joi 16 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5830 articole
Internațional

Atac lângă centrala nucleară Bushehr din Iran: Rusia își evacuează personalul

Un atac aerian comun americano-israelian a lovit sâmbătă o zonă din apropierea centralei nucleare Bushehr din Iran, provocând moartea unui agent de securitate. Deși nu au fost raportate creșteri ale nivelului de radiații, autoritățile iraniene avertizează că loviturile repetate asupra sitului ar putea declanșa un dezastru nuclear în regiunea Golfului. Rusia a început evacuarea personalului său de la centrala nucleară. Atac în apropierea centralei nucleare Bushehr Potrivit agenției iraniene IRNA, un proiectil a lovit o zonă situată în apropierea centralei nucleare Bushehr, în sudul țării. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan Este al patrulea atac asupra regiunii de coastă de la începutul conflictului dintre Iran, Statele Unite și Israel, declanșat pe 28 februarie. Un agent de securitate aflat la fața locului a fost ucis, însă autoritățile iraniene susțin că instalațiile nucleare nu au suferit avarii directe. Iranul avertizează asupra unui risc nuclear major Ministrul de externe iranian a atras atenția că noi atacuri asupra centralei nucleare Bushehr ar putea provoca scurgeri radioactive cu efecte devastatoare. Oficialul a avertizat că un astfel de scenariu ar putea afecta nu doar Iranul, ci întreaga regiune a Golfului, sugerând consecințe grave pentru populația civilă. AIEA: nu au fost detectate radiații Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat că a fost informată despre incident de către autoritățile iraniene. Potrivit instituției: - o clădire din perimetrul centralei a fost afectată de unda de șoc și de fragmente - un membru al personalului de securitate a fost ucis - nu s-a înregistrat nicio creștere a nivelului de radiații Directorul agenției a cerut „reținere militară maximă”, avertizând asupra riscurilor asociate atacurilor asupra infrastructurii nucleare. Centrala nucleară Bushehr, obiectiv strategic în Iran Centrala nucleară Bushehr este singura centrală nucleară din Iran și se află la aproximativ 760 de kilometri sud de Teheran. Instalația este operațională din 2011 și are o importanță strategică majoră pentru sectorul energetic iranian. În prezent, compania rusă Rosatom construiește un al doilea reactor în cadrul aceluiași complex. Rusia evacuează personalul de la Bushehr Pe fondul escaladării conflictului, Rusia a început evacuarea personalului său de la centrala nucleară Bushehr. Potrivit directorului general al Rosatom, Aleksei Lihacev aproape 200 de oameni au fost evacuați. "Conform planului, am început astăzi faza principală a evacuării. La aproximativ 20 de minute după nefericitul atac, autobuzele au plecat din gara din Bushehr spre graniţa dintre Iran şi Armenia. Mai exact este vorba despre 198 de persoane, aceasta este cea mai mare evacuare de până acum", a declarat Lihacev pentru presa rusă Potrivit oficialului rus, peste 400 de persoane au fost deja retrase de la începutul conflictului Centrala funcționează, în mod normal, cu aproximativ 600 de angajați. Fără victime ruse, dar tensiunile cresc Autoritățile ruse au precizat că persoana ucisă în urma atacului era cetățean iranian, nu rus. Ambasada Rusiei a confirmat că nu există victime în rândul propriilor cetățeni. Cu toate acestea, evacuările continuă, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea centralei nucleare Bushehr.

Centrala nucleară Bushehr atacată, ruși evacuați (sursa: iaea.org)
Războiul din Iran, negocieri în impas (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Negocierile pentru un armistițiu între SUA, Israel și Iran, în impas (The Wall Street Journal)

Eforturile internaționale de mediere pentru obținerea unei încetări a focului între Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, se află în impas, potrivit unei analize publicate de The Wall Street Journal. Mai multe state, în special Pakistan, încearcă să faciliteze dialogul, însă fără rezultate concrete până în acest moment. Iranul refuză discuțiile directe cu SUA Potrivit publicației americane, Teheranul a transmis mediatorilor că nu este dispus să participe la întâlniri cu oficiali americani la Islamabad în perioada următoare. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan În plus, autoritățile iraniene consideră că solicitările formulate de Washington sunt inacceptabile, ceea ce complică și mai mult procesul de negociere. Schimb de acuzații între Washington și Teheran Ministerul de Externe iranian a respins declarațiile președintelui american Donald Trump, pe care le-a calificat drept „false și nefondate”. Liderul american susținuse anterior că „noul preşedinte al regimului iranian, mult mai puţin radicalizat şi mai inteligent decât predecesorii săi, tocmai a cerut SUA o încetare a focului” în urma unor negocieri. Condițiile impuse de SUA pentru un armistițiu Donald Trump a precizat că ar lua în considerare o încetare a focului doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții stricte. Acesta a declarat că o eventuală acceptare a armistițiului ar putea avea loc doar după ce „Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, liberă şi fără obstacole”. „Până atunci, aruncăm Iranul în nefiinţă, sau cum se spune, înapoi în Epoca de Piatră”, a ameninţat liderul american. Ultimatum amânat pentru reluarea negocierilor Președintele SUA a anunțat că a amânat până pe 6 aprilie termenul limită acordat Iranului pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz. Decizia a fost justificată prin dorința de a permite continuarea negocierilor, despre care Trump a afirmat că ar fi deja în desfășurare. Totuși, Iranul a negat existența unor negocieri directe, precizând că schimburile cu Washingtonul au loc doar prin intermediari. Declarații privind evoluția conflictului Anterior, liderul american a sugerat că SUA s-ar putea „retrage” din Iran în „două sau trei săptămâni”, susținând că obiectivele militare stabilite au fost atinse. Printre acestea se numără împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare. Planul de pace propus de Washington Pakistanul a confirmat implicarea în eforturile de mediere, alături de alte state precum Turcia și Egipt. Totodată, oficialii au confirmat existența unei propuneri de plan de pace venite din partea SUA. Potrivit informațiilor publicate de The New York Times, planul prevede mai multe condiții pentru Iran. Printre acestea, predarea întregului stoc de uraniu îmbogățit, demontarea principalelor infrastructuri nucleare, menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, renunțarea la sprijinirea grupărilor armate din regiune și limitarea programului de rachete. În schimb, Iranul ar putea beneficia de ridicarea sancțiunilor internaționale și de sprijin pentru dezvoltarea unui program nuclear civil. Teheranul respinge propunerile SUA Ministerul iranian de Externe a catalogat propunerile Washingtonului drept „excesive și iraționale”. Oficialii iranieni au amintit, de asemenea, că SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului în perioade în care erau în curs negocieri, atât în iunie anul trecut, cât și în acest an.  

Încă un avion SUA doborât, revendică Iranul (sursa: Facebook/United States Air Force)
Internațional

Iran anunță doborârea încă unui avion al SUA, experții contestă autenticitatea imaginilor publicate

Iranul a anunțat vineri noaptea că a doborât un al doilea avion militar american în apropierea strâmtorii Ormuz, într-un nou episod al escaladării tensiunilor din regiune. Potrivit agenției de presă iraniene Fars, sistemele de apărare antiaeriană ale Iranului ar fi țintit și lovit un avion A-10, cunoscut sub denumirea de „Warthog”. Informația nu a putut fi confirmată din surse independente. CBS: pilotul s-a catapultat și a fost recuperat Postul de televiziune american CBS a relatat că pilotul aeronavei s-a catapultat deasupra Golfului Persic și a fost recuperat în siguranță. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Aceste informații nu au fost confirmate oficial de autoritățile americane în momentul transmiterii știrii. Un alt avion american, anunțat doborât în aceeași zi Anterior, în cursul aceleiași zile, Iranul a anunțat doborârea unui avion de vânătoare american F-35. Potrivit unei declarații a Gardienilor Revoluției, forța militară de elită a Teheranului, aeronava ar fi fost doborâtă în spațiul aerian iranian de un sistem avansat de apărare antiaeriană. Experți: imaginile ar indica un alt tip de avion Cu toate acestea, experți militari au semnalat pe rețelele sociale că imaginile publicate de partea iraniană ar sugera, de fapt, epava unui avion de tip F-15, nu F-35. Aceste neconcordanțe ridică semne de întrebare cu privire la exactitatea informațiilor furnizate. Operațiuni de salvare în desfășurare În urma incidentului, unul dintre cei doi membri ai echipajului a fost recuperat de forțele speciale americane. Căutările pentru cel de-al doilea membru al echipajului sunt în continuare în desfășurare.

Franța cere verificarea profitului rafinăriilor (sursa: Facebook/Roland Lescure)
Internațional

Scumpirile la carburanți, sub lupa UE: Franța cere verificarea profiturilor rafinăriilor

Ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, a anunțat că a solicitat Comisiei Europene să analizeze marjele de profit ale rafinăriilor din Europa, în contextul volatilității prețurilor la energie generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Demersul vine pe fondul temerilor privind eventuale abuzuri de preț în lanțul de aprovizionare cu carburanți. Scrisoare oficială către Comisia Europeană Într-un interviu acordat postului de televiziune France 5, oficialul francez a precizat că a transmis o solicitare formală către instituțiile europene. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Potrivit acestuia, scopul este de a verifica dacă există practici nejustificate în stabilirea prețurilor. Ministrul a amintit că autoritățile franceze au efectuat deja controale extinse asupra distribuitorilor de carburanți pentru a preveni creșterile nejustificate de prețuri. "Ceea ce mă interesează este ca astăzi să nu existe abuzuri, şi ne-am asigurat de acest lucru: numai 5% din staţii nu respectau normele, şi am desfăşurat sute de investigaţii". Aceste acțiuni au vizat menținerea unui echilibru între piață și protecția consumatorilor, într-un context de volatilitate accentuată. „Problema rafinăriilor este una europeană” Roland Lescure a subliniat că situația nu poate fi tratată exclusiv la nivel național, ci necesită o abordare coordonată la nivelul Uniunii Europene. "Subiectul rafinăriilor nu este o problemă naţională, ci una europeană". Rezervele strategice de petrol, utilizate „chirurgical” Ministrul a abordat și tema rezervelor strategice de petrol, eliberate în urma deciziei statelor membre ale International Energy Agency. Potrivit acestuia, utilizarea acestor rezerve este atent calibrată, "chirurgicală" și "metodică" având în vedere incertitudinile privind evoluția situației în lunile următoare. "Le vom elibera atunci când vor fi necesităţi punctuale", a afirmat oficialul, adăugând că Franța dispune de suficiente stocuri pentru a face față pe termen scurt. Potrivit acestuia, Franţa "este liniştită", având rezerve pentru trei luni.

Germania vrea decizii în UE fără unanimitate (sursa: Facebook/Johann Wadephul)
Internațional

Germania vrea schimbarea regulilor în UE: decizii fără unanimitate și fără drept de veto

Uniunea Europeană ar trebui să renunțe la principiul unanimității care guvernează în prezent majoritatea deciziilor importante, a declarat sâmbătă ministrul german de externe, Johann Wadephul. Declarația vine în contextul unor blocaje repetate în procesul decizional, în special în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei. Disputa cu Ungaria, exemplu al limitelor actualului sistem Oficialul german a făcut referire directă la tensiunile cu Ungaria, care se opune unui credit major destinat Kievului, susținut de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Situația evidențiază dificultățile generate de regula unanimității, care permite unui singur stat să blocheze decizii importante la nivel european. Wadephul: „Ar trebui să abolim principiul unanimității” Ministrul german a pledat pentru o schimbare structurală a mecanismului decizional, astfel încât Uniunea Europeană să poată acționa mai eficient pe scena internațională. ''Ar trebui să abolim principiul unanimităţii în politica externă şi de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim mai capabili de a acţiona internaţional'', a afirmat demnitarul german. Actuala legislatură europeană se încheie odată cu alegerile pentru Parlamentul European din vara anului 2029. Susținerea votului cu majoritate calificată Johann Wadephul a subliniat că sprijină introducerea votului cu majoritate calificată în cadrul Consiliului UE. ''Întreaga experienţă pe care am obţinut-o în ultimele săptămâni cu ajutorul pentru Ucraina şi sancţiunile contra Rusiei indică acest lucru'', a adăugat el. Acest tip de vot presupune îndeplinirea simultană a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre (minimum 15 din cele 27) votează în favoarea unei decizii statele respective reprezintă cel puțin 65% din populația totală a Uniunii Europene Ce înseamnă, în prezent, votul în unanimitate În prezent, Consiliul Uniunii Europene trebuie să adopte în unanimitate deciziile în domenii considerate sensibile de către statele membre. În aceste cazuri, fiecare stat are drept de veto, ceea ce înseamnă că poate bloca adoptarea unei decizii. Totuși, abținerea nu împiedică aprobarea acesteia. Domeniile în care se aplică regula unanimității Principiul unanimității este utilizat în mai multe domenii-cheie, printre care: politica externă și de securitate comună extinderea Uniunii Europene acordarea de noi drepturi cetățenilor UE bugetul și resursele financiare ale Uniunii armonizarea impozitării indirecte anumite măsuri din justiție, afaceri interne și protecție socială Propunerea Germaniei deschide o dezbatere majoră privind viitorul mecanismelor decizionale din Uniunea Europeană și capacitatea acesteia de a reacționa rapid în context geopolitic tensionat.

Ucraina atacă acum nave rusești folosind baze din Libia Foto: X/Twitter
Internațional

Ucraina atacă acum nave rusești folosind baze din Libia - investigație RFI

Ucraina atacă acum nave rusești folosind baze din Libia, arată o investigație Radio France International, RFI. Rusia s-a plâns încă din 4 martie că vasele sale din așa-numita flotă fantomă sunt atacate în Mediterana de către dronele ucrainene. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Ucraina atacă acum nave rusești folosind baze din Libia  „Două surse libiene foarte bine informate, au vorbit, sub protecția anonimatului, despre cei peste 200 de ofițeri și experți ai armatei ucrainene desfășurați în Libia, cu acordul guvernului de la Tripoli condus de Abdelhamid Dbeibah.  Acești militari ucraineni sunt prezenți în trei locații. În primul rând, potrivit surselor RFI, ei sunt bazați la academia forțelor aeriene din Misrata. Aici coabitează forțe turce, italiene și Comandamentul Statelor Unite pentru Africa (Africom). Un centru de informații britanic este, de asemenea, instalat acolo. Tot potrivit surselor, ucrainenii beneficiază de o a doua bază complet echipată pentru lansarea de drone aeriene și navale, în orașul Zawiya, la aproximativ 50 de kilometri nord de capitală, foarte aproape de complexul petrolier Mellitah, unul dintre cele mai mari aflate în funcțiune în Libia. Experții ucraineni ocupă un teren cu acces direct la mare, care le-a fost acordat de guvernul de la Tripoli. Au fost efectuate aici lucrări de fortificare dar și pentru echiparea cu piste și radare speciale. A treia locație, afirmă sursele noastre, este utilizată pentru reuniuni de coordonare între ucraineni și armata libiană și este la sediul Brigăzii 111 a armatei, pe drumul către aeroportul din Tripoli”, arată RFI.  În schimbul acestor baze, guvernul de la Tripoli este instruit de ucraineni în utilizarea dronelor.  Ucraina ar urma să vândă și arme în Libia. 

Washington Post, editorial în care îi laudă pe Milei și capitalismul Foto: Facebook Javier Milei
Internațional

Washington Post, editorial în care îi laudă pe Milei și capitalismul, soluție împotriva sărăciei

Washington Post a publicat, vineri, un editorial nesemnat, asumat de publicație, în care îi laudă pe Javier Milei și capitalismul, ca o soluție împotriva sărăciei. „Noile date din Argentina arată adevărata soluție la problema sărăciei. Rata sărăciei a scăzut de la 53% la 28% în decurs de doi ani”, titrează publicația din capitala SUA. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Washington Post arată că ultimele date statistice arată că rata sărăciei a scăzut dramatic în regimul Javier Milei. Aceasta a coborât de la 53% în prima parte a anului 2024 la 28% la final de 2025.  Washington Post, editorial în care îi laudă pe Milei și capitalismul „Președintele autoproclamat libertarian a făcut din combaterea hiperinflației o prioritate pentru a relansa creșterea economică. Reformele sale au inclus reducerea drastică a subvențiilor de stat și a cheltuielilor salariale din sectorul public, ceea ce a dus la înregistrarea primului excedent bugetar anual al Argentinei în ultimii 123 de ani. Inflația anuală a scăzut de la un nivel uluitor de 200% la momentul preluării mandatului la 33% în perioada ianuarie-februarie. Fost economist — și discipol al lui Milton Friedman și Adam Smith — Milei a înțeles de mult timp că socialismul duce la sărăcie, iar capitalismul la prosperitate. După victoria sa surprinzătoare, el a acționat rapid pentru a rupe strânsoarea socialistă asupra Argentinei, luând în mână „drujba” pe care o folosise în campania electorală împotriva unui stat birocratic umflat. Pariul a dat roade, Argentina înregistrând o rată de creștere de 4,4% anul trecut, recuperându-se rapid după o scurtă recesiune în 2024. Milei va trebui să se confrunte cu consecințele războiului din Iran, care amenință să crească prețurile în întreaga lume. Însă organisme precum Fondul Monetar Internațional prevăd că țara va continua să înregistreze rate de creștere impresionante în 2026 și 2027, depășind cu mult rata medie din America Latină”, scrie Washington Post.  Javier Milei a concediat circa 60.000 de angajați din sectorul public, ceea ce a dus la creșterea șomajului, dar Washington Post apreciază că șomajul va fi redus de extinderea sectorului privat. În 18 luni, guvernul de la Bueno Aires a desființat sau modificat 14.000 de reguli, ceea ce a dus la creșterea investițiilor private.  „Transformarea rapidă a Argentinei, de la aproape un secol de socialism la capitalismul de piață liberă, continuă să demonstreze superioritatea acestuia din urmă. Este rar să avem ocazia să asistăm la un experiment atât de radical în timp real. Nu este însă o surpriză faptul că funcționează”, concluzionează Washington Post. 

Poliția londoneză uită arme pe stradă (sursa: Pexels/Terrance Barksdale)
Internațional

Breșă de securitate la Londra: poliția uită o geantă cu arme, lângă locuința primarului

Un caz alarmant a avut loc în apropierea locuinței primarului Londrei, Sadiq Khan, unde o geantă cu arme a fost găsită pe trotuar, fiind aparent uitată de polițiștii responsabili de securitatea acestuia. Descoperirea accidentală: arme de foc și echipamente periculoase Geanta a fost descoperită de o trecătoare, într-o zonă din sudul Londrei, după cum a confirmat partenerul acesteia, Jordan Griffiths. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan În interior se aflau o carabină semiautomată MP5 produsă de Heckler & Koch, un pistol Glock, un pistol cu electroșocuri și muniție, potrivit relatărilor din presă. ''Nu am putut să cred ce vedeam şi am făcut câteva poze ca dovadă despre ceea ce am găsit. Am apelat poliţia şi i-am spus ce am găsit şi în câteva minute poliţiştii au venit şi au colectat armele. Când au ajuns erau cu adevărat şocaţi. Mi s-a spus că geanta fusese lăsată acolo de unul dintre ofiţerii ce asigură paza lui Sadiq Khan, ceea ce are sens întrucât acesta locuieşte acolo'', a declarat Jordan Griffiths. Anchetă internă la Poliția Metropolitană din Londra Cazul este investigat de Metropolitan Police Service, prin Directoratul pentru standarde profesionale, iar cinci ofițeri au fost deja retrași temporar din misiunile operative. Un purtător de cuvânt al primarului Sadiq Khan a catalogat situația drept extrem de serioasă și a cerut măsuri urgente pentru a preveni repetarea unui astfel de incident. ''Este un incident foarte grav, caz care a fost preluat de Directoratul pentru standarde profesionale al poliţiei metropolitane. Met trebuie să ia acum toate măsurile pentru a se asigura că un asemenea incident nu se mai întâmplă niciodată'', a subliniat acesta.

NATO devine „mai europeană”, anunță Finlanda (sursa: Facebook/Alexander Stubb)
Internațional

Europa își revendică rolul în NATO: Finlanda anunță o alianță „mai europeană”

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, i-a transmis omologului său american, Donald Trump, că se conturează o schimbare de paradigmă în cadrul NATO, în sensul unei implicări mai puternice a Europei. Declarațiile au fost făcute în urma unei convorbiri telefonice desfășurate miercuri, în care cei doi lideri au discutat teme majore de securitate internațională. „O Alianță Nord-Atlantică mai europeană” Președintele finlandez a subliniat că Europa începe să își asume un rol mai activ în cadrul alianței. Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual "Se conturează o Alianţă Nord-Atlantică mai europeană, iar Europa îşi asumă responsabilitatea'', a declatat acesta. Discuții despre NATO, Ucraina și Iran Potrivit lui Alexander Stubb, dialogul cu liderul american a fost unul pragmatic, axat pe principalele dosare internaționale. "A fost o discuţie constructivă şi schimb de idei despre NATO, Ucraina şi Iran.  Există probleme ce trebuie soluţionate, pragmatic", a afirmat Stubb. Tema, pe agenda summitului NATO de la Ankara Conceptul unei alianțe mai europene va fi discutat în cadrul summitului NATO programat la Ankara, în perioada 7-8 iulie, potrivit biroului președintelui finlandez. Contextul discuției este unul sensibil, după ce Donald Trump a declarat că ia în calcul o eventuală retragere a Statele Unite din NATO. Liderul american urmează să facă un anunț oficial într-un discurs adresat națiunii, ceea ce ar putea avea implicații majore asupra echilibrului de securitate global.

Bruxelles militarizat din cauza drogurilor (sursa: Facebook/Defensie - La Défense - Belgian Defence)
Internațional

Belgia trimite soldați în metroul din Bruxelles pentru combaterea traficului de droguri

Belgia va desfășura aproximativ 50 de soldați în stațiile de metrou și tren din Bruxelles, începând de vineri, într-o măsură menită să sprijine poliția în lupta împotriva traficului de droguri și să crească siguranța publică. Puncte sensibile vizate: gara Bruxelles-Sud Militarii vor fi prezenți în zone considerate critice, inclusiv în gara Bruxelles-Sud, unul dintre principalele noduri de transport ale orașului, unde autoritățile au identificat riscuri sporite. Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual Decizia autorităților vine pe fondul unei creșteri semnificative a cazurilor legate de consumul de droguri. În 2025, Tribunalul de primă instanță din Bruxelles a deschis 1.015 dosare, aproape dublu față de cele 598 înregistrate în 2020. Estimările indică faptul că această tendință este în continuare ascendentă, ceea ce a determinat autoritățile să ia măsuri suplimentare. Incidente armate legate de droguri, în creștere Situația este agravată de numărul tot mai mare de incidente violente. Anul trecut, până la jumătatea lunii august, au fost raportate aproximativ 20 de incidente cu împușcături în Bruxelles, asociate în principal cu traficul de droguri. În acest context, procurorul general belgian, Julien Moinil, a solicitat suplimentarea resurselor pentru poliție și sistemul judiciar, pentru a putea face față fenomenului în creștere al criminalității legate de droguri.

Keir Starmer vrea relații mai strânse cu UE (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Premierul britanic vrea relații mai strânse cu UE, spune că Brexit a fost o eroare

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că instabilitatea globală generată de conflictul din Iran determină Regatul Unit să își reconfigureze poziția strategică, inclusiv printr-o apropiere mai clară de Uniunea Europeană în domeniul securității și economiei. Impact economic major: „ne va defini pentru o generație” În cadrul unei conferințe de presă, organizată pentru a calma temerile legate de creșterea prețurilor la carburanți, Keir Starmer a avertizat că efectele războiului ar putea fi de durată. Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad „Impactul războiului ne va defini pentru o generație”, a declarat premierul britanic, comparând situația actuală cu criza energetică din anii 1970. Londra vrea relații mai strânse cu UE Șeful guvernului britanic a subliniat nevoia unei cooperări aprofundate cu Uniunea Europeană, atât pe plan economic, cât și în materie de securitate. „Vrem să fim mai ambițioși, să avem o cooperare economică mai strânsă, o cooperare mai strânsă în materie de securitate, un parteneriat care să recunoască valorile noastre comune, interesele noastre comune și viitorul nostru comun”, a declarat Keir Starmer. Donald Trump critică aliații europeni Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, Donald Trump a criticat din nou statele europene care au refuzat să sprijine militar SUA în războiul împotriva Iranului. Liderul american a vizat în mod special Regatul Unit și Franța, într-un moment în care relațiile transatlantice se deteriorează. Mai mult, acesta a lansat un avertisment dur: „Să înceapă să învețe cum să lupte pentru ele însele”, sugerând că Statele Unite „nu vor mai fi acolo să le ajute”. Brexitul, reconsiderat: „daune grave economiei” Guvernul laburist încearcă să repare relațiile cu Uniunea Europeană, iar Keir Starmer a criticat acordul Brexit negociat de administrația conservatoare în 2020. Premierul a afirmat că acest acord a provocat „daune grave economiei” britanice, sugerând necesitatea unei noi abordări în relația Londrei cu UE.

Khamenei nu a autorizat negocieri pentru pace (sursa: abcmedia.am)
Internațional

Khamenei nu a autorizat negocieri de încetare a focului (vicepreședinte Parlament)

Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, nu a aprobat inițierea unor negocieri pentru a pune capăt conflictului cu Statele Unite și Israel, potrivit declarațiilor făcute de oficiali iranieni. Mesajul transmite o poziție fermă a Teheranului, în ciuda presiunilor internaționale pentru detensionarea situației. Ali Nikzad: „Nu a fost autorizat niciun dialog” Vicepreședintele Parlamentului iranian, Ali Nikzad, a declarat public că orice decizie privind negocierile aparține exclusiv liderului suprem. Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad „Războiul, pacea sau orice decizie privind negocierile sunt prerogative ale liderului suprem, care până acum nu a autorizat niciun dialog”, a subliniat acesta, într-o intervenție susținută în orașul Tafresh. Oficialul iranian a respins și informațiile privind eventuale discuții între Teheran și Washington pentru un armistițiu. Negocieri negate: acuzații de „tentative de divizare” Ali Nikzad a afirmat că nu există niciun dialog în curs cu SUA și a calificat drept false informațiile potrivit cărora americanii ar negocia cu Mohammad Baqer Qalibaf. „Nu sunt adevărate și răspund doar unor încercări de a genera diviziune” în Iran, a declarat oficialul. Într-o poziție și mai dură, acesta a exclus categoric orice perspectivă de negociere: „Nu va fi niciodată o negociere. Nu îl vom slăbi pe Trump până când nu răzbunăm sângele liderului musulmanilor lumii”. Masud Pezeshkian: Iranul ar accepta pacea, cu o condiție Declarațiile lui Nikzad vin în contrast cu poziția exprimată anterior de președintele Iranului, Masud Pezeshkian, care a sugerat deschidere pentru încetarea conflictului. „Avem voința de a pune capăt acestui război atât timp cât sunt stabilite garanțiile necesare pentru a evita repetarea oricărei agresiuni”, a afirmat acesta într-o discuție telefonică cu Antonio Costa. Mesaje indirecte între Iran și SUA Ministerul de Externe iranian a confirmat recent că au existat schimburi de mesaje indirecte cu Washingtonul, prin intermediari, printre care Pakistan. Aceste contacte nu au fost însă confirmate ca negocieri oficiale pentru un armistițiu. Inițiativă China–Pakistan pentru reducerea tensiunilor În paralel, China și Pakistanul au propus un plan comun în cinci puncte pentru detensionarea situației din Orientul Mijlociu. Inițiativa include: instituirea unui armistițiu imediat; reluarea negocierilor de pace; protejarea obiectivelor civile; securizarea rutelor maritime; respectarea Cartei ONU.

Trump analizează retragerea SUA din NATO (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump: Iau puternic în considerare retragerea din NATO, care e un tigru de hârtie

Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu acordat publicației britanice The Daily Telegraph, că analizează „foarte serios” posibilitatea retragerii Statelor Unite din NATO.  Trump: NATO, „un tigru de hârtie” În același interviu, liderul de la Casa Albă a reiterat o poziție critică mai veche, afirmând că a considerat „întotdeauna” NATO drept „un tigru de hârtie”.  Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad Declarațiile lui Trump sunt susținute de poziții similare venite din partea unor oficiali-cheie ai administrației: Pete Hegseth a evitat să reafirme angajamentul SUA față de principiul apărării colective din NATO, subliniind că decizia finală aparține președintelui. Acesta a sugerat că lipsa de sprijin a aliaților europeni în conflictul cu Iranul influențează poziția Washingtonului. Marco Rubio: relația cu NATO ar putea fi „reexaminată” La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio a transmis un mesaj și mai tranșant, afirmând că Statele Unite ar putea „reexamina” relațiile cu NATO după încheierea războiului împotriva Iranului. Această poziție indică o posibilă schimbare majoră de strategie în politica externă americană, cu implicații directe asupra securității europene. Ce înseamnă o eventuală retragere a SUA din NATO O retragere a Statelor Unite din NATO ar reprezenta un moment istoric fără precedent, cu efecte majore. Ar slăbi arhitectura de securitate euro-atlantice, ar crește presiunea asupra statelor europene de a-și consolida capacitățile militare și ar redefini echilibrul geopolitic global.

Derogările SUA, petrolul rusesc revine în Asia (sursa: Pexels/Punit Singh)
Internațional

Asia, obligată să cumpere petrol rusesc din cauza blocării Strâmtorii Ormuz

Mai multe state asiatice valorifică derogările de la sancțiunile impuse de Statele Unite ale Americii pentru a cumpăra petrol din Rusia, pe fondul crizei energetice generate de conflictul din Iran, potrivit Bloomberg. Situația a fost amplificată de perturbările majore din regiune, inclusiv blocajele din Strâmtoarea Ormuz, care au afectat lanțurile de aprovizionare cu țiței. Importuri reluate în Filipine și Coreea de Sud Filipine a primit prima sa încărcătură de țiței rusesc ESPO din ultimii șase ani, în timp ce Coreea de Sud a recepționat un transport de naftă în portul Daesan. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie În paralel, Sri Lanka poartă negocieri cu Moscova pentru achiziții similare, pe fondul nevoii urgente de resurse energetice. Criza energetică împinge rafinăriile spre Rusia Închiderea aproape totală a Strâmtorii Ormuz a generat o criză severă, iar rafinăriile asiatice caută rapid alternative la petrolul din Orientul Mijlociu. "Nu există altă opţiune. Rafinăriile care nu au prea multă flexibilitate vor fi primele care vor căuta ţiţei rusesc, deoarece acesta reprezintă un înlocuitor relativ facil la aprovizionarea cu ţiţei din Orientul Mijlociu", spune June Goh. Rusia, beneficiară indirectă a conflictului Creșterea prețului petrolului și relaxarea restricțiilor de către Washington au transformat Rusia într-un beneficiar indirect al conflictului din Iran. În același timp, escaladarea tensiunilor a deturnat atenția internațională de la invazia rusă în Ucraina. Derogările SUA și impactul asupra pieței Derogările acordate de SUA permit tranzacționarea petrolului rusesc încărcat înainte de 12 martie, în încercarea de a stabiliza prețurile globale. Cu toate acestea, măsura a fost criticată pentru că ar putea crește veniturile Moscovei, în timp ce restricțiile asupra petrolului iranian au avut un impact limitat. Incertitudini și extinderea interesului regional În Coreea de Sud, companiile locale trebuie să finalizeze descărcarea și plata până la 11 aprilie, când expiră derogarea, ceea ce creează incertitudini privind livrările viitoare. Între timp, Japonia analizează posibilitatea de a importa petrol rusesc, în contextul prelungirii conflictului și al nevoii de resurse pentru industria petrochimică. India și China domină importurile În continuare, India și China rămân principalii cumpărători de petrol rusesc, India importând aproximativ 60 de milioane de barili lunar. Pentru China, petrolul rusesc reprezintă o pondere tot mai importantă în mixul energetic, consolidând relațiile economice dintre cele două state.

Iranul vrea pace, bursele reacționează (sursa: X/Masoud Pezeshkian)
Internațional

BREAKING Iranul vrea oprirea războiului, dar cere garanții de securitate. Bursele, reacție explozivă

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a transmis marți un mesaj care a avut un impact imediat asupra piețelor financiare internaționale. Liderul de la Teheran a declarat că Iranul nu dorește continuarea războiului și este pregătit să pună capăt conflictului, însă doar în schimbul unor garanții ferme de securitate care să prevină noi atacuri asupra țării. Iranul acuză SUA și Israelul de încălcarea dreptului internațional Masoud Pezeshkian a subliniat că Iranul a participat la negocieri diplomatice „cu bună-credință” înainte de izbucnirea conflictului. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie Potrivit acestuia, atacurile militare lansate ulterior de Statele Unite și Israel reprezintă „crime fără precedent” și încălcări grave ale dreptului internațional. De asemenea, liderul iranian a criticat statele din regiune care găzduiesc baze militare americane, acuzându-le de pasivitate în fața utilizării acestor facilități pentru atacuri împotriva Iranului. Apel către Europa Președintele iranian a făcut un apel direct către Uniunea Europeană, cerând o schimbare de abordare și o implicare „profesionistă, în conformitate cu dreptul internațional”. O condiție esențială pentru încheierea conflictului rămâne, potrivit Teheranului, obținerea unor garanții clare că atacurile asupra Iranului nu vor fi reluate. Reacția piețelor: creșteri puternice pe burse și scăderi ale randamentelor Investitorii au interpretat declarația ca pe primul semnal diplomatic concret venit din partea Teheranului și au reacționat imediat, reducând primele de risc geopolitic. Principalele evoluții de pe piețe: S&P 500 a crescut cu 162 de puncte (+2,55%) Nasdaq a urcat cu 675 de puncte (+3,27%) Dow Jones a câștigat peste 1.000 de puncte (+2,27%) În același timp: randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a scăzut la 4,292% randamentul titlurilor pe 2 ani a coborât la 3,768% Prețul petrolului WTI a renunțat la maximele intraday și a intrat pe scădere, stabilizându-se în jurul valorii de 101 dolari pe baril, rămânând totuși peste pragul psihologic de 100 de dolari. Riscul escaladării și rolul Strâmtorii Ormuz Reacția entuziastă a piețelor este explicată prin faptul că, în ultimele săptămâni, investitorii au anticipat un scenariu de escaladare majoră, inclusiv închiderea Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol. Orice semnal de detensionare reduce aceste riscuri și implicit presiunea asupra piețelor. Cu toate acestea, contextul rămâne fragil. În aceeași zi, agenția iraniană Fars a relatat că Iranul ar putea lovi portul Fujairah din Emiratele Arabe Unite și o conductă strategică care ocolește Strâmtoarea Ormuz, dacă Emiratele nu încetează sprijinul pentru SUA și Israel.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră