asumate în cadrul acordului de încetare a focului. Citește și: Singurul politician, până acum, care critică demisia lui Iohannis: „Un act de lașitate. N-a reușit să reziste presiunii unei grupări care vrea restaurație” „Eliberarea ostaticilor, care era programată pentru sâmbătă, 15 februarie 2025, este amânată până la noi ordine, în așteptarea îndeplinirii obligațiilor de către ocupație (Israelul).” – Abu Obeida, purtător de cuvânt al Brigăzilor Izz ad-Din al-Qassam. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a reacționat ferm, susținând că acțiunea Hamas subminează complet înțelegerea privind eliberarea ostaticilor și menținerea armistițiului. „Anunțul Hamas privind suspendarea eliberării ostaticilor israelieni constituie o încălcare totală a acordului de încetare a focului și de eliberare a prizonierilor.” – Israel Katz. În acest context, armata israeliană a fost instruită să se pregătească pentru orice eventualitate, ceea ce ridică temeri privind reluarea ostilităților. Acordul de încetare a focului, în pericol? În baza acordului semnat la 19 ianuarie, eliberarea unor ostatici israelieni era prevăzută să aibă loc pe 15 februarie, în schimbul eliberării unor deținuți palestinieni din închisorile israeliene. Însă oficialii Hamas susțin că Israelul nu și-a respectat partea din înțelegere. Bassem Naim, un responsabil politic al Hamas, a acuzat Israelul că „pune în pericol” armistițiul: „Încetarea focului s-ar putea prăbuși dacă Israelul nu își respectă angajamentele.” Scenarii posibile pentru evoluția crizei În condițiile actuale, există mai multe scenarii care ar putea urma. Comunitatea internațională ar putea încerca să medieze un nou acord pentru evitarea reluării violențelor. Dacă Hamas și Israel nu ajung la un compromis, armata israeliană ar putea reacționa militar. Ar putea fi exercitate presiuni externe. SUA, ONU și alte organizații ar putea interveni pentru a menține acordul de încetare a focului.

Relocarea palestinienilor (Gaza): Erdoğan vs Netanyahu (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Relocarea palestinienilor (Gaza): Erdoğan vs Netanyahu

Relocarea palestinienilor (Gaza): Erdoğan vs Netanyahu. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că nimeni nu poate forța locuitorii din Fâșia Gaza să își părăsească teritoriul devastat de război, criticând propunerea președintelui Trump. Pe de altă parte, inițiativa președintelui Trump a fost susținută de Netanyahu. Planul controversat privind Gaza Propunerea lui Donald Trump de a expulza peste două milioane de palestinieni și de a transforma Fâșia Gaza într-o „Rivieră a Orientului Mijlociu” a generat reacții vehemente la nivel global. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” Liderii lumii arabe și musulmane au condamnat ideea, considerând-o inacceptabilă. Relocarea palestinienilor (Gaza): Erdoğan vs Netanyahu Liderul turc a respins ferm propunerea președintelui american Donald Trump, care presupune expulzarea palestinienilor și preluarea controlului asupra enclavei de către Statele Unite. „Nimeni nu are puterea de a deplasa locuitorii din Gaza afară din patria lor veșnică”, a afirmat Erdogan într-o conferință de presă pe aeroportul din Istanbul. Pentru Erdogan, această propunere nu are nicio valoare și este rezultatul presiunii exercitate de conducerea sionistă asupra administrației americane. „Propunerile privind Gaza prezentate de noua administrație americană nu merită discutate”, a declarat el. Șeful diplomației turce, Hakan Fidan, a reiterat poziția Ankarei, excluzând orice posibilitate de relocare forțată a palestinienilor. În contrast, premierul israelian Benjamin Netanyahu a apreciat planul lui Trump drept „revoluționar” și a subliniat că acesta aduce o viziune complet diferită și benefică pentru Israel. Relocare "voluntară" După întâlnirea cu președintele american la Casa Albă, Netanyahu a declarat că Donald Trump este „foarte hotărât” să implementeze această strategie. De asemenea, liderul de la Washington a sugerat un plan de relocare „voluntară” a palestinienilor în țările vecine, precum Egipt și Iordania, prezentându-l drept o măsură umanitară.

Planul lui Trump privind afrikanerii, eșuat (sursa: X/Ernst Roets)
Internațional

Planul lui Trump privind afrikanerii, eșuat

Planul lui Trump privind afrikanerii, eșuat. Președintele american Donald Trump a propus relocarea afrikanerilor (termen generic care desemnează persoanele din Africa de Sud cu descendenţă europeană) din Africa de Sud în SUA ca refugiați ai persecuțiilor rasiale. Cu toate acestea, inițiativa nu a avut impactul dorit, deoarece chiar și grupurile de presiune ale albilor de dreapta au refuzat oferta, preferând să lupte pentru drepturile lor în țară, potrivit Politico. Reducerea ajutorului SUA pentru Africa de Sud Trump a semnat vineri un ordin executiv care prevede reducerea ajutorului american pentru Africa de Sud, invocând ca justificare noua lege a exproprierii semnată de președintele Cyril Ramaphosa. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” Aceasta vizează corectarea inegalităților funciare cauzate de istoria supremației albilor în Africa de Sud. Exproprierea terenurilor și impactul asupra afrikanerilor Noua lege permite statului să exproprieze mai ușor terenuri agricole pentru a echilibra distribuția proprietății funciare. În prezent, 75% din terenurile private sunt deținute de minoritatea albă, deși albii reprezintă doar 7,2% din populația de 63 de milioane de locuitori ai Africii de Sud. De-a lungul istoriei, guvernele coloniale britanice și apoi regimul apartheid au atribuit majoritatea terenurilor comunității albe. În 1950, Partidul Național al apartheid-ului a confiscat 85% din terenuri, forțând 3,5 milioane de negri să-și părăsească locuințele. Planul lui Trump privind afrikanerii, eșuat În ciuda ofertei lui Trump, numeroși afrikaneri au refuzat ideea relocării. AfriForum, una dintre cele mai mari organizații ale afrikanerilor, a respins public propunerea. „Emigrarea nu este o soluție decât pentru cei dispuși să-și sacrifice identitatea culturală. Prețul este prea mare”, a declarat CEO-ul AfriForum, Kallie Kriel. Mişcarea de Solidaritate, care susține că reprezintă 600.000 de familii afrikanere și 2 milioane de persoane, a reiterat poziția că afrikanerii își iubesc țara și nu vor să fie refugiați. Orania: Comunitatea afrikaneră care respinge emigrarea Orania, o enclavă exclusiv afrikaneră din centrul Africii de Sud, a refuzat categoric oferta lui Trump. „Afrikanerii nu vor să fie refugiați. Ne iubim patria și suntem atașați de ea”, au declarat reprezentanții comunității. Reacții ironice, dar și apreciative Deși mulți afrikaneri refuză ideea exilului, unii au apreciat oferta lui Trump. „Este un gest frumos din partea lui Donald Trump să ne ofere azil”, a declarat Werner van Niekerk, un tâmplar de 57 de ani din Bothasig. Alții au privit situația cu umor. Jurnalistul Pieter du Toit a ironizat propunerea lui Trump pe platforma X (fost Twitter), ridicând întrebări precum: Va exista un test pentru a determina calitatea de afrikaner? Trebuie să fii membru AfriForum pentru a te califica? Elon Musk va ajuta cu bani pentru mutare? Există „bakkies” (camionete pick-up) în SUA?

Germania, val de proteste împotriva AfD (sursa: X/Joyce Karam)
Internațional

Germania, val de proteste împotriva AfD

Germania, val de proteste împotriva AfD. Mii de persoane au ieșit în stradă duminică în mai multe orașe din Germania, continuând seria de proteste împotriva influenței tot mai mari a extremei drepte. Manifestațiile vin după ce, sâmbătă, aproximativ 250.000 de oameni au participat la proteste în Munchen, alături de zeci de mii de demonstranți din alte orașe. Germania, val de proteste împotriva AfD În Bremerhaven, pe coasta Mării Nordului, aproximativ 4.500 de persoane s-au adunat sub sloganul „Pentru democrație, diversitate și un viitor demn de trăit în libertate”, potrivit Euronews. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” În Hannoversch Münden, peste 1.200 de persoane s-au mobilizat în piața bisericii locale, iar în Zetel, un oraș aflat în apropiere de Bremerhaven, 500 de persoane au protestat sub deviza „Zetel rezistă!” împotriva formațiunii Alternativa pentru Germania (AfD). Un alt miting important a avut loc în Sarstedt, unde 400 de persoane s-au adunat în fața primăriei pentru a protesta sub mesajul „Apărați democrația!”. AfD, în creștere în sondaje înaintea alegerilor Formațiunea de extremă dreapta AfD (Alternativa pentru Germania), cunoscută pentru pozițiile antiimigrație și anti-UE, se află pe locuri fruntașe în sondaje, înaintea alegerilor generale din 23 februarie. Partidul devansează formațiuni politice tradiționale, cu excepția principalului bloc conservator CDU/CSU. Proteste după votul CDU/CSU cu sprijinul AfD Seria de proteste a fost declanșată de o controversată moțiune adoptată luna trecută în parlament. CDU/CSU a votat alături de AfD pentru reforme dure în domeniul imigrației, încălcând astfel tabu-ul privind colaborarea cu formațiuni extremiste. Decizia a stârnit indignare și a devenit subiectul central al campaniei electorale. Manifestații masive în marile orașe germane Sâmbătă, Munchen a fost scena unui protest masiv, unde 250.000 de persoane au ieșit în stradă. Alte orașe au înregistrat participări semnificative: 35.000 de protestatari la Bremen, 24.000 de persoane la Hanovra, 20.000 de manifestanți la Nurnberg

Trump, încredere deplină în Elon Musk (sursa: foxnews.com)
Internațional

Trump, încredere deplină în Elon Musk

Trump, încredere deplină în Elon Musk. Președintele american Donald Trump și-a reafirmat duminică încrederea totală în Elon Musk, pe care l-a desemnat să supervizeze tăierea cheltuielilor guvernamentale. Trump susține că acest demers va permite identificarea unor fraude de sute de miliarde de dolari, conform declarațiilor sale pentru Fox News. Elon Musk, la conducerea Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală Cel mai bogat om din lume și CEO al Tesla, X și SpaceX, Elon Musk, a preluat Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE). Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” Scopul său este de a revizui și reduce cheltuielile federale ale Statelor Unite. Metodele aplicate de Musk sunt drastice, provocând reacții dure din partea democraților și numeroase acțiuni în justiție. Trump, încredere deplină în Elon Musk În interviul acordat postului Fox News, Donald Trump a subliniat că are încredere totală în Elon Musk și în capacitatea acestuia de a optimiza cheltuielile guvernamentale. „Dacă am încredere în Elon? Oh, el nu câștigă nimic din asta. Mă întreb cum își face timp. Îi place atât de mult!”, a declarat Trump. Președintele a adăugat că Musk l-a ajutat foarte mult și a fost un aliat de încredere. Audit la Pentagon și ministerul Educației Trump a anunțat că îi va cere lui Elon Musk să revizuiască bugetele Pentagonului și Ministerului Educației. În cadrul unei conferințe de presă, președintele american a declarat că Musk va superviza un audit privind posibile fraude și abuzuri în bugetul apărării, estimat la aproape o mie de miliarde de dolari anual. În 2023, fostul președinte Joe Biden a semnat o lege care autoriza cheltuieli în domeniul apărării de 895 de miliarde de dolari pentru anul fiscal în curs, conform Reuters. Reducerea numărului de angajați federali Ca parte a efortului de reducere a cheltuielilor, Musk a fost însărcinat să diminueze numărul angajaților federali. Totuși, această inițiativă a ridicat semne de întrebare, întrucât colaboratorii săi au încercat să obțină acces la informații confidențiale din sistemele informatice ale agențiilor guvernamentale. Criticii avertizează că acest demers ar putea fi ilegal și ar putea expune informații clasificate, punând în pericol siguranța națională. Pentagonul, vizat de reforme drastice Consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz, a declarat că procesele de construcție navală ale Pentagonului sunt un domeniu care va fi analizat în cadrul reformelor coordonate de Musk. „Sunt multe lucruri de investigat în domeniul construcțiilor navale, unde este un dezastru absolut”, a afirmat Waltz într-un interviu pentru NBC. Controverse și reacții politice Măsurile impuse de Musk sunt contestate de Congres și de opoziția democrată, care acuză administrația Trump de desființarea unor agenții federale fără aprobarea legislativă. Cu toate acestea, Trump rămâne ferm pe poziție, susținând că eliminarea fraudelor și abuzurilor financiare este esențială pentru buna funcționare a administrației.

Elvețienii resping inițiativa pentru economie sustenabilă (sursa: Pexels/Mahmut)
Internațional

Elvețienii au respins cu 70% propunerea ca în Constituție să se prevadă limite eco ale economiei

Elvețienii resping inițiativa pentru economie sustenabilă. Duminică, elvețienii au respins cu o majoritate covârșitoare inițiativa ecologistă care propunea introducerea în Constituție a respectului pentru limitele naturale ale planetei. Potrivit primelor proiecții realizate de institutul gfs.bern, referendumul a fost respins cu 70% din voturi, un rezultat chiar mai drastic decât estimările sondajelor anterioare, care indicau o opoziție de 60%. Elvețienii resping inițiativa pentru economie sustenabilă Propusă de Partidul Tinerilor Verzi și susținută de partidele de stânga, inițiativa „Pentru o economie responsabilă în limitele planetei” urmărea să ancoreze în Constituție principiul limitării activităților economice în funcție de capacitățile ecologice ale Pământului. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” Această propunere se baza pe conceptul de „limite planetare”, stabilite științific, pentru a preveni destabilizarea ireversibilă a mediului. Scopul era ca Elveția să adopte măsuri economice compatibile cu sustenabilitatea globală. Rezultatele referendumului au arătat însă că elvețienii au respins în mod categoric această inițiativă. De ce a fost respinsă inițiativa? Guvernul federal, partidele de centru-dreapta și mediul de afaceri s-au opus ferm acestei inițiative, considerând că: Ar fi afectat economia națională, impunând restricții excesive asupra producției și comerțului. Măsurile climatice actuale sunt suficiente, fără a fi nevoie de o modificare constituțională. Lipsa unui consens privind aplicarea practică a „limitării planetare” ar fi creat incertitudine legislativă și economică. Reacția ecologiștilor: „O oportunitate ratată” În ciuda eșecului referendumului, Margot Chauderna, copreședinta Tinerilor Verzi, a criticat campania adversarilor, acuzând opoziția că refuză orice schimbare. „Acceptarea inițiativei ar fi fost o oportunitate pentru Parlament de a explora noi soluții pentru a reconcilia ecologia și accesibilitatea socială”, a declarat aceasta pentru postul public RTS.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră