vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5055 articole
Internațional

Negocieri între Ucraina și SUA, în Elveția, pe planul de pace al lui Trump

Ucraina se pregătește să intre într-o nouă fază a dialogului diplomatic, urmând să poarte negocieri cu Statele Unite în Elveția pentru a discuta planul președintelui american Donald Trump privind încheierea războiului cu Rusia. Ucraina și SUA, negocieri în Elveția Anunțul a fost făcut sâmbătă de Rustem Umerov, șeful Consiliului de Securitate al Ucrainei. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine „În zilele următoare, vom lansa consultări în Elveția între înalți oficiali ucraineni și americani cu privire la posibilii parametri ai unui viitor acord de pace”, a transmis Rustem Umerov într-o postare pe Facebook. Acesta a subliniat că Ucraina abordează procesul cu o înțelegere clară a intereselor naționale și că întâlnirile reprezintă „o nouă etapă în dialogul care durează de câteva zile și care își propune armonizarea viziunii pentru următorii pași”. Umerov a apreciat disponibilitatea Washingtonului pentru discuții substanțiale. Postarea sa inițială menționa și participarea unor parteneri europeni, însă referirea a fost ulterior eliminată, fără explicații. Delegație ucraineană cu profil militar și strategic Președintele Volodimir Zelenski a semnat sâmbătă un decret prin care a fost înființată delegația oficială responsabilă de procesul de negocieri cu Statele Unite, partenerii internaționali ai Ucrainei și reprezentanții Rusiei. Delegația va fi condusă de Andrii Iermak, șeful cancelariei prezidențiale și mâna dreaptă a lui Zelenski. Din componența echipei vor face parte, printre alții, Rustem Umerov, șefii serviciilor de securitate și informații, precum și șeful Statului Major General, ceea ce conferă delegației un caracter majoritar militar-strategic. Kievul respinge planul american în forma actuală Cu o zi înainte, vineri, Zelenski a respins planul american de pace, afirmând că intenționează să propună soluții alternative Washingtonului. Documentul îngrijorează Kievul deoarece include mai multe cerințe formulate anterior de Rusia. Printre prevederile controversate se numără concesii teritoriale din partea Ucrainei, reducerea dimensiunii armatei, dar și oferirea unor garanții de securitate occidentale pentru Kiev. Atât Donald Trump, cât și Vladimir Putin ar fi exercitat presiuni asupra președintelui Zelenski pentru a accepta acordul.

Ucraina și SUA, negocieri în Elveția (sursa: Facebook/Rustem Umerov)
Putin apreciază planul american de pace (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin consideră planul lui Trump "o bază bună" pentru pace în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că a primit oficial planul de pace pentru Ucraina elaborat de Statele Unite, descriind documentul ca o posibilă bază pentru o soluționare pașnică „definitivă”. Putin apreciază planul american de pace Liderul de la Kremlin a precizat că planul nu a fost discutat în detaliu și că este necesară o analiză aprofundată a tuturor punctelor propuse. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Putin a afirmat că Rusia este pregătită să poarte negocieri, cu condiția ca discuțiile să fie concrete și echilibrate. Moscova, dispusă să negocieze În cadrul teleconferinței cu membrii Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Vladimir Putin a declarat că americanii au cerut Moscovei să facă anumite compromisuri și să manifeste flexibilitate. Totuși, el acuză Ucraina și aliații săi europeni că „se amăgesc” încercând să provoace o înfrângere strategică Rusiei. În caz de refuz al dialogului, Putin avertizează că obiectivele Moscovei vor fi urmărite „prin arme”. Kupiansk, exemplu invocat de Kremlin ca avertisment Putin a făcut referire la capturarea orașului Kupiansk din estul Ucrainei, anunțată de armata rusă, sugerând că astfel de situații se vor repeta dacă Ucraina continuă să respingă propunerile de pace. Forțele ucrainene ar fi, potrivit Moscovei, depășite numeric și insuficient echipate. Liderul rus transmite astfel un mesaj de presiune asupra Kievului și aliaților săi. Zelenski: „Nu îmi voi trăda țara” Planul Washingtonului include concesii teritoriale, reducerea armatei ucrainene și garanții de securitate pentru Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a respins propunerea, declarând că nu își va „trăda” țara și că va formula alte propuneri pentru Statele Unite. Documentul de 28 de puncte este privit cu îngrijorare la Kiev, fiind considerat prea favorabil Rusiei.

Planul Trump, Kievul consultă Europa (sursa: X/Andrii Sybiha)
Internațional

Planul de pace al lui Trump, întors pe toate fețele de Ucraina, țările UE și Marea Britanie

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a anunțat că a discutat cu omologii săi din Franța, Regatul Unit, Finlanda și Uniunea Europeană despre răspunsul Ucrainei la planul de pace propus de președintele american Donald Trump pentru soluționarea conflictului cu Rusia. Planul Trump, Kievul consultă Europa La discuția telefonică au participat și reprezentanți din Italia și Germania, iar Sîbiga a transmis rezultatele recentei activități diplomatice a președintelui Volodimir Zelenski și logica acțiunilor viitoare ale Kievului. Citește și: Senatoarea POT Aldea, lovită pe stradă, mașina i-a fost vandalizată. Agresoarea ar fi soția unui om de afaceri Oficialul ucrainean a subliniat necesitatea menținerii presiunii transatlantice pentru a determina Rusia să oprească războiul. Sprijin european pentru o pace „dreaptă și realizabilă” Diplomații europeni au reafirmat sprijinul pentru o pace justă și durabilă, subliniind importanța coordonării pașilor următori între Kiev și partenerii săi occidentali. Yvette Cooper, șefa diplomației britanice, a declarat că obiectivul este garantarea unui armistițiu complet și crearea condițiilor pentru negocieri constructive. Discuțiile au vizat în detaliu elementele propunerilor americane și necesitatea unei soluții care să respecte suveranitatea Ucrainei. Planul, perceput la Kiev ca o capitulare Planul american conține 28 de puncte și prevede concesii majore din partea Ucrainei: cedarea unor teritorii Rusiei, renunțarea la aderarea la NATO, reducerea forțelor armate și organizarea de alegeri anticipate. Donald Trump a stabilit Ziua Recunoștinței, 27 noiembrie, ca termen limită pentru un răspuns oficial din partea Kievului, însă documentul este considerat de mulți oficiali ucraineni drept o formă de capitulare.

Armele nu aduc pacea în Ucraina, susține Vance (sursa: X/JD Vance)
Internațional

JD Vance spune că nu va fi pace în Ucraina dacă SUA vor da mai multe arme

Orice plan de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina trebuie să păstreze suveranitatea ucraineană, a declarat vicepreședintele american JD Vance, subliniind că soluțiile negociate trebuie să fie acceptabile pentru ambele părți implicate. Vance a afirmat că pacea în Ucraina nu va exista dacă SUA va da mai multe arme. Armele nu aduc pacea în Ucraina, susține Vance Declarația vine în contextul în care președintele american Donald Trump a transmis Kievului un termen limită până joi pentru a răspunde la cel mai recent plan de pace, care a surprins liderii europeni și a generat reacții rapide din partea acestora. Citește și: Senatoarea POT Aldea, lovită pe stradă, mașina i-a fost vandalizată. Agresoarea ar fi soția unui om de afaceri Potrivit lui JD Vance, „Există fantezia că, dacă oferim doar mai mulți bani, mai multe arme sau mai multe sancțiuni, victoria este la îndemână. Pace nu va fi realizată de diplomați eșuați sau de politicieni care trăiesc într-o lume imaginară. Ar putea fi făcută de oameni inteligenți, care trăiesc în lumea reală.” Propunerea americană: concesii teritoriale și militare Planul prezentat de Washington prevede concesii semnificative pentru Ucraina, inclusiv retragerea din zonele din estul țării care nu sunt încă ocupate de Rusia, reducerea capacității militare și renunțarea la perspectiva aderării la NATO. JD Vance a scris pe platforma X că un acord viabil trebuie să pună capăt crimelor de război, să păstreze integritatea Ucrainei și să reducă șansele reluării conflictului. Reacțiile liderilor de la Kiev și Moscova Președintele Volodimir Zelenski a recunoscut că planul pune Ucraina în fața unei dileme majore: pierderea demnității sau riscul de a pierde sprijinul unui partener strategic, referindu-se la Statele Unite. În schimb, Vladimir Putin a salutat documentul în 28 de puncte, afirmând că acesta ar putea constitui baza unei soluții finale de pace. Europa se mobilizează pentru un răspuns comun Liderii Germaniei, Franței, Italiei și Marii Britanii, alături de Ursula von der Leyen, se vor întâlni sâmbătă, în marja summitului G20 de la Johannesburg, pentru discuții de criză privind reacția comună a Europei. Discuțiile au ca obiectiv evaluarea planului american și stabilirea unei poziții unitare în fața negocierilor de pace.

Zelenski respinge ultimatumul lui Trump, care vrea ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei pentru a obține pace (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

VIDEO Zelenski respinge ultimatumul lui Trump, care vrea ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei

Președintele american Donald Trump a declarat vineri, într-un interviu radio, că joi, de Ziua Recunoștinței, reprezintă termenul limită „rezonabil” pentru ca Ucraina să accepte planul de pace propus de SUA pentru încheierea războiului cu Rusia. Trump va opri sprijinul militar și informațional Trump a precizat la Fox News Radio că termenul poate fi extins „dacă lucrurile merg bine”, dar că data stabilită este una adecvată. Citește și: Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Declarațiile vin după informațiile apărute în presa internațională potrivit cărora Washingtonul i-ar fi transmis președintelui ucrainean Volodimir Zelenski un ultimatum: acceptarea planului până pe 27 noiembrie, altfel SUA ar putea opri sprijinul militar și informațional. Întrebat despre prevederea planului ce ar implica cedarea unor teritorii Ucrainei către Rusia, Trump a susținut că Ucraina „deja pierde teritoriu” într-un conflict pe care l-a descris drept „scăpat de sub control, un masacru”. El a subliniat și că SUA au furnizat Kievului „cele mai bune echipamente militare din lume”. Referindu-se la riscul unei eventuale extinderi a agresiunii ruse în Europa, Trump a spus că Vladimir Putin „nu caută noi probleme” și că a învățat lecția unui război „care trebuia să dureze o zi, dar continuă de patru ani”. Tot vineri au intrat în vigoare noi sancțiuni americane care vizează companiile petroliere ruse Rosneft și Lukoil, descrise de Trump ca fiind „foarte puternice”. Zelenski, într-un discurs istoric, respinge planul lui Trump Într-un mesaj video către populație, Zelenski a avertizat că Ucraina riscă să piardă sprijinul american dacă respinge planul SUA, dar a anunțat că va propune alternative. Între timp, aliații europeni, nemulțumiți de faptul că nu au fost consultați, lucrează alături de Ucraina la o contrapropunere de plan de pace. Zelenski a admis că Ucraina trece prin „unul dintre cele mai dificile momente” și se află în fața unor alegeri complicate: „fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener-cheie”. „Ne aflăm într-unul dintre cele mai dificile momente ale istoriei noastre. Este unul din momentele de mare presiune asupra Ucrainei. Ucraina poate fi acum în faţa unor alegeri foarte dificile: fie pierderea demnităţii, fie riscul de a pierde un partener-cheie. Fie 28 de puncte (câte are propunerea lui Trump - n.r.) dificile, fie o iarnă extrem de complicată”, a spus Zelenski. Cele mai dure prevederi pentru Ucraina Planul american prevede cedarea completă a Donbasului și recunoașterea de facto a Crimeei ca teritoriu rusesc. Teritoriile din Donbas necontrolate de Rusia ar deveni zone-tampon demilitarizate, iar provinciile Herson și Zaporojie ar fi împărțite de facto după linia actuală a frontului. Rusia ar trebui însă să se retragă din zonele ocupate în Dnipropetrovsk și Harkov. Proiectul include și limitarea forțelor armate ucrainene la maximum 600.000 de militari, renunțarea la armele cu rază lungă și abandonarea aspirației de aderare la NATO, angajament înscris în Constituție. În schimb, Ucraina ar primi garanții de securitate occidentale, fără trupe străine pe teritoriul ei, dar cu posibilitatea staționării unor avioane europene în Polonia. SUA vor să facă bani din reconstrucție Planul cuprinde și prevederi economice: 100 de miliarde de euro din activele ruse înghețate ar fi direcționate către reconstrucția Ucrainei, iar aliații europeni ar contribui cu încă 100 de miliarde. SUA ar obține profituri din proiectele de reconstrucție. Energia produsă de centrala Zaporojie ar fi împărțită egal între Ucraina și Rusia, iar sancțiunile occidentale ar fi ridicate gradual. Planul solicită și organizarea de alegeri în Ucraina în 100 de zile și recunoașterea limbii ruse în educație și mass-media.

Lukoil pierde Finlanda după sancțiunile SUA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Lukoil își închide toate benzinăriile din cauza sancțiunilor SUA. Prima țară afectată, Finlanda

Operatorul finlandez Teboil, controlat majoritar de grupul petrolier rus Lukoil, a anunțat că va începe închiderea treptată a stațiilor sale de carburanți din Finlanda. Decizia vine în contextul în care stocurile de combustibil se epuizează, ca urmare a sancțiunilor impuse companiei-mamă de către Statele Unite. O cincime din benzinăriile din Finlanda urmează să se închidă Teboil operează 430 de benzinării în Finlanda, reprezentând aproximativ 20% din totalul celor 2.250 de stații de alimentare din țară, potrivit unui raport oficial din 2024. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Compania a precizat, printr-un comunicat, că benzinăriile vor fi închise etapizat, odată cu epuizarea rezervelor de combustibil. Sancțiunile americane împotriva Lukoil creează blocaje majore Statele Unite au impus sancțiuni grupului Lukoil luna trecută, ca reacție la implicarea Rusiei în războiul din Ucraina. Aceste restricții au perturbat operațiunile internaționale ale companiei, iar Teboil devine prima subsidiară globală deținută de Lukoil care se închide ca efect direct al sancțiunilor. Impact global: proiecte suspendate și rafinării în impas Sancțiunile au generat efecte semnificative pentru Lukoil în mai multe țări. În Irak, compania a declarat forță majoră la zăcământul petrolier West Qurna 2, după ce autoritățile irakiene au blocat plățile în numerar și livrările de țiței. În același timp, un contractor a anulat planurile de forare în largul coastelor României, iar Bulgaria se pregătește să preia rafinăria Lukoil de la Burgas. Posibile vânzări ale activelor non-ruse ale Lukoil Administrația președintelui american Donald Trump a autorizat vineri potențialii cumpărători să poarte discuții cu Lukoil privind achiziționarea activelor sale din afara Rusiei. În acest context, Teboil a anunțat că se așteaptă ca Lukoil să își vândă lanțul de benzinării din Finlanda. Autoritățile finlandeze avertizează instituțiile financiare Autoritatea de Supraveghere Financiară din Finlanda a emis o recomandare prin care îndeamnă băncile și companiile reglementate să fie prudente în relațiile comerciale cu Lukoil și cu firmele afiliate direct sau indirect acestuia. Lukoil deține trei rafinării în Europa, participații în câmpuri petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria, precum și sute de benzinării în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite. În România, Lukoil deține rafinăria Petrotel și comercializează carburanți printr-o rețea de aproximativ 300 de stații de distribuție, constituind unul dintre principalii jucători din piața de profil.

„Piggy”, insulta lui Trump către o jurnalistă (sursa: YouTube/Inside Edition)
Internațional

"Liniște, purcico!", i-a spus Trump unei jurnaliste care îi pusese o întrebare despre Epstein

Donald Trump a fost criticat după ce a numit-o „piggy” pe Catherine Lucey, corespondentă Bloomberg, în timpul unei confruntări la bordul Air Force One. Incidentul a avut loc după ce jurnalista i-a adresat o întrebare despre scandalul Jeffrey Epstein și posibila desecretizare a unor documente. Trump, cunoscut pentru atacurile personale la adresa femeilor din presă, i-a cerut să tacă folosind expresia „Quiet, quiet, piggy”. Reacții dure din partea jurnaliștilor Remarca a fost catalogată drept „dezgustătoare și degradantă” de mai multe personalități media, precum Jake Tapper și Gretchen Carlson. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Organizația Bloomberg News a reacționat subliniind că reporterii pun întrebări în interes public și trebuie să fie protejați de intimidare. Deși a fost solicitată, Casa Albă nu a oferit un punct de vedere oficial. Istoric de atacuri la adresa jurnalistelor Trump a folosit anterior insulte similare, inclusiv la adresa fostei Miss Universe Alicia Machado și a jurnalistei April Ryan. International Women’s Media Foundation a avertizat că acest tip de limbaj contribuie la declanșarea unor valuri de abuz online, cu impact asupra libertății de exprimare și a siguranței jurnalistelor. Trump acuzat că încearcă să intimideze presa incomodă Criticii susțin că astfel de insulte sunt strategii prin care Trump încearcă să descurajeze întrebările dificile, în special cele legate de cazuri sensibile precum dosarul Epstein. April Ryan a afirmat că acest comportament „este sub demnitatea funcției prezidențiale” și a încurajat jurnalistele să continue să pună întrebări incomode, în ciuda presiunilor.

Negocieri secrete SUA-Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Pacificatorul Trump, negocieri secrete cu Putin, prin emisari, pentru pace în Ucraina

Statele Unite poartă negocieri confidențiale cu Rusia pe baza unui plan în 28 de puncte, care vizează oprirea războiului din Ucraina, oferirea de garanții de securitate pentru Europa și redefinirea relațiilor Washingtonului atât cu Moscova, cât și cu Kievul. Surse americane și ruse au confirmat informațiile pentru publicația Axios, precizând că la elaborarea planului nu au participat nici Ucraina, nici aliații europeni. Plan inspirat din strategia pentru Gaza Documentul a fost negociat de Steve Witkoff, reprezentantul special al președintelui SUA pentru Rusia și Orientul Mijlociu, și trimisul Kremlinului, Kirill Dmitriev, inspirându-se din planul de pace pentru Gaza inițiat de Donald Trump. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Scopul este conturarea unui acord care să includă aspecte militare, diplomatice și de securitate regională. Întâlniri amânate, discuții active la nivel înalt Witkoff avea programată o întâlnire la Istanbul cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, însă vizita a fost amânată. Totuși, planul a fost deja discutat la Miami cu Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate al Ucrainei și liderul delegației Kievului în dialogul cu Rusia. Implicații diplomatice majore și informarea aliaților europeni Zelenski se află la Ankara pentru discuții cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, a cărui administrație a găzduit recentele negocieri ucraineano-ruse. Potrivit unui oficial american, administrația SUA a început să informeze oficialii europeni cu privire la propunerea diplomatică, însă Casa Albă nu a oferit încă un comentariu oficial.

Rusia majorează taxele pentru finanțarea războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

TVA crește la 22%, scade pragul cifrei de afaceri pentru colectare de TVA (Rusia)

Parlamentarii ruși au aprobat, marți, o serie de majorări fiscale, în contextul în care Moscova caută noi surse de venit pentru a susține economia afectată de războiul cu Ucraina, aflat deja în al patrulea an. Măsurile vizează creșterea taxei pe valoarea adăugată, extinderea bazei de impozitare și introducerea de noi accize pentru diverse produse. Impact major asupra bugetului Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului, a aprobat un proiect de lege prin care taxa pe valoarea adăugată (TVA) crește de la 20% la 22%. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Măsura este estimată să aducă aproximativ 1.000 de miliarde de ruble (circa 12,3 miliarde de dolari) în bugetul de stat. Totodată, pragul de vânzări anuale la care firmele sunt obligate să colecteze TVA va fi redus de la 60 de milioane de ruble (739.000 de dolari) la numai 10 milioane de ruble (123.000 de dolari). Această modificare, implementată treptat până în 2028, urmărește să combată fragmentarea artificială a afacerilor pentru evitarea impozitării, dar ar putea afecta sever întreprinderile mici, anterior scutite. Noi taxe pe autoturisme, alcool, tutun și produse tehnologice Majorarea TVA face parte dintr-un pachet fiscal mai amplu promovat de Kremlin pentru a compensa presiunile bugetare și încetinirea economiei. Printre măsuri se numără eliminarea ratei preferențiale pentru „taxa de reciclare” aplicată autoturismelor scumpe, în special celor importate. De asemenea, sunt propuse creșteri ale accizelor pentru băuturi spirtoase, vin, bere, țigări, țigări electronice și introducerea unor taxe speciale pentru produse tehnologice, precum smartphone-uri și laptopuri. Economia Rusiei încetinește după doi ani de creștere După doi ani de expansiune alimentată de cheltuielile militare, economia Rusiei a intrat în stagnare la începutul anului 2025 și este estimată să crească cu doar 1% în acest an, potrivit datelor guvernamentale. Inflația, aflată la 8%, este impulsionată de achizițiile masive de armament, în timp ce banca centrală menține dobânda de referință la un nivel ridicat, de 16,5%, pentru a tempera creșterea prețurilor. Cheltuielile militare domină bugetul federal pe 2026 În bugetul federal rus pentru 2026, aprobat tot marți, cheltuielile militare sunt estimate la 12,93 trilioane de ruble (aproximativ 159 miliarde de dolari). Dacă sunt incluse și cheltuielile pentru securitate și aplicarea legii, suma ajunge la 16,84 trilioane de ruble (207 miliarde de dolari), evidențiind alocarea prioritară a resurselor către apărare și ordine publică. Proiectele legislative aprobate de parlament trebuie să treacă printr-o ultimă votare în camera inferioară, după care vor fi transmise Consiliului Federației și, ulterior, președintelui Vladimir Putin, care le va promulga pentru a intra în vigoare.

Germania cere securitate pentru târgurile de Crăciun (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Germanii se tem să mai meargă la târgurile de Crăciun. Merz propune măsuri mai dure de securitate

Cancelarul german Friedrich Merz a solicitat, marți, implementarea unor standarde comune de securitate pentru protejarea târgurilor de Crăciun din întreaga țară, în contextul atacurilor tragice din ultimii ani. Merz a subliniat că siguranța acestor evenimente este o preocupare națională și necesită coordonare între toate landurile federale. Protecția târgurilor festive Aflat într-o vizită în oraşul Halle, din landul Saxonia-Anhalt, cancelarul a declarat că susține „orice formă de coordonare și armonizare a conceptelor de securitate”, amintind că toate statele federale se confruntă cu riscuri similare atunci când găzduiesc piețe de Crăciun. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Guvernul federal, a spus el, sprijină elaborarea unor „standarde comune” pentru securitatea acestor evenimente. Îngrijorări privind siguranța publică la Magdeburg În Halle, discuțiile despre securitate au fost alimentate de incertitudinea privind deschiderea târgului de Crăciun din Magdeburg, capitala landului Saxonia-Anhalt. Până marți, nu era clar dacă evenimentul va avea loc, din cauza temerilor legate de siguranța publică. Anul trecut, la același târg, un bărbat a intrat cu mașina în mulțime, provocând moartea a șase persoane și rănirea a sute. Atacatorul este judecat în prezent la Tribunalul districtual din Magdeburg. Autoritățile confirmă deschiderea târgului de Crăciun Organizatorii au confirmat ulterior că târgul se va deschide joi, după ce autoritățile municipale au acordat autorizația necesară. Decizia vine în urma adoptării unor măsuri suplimentare de protecție, menite să asigure desfășurarea în siguranță a evenimentului. Atacurile trecute, un motiv pentru întărirea securității Evenimentele din Magdeburg nu sunt singurele care au marcat opinia publică. În decembrie 2016, târgul de Crăciun din centrul Berlinului a fost scena unui atac similar, soldat cu 13 morți. Aceste incidente au amplificat dezbaterea privind măsurile de securitate necesare pentru protejarea publicului în spațiile aglomerate. Merz și-a exprimat dezamăgirea față de faptul că evenimentele festive tradiționale, chiar și în orașe mai mici, nu mai pot fi organizate fără concepte de securitate extinse. „Mă supără foarte tare că nu mai putem organiza târgurile de Crăciun nici măcar în orașele mai mici fără un concept de securitate cuprinzător”, a afirmat cancelarul.

Sabotaj rusesc în Polonia (sursa: radiopik.pl)
Internațional

Agenți ruși au sabotat o cale ferată strategică poloneză, acuză Guvernul de la Varșovia

Un incident grav petrecut pe o linie feroviară strategică din Polonia ridică suspiciuni privind un posibil act de sabotaj comandat de serviciile de informații ruse. Autoritățile poloneze investighează explozia care a avariat o rută vitală pentru transporturile către Ucraina. Primele acuzații oficiale: Rusia, suspectată de sabotaj Jacek Dobrzynski, purtătorul de cuvânt al ministrului pentru serviciile speciale, a declarat marți că toate indiciile sugerează implicarea unor agenți ruși în producerea exploziei. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Acesta susține că serviciile secrete ruse ar fi comandat actul de sabotaj, deși nu a prezentat public dovezi concrete. Declarația reprezintă prima poziție oficială a unui reprezentant al securității poloneze care indică explicit Rusia drept posibil autor al incidentului. Premierul Donald Tusk calificase deja evenimentul drept „un act de sabotaj fără precedent”. Explozia a avut loc pe ruta strategică către Ucraina Incidentul s-a petrecut duminică pe linia de cale ferată Varșovia–Lublin, în estul Poloniei. O porțiune de șine a fost distrusă de un dispozitiv exploziv. Avariile au fost observate la timp de un mecanic de tren, care a alertat centrul de control, permițând închiderea imediată a liniei. Această rută are o importanță strategică majoră, fiind folosită pentru transportul de echipamente și ajutoare militare occidentale către Ucraina. Destabilizarea societății poloneze Autoritățile poloneze avertizaseră anterior asupra riscului unor acțiuni de sabotaj, având în vedere sprijinul acordat Ucrainei. Potrivit lui Dobrzynski, scopul unor astfel de acțiuni ar fi „destabilizarea societății” și răspândirea fricii în rândul populației. Probe securizate și piste investigate Întrebat despre evoluția investigației, purtătorul de cuvânt a precizat că autoritățile „securizează probele, colectează informații și verifică datele adunate până în prezent”. Dobrzynski a adăugat că cei care au comandat sabotajul „ar dori să știe în ce direcție se îndreaptă investigațiile desfășurate de poliție și agențiile de securitate internă”, sugerând că anumite informații nu pot fi divulgate public. Alertă la nivel guvernamental Marți dimineață, la Varșovia, a avut loc o ședință extraordinară a Comitetului Național de Securitate, la care au participat comandanți militari, șefi de servicii speciale și un reprezentant al președintelui Poloniei. Scopul: analiza incidentului și evaluarea riscurilor la adresa infrastructurii critice. Ministerul pentru serviciile speciale coordonează în astfel de cazuri activitatea serviciilor de informații, contrainformații și a structurilor anticorupție. O cameră de filmat, posibilă probă-cheie În apropierea șinelor avariate, investigatorii au descoperit o cameră video, care este acum analizată de Agenția de Securitate Internă (ABW) și Serviciul de Contrainformații Militare (SKW). Ministrul apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a precizat că experții iau în calcul două scenarii: Camera ar fi putut înregistra momentul exploziei, ca parte a documentării actului de sabotaj; Camera ar fi putut fi folosită pentru supraveghere, pentru a împiedica intervenția oricărei persoane care ar fi încercat să dezamorseze dispozitivul exploziv. Infrastructura feroviară, țintă strategică Ruta Varșovia–Lublin este esențială pentru transporturile militare și logistice către Ucraina, ceea ce o transformă într-o țintă strategică pentru atacuri de sabotaj. Polonia este una dintre principalele porți de intrare pentru ajutorul militar occidental destinat Kievului.

Majoritatea germanilor susțin serviciul militar obligatoriu (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Serviciul militar obligatoriu ar putea fi reintrodus: trei din patru germani susțin ideea

Un sondaj Forsa arată că 75% dintre germani sunt de acord cu introducerea unui serviciu militar obligatoriu de cel puțin șase luni pentru toți cetățenii, în timp ce 23% se opun, iar 2% nu au exprimat o opinie. Majoritatea germanilor susțin serviciul militar obligatoriu Ideea vizează posibilitatea de a efectua acest serviciu în instituții sociale, forțele armate sau agențiile de protecție civilă, oricând pe parcursul vieții. Citește și: Pe Becali l-a prins Fiscul cu cheltuieli nejustificate uriașe. „E idiot softul”, susține ex-ciobanul Sondajul a fost realizat în perioada 13-14 noiembrie, pe un eșantion de 1.009 persoane, cu o marjă de eroare de trei puncte procentuale. De la serviciul militar obligatoriu la cel voluntar Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în Germania în 2011, fiind înlocuit cu un sistem de voluntariat federal. Totuși, dezbaterile privind introducerea unui serviciu civic general, care să includă atât componenta civilă, cât și cea militară, au fost relansate în ultimii ani, mai ales în contextul lipsei de personal în anumite sectoare esențiale. Susținere politică pentru introducerea unui serviciu universal Președintele Frank-Walter Steinmeier s-a declarat în favoarea unei obligații universale de serviciu, considerând că ar fi o soluție echitabilă pentru societate: unii ar servi în armată, alții în instituții sociale. Guvernul condus de cancelarul conservator Friedrich Merz a anunțat o reformă a serviciului militar, care va începe inițial pe bază voluntară, dar ar putea deschide calea unei forme obligatorii în viitor.

Chevron analizează preluarea unor active Lukoil (sursa: Facebook/Chevron)
Internațional

Chevron, interesat să cumpere active internaționale ale Lukoil, companie sancționată de SUA

Grupul petrolier american Chevron evaluează mai multe scenarii pentru achiziția unei părți din activele internaționale ale companiei ruse Lukoil, au declarat pentru Reuters surse apropiate negocierilor. Mișcarea vine după ce, săptămâna trecută, Trezoreria SUA a permis potențialilor cumpărători să discute direct cu Lukoil despre vânzarea portofoliului său extern. Portofoliu de peste 20 de miliarde de dolari, pus în joc Chevron s-ar fi alăturat fondului american Carlyle și altor companii interesate de achiziția unor active Lukoil, evaluate la cel puțin 20 de miliarde de dolari. Citește și: Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR Decizia apare în contextul sancțiunilor impuse de Washington asupra Lukoil și Rosneft, cele mai mari două companii petroliere ale Rusiei, ca parte a presiunilor pentru negocieri de pace în conflictul din Ucraina. Chevron vizează doar activele unde există suprapuneri Potrivit surselor Reuters, Chevron nu intenționează să cumpere întregul portofoliu Lukoil, ci doar activele din regiunile unde cele două companii au deja operațiuni: „Chevron explorează opțiuni de cumpărare a activelor Lukoil acolo unde există suprapuneri, mai degrabă decât întregul portofoliu.” Compania americană nu a oferit comentarii suplimentare, precizând doar că respectă legislația în vigoare. Lukoil caută cumpărători pentru activele internaționale Lukoil produce aproximativ 2% din petrolul global, iar activele sale externe generează circa 0,5% din producția mondială. Valoarea acestui portofoliu este estimată la aproximativ 22 de miliarde de dolari, conform raportărilor financiare din 2024. Pe lângă Chevron, fondul de private equity Carlyle analizează la rândul său achiziția unor active internaționale ale companiei ruse. Active răspândite pe trei continente Lukoil deține trei rafinării în Europa, participații la câmpuri petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria, precum și sute de stații de carburant în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite. În Kazahstan, Lukoil are 13,5% din câmpul petrolifer Karachaganak și 5% din câmpul Tengiz, proiecte în care sunt implicate și giganți precum Chevron, Exxon Mobil, Eni și Shell. Aceste exploatări reprezintă surse majore de țiței pentru conducta CPC, care livrează peste 1,6 milioane de barili pe zi — aproximativ 1,5% din cererea globală. În România, Lukoil controlează rafinăria Petrotel și operează o rețea de circa 300 de stații de distribuție a carburanților, fiind unul dintre principalii jucători din piața locală de profil.

Gemenele Kessler, sinucidere asistată în Germania (sursa: SZ)
Internațional

Celebrele gemene Kessler, moarte prin sinucidere asistată la 89 de ani

Celebrele gemene Alice și Ellen Kessler, vedete ale spectacolelor de varietăți din Italia și Germania în anii 1960, au murit luni, la vârsta de 89 de ani, prin sinucidere asistată în locuința lor din apropiere de München, potrivit publicației Bild. Sinucidere asistată permisă în Germania în anumite condiții Conform relatării ziarului german, cele două artiste au recurs la sinuciderea asistată, o practică legală în Germania, dar strict reglementată. Citește și: Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR Poliția a fost informată abia după decesul acestora, iar la sosirea la fața locului nu a existat niciun indiciu privind implicarea unei terțe persoane. Carieră strălucitoare în Europa, Italia și Germania Alice și Ellen Kessler au fost cântărețe, dansatoare și actrițe apreciate în întreaga Europă. Popularitatea lor a atins apogeul în anii 1950 și 1960, în special în Germania și Italia, unde au devenit figuri emblematice ale divertismentului de televiziune și scenă. Succes în Statele Unite și apariții în emisiuni celebre Gemenele Kessler au reușit să cucerească și publicul american. Au debutat în SUA în cadrul emisiunii de varietăți The Red Skelton Hour, difuzată de CBS, și au fost invitate la programe naționale precum The Ed Sullivan Show. De asemenea, au avut apariții în filmul „Sodom and Gomorrah” (1963) și au apărut pe coperta revistei Life Magazine în același an. Din Saxonia, pe scena internațională Născute în 1936 la Nerchau, în Saxonia, aproape de Leipzig, Alice și Ellen Kessler au părăsit Republica Democrată Germană în 1952, pe când aveau doar 16 ani. S-au stabilit la Düsseldorf, în Germania de Vest, unde și-au construit o carieră internațională spectaculoasă, colaborând cu artiști legendari precum Frank Sinatra și Fred Astaire.

Lavrov, apariție publică după săptămâni de absență (sursa: TASS)
Internațional

Lavrov e viu: ministrul de Externe rus, prima apariție publică după trei săptămâni

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a întâlnit luni, la Moscova, cu omologul său indian Subrahmanyam Jaishankar. Întâlnirea marchează primul eveniment public la care Lavrov participă în persoană în ultimele trei săptămâni, după vizita sa la Minsk din 28 octombrie. A șasea întâlnire Moscova–New Delhi din acest an Oficialul rus l-a primit pe ministrul indian la casa de recepții a Ministerului de Externe, subliniind că aceasta este deja a șasea întrevedere bilaterală din 2025. Citește și: Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR Lavrov a precizat că vizita este „foarte oportună”, în contextul pregătirilor pentru summitul ruso-indian programat la New Delhi luna viitoare. Dialog politic intens între Rusia și India Serghei Lavrov a folosit momentul pentru a evidenția „dialogul politic intens” dintre Moscova și New Delhi și cooperarea extinsă în cadrul platformelor internaționale. De cealaltă parte, Subrahmanyam Jaishankar a declarat că vizita oferă ocazia unor discuții aprofundate despre marile conflicte globale, inclusiv războiul din Ucraina. Contacte diplomatice multiple: discuții telefonice cu Iranul Cu doar câteva ore înaintea întâlnirii cu ministrul indian, Lavrov a purtat o conversație telefonică cu ministrul iranian de externe Abbas Araqchi, semnalând o intensificare a consultărilor diplomatice ale Moscovei. Speculații privind poziția lui Lavrov în cercul puterii de la Kremlin Absența prelungită a șefului diplomației ruse a alimentat speculațiile privind o posibilă cădere în dizgrație. Lavrov nu a fost prezent la reuniunea extraordinară a Consiliului de Securitate convocată de Vladimir Putin pentru discuții privind reluarea testelor nucleare. În plus, presa a relatat că nu va conduce delegația rusă la summitul G20 din Africa de Sud. O ieșire publică neobișnuită Săptămâna trecută, Lavrov a susținut o videoconferință de presă neașteptată, în care a adoptat un ton neobișnuit de conciliant față de Washington. Unele publicații l-au indicat drept responsabil pentru anularea summitului ruso-american planificat la Budapesta. Lavrov, prezent constant la marile reuniuni internaționale Deși nu va fi prezent la G20, Lavrov a reprezentat în mod tradițional Rusia la marile forumuri globale. În ultimii ani, inclusiv la cea mai recentă Adunare Generală a ONU, el a participat în locul președintelui Vladimir Putin.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră