joi 08 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Ucraina a recuperat 480 de km pătrați de teren de la ruși în est și sud-est

Ucraina anunță progrese pe front, după ce a recucerit 480 de kilometri pătrați în estul și sud-estul țării, în urma unor contraatacuri susținute. În același timp, Rusia își continuă ofensiva de primăvară, menținând presiunea și transformând câștigurile Kievului într-un echilibru fragil. Ucraina recucerește teritorii Armata ucraineană a recâștigat controlul asupra a 480 de kilometri pătrați de teritoriu în estul și sud-estul țării, începând de la finalul lunii ianuarie, a anunțat șeful Statului Major al Ucrainei, Oleksandr Sîrski. Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD Cu toate acestea, oficialul avertizează că ofensiva rusă de primăvară continuă. Localități recucerite în Dnipropetrovsk și Zaporojie După o vizită în zona frontului, Sîrski a precizat că trupele ucrainene au reușit să recupereze opt localități din regiunea Dnipropetrovsk și patru localități din regiunea Zaporojie. Aceste câștiguri teritoriale vin într-un context militar dificil, marcat de confruntări intense. Rusia își continuă ofensiva În ciuda acestor progrese, Rusia își menține presiunea pe front. Oleksandr Sîrski a transmis pe Telegram: „Trupele ruse nu renunţă la planul lor privind continuarea operaţiunilor ofensive şi îşi regrupează forţele şi echipamentul disponibile. În pofida pierderilor substanţiale de personal şi de echipament militar, invadatorii au ca scop să cucerească teritoriu ucrainean suplimentar şi să creeze o zonă-tampon în regiunea Dnipropetrovsk”. Ucraina își menține liniile de apărare Șeful armatei ucrainene a subliniat că, în ciuda presiunii constante, trupele Kievului continuă să reziste și să mențină pozițiile defensive. La rândul său, președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că situația de pe front este cea mai favorabilă din ultimele luni. Contraatacurile ucrainene creează probleme armatei ruse Analiștii militari consideră că ofensiva ucraineană din sud-est afectează planurile Rusiei, în special în zona orașului Pokrovsk. Potrivit Institutul pentru Studiul Războiului din Washington: „Contraatacurile ucrainene în direcţiile Huliaipol şi Oleksandrivka continuă să provoace conducerii armatei ruse dileme a căror rezolvare pare să fie o provocare pentru forţele ruse”. Atacuri asupra infrastructurii ruse În ultimele două săptămâni, Ucraina și-a extins acțiunile militare dincolo de linia frontului. Operațiunile au vizat porturi ruse de la Marea Baltică și infrastructura petrolieră din regiunea Leningrad.

Ucraina a recuperat 480 de km pătrați de teren de la ruși în est și sud-est
Operațiunea SUA de salvare a unui pilot a acoperit o misiune de furt de uraniu, crede Iranul
Internațional

Operațiunea SUA de salvare a unui pilot a acoperit o misiune de furt de uraniu, crede Iranul

Iranul ridică semne de întrebare asupra operațiunii militare americane, prezentate drept misiune de salvare, sugerând că aceasta ar fi putut ascunde un obiectiv mult mai sensibil: accesul la uraniu îmbogățit. Iranul acuză SUA de furt de uraniu Autoritățile din Iran au declarat luni că operațiunea militară americană de salvare a unui pilot ar putea fi, de fapt, o acoperire pentru „a fura uraniul îmbogăţit”, invocând „numeroase întrebări şi zone de umbră”. Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD Declarațiile vin pe fondul tensiunilor crescute dintre Teheran și Washington, după incidentul aviatic din Iran. Salvarea pilotului american Președintele Statele Unite, Donald Trump, a anunțat duminică salvarea celui de-al doilea membru al echipajului avionului prăbușit în Iran cu două zile înainte. Potrivit liderului american, operațiunea a fost una „îndrăzneaţă” și s-a desfășurat cu succes. Iranul spune că a „dejucat” operațiunea Autoritățile iraniene susțin o versiune diferită, afirmând că au „dejucat” intervenția americană, fără a nega însă explicit salvarea pilotului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghai, a subliniat existența unor neclarități majore: „Zona unde a fost comunicată prezenţa pilotului american (...) este foarte îndepărtată de zona unde ei au încercat să aterizeze sau doreau să îşi debarce forţele în centrul Iranului”. Suspiciuni privind o operațiune „înșelătoare” Oficialul iranian a sugerat că misiunea ar putea avea un scop ascuns: „Posibilitatea unei operaţiuni înşelătoare cu scopul de a fura uraniul îmbogăţit nu trebuie, în niciun caz, să fie scoasă din calcul”. În centrul Iranului, inclusiv în provincia Yazd, se află instalații importante pentru procesarea uraniului, ceea ce alimentează suspiciunile Teheranului. Iranul susține că a provocat pierderi armatei americane Autoritățile iraniene au calificat operațiunea drept un „dezastru” pentru Washington. Potrivit armatei iraniene, două elicoptere Black Hawk ar fi fost distruse și două avioane de transport C-130 ar fi fost doborâte. Se afirmă, de asemenea, că aeronavele au fost forțate să aterizeze de urgență în provincia Isfahan. Ulterior, armata americană ar fi fost nevoită să „bombardeze masiv aparatele doborâte” pentru a evita capturarea lor. Presa americană: aeronave distruse pentru a nu cădea în mâinile Iranului Potrivit relatărilor din presa americană, două dintre aeronavele implicate în operațiune au rămas blocate într-o bază izolată din Iran. Acestea ar fi fost distruse de forțele americane pentru a preveni accesul autorităților iraniene la echipamente sensibile.

Rusia intensifică controlul internetului: companiile tech, obligate să identifice utilizatorii de VPN
Internațional

Rusia intensifică controlul internetului: companiile tech, obligate să identifice utilizatorii de VPN

Autoritățile din Rusia au transmis luni directive către principalele companii tehnologice naționale pentru a identifica serviciile VPN utilizate de cetățeni în scopul ocolirii cenzurii, potrivit informațiilor publicate de RBC. Cum vor fi identificați utilizatorii de VPN Conform instrucțiunilor, companiile tech trebuie să detecteze, prin aplicațiile instalate pe dispozitivele utilizatorilor, VPN-urile care nu au fost încă restricționate de autorități. Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD Inițiativa aparține Ministerul Dezvoltării Digitale, care a precizat că monitorizarea va începe pe dispozitivele cu sisteme de operare Android și iOS. Totuși, autoritățile recunosc limitele tehnice în cazul dispozitivelor Apple: „accesul la parametrii sistemului iOS este semnificativ limitat”. Acest lucru se datorează politicii stricte de securitate a Apple, care împiedică aplicațiile să acceseze datele altor aplicații. Giganții tech ruși, sub presiune: risc de pierdere a acreditării Directivele au fost transmise după întâlniri între minister și aproximativ 20 de companii digitale majore, inclusiv Sber, Yandex, VK, Wildberries, Ozon, Avito și X5 Group. Ministrul Maksud Şadaiev a cerut ca, începând cu 15 aprilie, companiile să restricționeze accesul utilizatorilor care folosesc VPN. În caz contrar, acestea riscă să își piardă acreditarea de companie tehnologică — un statut care oferă avantaje fiscale și acces la „listele albe” ale serviciilor online exceptate de la întreruperile de internet impuse de Kremlin. Telegram și apelul la „rezistență digitală” Ca reacție la noile măsuri, fondatorul Telegram, Pavel Durov, a lansat un apel la mobilizare digitală. „Acum, celor 50 de milioane de membri ai rezistenţei digitale din Iran li s-au alăturat peste 50 de milioane în Rusia”. Durov a comparat situația cu cea din Iran, unde autoritățile au încercat fără succes să blocheze aplicația. Cenzura online, în creștere după războiul din Ucraina După declanșarea conflictului din Ucraina în 2022, Rusia a intensificat controlul asupra internetului și informației. Un punct de cotitură a fost atins în 2025, când autoritățile au început blocarea masivă a accesului la internet în diverse regiuni. Între 6 și 24 martie, internetul mobil a fost complet indisponibil în centrul Moscovei. Aceste măsuri sunt susținute de legislație care permite Serviciul Federal de Securitate să ordone întreruperea rețelelor. Acces limitat la platforme și presă internațională În ultimii ani, autoritățile ruse au blocat accesul la numeroase platforme globale, precum YouTube, Instagram sau X. De asemenea, site-urile mass-media occidentale și ale opoziției sunt restricționate, putând fi accesate doar prin VPN. Noile directive indică faptul că și această ultimă portiță ar putea fi în curând închisă, consolidând controlul statului asupra spațiului digital.

Șeful informațiilor Gardienilor Revoluției din Iran, ucis în lovituri americano-israeliene. Iranul a confirmat
Internațional

Șeful informațiilor Gardienilor Revoluției din Iran, ucis în lovituri americano-israeliene. Iranul a confirmat

Loviturile coordonate ale Statelor Unite și Israelului au dus la moartea șefului serviciilor de informații din cadrul Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, a anunțat luni armata ideologică iraniană. Majid Khademi, una dintre figurile-cheie ale aparatului de securitate iranian, ar fi fost ucis într-un atac desfășurat în zorii zilei. Iranul confirmă moartea lui Majid Khademi Potrivit unui mesaj transmis de Gardienii Revoluției pe Telegram, oficialul iranian a fost ucis într-un atac atribuit SUA și Israelului. Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD „Comandantul general Majid Khademi, puternicul şi instruitul şef al organizaţiei de informaţii a IRGC, a devenit martir în atacul terorist criminal al inamicului americano-sionist, astăzi în zori”. Anunțul confirmă escaladarea tensiunilor dintre Iran și aliații occidentali, într-un moment extrem de sensibil pentru regiune. Israelul revendică eliminarea liderului iranian Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat că a fost informat de șeful Statului Major al armatei despre succesul operațiunii. Potrivit acestuia, forțele israeliene l-au „eliminat” pe Khademi, pe care îl consideră responsabil direct pentru atacuri împotriva civililor. „Gardienii Revoluţiei împuşcă civili şi noi eliminăm capii teroriştilor. Liderii Iranului trăiesc într-un stat al persecuţiei. Vom continua şi îi vom vâna unul câte unul”. Negocieri pentru încetarea focului: scenariu în două etape În paralel cu escaladarea militară, negocierile diplomatice continuă. Statele Unite, Iranul și mediatori regionali analizează posibilitatea unei încetări temporare a focului. Planul discutat include două etape: o încetare a focului de 45 de zile negocieri pentru un acord permanent de pace Această perioadă ar putea fi prelungită dacă discuțiile necesită mai mult timp. Ultimatumul SUA privind strâmtoarea Ormuz Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu acordat publicației Wall Street Journal, că Iranul are un termen-limită pentru a deschide Strâmtoarea Ormuz. „Răgazul acordat Teheranului pentru deschiderea strâmtorii Ormuz expiră marţi seară, în caz contrar Iranul urmând a fi supus unor atacuri militare devastatoare.”

Antarctica se topește și dezvăluie importante zăcăminte de aur: cum ar putea schimba încălzirea globală geopolitica lumii
Internațional

Antarctica se topește și dezvăluie importante zăcăminte de aur: cum ar putea schimba încălzirea globală geopolitica lumii

Pe măsură ce gheața Antarcticii se retrage, nu ies la suprafață doar munți și văi ascunse de milenii, ci și mize geopolitice uriașe. Un studiu recent avertizează că accesul la resurse minerale ar putea reaprinde competiția între state și chiar forța renegocierea tratatelor internaționale. Topirea Antarcticii, miză geopolitică Un studiu publicat în revista Nature Climate Change arată că încălzirea climatică ar putea dezgheța în Antarctica o porţiune de teren de mărimea Pennsylvaniei, până în anul 2300, ceea ce ar putea remodela drastic geopolitica antarctică, precum şi geografia continentulu. Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD Această evoluție ar putea schimba nu doar aspectul fizic al continentului înghețat, ci și echilibrul geopolitic global, prin deschiderea accesului către resurse naturale valoroase. Studiul este primul care integrează fenomenul de ajustare izostatică glaciară în proiecțiile privind apariția terenurilor fără gheață. Acest proces descrie modul în care solul se ridică treptat după topirea calotelor glaciare masive. Cercetarea, coordonată de geofiziciana Erica Lucas de la Universitatea din California, Santa Cruz, aduce o perspectivă mai complexă asupra transformărilor Antarcticii. Pe măsură ce gheața se retrage, terenul ascuns iese la suprafață, iar interesul pentru resursele minerale ar putea crește semnificativ. Resursele valoroase de sub gheață Sub calota glaciară se află un relief surprinzător de divers: munți, văi, canioane și chiar vulcani. Odată cu încălzirea globală, aceste structuri devin tot mai expuse. Potrivit cercetătorilor, zonele care ar putea deveni accesibile conțin resurse importante precum: cupru, aur, argint, fier și platină. Acestea sunt minerale esențiale pentru industrie și tehnologii moderne, ceea ce ar putea transforma Antarctica într-un punct de interes strategic. Noi proiecții: cât teren ar putea deveni accesibil Studiul estimează că până în anul 2300 vor apărea: - 120.610 km² de teren (scenariu de topire ridicată) - 36.381 km² (scenariu mediu) - 149 km² (scenariu scăzut) „Ştim că am avut retragerea gheţii în ultimele două decenii”, a declarat Erica Lucas, subliniind că aceste estimări nu sunt surprinzătoare în contextul actual al schimbărilor climatice. Modelele utilizate includ factori noi, precum modificările nivelului mării, grosimea litosferei, efectele gravitaționale ale calotei glaciare. Cine va controla resursele Antarcticii Cele mai mari suprafețe de teren emergent sunt estimate să apară în zone revendicate de Argentina, Chile și Regatul Unit. Aceste teritorii coincid și cu zone bogate în resurse minerale, ceea ce ar putea amplifica tensiunile internaționale. În prezent, exploatarea comercială este interzisă prin Tratatul Antarctic, care permite doar activități științifice legate de resurse. 2048, anul care ar putea schimba regulile jocului Un moment-cheie este anul 2048, când semnatarii tratatului vor putea solicita revizuirea protocolului de mediu. Dacă accesul la resurse devine mai ușor, statele cu revendicări teritoriale ar putea avea motive puternice să renegocieze regulile actuale. Între competiție și cooperare Autorii studiului avertizează că aceste transformări ar putea pune presiune pe cadrul juridic internațional. „Aceasta este o evaluare corectă”, a declarat Tim Stephens, profesor de drept internațional la Universitatea din Sydney. Totuși, el temperează scenariile alarmiste: „Cu toate acestea, este puţin probabil ca apariţia terenului fără gheaţă, proiectată de noul studiu, să declanşeze de la sine o schimbare majoră a guvernării Antarcticii.” În plus, condițiile extreme rămân un obstacol major: „Continentul va rămâne în continuare un mediu foarte dificil pentru extracţia resurselor minerale”.

Coreea de Nord, rece cu Iranul, lasă loc discuțiilor cu Trump. Phenianul, afectat de criza petrolului
Internațional

Coreea de Nord, rece cu Iranul, lasă loc discuțiilor cu Trump. Phenianul, afectat de criza petrolului

Coreea de Nord pare să se distanțeze de aliatul său tradițional, Iran, adoptând o strategie prudentă în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit informațiilor furnizate de Serviciul Național de Informații din Coreea de Sud, Phenianul nu a trimis arme sau provizii Iranului și a evitat gesturile simbolice, precum transmiterea de condoleanțe după moartea ayatollahului Ali Khamenei sau felicitări pentru succesorul său. Mesaje diplomatice atent calibrate Autoritățile nord-coreene au emis doar declarații moderate, evitând criticile directe la adresa președintelui american Donald Trump, spre deosebire de pozițiile mai dure exprimate de China și Rusia. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni Această reținere este interpretată ca o încercare de a păstra deschise canalele diplomatice cu Washingtonul, în perspectiva unor negocieri viitoare. Strategie pentru relansarea dialogului cu SUA Serviciile de informații sud-coreene consideră că Phenianul își creează astfel un „spațiu diplomatic” înaintea unui posibil context favorabil negocierilor, inclusiv după un summit important între liderii globali. Liderul nord-coreean Kim Jong-un a sugerat recent că nu există motive pentru ca relațiile cu SUA să nu se îmbunătățească, dacă Washingtonul recunoaște statutul nuclear al țării și renunță la politica ostilă. Presiuni economice și repoziționare strategică În paralel, Coreea de Nord resimte efectele economice ale crizei din Orientul Mijlociu, inclusiv creșterea prețurilor și dificultăți în aprovizionarea cu materiale industriale. Potrivit NIS, Phenianul încearcă să își securizeze resursele energetice prin importuri de petrol din Rusia, într-un context economic tot mai tensionat.

Se negociază o încetare a focului pentru 45 de zile în Orientul Mijlociu (Axios)
Internațional

Se negociază o încetare a focului pentru 45 de zile în Orientul Mijlociu (Axios)

Statele Unite, Iran și mai mulți mediatori regionali discută un posibil acord de încetare a focului pentru 45 de zile, care ar putea deschide calea către încheierea definitivă a conflictului, potrivit Axios. Negocieri pentru armistițiu între SUA și Iran Planul analizat include două etape, prima fiind o pauză temporară a ostilităților în care ar urma să fie negociate condițiile păcii. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni Ulterior, a doua etapă ar presupune un acord final pentru încheierea războiului, cu posibilitatea extinderii armistițiului dacă discuțiile necesită mai mult timp. Ultimatumul lui Donald Trump și riscul escaladării Președintele Donald Trump a avertizat că termenul-limită pentru redeschiderea Strâmtoarea Ormuz expiră marți seară, în caz contrar Iranul riscând atacuri militare masive. Declarația, făcută pentru The Wall Street Journal, amplifică tensiunile din regiune și pune presiune pe negocieri. Condițiile Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz Autoritățile iraniene au transmis că reluarea traficului prin strâmtoare depinde de compensații financiare pentru pierderile suferite în conflict. „În conformitate cu un nou regim juridic, pagubele suferite de pe urma războiului impus vor fi compensate integral din veniturile obţinute din taxa de tranzit”, a declarat Mehdi Tabatabaei, purtător de cuvânt al administrației prezidențiale, pe platforma X. Reacții dure și acuzații reciproce Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a subliniat că Strâmtoarea Ormuz nu va reveni la situația anterioară, în special pentru SUA și Israel. În același timp, Tabatabaei l-a criticat pe liderul american, afirmând că acesta a recurs la insulte „din disperare şi furie” și acuzându-l că alimentează conflictul în Orientul Mijlociu.

Trump, în vrie totală: nu exclude intrarea cu forțe terestre în Iran dacă nu ajunge la acord
Internațional

Trump, în vrie totală: nu exclude intrarea cu forțe terestre în Iran dacă nu ajunge la acord

Președintele SUA, Donald Trump, nu a exclus trimiterea de trupe terestre în Iran, în cazul în care Teheranul nu ajunge la un acord și nu redeschide Strâmtoarea Ormuz. Întrebat direct dacă exclude această posibilitate într-un interviu acordat publicației The Hill, liderul american a răspuns tranșant: „Nu”. Presiuni pentru un acord rapid Trump a intensificat presiunile asupra Iranului, avertizând că lipsa unui acord până la termenul-limită ar putea duce la atacuri asupra infrastructurii strategice. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni „Oamenii normali ar face o înţelegere. Oamenii inteligenţi ar face o înţelegere. Dacă ar fi inteligenţi, ar face o înţelegere”, a declarat acesta, reiterând mesajele transmise anterior. Ultimatum dur și amenințări directe În aceeași zi, președintele american a lansat un nou avertisment public, amenințând Iranul cu „iadul” dacă nu redeschide Strâmtoarea Ormuz. Pe platforma Truth Social, Trump a scris: „Marţi va fi în Iran Ziua Centralelor Electrice şi Ziua Podurilor, toate într-una singură. Nimic nu se va compara cu asta!!! Deschideţi Nenorocita de Strâmtoare, ticăloşi nebuni, sau veţi ajunge în Iad - VEŢI VEDEA! Slavă lui Allah”. Reacția Iranului la ONU Administrația de la Washington a transmis că niciun obiectiv de infrastructură nu va fi exclus dintr-o eventuală strategie de atac, în lipsa unui acord. Ca reacție, misiunea Iranului la Organizația Națiunilor Unite a cerut intervenția urgentă a comunității internaționale. „Încă o dată, preşedintele Statelor Unite ameninţă deschis că va distruge infrastructura esenţială pentru supravieţuirea populaţiei civile din Iran”, au transmis reprezentanții iranieni pe platforma X.

Negocieri dramatice înainte ca atacurile brutale să reînceapă în Golful Persic: ce vor iranienii
Internațional

Negocieri dramatice înainte ca atacurile brutale să reînceapă în Golful Persic: ce vor iranienii

Negocieri dramatice înainte ca atacurile brutale să reînceapă în Golful Persic: „Statele Unite, Iranul și un grup de mediatori regionali discută condițiile unui eventual armistițiu de 45 de zile care ar putea duce la încetarea definitivă a războiului, potrivit a patru surse americane, israeliene și regionale care au cunoștință despre aceste discuții”, anunță Axios.  Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni Negocierile se desfășoară prin intermediul unor mediatori din Pakistan, Egipt și Turcia, precum și prin mesaje text schimbate între trimisul lui Trump, Steve Witkoff, și ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi. Negocieri dramatice înainte ca atacurile brutale să reînceapă în Golful Persic Potrivit acestei publicații, principalele monede de schimb ale Iranului sunt strâmtoarea Ormuz și rezerva de combustibil nuclear și nu vor face concesii în schimbul a doar 45 de zile de întrerupere a focului.  „Mediatorii doresc să afle dacă Iranul ar putea face pași parțiali în ambele chestiuni în prima fază a acordului. De asemenea, aceștia lucrează la măsurile pe care administrația Trump le-ar putea lua pentru a oferi Iranului garanții că încetarea focului nu va fi temporară și că războiul nu va reîncepe. Oficialii iranieni au precizat clar mediatorilor că nu doresc să se regăsească într-o situație similară cu cea din Gaza sau Liban, unde există un armistițiu pe hârtie, dar SUA și Israelul pot ataca din nou oricând doresc. Mediatorii lucrează, de asemenea, la alte măsuri de consolidare a încrederii pe care SUA le-ar putea lua și care ar răspunde unor cerințe ale Iranului”, explică Axios.  Partea americană le-a spus oficialilor iranieni că nu mai este timp pentru alte tactici de negociere și au subliniat că următoarele 48 de ore reprezintă ultima șansă pentru aceștia de a ajunge la un acord și de a preveni distrugeri masive în țară. În paralel, Gardienii Revoluției din Iran spun că strâmtoarea Ormuz nu se va întparce niciodată la situația de dinainte de conflict. 

Trump prelungește ultimatumul pentru Iran: termen nou pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz
Internațional

Trump prelungește ultimatumul pentru Iran: termen nou pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz

Președintele american Donald Trump pare să fi amânat din nou ultimatumul adresat Iranului privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, extinzând termenul cu încă 24 de ore. Nou termen al ultimatumului Anunțul a fost făcut printr-un mesaj scurt publicat pe Truth Social: Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Marţi, 8:00 P.M, Ora Estului”. Noul termen-limită corespunde zilei de marți, ora 20:00 (ora Washingtonului), respectiv miercuri, ora 00:00 GMT. Amenințări dure: „nu vor mai avea nicio centrală electrică” În paralel cu această amânare, Trump a continuat să lanseze avertismente severe la adresa Iranului. Într-un interviu acordat publicației The Wall Street Journal, liderul american a declarat: „Dacă ei nu fac ceva până marţi seară, nu vor mai avea nicio centrală electrică şi niciun pod în picioare”. Anterior, într-un interviu la Fox News, acesta a reiterat amenințările: „Veţi vedea poduri şi centrale electrice prăbuşindu-se în toată ţara”. Totuși, în același timp, Trump a susținut că există deschidere pentru dialog afirmânc că „negocieri se desfăşoară chiar acum” și „există şanse bune de a ajunge mâine la un acord”. Mesaj incendiar pe Truth Social Retorica președintelui american a devenit și mai agresivă într-un mesaj anterior postat pe aceeași platformă: „Marţi va fi în Iran Ziua Centralelor Electrice şi Ziua Podurilor, toate într-una singură”. „Nimic nu se va compara cu asta!!! Deschideţi Nenorocita de Strâmtoare, ticăloşi nebuni, sau veţi ajunge în Iad - VEŢI VEDEA! Slavă lui Allah”. Reacția Iranului: „Întreaga regiune va arde” Declarațiile lui Trump au fost întâmpinate cu reacții dure din partea oficialilor iranieni. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a avertizat: „Acţiunile dumneavoastră necugetate duc Statele Unite într-un adevărat infern pentru fiecare familie şi întreaga noastră regiune va arde pentru că insistaţi să urmaţi ordinele lui Netanyahu. Singura soluţie reală constă în respectarea drepturilor poporului iranian şi încetarea acestui joc periculos”. Rusia cere renunțarea la ultimatumuri Pe fondul escaladării tensiunilor, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a transmis un apel la calm: SUA trebuie să „renunţe la limbajul ultimatumurilor”, pentru a permite „revenirea la negocieri”. Mesajul a fost formulat după o discuție telefonică cu omologul său iranian, Abbas Araghchi. Strâmtoarea Ormuz și riscul unei escaladări majore În urma ultimatumurilor anterioare, Iranul a avertizat că Strâmtoarea Ormuz va rămâne deschisă doar pentru navele care nu au legături cu „inamicii Iranului”. Totodată, Teheranul a transmis că, dacă SUA își vor pune în aplicare amenințările, strâmtoarea va fi închisă complet, instalațiile energetice regionale vor fi atacate, interesele economice americane din regiune vor deveni ținte legitime, iar infrastructuri vitale, inclusiv uzinele de desalinizare, ar putea fi lovite.

Omanul și Iranul discută redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pe fondul amenințărilor lui Trump
Internațional

Omanul și Iranul discută redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pe fondul amenințărilor lui Trump

Oman, unul dintre actorii-cheie din regiune și mediator tradițional între Washington și Teheran, a purtat duminică discuții cu Iran pentru a analiza posibilitățile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Demersul vine în contextul escaladării tensiunilor, după noile amenințări lansate de președintele american Donald Trump. Discuții diplomatice pentru deblocarea unei rute strategice Potrivit agenției oficiale ONA, întâlnirea a avut loc la nivel înalt, implicând oficiali din ministerele de externe ale celor două țări. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Omanul şi Republica Islamică Iran au avut o întâlnire la nivel de subsecretari de stat din Ministerele de Externe, în cadrul căreia au analizat posibilele opţiuni pentru asigurarea unei treceri line prin Strâmtoarea Hormuz, în circumstanţele regionale actuale”. La discuții au participat și experți din ambele state: „ambele părţi au prezentat o serie de opinii şi propuneri pe această temă”. Însă detaliile concrete ale acestor propuneri nu au fost făcute publice. Strâmtoarea Ormuz, blocată de Iran Ca reacție la conflictul cu SUA și Israel, Iranul a blocat de facto Strâmtoarea Ormuz, un coridor vital pentru exporturile globale de petrol și gaze. Teheranul a avertizat că va ataca navele asociate cu Statele Unite, Israelul și aliații acestora, transformând zona într-un punct fierbinte al tensiunilor internaționale. Trump: amenințări dure și speranțe de acord Donald Trump a transmis mesaje contradictorii: pe de o parte, a amenințat Iranul cu represalii severe, pe de altă parte a vorbit despre posibile progrese diplomatice. Într-un interviu acordat postului Fox News, liderul american a declarat: „Cred că există şanse bune de a ajunge mâine la un acord. Negocieri se desfăşoară chiar acum”. În paralel, retorica sa a rămas extrem de dură: „Veţi vedea poduri şi centrale electrice prăbuşindu-se în toată ţara. Mă gândesc să arunc totul în aer şi să pun mâna pe petrolul iranian”, a declarat Trump. Trump a avertizat că, în lipsa redeschiderii strâmtorii până la expirarea ultimatumului, va dezlănțui „iadul” asupra Iranului, vizând infrastructura strategică. Iranul răspunde: amenințări cu escaladarea conflictului După ultimatumurile anterioare, Iranul a transmis că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă doar pentru navele care nu au legături cu „inamicii Iranului”. Totodată, Teheranul a avertizat că, dacă SUA își vor pune în aplicare amenințările strâmtoarea va fi închisă complet, vor fi vizate instalațiile energetice regionale, interesele economice americane din regiune vor deveni ținte, iar infrastructuri vitale, inclusiv uzinele de desalinizare, ar putea fi atacate.

Confuzie în declarațiile lui Trump: pilotul salvat din Iran, inițial „nevătămat”, este acum „grav rănit”
Internațional

Confuzie în declarațiile lui Trump: pilotul salvat din Iran, inițial „nevătămat”, este acum „grav rănit”

Președintele american Donald Trump a anunțat că unul dintre piloții avionului de vânătoare-bombardament F-15E, doborât pe teritoriul Iranului, este „grav rănit”, după ce a fost recuperat în urma unei operațiuni militare complexe. Trump: „grav rănit şi cu adevărat curajos” Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social, unde a oferit detalii despre starea pilotului și despre misiunea de salvare. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Am salvat membrul echipajului/ofiţerul avionului F-15, grav rănit şi cu adevărat curajos, din inima munţilor Iranului”, a scris Trump. Declarația vine după ce anterior acesta susținuse că pilotul era doar „rănit” și „teafăr şi nevătămat”. Conferință de presă anunțată la Casa Albă Președintele american a precizat că va susține o conferință de presă pe teme militare, în încercarea de a clarifica situația. „Voi ţine o conferinţă de presă, cu armata, în Biroul Oval, luni la ora 13:00 (17:00 GMT)”, a adăugat el. Avionul F-15E, doborât în sud-vestul Iranului Incidentul a avut loc vineri, când avionul de tip F-15E a fost doborât în sud-vestul Iranului. Unul dintre cei doi piloți a fost recuperat în aceeași zi. Al doilea pilot, menționat de Trump, a fost salvat ulterior. Operațiunea de căutare și salvare a fost desfășurată de armata americană în condiții dificile, în interiorul teritoriului iranian. Iranul: operațiune americană cu pierderi Potrivit declarațiilor oficiale ale armatei iraniene, misiunea de salvare ar fi implicat utilizarea unui aeroport abandonat din apropierea orașului Isfahan. Purtătorul de cuvânt al forțelor armate iraniene, Ebrahim Zolfaghari, a oferit propria versiune asupra operațiunii, „planificată ca o misiune de exfiltrare pe un aeroport abandonat la sud de Isfahan”. Acesta a susținut că în timpul operațiunii „două elicoptere Black Hawk şi două aeronave de transport militar C-130” au fost „distruse”. Informații neconfirmate și imagini din presa iraniană Presa de stat iraniană a difuzat imagini care ar arăta resturi calcinate ale unor aeronave, împrăștiate într-o zonă deșertică, din care încă ieșea fum. Aceste informații nu au fost confirmate independent, iar situația rămâne neclară, pe fondul tensiunilor crescute dintre SUA și Iran.

Oamenii de încredere ai lui Trump merg la Kiev: se reiau negocierile pentru un acord de pace cu Rusia
Internațional

Oamenii de încredere ai lui Trump merg la Kiev: se reiau negocierile pentru un acord de pace cu Rusia

Ucraina se pregătește pentru o vizită importantă a emisarilor președintelui american Donald Trump, în contextul reluării eforturilor diplomatice pentru un posibil acord de pace cu Rusia. Șeful serviciilor militare ucrainene, Kiril Budanov, a anunțat că delegația americană ar urma să ajungă la Kiev după Sărbătorile Pascale. Cine sunt emisarii SUA așteptați la Kiev Potrivit informațiilor publicate de Ukrinform și Ukrainska Pravda, delegația americană ar putea include figuri influente din cercul apropiat al lui Trump precum Steve Witkoff, Jared Kushner și Lindsey Graham. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Kushner, Witkoff, Lindsey Graham, aceştia sunt cei aşteptaţi să vină. Cine va mai fi acolo, vom vedea”, a spus Budanov. Senatorul Lindsey Graham este cunoscut pentru pozițiile sale ferme împotriva Rusiei și pentru sprijinul constant acordat Ucrainei. Declarațiile controversate ale lui Lindsey Graham Într-o discuție cu Volodimir Zelenski în 2023, senatorul american a afirmat că sprijinul militar acordat de SUA Kievului este o investiție bună adăugând:„Ruşii mor”. Declarația a fost catalogată de Rusia drept o „ruşine” pentru SUA, alimentând tensiunile diplomatice. Kievul vizează garanții de securitate mai puternice Vizita delegației americane este văzută ca o oportunitate pentru Ucraina de a obține angajamente ferme din partea Washingtonului în eventualitatea unui acord de pace. „Am definit cu mult timp în urmă ceea ce dorim. Cred că va fi implementat în curând. Ceea ce va urma este o altă problemă. Dar în ceea ce priveşte garanţiile de securitate, am făcut cu siguranţă progrese”, a declarat Budanov. Posibilă deplasare la Moscova Potrivit Ukrinform, delegația americană ar putea continua discuțiile și la Moscova, într-o încercare de a relansa dialogul direct între părți. Vizita vine după întâlnirea din 23 martie, desfășurată în Florida, între oficiali ucraineni și emisarii americani, fără participarea reprezentanților ruși. Negocieri înghețate pe fondul tensiunilor internaționale Procesul de pace dintre Ucraina și Rusia, mediat de SUA, este în prezent blocat. Contextul geopolitic tensionat, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu, a contribuit la stagnarea discuțiilor. Ultima rundă de negocieri, desfășurată pe 17-18 februarie la Geneva, nu a produs progrese semnificative, în afara unor schimburi de prizonieri și discuții privind mecanismele de verificare a unui eventual armistițiu. Puncte de blocaj: Donbasul și refuzul Kievului Una dintre principalele divergențe rămâne statutul regiunii Donbas. Rusia insistă ca Ucraina să cedeze integral acest teritoriu, inclusiv zone aflate încă sub control ucrainean. Președintele Volodimir Zelenski respinge această condiție și susține că o eventuală decizie de cedare ar trebui validată prin referendum. Însă Zelenski consideră că populația ar respinge o astfel de măsură.

Trump anunță „șanse bune” pentru un acord cu Iranul, în timp ce amenință cu distrugeri masive
Internațional

Trump anunță „șanse bune” pentru un acord cu Iranul, în timp ce amenință cu distrugeri masive

Președintele american Donald Trump a declarat duminică, într-un interviu acordat postului Fox News, că există „șanse bune” pentru încheierea unui acord cu Iranul chiar în ziua în care expiră ultimatumul adresat Teheranului privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În același timp, Trump a amenințat Iranul cu distrugeri masive. Trump: „Negocieri se desfășoară chiar acum” Liderul de la Casa Albă a sugerat că dialogul diplomatic este în curs și ar putea produce un rezultat rapid. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Cred că există şanse bune de a ajunge mâine la un acord. Negocieri se desfăşoară chiar acum”, a susţinut Trump în interviul acordat unui jurnalist al postului Fox News. Totuși, tonul său a rămas extrem de dur, reluând amenințările la adresa Iranului: „Veţi vedea poduri şi centrale electrice prăbuşindu-se în toată ţara. Mă gândesc să arunc totul în aer şi să pun mâna pe petrolul iranian", a declarat Trump. Mesaj incendiar pe Truth Social: amenințări și insulte Anterior, în aceeași zi, Trump a publicat un mesaj agresiv pe platforma sa, Truth Social, în care a lansat noi amenințări directe la adresa Iranului. „Marţi va fi în Iran Ziua Centralelor Electrice şi Ziua Podurilor, toate într-una singură. Nimic nu se va compara cu asta!!! Deschideţi Nenorocita de Strâmtoare, ticăloşi nebuni, sau veţi ajunge în Iad - VEŢI VEDEA! Slavă lui Allah”. Ultimatumuri repetate și negocieri contestate De-a lungul ultimelor săptămâni, Trump a emis mai multe ultimatumuri către Iran, ulterior amânate. Casa Albă a justificat aceste amânări prin existența unor negocieri în desfășurare, însă Teheranul a negat constant aceste discuții. Cel mai recent ultimatum expiră pe 6 aprilie, crescând presiunea asupra ambelor părți. Reacția Iranului: amenințări cu închiderea Strâmtorii Ormuz După unul dintre aceste ultimatumuri, Iranul a transmis că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru toate navele, cu excepția celor asociate „inamicilor Iranului”. Totodată, autoritățile iraniene au avertizat că, în cazul în care SUA își pun în aplicare amenințările, consecințele vor fi severe. Strâmtoarea Ormuz ar putea fi închisă complet. Instalațiile energetice regionale ar putea fi atacate Interesele economice americane din regiune vor deveni ținte legitime. Infrastructuri vitale, inclusiv uzinele de desalinizare, ar putea fi lovite. În continuarea, situația din jurul Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol, rămâne extrem de tensionată, iar declarațiile contradictorii și amenințările reciproce nu fac decât să amplifice riscul unui conflict major în regiune.

Atacuri iraniene asupra statelor din Golf: instalații energetice avariate în Emirate, Bahrain și Kuweit
Internațional

Atacuri iraniene asupra statelor din Golf: instalații energetice avariate în Emirate, Bahrain și Kuweit

O nouă serie de atacuri atribuite Iranului a vizat, duminică, mai multe state din Golf, provocând avarii semnificative infrastructurii energetice din Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Kuweit. Potrivit surselor locale, au fost afectate uzine petrochimice, instalații de desalinizare a apei și chiar un complex ministerial. Atacuri zilnice cu drone și rachete Monarhiile din Golf se confruntă cu atacuri aproape zilnice cu drone și rachete de la începutul conflictului izbucnit pe 28 februarie, între Israel și Statele Unite, pe de o parte, și Iran, de cealaltă. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport Teheranul acuză aceste state că permit forțelor americane să lanseze operațiuni militare de pe teritoriile lor, acuzații respinse ferm de guvernele din regiune. Incendiu la un rezervor petrolier în Bahrain În Bahrain, un atac cu drone a provocat un incendiu la un rezervor aparținând companiei petroliere de stat Bapco. Flăcările au fost stinse ulterior, iar autoritățile au precizat că nu există victime. Evaluarea pagubelor este în curs, conform unui comunicat oficial al companiei. Abu Dhabi: incendii la uzina Borouge după interceptarea atacurilor În Emiratele Arabe Unite, autoritățile din Abu Dhabi au intervenit pentru stingerea incendiilor izbucnite la uzina petrochimică Borouge. Incidentele au fost cauzate de căderea unor resturi rezultate în urma interceptării unor atacuri aeriene. Operațiunile industriale au fost suspendate temporar pentru evaluarea daunelor. Și în acest caz, nu au fost raportate victime. Anterior, Ministerul Apărării din Emirate confirmase atacuri cu rachete și drone provenite din Iran. Kuweit: infrastructură energetică și guvernamentală afectată Kuweitul a raportat „pagube semnificative” în urma atacurilor, inclusiv la două centrale electrice și instalații de desalinizare a apei, precum și la un complex ministerial din capitală. O dronă considerată „ostilă” a avariat o clădire guvernamentală, determinând autoritățile să suspende activitatea la fața locului. Angajații publici au fost trimiși să lucreze de la distanță. Potrivit Ministerului Electricității, două unități de producție a energiei au fost oprite, însă nu s-au înregistrat victime. Iranul susține că vizează obiective militare și industriale Armata iraniană a declarat, prin intermediul agenției oficiale Irna, că atacurile au vizat obiective militare din Kuweit și industria aluminiului din Emirate. Teheranul susține că aceste facilități sunt utilizate pentru producerea de componente destinate echipamentelor militare americane, inclusiv aeronave, rachete și vehicule blindate. Infrastructura civilă, afectată și în Iran Escaladarea conflictului are consecințe și pe teritoriul iranian. Sâmbătă, cinci persoane au fost ucise în urma unor atacuri israeliano-americane asupra unui sit petrochimic din provincia Khuzestan, în sud-vestul Iranului, potrivit unui oficial de rang înalt.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră