miercuri 25 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5501 articole
Internațional

Schimbare relevantă de ton a SUA: Rubio susține că Europa este un partener de încredere

Statele Unite, sub conducerea președintelui Donald Trump, sunt pregătite să contribuie la „reinstaurarea” ordinii mondiale, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio, în cadrul Conferința de Securitate de la Munchen. SUA și Europa: revitalizarea alianței transatlantice Discursul oficialului american a vizat consolidarea relației transatlantice, viitorul războiului din Ucraina și rolul instituțiilor internaționale în actualul context geopolitic. Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier Marco Rubio a transmis un mesaj de susținere pentru Europa, afirmând că Washingtonul își dorește un continent puternic și capabil să se apere singur. „Vrem ca Europa să fie puternică, credem că Europa poate supraviețui”, a declarat acesta, subliniind totodată legăturile istorice dintre cele două maluri ale Atlanticului: „SUA vor fi mereu un copil al Europei”. Secretarul de stat american a insistat că administrația de la Washington nu urmărește să divizeze, ci să revitalizeze alianța transatlantică. Potrivit acestuia, Statele Unite nu își doresc aliați slabi, ci parteneri capabili să își asigure propria apărare, astfel încât niciun adversar să nu testeze angajamentele americane. „Acționând împreună cu Europa vom reinstaura o politică externă sănătoasă”, a promis Rubio. Războiul din Ucraina: incertitudini privind intențiile Rusiei În ceea ce privește conflictul din Ucraina, secretarul de stat a admis că Washingtonul nu poate confirma dacă Rusia dorește cu adevărat încetarea războiului. „Nu știm dacă dorința rușilor de a pune capăt războiului este sinceră”, a declarat Marco Rubio, în contextul în care o nouă rundă de negocieri este programată să aibă loc la Geneva. Oficialul american a asigurat că SUA vor continua să depună eforturi pentru a contribui la încheierea conflictului început în urmă cu aproape patru ani. Într-un interviu acordat Bloomberg la Munchen, Rubio a subliniat că Washingtonul nu încearcă să se sustragă responsabilității în acest dosar. El a menționat că Rusia ar pierde între 7.000 și 8.000 de soldați săptămânal, subliniind costurile umane ridicate ale conflictului. Critici la adresa ONU: „nu joacă niciun rol” În discursul său, Marco Rubio a criticat dur Organizația Națiunilor Unite, afirmând că instituția nu a oferit soluții concrete în marile crize actuale. „Națiunile Unite încă au un potențial enorm de a fi un instrument în serviciul binelui în lume. Dar nu putem ignora faptul că astăzi, în chestiunile cele mai urgente care se află în fața noastră, Națiunile Unite nu au răspunsuri și nu au jucat practic niciun rol. Ele nu au putut soluționa războiul din Gaza”, a spus oficialul american. Declarațiile vin într-un moment în care eficiența instituțiilor multilaterale este intens dezbătută pe scena internațională. „Consiliul pentru pace” anunțat de Donald Trump În urmă cu câteva săptămâni, președintele Donald Trump a anunțat crearea unui „Consiliu pentru pace”, destinat să contribuie la soluționarea conflictelor globale. Inițiativa se înscrie în strategia mai largă a administrației americane de redefinire a rolului SUA în arhitectura globală de securitate. Temele majore ale Conferinței de Securitate de la Munchen Conferința de Securitate de la Munchen, care se încheie duminică, abordează subiecte esențiale pentru echilibrul global. Printre acestea, schimbarea ordinii mondiale, criza relațiilor transatlantice, războiul din Ucraina, dosarul iranian și rolul instituțiilor internaționale în gestionarea conflictelor.

SUA, pregătite să „reinstaureze” ordinea mondială (sursa: securityconference.org)
O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO Foto: NATO
Internațional

O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO în timpul exercițiului „Hedgehog 2025” - WSJ

O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO în timpul exercițiului „Hedgehog 2025”, realtează Wall Street Journal (WSJ), care critică alianța pentru faptul că nu învață din conflictul Ucraina Rusia. „Mai multe surse au povestit despre un comandant care a observat exercițiul și a concluzionat: «Suntem f****»”, își încheie WSJ relatarea, menționând însă faptul că Estonia își aduce la zi tacticile militare în „era dronelor”.  Citește și: Ministrul Dragoș Pîslaru, atac devastator la amantele, mașinile de lux, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD În mai 2025, Estonia a găzduit unul dintre cele mai mari exerciții militare din istoria sa. Cunoscut sub numele de exercițiul Hedgehog 25 — sau Siil 2025 în estonă — operațiunea a reunit 16 000 de soldați într-un exercițiu de apărare multinațional de amploare, care a acoperit întreg teritoriul țării.  O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO „O singură echipă formată din aproximativ 10 ucraineni, care acționa ca adversar, a contraatacat forțele NATO. În aproximativ o jumătate de zi, au distrus simulat 17 vehicule blindate și au efectuat 30 de «lovituri» asupra altor ținte. Aivar Hanniotti, coordonator al sistemelor aeriene fără pilot al Ligii Estoniene de Apărare, a condus o unitate adversă de aproximativ 100 de persoane, care includea estonieni și ucraineni. Domnul Hanniotti, care între timp a părăsit armata regulată, descrie modul în care au desfășurat peste 30 de drone împotriva trupelor NATO într-o zonă de mai puțin de 4 mile pătrate (...) Dar chiar și cu mai puțină recunoaștere decât în viața reală, «nu exista nicio posibilitate de a te ascunde», spune domnul Hanniotti. «Am găsit destul de ușor mașini și unități mecanizate și am reușit să le eliminăm destul de repede cu drone de atac». Per ansamblu, rezultatele au fost «oribile» pentru forțele NATO, spune domnul Hanniotti, care lucrează acum în sectorul privat în calitate de expert în sisteme fără pilot. Forțele inamice au fost «capabile să elimine două batalioane într-o singură zi», astfel încât «din punct de vedere al exercițiului, practic, nu au mai fost capabile să lupte după aceea». Partea NATO «nici măcar nu a atins echipele noastre de drone»”, relatează cotidianul american.  „Grupul de luptă al NATO «se plimba pur și simplu, fără să folosească niciun fel de deghizare, campând corturi și vehicule blindate», își amintește unul dintre participanți, care a jucat rolul inamicului. «Totul a fost distrus».  În timpul operațiunii Hedgehog, ucrainenii au folosit Delta, sistemul lor sofisticat de gestionare a câmpului de luptă. Acesta colectează informații în timp real de pe câmpul de luptă, folosește inteligența artificială pentru a analiza cantități uriașe de date, identifică ținte și coordonează loviturile între comandă și unități. Acest lucru permite un «lanț de ucidere» rapid: vezi, împărtășește, trage – totul în câteva minute sau mai puțin”, mai arată Wall Street Journal. 

Rusia evită pacea, avertizează Matthew Whitaker (sursa: X/Secretary Marco Rubio)
Internațional

E posibil ca rușii să nu vrea niciodată pace în Ucraina, spune ambasdorul SUA la NATO

Rusia ar putea să nu fie niciodată pregătită să semneze un acord care să pună capăt războiului din Ucraina, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, în cadrul Conferinţa de Securitate de la Munchen. Oficialul american a subliniat că, deși Ucraina ar fi pregătită pentru un acord rezonabil și echitabil, Moscova nu pare dispusă să facă același pas, nici în prezent, nici pe termen lung. Ucraina, pregătită pentru un acord „rezonabil” Potrivit lui Whitaker, partea ucraineană ar fi gata să accepte un compromis care să țină cont de consecințele conflictului declanșat de Rusia în urmă cu patru ani. Citește și: Ministrul Dragoș Pîslaru, atac devastator la amantele, mașinile de lux, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD Diplomatul a insistat însă că nu există indicii clare că Rusia ar fi pregătită să încheie un acord de pace, ceea ce alimentează incertitudinile privind viitorul negocierilor. Mesaj diferit față de poziția lui Donald Trump Declarațiile ambasadorului SUA la NATO contrastează cu mesajul transmis anterior de președintele american Donald Trump, care i-a cerut liderului ucrainean Volodimir Zelenski să accelereze procesul de negociere cu Rusia. Apelul lui Trump a venit înaintea unei noi runde de discuții programate pentru săptămâna viitoare, evidențiind diferențe de ton în abordarea diplomatică a conflictului din Ucraina.

Trump interzice Rusiei accesul la petrolul Venezuelei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump interzice Rusiei accesul la petrolul Venezuelei. Kremlinul acuză o „discriminare directă”

Administrația președintelui american Donald Trump a impus noi restricții privind acordurile petroliere din Venezuela, interzicând Rusiei și altor patru state să participe la tranzacții și proiecte energetice în această țară. Măsurile au fost anunțate printr-o licență emisă de Departamentul Trezoreriei SUA. În același timp, documentul permite companiilor americane să furnizeze echipamente și tehnologie necesare producției de petrol și gaze în Venezuela, însă în condiții strict reglementate. Licențe speciale pentru tranzacții cu PDVSA și guvernul venezuelean Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA a emis trei licențe care stabilesc cadrul legal pentru eventualele tranzacții cu guvernul Venezuelei, compania petrolieră de stat Petroleos de Venezuela S.A. (PDVSA) și firmele în care PDVSA deține cel puțin 50%. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Conform noilor reguli: Acordurile trebuie încheiate exclusiv în conformitate cu legislația SUA. Eventualele litigii vor fi soluționate doar în instanțele americane. Plățile trebuie efectuate către fonduri controlate de Statele Unite. Este interzisă înființarea de noi societăți mixte pentru producția de petrol și gaze în Venezuela. Totodată, companiile petroliere vor avea nevoie de autorizații speciale din partea autorităților americane pentru utilizarea echipamentelor specializate și importul platformelor de foraj necesare extinderii producției. Rusia, China, Iran, Coreea de Nord și Cuba, excluse din operațiuni Noile prevederi interzic complet orice operațiuni care implică entități sau persoane fizice din Rusia, China, Iran, Coreea de Nord și Cuba în cadrul proiectelor petroliere venezuelene. Decizia marchează o intensificare a presiunii economice asupra acestor state și limitează accesul lor la resursele energetice ale Venezuelei. Reacția Kremlinului: „Discriminare directă” Rusia a reacționat rapid la noile restricții. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a calificat măsura drept o „discriminare directă”, susținând că excluderea Moscovei din proiectele petroliere venezuelene este nejustificată. Producția de petrol din Venezuela și miza economică Venezuela produce în prezent aproape un milion de barili de petrol pe zi, iar estimările indică posibilitatea unei creșteri de aproximativ 20% în perioada următoare. În ianuarie 2026, Statele Unite au sechestrat șapte petroliere care transportau petrol venezuelean, confiscând ulterior încărcătura. Anterior, Donald Trump declarase că Venezuela ar urma să transfere către SUA între 30 și 50 de milioane de barili de petrol de înaltă calitate.

UE va antrena soldați ucraineni în Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

UE ar putea antrena soldați ucraineni în interiorul Ucrainei. Moscova reacționează dur

Uniunea Europeană analizează posibilitatea deschiderii a cel puțin două centre de instruire pentru militarii ucraineni pe teritoriul Ucrainei, în eventualitatea încetării luptelor. Anunțul a fost făcut miercuri de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, în marja unei reuniuni a miniștrilor apărării din statele membre, desfășurată la Bruxelles. Două centre de antrenament identificate pentru armata ucraineană Potrivit declarațiilor lui Kaja Kallas, discuțiile au vizat inclusiv posibilitatea instruirii soldaților ucraineni chiar în Ucraina. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Am identificat două centre de antrenament care ar putea fi utilizate în acest scop”, a precizat oficialul european, fără a oferi detalii suplimentare despre locație sau calendar. Inițiativa ar putea face parte din pachetul de garanții de securitate solicitat de Kiev în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia. 90.000 de militari ucraineni, antrenați deja de UE De la declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei, la 24 februarie 2022, Uniunea Europeană a instruit aproximativ 90.000 de militari ucraineni în afara teritoriului ucrainean. Programele de pregătire s-au desfășurat în mai multe state membre și au făcut parte din sprijinul militar acordat Kievului în contextul războiului declanșat de Rusia. Posibila mutare a centrelor de instruire pe teritoriul Ucrainei ar marca o etapă nouă în cooperarea militară dintre UE și Kiev. State europene pregătite să trimită trupe după un acord de pace Mai multe țări europene, printre care Regatul Unit și Franţa, au anunțat anterior că sunt dispuse să trimită trupe în Ucraina după semnarea unui eventual acord de pace între Moscova și Kiev. Aceste forțe ar putea avea rol de descurajare și stabilizare, în cadrul unor garanții de securitate oferite Ucrainei. Reacția Moscovei: soldații europeni, „ținte legitime” Rusia s-a opus ferm ideii desfășurării de trupe europene în Ucraina și a avertizat că, în acest scenariu, militarii occidentali ar deveni „ținte legitime”. Poziția Moscovei complică și mai mult discuțiile privind arhitectura de securitate post-conflict și eventualele garanții internaționale pentru Ucraina.

Polonia ar putea părăsi UE, avertizează Donald Tusk (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Polonia ar putea părăsi Uniunea Europeană, avertizează premierul Donald Tusk

Premierul polonez Donald Tusk a lansat miercuri un avertisment ferm privind un „risc real” ca Polonia să părăsească Uniunea Europeană, pe fondul confruntărilor politice dintre guvern și președintele Karol Nawrocki. Declarațiile au fost făcute la Varșovia, după o ședință a Consiliului de Miniștri. Confruntarea guvern–președinție, risc de destabilizare europeană Șeful executivului de la Varșovia a subliniat că nu este vorba despre simple speculații, ci despre „fapte” care indică o posibilă deteriorare gravă a relației Poloniei cu Bruxellesul. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Donald Tusk a descris conflictul politic dintre guvern și președinție drept „inutil, lipsit de sens și dăunător”, avertizând că această dispută nu este doar rezultatul unor neînțelegeri interne. În opinia premierului, opoziția față de anumite inițiative europene reprezintă „o încercare de a destabiliza întreaga Europă” și de a limita rolul Poloniei în cadrul Uniunii Europene. Declarațiile vin într-un moment sensibil pentru politica internă poloneză, în care tensiunile dintre executiv și președinție afectează inclusiv decizii strategice în domeniul apărării. Disputa privind fondurile europene SAFE pentru apărare Conflictul politic vizează în special programul european SAFE, un mecanism de împrumuturi destinat consolidării capacităților de apărare ale statelor membre. Liderii partidului de opoziție Lege şi Justiţie (PiS) au criticat dur programul, calificându-l drept „o escrocherie uriașă” care ar lega achizițiile militare poloneze de industriile din Germania și Franța. Fostul ministru al apărării, Mariusz Błaszczak, a susținut că aceste achiziții ar genera „datorii greu de plătit” și ar fi lipsite de transparență. Poziția președintelui Karol Nawrocki Președintele Karol Nawrocki, aliniat ideologic cu partidul Lege și Justiție, și-a exprimat public opoziția față de programul SAFE. El a descris mecanismul european drept „un colac de salvare pentru economia germană” și a afirmat că o parte semnificativă a fondurilor pentru achiziții militare „sfârșesc în mâini străine”. Semnătura președintelui este esențială pentru aprobarea aderării Poloniei la programul SAFE. În cazul în care Nawrocki ar decide să își exercite dreptul de veto — așa cum a făcut anterior în cazul unor legi importante, inclusiv privind securitatea cibernetică — situația ar putea deveni extrem de complicată. Majoritatea parlamentară insuficientă pentru anularea unui veto Constituția poloneză permite Parlamentului să anuleze veto-ul prezidențial cu o majoritate de trei cincimi (276 de voturi). Însă coaliția condusă de Donald Tusk dispune în prezent de doar 248 de mandate, insuficiente pentru a depăși un eventual blocaj prezidențial. Această realitate politică amplifică riscul unei crize instituționale, cu efecte directe asupra politicii externe și de securitate a Poloniei. Ministerul Apărării: Bugetul național nu este suficient Ministrul Apărării din coaliția guvernamentală, Władysław Kosiniak-Kamysz, a susținut urgența accesării fondurilor europene SAFE. Oficialul a subliniat că bugetul de stat nu poate acoperi integral nevoile de modernizare ale armatei poloneze. În ceea ce privește povara financiară, Kosiniak-Kamysz s-a declarat „sigur” că, pe viitor, Uniunea Europeană ar putea decide ștergerea unei părți din datoriile generate de creditele acordate prin programul SAFE.

Scandalul Epstein ajunge la Consiliul Europei (sursa: coe.int)
Internațional

Epstein îl trage în noroi și pe Thorbjorn Jagland, fost secretar general al Consiliului Europei

Consiliul Europei a anunțat miercuri ridicarea imunității fostului său secretar general, Thorbjorn Jagland, în contextul unei anchete deschise în Norvegia privind legături anterioare cu infractorul sexual american Jeffrey Epstein. Jagland a condus instituția cu sediul la Strasbourg între 2009 și 2019 și a beneficiat de imunitate diplomatică inclusiv după încheierea mandatului, pentru faptele comise în exercitarea atribuțiilor sale oficiale. Anchete pentru „corupție agravată” în Norvegia Parlamentul norvegian a decis crearea unei comisii independente pentru a investiga presupusele legături dintre Epstein și mai multe personalități din țară. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul În paralel, poliția norvegiană a deschis anchete pentru „corupție agravată” împotriva lui Thorbjorn Jagland, dar și împotriva cunoscutei diplomate Mona Juul și a soțului acesteia, Terje Roed-Larsen, pentru complicitate. Investigațiile vizează perioada în care Jagland era președinte al Comitetului Nobel – instituția care acordă Premiul Nobel pentru Pace – și secretar general al Consiliului Europei, iar Mona Juul activa în Ministerul Afacerilor Externe norvegian, înainte de a deveni ambasador în Regatul Unit. Reacție la Paris: „Uluit și indignat” Scandalul Epstein are reverberații și în Franța. Ministrul de externe Jean-Noel Barrot s-a declarat „uluit și indignat” după dezvăluirile privind un diplomat francez al cărui nume apare în dosarele Epstein. Este vorba despre Fabrice Aidan, care ar fi schimbat zeci de e-mailuri cu Jeffrey Epstein de-a lungul mai multor ani. Barrot a precizat că a sesizat imediat justiția și a declanșat o anchetă administrativă și o procedură disciplinară. Totodată, el a subliniat că faptele imputate sunt „de o gravitate foarte mare”, dar a cerut să nu fie pusă sub semnul întrebării integritatea întregului corp diplomatic francez. Ministrul nu a exclus însă posibilitatea ca și alți diplomați să fie implicați. E-mailuri, ONU și suspiciuni vechi Potrivit investigațiilor publicate de Mediapart, Fabrice Aidan i-ar fi facilitat lui Epstein acces la informații diplomatice, servicii sau rețele internaționale. Primele schimburi de e-mailuri datează din 2010, când Aidan era detașat la Organizația Națiunilor Unite și activa ca consilier al lui Terje Roed-Larsen. În 2013, ONU ar fi fost alertată de Federal Bureau of Investigation în legătură cu o anchetă care l-ar fi vizat pe Aidan la New York pentru presupusa consultare a unor site-uri cu conținut pedopornografic. Un purtător de cuvânt al diplomației franceze a precizat că, la acel moment, nu fusese formulată nicio acuzație oficială în SUA și nu fusese aplicată nicio sancțiune în Franța.

Rusia amenință cu măsuri în cazul militarizării Groenlandei (sursa: TASS)
Internațional

Rusia va lua măsuri dacă Groenlanda se militarizează, avertizează Lavrov

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat că Rusia va adopta contramăsuri „tehnico-militare” dacă Groenlanda va fi militarizată și vor fi create acolo capacități îndreptate împotriva Moscovei. Declarația a fost făcută miercuri în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, pe fondul discuțiilor tot mai intense privind viitorul strategic al insulei arctice. Lavrov: „Vom lua contramăsuri adecvate” Șeful diplomației ruse a precizat că, în cazul în care Groenlanda – teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei – va deveni o platformă militară ostilă Rusiei, reacția Moscovei nu va întârzia. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Desigur, dacă Groenlanda se militarizează și se creează acolo capacități militare îndreptate împotriva Rusiei, vom lua contramăsuri adecvate, inclusiv de ordin tehnico-militar”, a afirmat Lavrov. Totuși, oficialul rus a subliniat că, în opinia Moscovei, problema statutului Groenlandei „nu privește direct” Rusia, fiind o chestiune ce trebuie rezolvată între Statele Unite, Danemarca și autoritățile locale. Groenlanda, între Danemarca și SUA Lavrov a adăugat că soluționarea situației trebuie să țină cont de voința populației insulei, sugerând că autoritățile de la Copenhaga au tratat dur Groenlanda de-a lungul deceniilor. Groenlanda este un teritoriu autonom în cadrul Regatul Danemarcei, însă poziția sa strategică în Arctica a atras un interes crescut din partea Statelor Unite, mai ales în contextul competiției globale pentru resurse și rute maritime. Rusia: „Arctica trebuie să rămână zonă a păcii” Ministrul rus a reiterat poziția oficială a Moscovei potrivit căreia Arctica ar trebui să rămână o zonă a cooperării și stabilității internaționale. „Arctica trebuie să rămână o zonă a păcii și cooperării”, a insistat Lavrov, în contextul tensiunilor crescânde privind securitatea în regiunea polară. Putin despre anexarea Groenlandei: „Nu este o idee nebunească” În paralel, președintele rus Vladimir Putin a comentat anterior speculațiile privind o posibilă anexare a Groenlandei de către SUA. Acesta a declarat că planurile actualei administrații americane nu reprezintă „o idee nebunească” a președintelui Donald Trump, ci au „rădăcini istorice”. Până în prezent, oficialii ruși s-au abținut să critice direct eventualele intenții ale Washingtonului în privința Groenlandei, iar unele declarații au sugerat chiar că Moscova ar putea privi favorabil o reconfigurare geopolitică ce i-ar consolida propriile interese în Ucraina.

Orbán susține că Zelenski declară război Ucrainei (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán, din ce în ce mai isteric la adresa Ucrainei: Ne-a declarat război deschis

Premierul ungar Viktor Orbán a reacționat dur la informațiile privind un presupus plan în cinci puncte al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, calificându-l drept „o declarație de război deschisă” la adresa Ungariei. Într-o postare publicată miercuri pe Facebook, liderul de la Budapesta a susținut că planul ar viza, indirect, înlăturarea actualului guvern ungar și eliminarea dreptului de veto exercitat de Ungaria în cadrul Uniunii Europene. Orbán: Bruxelles și Kiev pregătesc aderarea Ucrainei până în 2027 Potrivit declarațiilor premierului ungar, publicația Politico ar fi prezentat un nou plan militar și politic al Bruxellesului și Kievului, prin care Ucraina ar putea fi primită în Uniunea Europeană cel mai devreme în 2027. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Orbán a susținut că acest demers ignoră voința poporului ungar și ar reprezenta o încercare de a forța schimbarea guvernului de la Budapesta. „Ei strâmbă din nas la deciziile poporului ungar și vor să înlăture cu orice preț guvernul ungar de pe calea sa. Ei vor să vină partidul Tisza, pentru că atunci nu va mai exista niciun veto și nicio opoziție”, a declarat premierul. Liderul Fidesz a făcut apel la susținătorii săi, afirmând că alegerile parlamentare din aprilie reprezintă o șansă de a bloca acest plan. Ce presupune planul în cinci pași pentru aderarea Ucrainei la UE Conform RBC-Ukraine, care citează Politico, Uniunea Europeană analizează un plan în cinci etape prin care Ucraina ar putea obține o formă de aderare parțială la UE înainte de finalizarea tuturor reformelor cerute în mod obișnuit statelor candidate. Cele cinci etape ar include: Pregătirea Ucrainei pentru negocierile oficiale de aderare; Introducerea unui mecanism de aderare graduală; Gestionarea opoziției Budapestei; Aplicarea de presiuni politice internaționale; Utilizarea unor mecanisme extreme disponibile la nivelul UE. „Extindere inversă”: noul concept discutat la Bruxelles La Bruxelles, ideea aderării graduale este descrisă drept „extindere inversă”. Conceptul presupune integrarea treptată a Ucrainei în instituțiile Uniunii Europene încă din fazele incipiente ale procesului de reformă, și nu doar după finalizarea completă a acestuia. Oficialii europeni susțin că planul nu ar relaxa condițiile de reformă, ci ar transmite un semnal politic puternic de sprijin pentru Ucraina și pentru alte state candidate afectate de război sau de blocaje politice interne. Ungaria, principalul obstacol în calea aderării Ucrainei Poziția fermă a lui Viktor Orbán rămâne, în prezent, principalul obstacol în calea accelerării procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Premierul ungar s-a opus în repetate rânduri integrării Kievului în UE, invocând riscuri economice și politice pentru Ungaria. În capitalele europene sunt analizate mai multe scenarii pentru depășirea blocajului, inclusiv așteptarea rezultatelor alegerilor parlamentare din Ungaria și utilizarea unor mecanisme de presiune politică în interiorul Uniunii Europene.

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou Foto: Kremlin.ru
Internațional

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va învăța și va încerca din nou. Raportul anual al acestui serviciu, publicat marți, dedică un întreg capitol tentativei Rusiei de a manipula alegerile din Republica Moldova: „Bătălia pierdută a Kremlinului în Moldova”. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii și își actualizează metodele. Rusia va face cu siguranță o nouă încercare  de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”, apreciază informațiile estoniene.  Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou Ce arată raportul spionajului estonian: „În septembrie anul trecut, Kremlinul a intervenit cu forță în alegerile parlamentare din Moldova, cu scopul de a răsturna guvernul pro-occidental al țării. Informațiile din surse deschise sugerează că Moscova a cheltuit aproximativ 150 de milioane de dolari pentru această campanie masivă de influențare, folosind practic toate instrumentele din arsenalul său. Și a pierdut. ORCHESTRATĂ DE ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ Campania de influențare împotriva Moldovei a pornit direct de la Kremlin. A fost concepută în cadrul Administrației Prezidențiale Ruse și a fost implementată direct de aceasta. Campania s-a bazat pe un set extins de instrumente, de la tactici «soft» cunoscute până la măsuri cu un caracter distinctiv militar. La un capăt al spectrului, s-au aflat propaganda, dezinformarea și campaniile de denigrare, care au constituit mult timp elemente cheie ale activității de influențare a Rusiei. De zeci de ani, canalele de televiziune, ziarele, site-urile web și platformele de socializare controlate de Moscova și-au vizat în mod constant publicul cu o abordare metodică și consecventă. Cu toate acestea, campania împotriva Moldovei a introdus câteva inovații. De exemplu, după ce au urmat cursuri de formare în Rusia, clericii Bisericii Ortodoxe Moldovenești și-au mutat activitatea de propagandă pe rețelele de socializare, unde au diseminat dezinformarea rusă într-un format digital modern. La celălalt capăt al spectrului se aflau grupuri de atac compuse din bărbați cu pregătire tactică și militară. Sarcinile lor în timpul și după alegeri includeau provocări violente, ciocniri cu forțele de ordine din Moldova și, probabil, atacuri directe asupra unor obiective cheie selectate. Serviciile de securitate ruse au recrutat aproximativ 150 de bărbați, care au beneficiat de pregătire specializată în Serbia, într-un complex turistic pitoresc, închiriat în apropierea frontierei cu Bosnia și Herțegovina. Între aceste două extreme existau o gamă largă de instrumente și metode suplimentare. Acestea includeau înființarea, îndrumarea, consilierea și finanțarea partidelor de opoziție din Moldova; mituirea alegătorilor și a funcționarilor; utilizarea sondajelor de opinie pentru a influența electoratul; efectuarea de atacuri cibernetice și amenințări cu bombe; și încercarea de a manipula voturile diasporei moldovenești.  Întreaga campanie împotriva Moldovei s-a bazat în mare măsură pe finanțare ilegală din Rusia. Motivul era simplu: majoritatea acestor activități necesitau, într-un fel sau altul, plăți. Fondurile au fost canalizate prin metode tipice spălării de bani și altor infracțiuni financiare, inclusiv scheme de plăți ascunse și criptomonede.  Obiectivul principal al Rusiei – acela de a priva Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-occidental, de majoritatea parlamentară – a eșuat. Moldova a respins cu succes operațiunea complexă datorită acțiunilor decisive ale agențiilor sale de aplicare a legii și ale puterii executive. O serie de organizații care acționau ca pioni ai Rusiei au fost închise sau desființate, iar persoanele care serveau intereselor Kremlinului au fost reținute. Un alt factor care a contribuit la succesul Moldovei a fost faptul că organele sale de aplicare a legii dispuneau de mijloacele și autoritatea necesare pentru a-și îndeplini sarcinile. Fără aceste capacități, ar fi fost imposibil, de exemplu, să se identifice și să se blocheze fluxurile financiare ilicite provenite din Rusia.  Dacă Rusia și-ar fi atins obiectivele, Moldova s-ar fi confruntat probabil cu haos politic, alegeri anticipate și cel puțin o revenire parțială în sfera de influență a Moscovei. Acest lucru s-ar fi întâmplat într-un moment în care poziția geografică a Moldovei are o importanță strategică considerabilă: țara are graniță comună cu Ucraina, care a rezistat cu succes războiului de cucerire al Rusiei timp de patru ani, și cu România, membră NATO. Se opresc aici încercările Rusiei de a controla Moldova? Aproape sigur că nu. Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii, își ajustează metodele acolo unde este necesar, recrutează noi agenți și dezvoltă noi instrumente. Prin urmare, este aproape sigur că Rusia va face o nouă încercare de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”.   

Casa Albă șterge o postare despre genocidul armenilor (sursa: X/Taylor van Kirk)
Internațional

Genocidul armenilor, nerecunoscut de Casa Albă. O postare a lui JD Vance, ștearsă

Casa Albă a șters o postare publicată pe contul oficial al vicepreședintelui american JD Vance, în care masacrele armenilor din 1915 erau descrise drept „genocid”, invocând o eroare de comunicare. Casa Albă șterge o postare despre genocidul armenilor Mesajul, publicat pe platforma X în timpul vizitei lui Vance la Memorialul Genocidului Armean Tsitsernakaberd din Erevan, contrazice poziția oficială a Turciei, aliat NATO al Statelor Unite. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Un consilier al vicepreședintelui a precizat că postarea a fost făcută din greșeală de angajați care nu făceau parte din delegația aflată în deplasare. Administrația a subliniat că nu există nicio schimbare de politică față de declarația președintelui Donald Trump din 2025, care nu a folosit termenul „genocid”. Relațiile SUA–Turcia și controversa istorică Turcia recunoaște că numeroși armeni au murit în timpul Primului Război Mondial, dar respinge ideea unei exterminări sistematice și contestă folosirea termenului „genocid”. Deși Congresul SUA și fostul președinte Joe Biden au calificat oficial masacrele drept genocid, Donald Trump a evitat această formulare în declarațiile sale. Relațiile apropiate dintre Trump și președintele turc Recep Tayyip Erdogan, inclusiv cooperarea diplomatică privind Gaza, amplifică sensibilitatea subiectului. Gestionarea situației a atras critici din partea unor parlamentari democrați și a reprezentanților diasporei armene din SUA, care au acuzat administrația de lipsă de fermitate. Vizita lui JD Vance în Armenia și Azerbaidjan JD Vance a efectuat prima vizită a unui vicepreședinte american în Armenia, unde a participat la o ceremonie de depunere de coroane la memorial și a semnat, alături de premierul Nikol Pașinian, un acord ce ar putea permite construirea unei centrale nucleare cu sprijin american. Întrebat dacă vizita sa echivalează cu recunoașterea genocidului armean, Vance a evitat termenul, afirmând doar că a dorit să aducă un omagiu victimelor și să arate respect față de parteneriatul bilateral. Ulterior, vicepreședintele s-a deplasat în Azerbaidjan, unde a semnat un acord de parteneriat strategic privind cooperarea economică și de securitate. Vizita face parte din eforturile administrației Trump de a consolida influența SUA în Caucaz și de a susține procesul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan.

Zelenski, anunț privind alegerile prezidențiale (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

BREAKING Plan pentru alegeri prezidențiale și referendum pentru acord de pace în Ucraina

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, intenționează să anunțe pe 24 februarie un plan privind organizarea alegerilor prezidențiale, potrivit Financial Times, care citează oficiali ucraineni și europeni implicați în procesul de planificare. Data coincide cu împlinirea a patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina, moment cu puternică încărcătură simbolică și politică. Autoritățile de la Kiev analizează scenarii pentru reluarea proceselor democratice într-un context marcat de război și negocieri de pace. Referendum pentru un posibil acord de pace cu Rusia Conform informațiilor apărute în presa britanică, planul discutat de negociatorii americani și ucraineni prevede ca orice acord de pace cu Rusia să fie supus unui referendum național. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Alegătorii ucraineni ar putea fi chemați la urne pentru a vota simultan atât în cadrul alegerilor prezidențiale, cât și în cadrul referendumului privind validarea unui eventual acord. Oficialii au discutat inclusiv posibilitatea organizării scrutinului în luna mai, în funcție de evoluțiile din teren și de cadrul legislativ necesar. Potrivit acelorași surse citate de Financial Times, Ucraina a început deja pregătirile tehnice și politice pentru organizarea alegerilor prezidențiale și a referendumului.  

Val de atacuri în școlile din Rusia (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Alertă la Moscova: atacuri sângeroase ale elevilor asupra colegilor și profesorilor

Șeful Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Aleksandr Bortnikov, și-a exprimat marți îngrijorarea față de numărul tot mai mare de atacuri violente comise de elevi împotriva colegilor de clasă și a profesorilor, incidente care au avut consecințe grave. Declarații făcute la Comitetul Național Antiterorist „Trebuie să recunoaștem că eforturile noastre sunt insuficiente. Un exemplu clar este creșterea atacurilor elevilor asupra colegilor și profesorilor”, a declarat Bortnikov în cadrul unei reuniuni a Comitetul Național Antiterorist. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă În acest context, comitetul a stabilit linii directoare pentru autoritățile federale și regionale, cu scopul implementării unor măsuri urgente menite să abordeze cauzele acestor infracțiuni. Atacurile, puse pe seama serviciilor ucrainene În declarațiile sale, șeful FSB a legat aceste atacuri de activitatea serviciilor de informații ucrainene, despre care a afirmat că ar fi implicate în recrutarea cetățenilor ruși pentru operațiuni de sabotaj în sprijinul armatei ucrainene. Bortnikov nu a făcut nicio legătură între violențele din școli și factori precum radicalizarea pe fondul războiului, discursul xenofob tot mai prezent sau izolarea socială a tinerilor, aspecte invocate de analiști în urma unor incidente recente. Apel la consolidarea măsurilor antiteroriste „Deteriorarea situației operative, cauzată inclusiv de utilizarea unor noi forme și metode de activitate teroristă, impune creșterea eficienței măsurilor de prevenire a terorismului”, a mai declarat șeful FSB. În noiembrie anul trecut, autoritățile ruse au redus vârsta răspunderii penale la 14 ani pentru persoanele găsite vinovate de implicare în activități teroriste, inclusiv atacuri cu cocteiluri Molotov asupra comisariatelor militare. Justificarea măsurilor de către oficiali ai Dumei de Stat Președintele Comitetului de Securitate al Duma de Stat, Vasili Piskariov, a declarat că serviciile de informații „ale inamicului” încearcă tot mai des să implice copii de vârstă școlară în acte de sabotaj, mizând pe faptul că aceștia nu ar fi pedepsiți din cauza vârstei. În decembrie anul trecut, un elev de 10 ani, fiul unor imigranți din Asia Centrală, a fost înjunghiat mortal de un coleg de clasă care ar fi avut un discurs rasist. Agresorul era înarmat cu un cuțit, purta o mască medicală și un tricou cu mesajul „No Lives Matter”, o aluzie la mișcarea Black Lives Matter din SUA. După atac, adolescentul ar fi folosit un spray cu gaze lacrimogene și și-ar fi făcut un selfie lângă corpul victimei, potrivit informațiilor din presa rusă. Atacuri recente în universități și școli În weekend, un adolescent a intrat într-un cămin al Universității de Medicină din Ufa, în Republica Bașchiria, înarmat cu un cuțit, rănind patru studenți indieni și ulterior doi polițiști. Incidente similare au fost raportate săptămâna trecută într-o școală din regiunile Krasnoiarsk și Orenburg, alimentând îngrijorările autorităților ruse cu privire la siguranța în unitățile de învățământ.

Prințesa Sofia a Suediei, întâlniri cu Epstein (sursa: Facebook/Kungahuset)
Internațional

Scandalul Epstein atinge Casa Regală a Suediei: primele declarații ale prințesei Sofia

Prințesa Sofia a Suediei a vorbit pentru prima dată în mod public despre articolele de presă în care a fost asociată cu infractorul sexual Jeffrey Epstein. Aceasta a declarat că l-a întâlnit doar de două ori, în contexte sociale publice și foarte scurte, în urmă cu mai mulți ani. Întâlniri rare și fără legături personale Soția prințului Carl Philip, singurul fiu al regelui Carl XVI Gustaf, a explicat că întâlnirile au avut loc când avea în jur de 20 de ani și nu au implicat nicio relație personală sau profesională. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă „L-am întâlnit în două contexte sociale”, a declarat prințesa Sofia, subliniind că aceste episoade s-au limitat strict la două apariții publice. Contextul întâlnirilor cu Epstein Potrivit presei suedeze, una dintre întâlniri ar fi avut loc într-un restaurant, unde Sofia ar fi fost prezentată lui Epstein, iar cea de-a doua la premiera unui film, eveniment la care au participat mai multe persoane. „Din fericire, asta a fost tot”, a precizat prințesa, referindu-se la aceste contacte limitate. Reacția prințesei după dezvăluirile despre infracțiuni Prințesa Sofia a declarat că, în urma informațiilor apărute ulterior despre infracțiunile comise de Epstein împotriva unor tinere femei, este recunoscătoare că nu a mai avut niciun contact cu acesta după acele întâlniri din tinerețe. Totodată, ea a transmis că gândurile sale se îndreaptă către victime și că speră ca acestea să beneficieze de dreptate. Rolul femeii de afaceri Barbro Ehnbom Conform relatărilor din presă, femeia de afaceri suedeză Barbro Ehnbom ar fi fost cea care i-a făcut cunoștință Sofiei Hellqvist — numele purtat de prințesă înainte de căsătorie — cu Epstein. La acel moment, Sofia Hellqvist ar fi făcut parte dintr-o rețea de tinere promovate de Ehnbom, potrivit surselor citate. Poziția familiei regale suedeze Familia regală a Suediei a transmis că prințesa Sofia nu a fost niciodată dependentă de Epstein în vreun fel și nu a mai avut niciun contact cu acesta în ultimii 20 de ani. Sofia Hellqvist s-a căsătorit în 2015 cu prințul Carl Philip, al doilea dintre cei trei copii ai regelui Carl XVI Gustaf și ai reginei Silvia. Cuplul are împreună patru copii și face parte activ din viața publică a familiei regale suedeze.

SUA, amenințare globală, cred mulți germani (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA au ajuns un pericol major pentru pacea mondială, cred mulți germani

Două treimi dintre cetățenii Germaniei consideră că Statele Unite vor reprezenta o amenințare majoră pentru pacea mondială în următorii ani, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul Allensbach. Percepția negativă față de SUA, în creștere accelerată Conform datelor sondajului, 65% dintre germani afirmă că Statele Unite constituie cel mai mare pericol pentru pacea globală. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Această percepție a crescut semnificativ față de anul 2025, când procentul era de 46%, și mai ales comparativ cu 2024, când doar 24% dintre respondenți vedeau SUA ca pe o amenințare la adresa păcii mondiale. Rusia rămâne principala amenințare percepută În ciuda creșterii îngrijorărilor legate de Statele Unite, Rusia continuă să fie considerată cea mai mare amenințare pentru pacea globală de către majoritatea germanilor. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, între 75% și 82% dintre respondenți au indicat Rusia drept principalul factor de risc pentru stabilitatea internațională. China, o altă sursă majoră de îngrijorare Aproape jumătate dintre germani, respectiv 46%, consideră că China reprezintă o amenințare semnificativă pentru pacea mondială. Nivelul ridicat al acestui procent reflectă temerile crescânde legate de competiția geopolitică și de rolul Chinei pe scena internațională. Temeri privind implicarea Germaniei într-un conflict armat Respondenții au fost întrebați și dacă există riscul ca Germania să fie implicată într-un război în anii următori. Doar 3% au declarat că un astfel de scenariu este foarte probabil, în timp ce 28% îl consideră mai degrabă probabil. Un procent de 24% s-au declarat indeciși. Majoritatea germanilor cred că războiul este puțin probabil Patru din zece germani (40%) consideră că este mai degrabă improbabil ca țara lor să fie implicată într-un conflict armat în viitorul apropiat, iar 5% apreciază că un astfel de scenariu este foarte improbabil. Datele indică o populație precaută, dar care nu anticipează iminent un război. Detalii despre metodologia sondajului Sondajul a fost realizat în perioada 6–9 ianuarie, pe un eșantion de 1.077 de persoane cu vârsta de peste 16 ani. Studiul oferă o imagine relevantă asupra percepțiilor societății germane privind riscurile geopolitice și securitatea internațională.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră