joi 16 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5830 articole
Internațional

Angajamentul SUA față de NATO, incert. Rusia ar putea testa articolul 5, avertizează experții

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a refuzat marți să reafirme sprijinul ferm al Statelor Unite pentru apărarea colectivă a NATO. Oficialul a indicat că o decizie finală în acest sens îi revine președintelui Donald Trump. Experții avertizează că în aceste condiții, Rusia ar putea testa articolul 5. Războiul din Iran divergențe SUA-Europa Declarațiile vin după ce aliații europeni nu au susținut poziția Washingtonului în conflictul cu Iranul, fapt care a generat nemulțumiri la nivelul administrației americane. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie În acest climat, orice semnal privind o eventuală retragere a sprijinului american din mecanismul de apărare colectivă riscă să afecteze grav coeziunea Alianței. Articolul 5 al NATO, în centrul îngrijorărilor experților Experții în securitate avertizează că astfel de poziții ar putea avea consecințe majore asupra stabilității regionale. În special, există temeri că Rusia ar putea testa disponibilitatea statelor membre de a respecta articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede apărarea colectivă în cazul unui atac. Chiar și fără o retragere formală a SUA din NATO, proces care ar necesita aprobarea Congresului, astfel de declarații pot slăbi încrederea între aliați. Pete Hegseth: „Decizia va aparține președintelui” Întrebat direct de Reuters dacă SUA își mențin angajamentul față de apărarea colectivă a NATO, Pete Hegseth a oferit un răspuns prudent: „În ceea ce priveşte NATO, aceasta este o decizie care îi va reveni preşedintelui”. Donald Trump: „Nu trebuie să fim prezenți pentru NATO” Poziția exprimată de secretarul Apărării vine în continuarea declarațiilor făcute anterior de Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării rolul SUA în cadrul Alianței. „Nu trebuie să fim prezenți pentru NATO. Nu prea este vorba despre o alianţă dacă există ţări care nu sunt dispuse să te sprijine atunci când ai nevoie de ele”. Pete Hegseth a explicat această poziție: „El (preşedintele SUA) pur şi simplu evidenţiază asta şi, în definitiv, va fi decizia sa”.

Hegseth nu reafirmă sprijinul SUA pentru NATO (sursa: Facebook/Pete Hegseth)
Golful Mexic, foraje fără restricțiile de mediu (sursa: Pexels/Elianne Dipp)
Internațional

SUA acordă derogare de la restricțiile de mediu pentru forajele petroliere din Golful Mexic

O comisie federală americană, supranumită „echipa lui Dumnezeu”, a votat în unanimitate pentru exceptarea activităților de foraj petrolier și de gaze din Golful Mexic de la anumite restricții de mediu. Decizia aparține Comisia pentru Speciile Periclitate din SUA, singura instituție care poate acorda derogări de la Legea Speciilor Periclitate, adoptată în timpul administrației Richard Nixon. Cine sunt membrii comisiei și cum a fost luată decizia Din comisie fac parte oficiali de rang înalt ai administrației americane, inclusiv: Doug Burgum, Brook Rollins, Dan Driscoll, Lee Zeldin, Neil Jacobs, Pierre Yared. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie Membrii comisiei au susținut că votul a fost determinat de solicitarea venită din partea secretarului Apărării, Pete Hegseth. Argumentul securității naționale: impactul războiului asupra pieței energiei Președintele comisiei, Doug Burgum, a justificat decizia prin contextul geopolitic actual și efectele războiului cu Iranul asupra pieței globale a petrolului. „Evenimentele în curs au arătat ce impact poate avea scoaterea din circuit a surselor majore de energie”, a spus acesta. La rândul său, Pete Hegseth a susținut ferm necesitatea derogării: „Nu putem permite ca propriile noastre reguli să ne slăbească poziţia şi să îi întărească pe cei care vor să ne facă rău. Deci din aceste motive, exceptarea de la Legea Speciilor Periclitate în Golf nu este doar o idee bună, este o chestiune critică pentru securitatea naţională”. O premieră legislativă Legea permite acordarea unor astfel de derogări dacă secretarul Apărării le consideră necesare pentru securitatea națională. Cu toate acestea, această prevedere nu a mai fost utilizată până acum. Decizia marchează astfel un precedent important în modul în care sunt echilibrate interesele de securitate și protecția mediului. Specii în pericol: cazul balenei lui Rice Una dintre cele mai vulnerabile specii din Golful Mexic este balena lui Rice, considerată una dintre cele mai rare din lume. Potrivit unei analize federale recente, impactul cu navele implicate în activitățile petroliere ar putea amenința supraviețuirea acestor cetacee, al căror număr este estimat la mai puțin de 100 de exemplare. Reacția ecologiștilor: „o acțiune imorală și ilegală” Mai multe organizații de mediu au anunțat că vor contesta decizia în instanță. Brett Hartl, director pentru probleme guvernamentale al Centrului pentru Diversitate Biologică, a reacționat dur: „Această acţiune imorală a acoliţilor lui Pete Hegseth şi ai lui Trump este pe cât de oribilă, pe atât de ilegală şi o vom răsturna în instanţă”. Industria petrolieră: „proiecte de importanță națională nu trebuie blocate” Reprezentanții industriei petroliere și de gaze susțin că activitățile din Golful Mexic rămân reglementate de alte legi federale, inclusiv cele privind protecția mamiferelor marine și mediul. Erik Milito, președintele Asociației Naționale a Industriilor Oceanice, a declarat: „Decizia de astăzi reflectă faptul că aceste protecţii robuste sunt în vigoare, iar procesele în serie intentate de grupuri de activişti împotriva unei industrii legale, bine reglementate nu trebuie lăsate să obstrucţioneze la nesfârşit proiecte de importanţă naţională evidentă”.

Trump amenință Europa cu retragerea sprijinului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință că nu va mai sprijini Europa în criza din Ormuz: Luați-vă singuri petrolul!

Președintele american Donald Trump a lansat un avertisment dur la adresa aliaților europeni, sugerând că Statele Unite nu vor mai interveni pentru a-i sprijini în crizele energetice sau de securitate. Critici directe la adresa Regatului Unit și Franței Donald Trump a acuzat în mod explicit Regatul Unit și Franța că nu au sprijinit suficient SUA și Israelul în conflictul recent cu Iranul, care a destabilizat piețele globale și a afectat fluxurile de energie. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Potrivit liderului american, lipsa implicării acestor state a contribuit indirect la situația actuală din regiune. „Luați-vă singuri petrolul!” Într-o postare pe platforma Truth Social, Trump a transmis un mesaj extrem de direct și provocator: „Toate acele ţări care nu pot obţine kerosen din cauza Strâmtorii Ormuz, ca Regatul Unit, care a refuzat să se implice în decapitarea Iranului, am o sugestie pentru voi: nr. 1, cumpăraţi de la SUA, avem destul, şi n 2, faceţi-vă curaj cu întârziere, mergeţi în strâmtoare şi apoi pur şi simplu LUAŢI-O” Trump a continuat în același registru, criticând dependența aliaților de sprijinul american: „Va trebui să învăţaţi să luptaţi pentru voi înşivă, SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute, la fel cum nici voi nu aţi fost pentru noi. Iranul a fost în mare parte decimat. Partea grea a trecut. Luaţi-vă singuri petrolul!” Blocajul din Strâmtoarea Ormuz Tensiunile au escaladat după ce Iranul a restricționat practic traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol. Această situație a generat perturbări majore pe piețele energetice și a provocat o creștere a prețurilor la energie. În continuarea există o mare incertitudine în aprovizionarea globală. Noi reproșuri la adresa Franței Donald Trump a criticat și Franța pentru o decizie militară concretă, susținând că Parisul nu a permis avioanelor care transportau provizii militare către Israel să survoleze teritoriul său. Acest episod a fost invocat ca un exemplu suplimentar al lipsei de sprijin din partea aliaților europeni.

Szijjártó și Lavrov negociază sancțiunile UE (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Cum sprijină Ungaria interesele Rusiei în UE: convorbire între Szijjártó Péter și Serghei Lavrov

O nouă înregistrare audio apărută în spațiul public aduce în prim-plan o conversație între ministrul ungar de externe, Szijjártó Péter, și omologul său rus, Serghei Lavrov. Oficialul ungar ar fi promis sprijin pentru eliminarea unei persoane de pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Este vorba despre Gulbahor Ismailova, sora oligarhului rus Aliser Uszmanov, care a fost ulterior eliminată de pe lista sancțiunilor în martie 2025. Stenograma conversației Conversația dintre Szijjártó Péter și Serghei Lavrov, a avut loc pe 30 august 2024. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Szijjártó: Bună, Serghei, sunt Peter! Lavorv: Peter, unde te afli? Szijjártó: Am aterizat deja la Budapesta, acum o oră. Lavorv: Ai fost astăzi pe toate prima paginile presei ruse. Szijjártó: Am făcut ceva greșit? Lavorv: Nu. Spuneau că lupți pentru interesele țării tale. Szijjártó: Oh, dar asta e frumos Lavrov: Chiar frumos. Szijjártó: Și corect! Lavrov: Da, exact, corect. Te sun din cauza lui Aliser. M-a rugat să-ți reamintesc că vei face ceva în privința surorii lui. Szijjártó: Doamnă Ismailova? Lavrov: Da. Szijjártó: Da, desigur. Uite ce o să facem: împreună cu slovacii vom depune o propunere către Uniunea Europeană pentru eliminarea doamnei de pe lista de sancțiuni. Propunerea va fi depusă săptămâna viitoare și, având în vedere că în curând începe noul ciclu de revizuire, subiectul va fi pus pe ordinea de zi și vom face tot posibilul pentru ca doamna să fie eliminată de pe listă.” Lavrov: Mulțumesc foarte mult. Am fi încântați. Este foarte îngrijorat pentru sora sa. Aliser Uszmanov, prietenul lui Putin Aliser Uszmanov este unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia și se află sub sancțiuni europene încă din februarie 2022. Uniunea Europeană îl consideră apropiat de Kremlin și îl descrie drept „unul dintre oligarhii preferați ai lui Vladimir Putin”, care „îi face jocurile și îi rezolvă problemele de afaceri”. Sora acestuia, Gulbahor Ismailova a fost inclusă pe lista sancțiunilor în aprilie 2022, deoarece o parte din averea fratelui său era trecută pe numele ei. În martie 2025, Gulbahor Ismailova a fost eliminată de pe lista de sancțiuni a UE. Szijjártó Péter, „la dispoziția” lui Lavrov În continuarea discuției cu Szijjártó, Lavrov își exprimă aprecierea pentru sprijin, iar conversația alunecă spre critici la adresa Uniunii Europene și a lui Josep Borrell. Lavrov îl numește „o dezamăgire”, în timp ce Szijjártó îl ironizează: „Este Biden-ul Europei.” La finalul apelului, ministrul ungar adaugă: „Sunt întotdeauna la dispoziția dumneavoastră.” Reacția lui Szijjártó Péter După apariția înregistrării, Szijjártó Péter a reacționat pe Facebook, minimalizând impactul dezvăluirii: „Cei care ne ascultă au făcut din nou niște «descoperiri» uriașe: au demonstrat că spun același lucru în public ca și la telefon... Frumoasă treabă” Oficialul ungar a reiterat poziția sa critică față de sancțiuni: „De patru ani spunem: politica de sancțiuni este un eșec, provoacă mai multe daune Uniunii Europene decât Rusiei! De asemenea, am clarificat de nenumărate ori că nu vom permite niciodată sancționarea unor persoane sau companii care sunt importante pentru securitatea energetică a Ungariei sau pentru atingerea păcii, și nici a celor pentru care nu există, pur și simplu, niciun motiv real să fie pe lista de sancțiuni. Și vom continua să susținem această poziție și în viitor.” Contacte frecvente între Budapesta și Moscova Potrivit unei investigații publicate de VSquare, această convorbire ar fi doar una dintre numeroasele discuții purtate între cei doi oficiali în perioada 2023–2025. Publicația susține că în cadrul acestor apeluri ar fi fost discutate inclusiv informații interne din Ungaria și din instituțiile europene, de interes pentru Kremlin. Presa internațională: acuzații privind relațiile cu Moscova Pe 21 martie, The Washington Post a relatat că guvernul condus de Viktor Orbán ar fi menținut relații apropiate cu Moscova pe durata războiului din Ucraina. Potrivit articolului, Szijjártó ar fi folosit pauzele întâlnirilor cu oficialii europeni pentru a-l informa pe Serghei Lavrov. Ministrul ungar a respins acuzațiile, calificând materialul drept „o prostie”. Scandalul Panyi Szabolcs și suspiciuni de spionaj Un alt episod tensionat a avut loc pe 23 martie, când a fost publicată o înregistrare potrivit căreia jurnalistul de investigație Panyi Szabolcs ar fi furnizat numărul de telefon al lui Szijjártó unei agenții de informații europene. În urma acestor dezvăluiri, guvernul ungar a depus plângere pentru suspiciuni de spionaj, susținând că jurnalistul ar fi putut divulga informații sensibile. Panyi Szabolcs a respins acuzațiile, afirmând că nu a desfășurat activități de spionaj și și-a exercitat profesia respectând regulile jurnalismului de investigație și protecția surselor. Reacția Uniunii Europene În contextul suspiciunilor privind posibile scurgeri de informații către Rusia, Uniunea Europeană a decis să excludă Ungaria de la anumite reuniuni. De asemenea, Comisia Europeană a solicitat explicații oficiale din partea guvernului de la Budapesta.

Trupele speciale americane, în Orientul Mijlociu (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

Trump a trimis elitele forțelor speciale în Orientul Mijlociu, lipsește doar ordinul de atac

Sute de membri ai forțelor de operațiuni speciale ale Statele Unite au fost trimiși în Orientul Mijlociu. Potrivit presei americane, această desfășurare extinde opțiunile strategice ale președintelui Donald Trump în contextul conflictului regional. Unități de elită implicate: Rangers și Navy SEALs Operațiunea include trupe de elită precum Army Rangers și Navy SEALs, considerate printre cele mai bine pregătite unități ale armatei americane, potrivit CBS News. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Acestea se alătură contingentelor deja existente, formate din mii de pușcași marini și parașutiști dislocați în zonă. Posibile misiuni strategice în regiune Sursele militare indică faptul că noile forțe ar putea fi utilizate pentru misiuni sensibile, inclusiv redeschiderea Strâmtoarea Ormuz, controlul infrastructurii petroliere de pe insula Kharg sau securizarea materialelor nucleare.  Speculațiile privind o posibilă ofensivă terestră americană împotriva Iranului s-au intensificat în ultimele zile. În paralel, Donald Trump a cerut public Teheranului să revină la negocieri, avertizând că, în lipsa unui acord, conflictul ar putea escalada rapid.  

UE comemorează masacrul de la Bucea (sursa: X/Kaja Kallas)
Internațional

Patru ani de la masacrul de la Bucea: Kallas și miniștri de Externe din UE, în Ucraina

Mai mulți miniștri de externe din state membre ale Uniunii Europene, alături de Kaja Kallas, au ajuns la Kiev pentru a aduce un omagiu victimelor civile ale masacrului de la Bucea, comis de armata rusă în primele zile ale invaziei. Vizita marchează solidaritatea europeană cu Ucraina și reafirmarea sprijinului politic și diplomatic. Vizita oficialilor europeni, confirmată de autoritățile ucrainene Prezența delegației europene a fost anunțată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, care i-a întâmpinat pe oficiali la Kiev. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Acesta a publicat imagini cu sosirea demnitarilor, printre care Johann Wadephul și Antonio Tajani, fără a preciza numărul total al participanților sau lista completă a țărilor reprezentate. Polonia și România, prezente la reuniune Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, și-a confirmat participarea, publicând o fotografie în care apare alături de omologi europeni, inclusiv Oana Țoiu. Oficialul polonez a anunțat și organizarea unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe la Kiev, subliniind importanța momentului. Mesaj ferm: Rusia trebuie să răspundă pentru crimele comise Într-un mesaj public, Andrii Sibiga a evocat imaginile șocante care au făcut înconjurul lumii după descoperirea atrocităților din Bucea, cerând ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru crimele de război. Oficialul ucrainean a subliniat că eliberarea localității a marcat un punct de cotitură în contraofensiva ucraineană și începutul recuceririi regiunii din jurul capitalei, reafirmând încrederea că Ucraina poate câștiga acest conflict.

Spațiul inedit în care se reunește ce a mai rămas din conducerea Iranului, de teama Israelului Foto: X/Twitter Tarikh Eran
Internațional

Spațiul inedit în care se reunește ce a mai rămas din conducerea Iranului, de teama Israelului

Spațiul inedit în care se reunește ce a mai rămas din conducerea Iranului, de teama Israelului: piscina olimpică a complexului sportiv Shiroodi din Teheran. Recent, de aici a transmis un mesaj video președintele Iranului, Masoud Pezeshkian. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Complexul Sportiv Shahid Shiroudi (fostul Stadion Amjadieh) este o instalație sportivă istorică din centrul Teheranului, situată pe Bulevardul Shahid Mofatteh. Este renumit pentru facilitățile sale de înot, inclusiv piscine interioare și exterioare, alături de un stadion de fotbal și alte facilități sportive. Planurile sale au fost începute în 1934 de către arhitectul francez Maxime Siroux, iar în 1942 a fost inaugurat.  Spațiul inedit în care se reunește ce a mai rămas din conducerea Iranului, de teama Israelului Imaginile cu reuniunea conducerii Iranului au fost prezentate de presa oficială din această țară, dar după ce rețelele de iranieni din Diasporau au identificat locul reuniunii, ele au devenit virale. Comentatorii au notat că fețele de masă sunt aranjate în grabă și participanții au primit câte o sticlă mică de apă. Lista liderilor iranieni uciși în atacurile aviației israeliene, de la începutul acestui conflict militar, este uriașă. Ea îi include pe: Ayatollahul Ali Khamenei, Mohammad Pakpour - șef al Gărzilor Revoluționare, Alireza Tangsiri - șeful forțelor navale ale Gărzii Revoluționare, Aziz Nasirzadeh - ministrul Apărării, Mohammad Mousavi - șeful statului major al Armatei, Esmaeil Khatib - șeful ministerului Securității sau Ali Larijani - șeful consiliului securității naționale.  Printre supraviețuitorii notabili se numără președintele Masoud Pezeshkian, ministrul de externe Abbas Araghchi și președintele parlamentului Mohammad Bagher Ghalibaf — ultimii doi ar fi fost cruțați în urma petițiilor pakistaneze adresate Washingtonului, deoarece „nu ar mai fi nimeni cu care să vorbească” despre un posibil acord.

Israel, pedeapsa cu moartea pentru teroriști (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Pedeapsa cu moartea pentru teroriști devine lege în Israel: actul normativ vizează palestinienii

Parlamentul israelian, Knesset, a adoptat luni seară o lege controversată care introduce „pedeapsa cu moartea pentru teroriști”, un act normativ criticat pentru caracterul său discriminatoriu, în special față de palestinieni. Legea a fost adoptată în a treia lectură cu 62 de voturi „pentru” și 48 „împotrivă”, fiind susținută inclusiv de premierul Benjamin Netanyahu. Ce prevede noua lege adoptată de Knesset Textul legislativ stabilește că orice persoană care „cauzează intenționat moartea alteia în scopul de a aduce atingere unui cetățean sau rezident israelian, cu intenția de a pune capăt existenței Statului Israel” poate fi condamnată la moarte sau la închisoare pe viață. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii În cazul palestinienilor din Cisiordania, legea introduce o prevedere suplimentară: pedeapsa cu moartea devine sancțiunea implicită dacă fapta este calificată drept act de terorism de către justiția militară israeliană. Reacții dure: ONG-urile contestă legea la Curtea Supremă La doar câteva minute după adoptarea legii, Asociația pentru Drepturile Civile în Israel (ACRI) a anunțat că a depus un recurs la Curtea Supremă. Organizația susține că legea este „neconstituțională, discriminatorie prin natură și, pentru palestinienii din Cisiordania, adoptată fără bază juridică”. Critici similare au fost formulate anterior și de Amnesty International, care a avertizat că legea ar putea extinde aplicarea pedepsei capitale într-un mod discriminatoriu împotriva palestinienilor. Sisteme diferite de justiție în Cisiordania Israel ocupă Cisiordania din 1967, iar în acest teritoriu există un sistem juridic dual. Palestinienii sunt judecați de tribunale militare israeliene. Coloniștii israelieni sunt judecați de tribunale civile. Noua lege ar accentua aceste diferențe, prin introducerea pedepsei cu moartea ca sancțiune standard în anumite cazuri pentru palestinieni. Potrivit actului normativ, pedeapsa capitală ar urma să fie aplicată în termen de 90 de zile de la condamnarea definitivă, cu posibilitatea unei amânări de până la 180 de zile. Pedeapsa cu moartea în Israel: rar aplicată Deși pedeapsa cu moartea există în legislația israeliană, aceasta a fost aplicată doar de două ori. În 1948, pentru un militar acuzat de înaltă trădare și în 1962, când criminalul nazist Adolf Eichmann a fost executat.

Iranul lansează încă o rachetă spre Turcia (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Iranul lansează încă o rachetă spre Turcia: sistemele NATO au intervenit în estul Mediteranei

Ministerul turc al Apărării a anunțat luni că o rachetă balistică lansată din Iran a fost doborâtă de sistemele de apărare aeriană ale NATO, după ce a pătruns în spațiul aerian al Turcia. Este al patrulea incident de acest tip înregistrat în ultima lună, pe fondul conflictului declanșat de Statele Unite ale Americii și Israel împotriva Iran. Sistemele NATO au intervenit în estul Mediteranei Potrivit comunicatului oficial, racheta a fost interceptată de sistemele de apărare antirachetă ale NATO desfășurate în estul Mediteranei, înainte de a produce pagube. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Autoritățile turce nu au precizat regiunea exactă în care a avut loc interceptarea și nici ținta vizată de rachetă. Confirmarea a venit și din partea purtătoarei de cuvânt a NATO, Allison Hart, care a subliniat că Alianța este pregătită să răspundă unor astfel de amenințări și să își apere toți aliații. Al patrulea incident în ultima lună Incidentul de luni se înscrie într-o serie de episoade similare. Pe 4 martie, o rachetă iraniană a fost interceptată deasupra provinciei Hatay, iar resturi au căzut în apropierea bazei aeriene Incirlik Air Base. Pe 9 martie, o altă rachetă a fost doborâtă, fragmentele ajungând lângă orașul Gaziantep. Pe 13 martie, sirenele de raid aerian au fost activate în Adana, iar pe cer au fost observate obiecte luminoase. Tensiuni între Ankara și Teheran După aceste incidente, Turcia a protestat ferm, însă Iran a negat că ar fi lansat rachete către teritoriul turc, promițând o anchetă. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că omologul său iranian, Abbas Araqchi, a dat asigurări că Teheranul nu se află în spatele acestor atacuri. Oficialul turc a subliniat însă existența unei „discrepanțe între declarațiile Iranului și realitatea din teren”, ceea ce menține tensiunile diplomatice ridicate în regiune.

Polonia plafonează prețurile la carburanți (sursa: Facebook/Miłosz Motyka)
Internațional

Carburanți mai ieftini în Polonia: guvernul impune plafonări și scade taxele

Polonia introduce, începând de marți, un sistem de plafonare a prețurilor la carburanți, stabilind tarife maxime pentru benzină și motorină, în contextul creșterii costurilor energetice. Măsura face parte dintr-un pachet mai amplu anunțat de premierul Donald Tusk, menit să reducă presiunea asupra populației și economiei. Prețuri maxime stabilite pentru benzină și motorină Potrivit Ministerului Energiei, autoritățile vor introduce prețuri maxime zilnice pentru principalele tipuri de combustibili: Citește și: Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina benzină fără plumb 95: 6,16 zloți/litru (aprox. 1,65 dolari) motorină: 7,60 zloți/litru (aprox. 1,91 dolari) benzină premium: 6,76 zloți/litru (aprox. 1,70 dolari) Prețurile vor fi actualizate zilnic, în funcție de evoluțiile pieței. TVA redus și accize la minimul permis Pe lângă plafonarea prețurilor, guvernul de la Varșovia va reduce taxele aplicate carburanților: TVA scade de la 23% la 8% accizele vor fi reduse la nivelul minim permis de reglementările UE Potrivit lui Donald Tusk, aceste măsuri ar putea duce la o scădere de aproximativ 1,2 zloți/litru pentru toate tipurile de combustibili. Măsuri pe fondul crizei energetice generate de conflict Deciziile vin în contextul creșterii accelerate a prețurilor la energie, influențată de tensiunile internaționale și de conflictul din Iran. Autoritățile poloneze încearcă astfel să limiteze efectele în lanț asupra economiei și asupra costului vieții. Taxă excepțională pentru companiile petroliere Guvernul analizează și introducerea unei taxe suplimentare pe profiturile companiilor din sectorul petrolier. Măsura ar viza redistribuirea câștigurilor obținute în contextul creșterii prețurilor și ar putea contribui la susținerea bugetului. Costuri bugetare semnificative pentru reducerea taxelor Ministrul de Finanțe, Andrzej Domański, a estimat impactul bugetar al măsurilor: reducerea TVA: aproximativ 900 milioane zloți/lună reducerea accizelor: aproximativ 700 milioane zloți/lună În total, efortul bugetar depășește 1,6 miliarde de zloți lunar.

Ucraina, companii private în apărarea antiaeriană (sursa: mod.gov.ua)
Internațional

Ucraina își regândește apărarea: drone rusești doborâte cu ajutorul companiilor private

Ucraina accelerează dezvoltarea capacităților de apărare antiaeriană prin implicarea directă a companiilor private. Prima unitate formată în cadrul acestui program a intrat deja în misiuni de luptă, potrivit anunțului făcut de ministrul apărării, Mihailo Fedorov. Alte 13 companii sunt în proces de formare a unor unități similare, într-un efort de extindere rapidă a sistemului de apărare împotriva atacurilor aeriene ruse. Drone rusești Shahed și Zala, doborâte în regiunea Harkov Potrivit oficialului ucrainean, noile unități au început deja să producă rezultate pe teren. În regiunea Harkov, mai multe drone rusești au fost interceptate, inclusiv modele Shahed și Zala. Anunțul a fost făcut prin intermediul platformei Telegram, unde ministrul a subliniat eficiența noilor structuri. Companiile private, integrate în sistemul de apărare Programul a fost lansat anul trecut, când autoritățile ucrainene au permis companiilor din sectoare strategice — energie, transport și comunicații — să achiziționeze și să utilizeze echipamente de apărare antiaeriană. Scopul este creșterea capacității de reacție în fața atacurilor aeriene frecvente ale Rusiei, fără a suprasolicita unitățile militare aflate pe linia frontului. Unități în diferite stadii: de la instruire la luptă Potrivit lui Mihailo Fedorov, unitățile implicate în program se află în diverse etape. Unele participă deja la misiuni de luptă, altele sunt încă în faza de instruire. Autoritățile nu au făcut publice numele companiilor implicate. O soluție „sistemică” pentru extinderea apărării antiaeriene Ministrul ucrainean a descris inițiativa drept o soluție strategică: „Aceasta este o soluție la nivel sistemic ce permite expansiunea rapidă a capacităților de apărare antiaeriană fără a plasa o povară suplimentară asupra unităților de pe linia frontului.” Modelul propus ar putea deveni un precedent pentru integrarea sectorului privat în arhitectura de securitate națională. Atacuri masive cu drone: sute lansate zilnic Rusia continuă să folosească intens drone de luptă pentru a viza infrastructura energetică și industrială a Ucrainei. Potrivit datelor furnizate de armata ucraineană: 164 de drone au fost lansate într-o singură noapte (duminică) 150 dintre acestea au fost interceptate de apărarea antiaeriană Majoritatea atacurilor sunt realizate cu drone de tip Shahed, utilizate frecvent în raiduri asupra orașelor și infrastructurii critice.

Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina Foto: X
Internațional

Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina

Președintele Ucrainei, Vladimir Zlensky, îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, Armin Papperger, după ce acesta a ironizat Ucraina și a susținut că casnicele ucrainence produsc acasă drone cu printere 3D. „Acestea sunt gospodine ucrainene. Au imprimante 3D în bucătărie și produc piese pentru drone. Aceasta nu este inovație”, a spus Papperger, acum câteva zile, pentru The Atlantic. Citește și: ANALIZĂ Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier Declarația sa a fost interpretată ca fiind menită să minimizeze ecosistemul descentralizat de producție a dronelor din Ucraina.  Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina Când Papperger a comparat marii producători ucraineni de drone cu „gospodinele” care lucrează cu imprimante 3D în bucătăriile lor, el a sugerat că producția lor este mai degrabă un hobby sau o bricolaj improvizat decât o inovație industrială serioasă. El a respins acest model ca fiind nefiind o inovație și a sugerat că progresul real vine de la companii mari, tradiționale, de apărare, precum Rheinmetall, mai degrabă decât de la producția la scară mică, la nivel local. Însă, după o largă dezbatere furioasă în Ucraina, Zelensky i-a dat replica. „Dacă fiecare gospodină ucraineană poate produce drone, atunci oricare dintre ele ar putea deveni CEO al Rheinmetall”, a spus președintele Ucrainei.  Rheinmetall și-a cerut scuze după declarația lui Papperger. „Avem cel mai mare respect pentru eforturile imense ale poporului ucrainean de a se apăra împotriva atacului rusesc (...) Fiecare femeie și fiecare bărbat din Ucraina aduce o contribuție incomensurabilă. Este meritul special al Ucrainei faptul că luptă extrem de eficient chiar și cu resurse limitate. Forța inovatoare și spiritul de luptă al poporului ucrainean sunt o inspirație pentru noi. Suntem recunoscători că putem sprijini Ucraina cu resursele de care dispunem”, a scris Rheinmetall pe X.  Armin Papperger are 63 de ani, lucrează din 1990 la Rheinmetall, iar din 2013 conduce compania. Vânzările grupului Rheinmetall au crescut de la aproximativ 5-6 miliarde de euro anual la începutul anilor 2010 la aproximativ 9,9 miliarde de euro în 2025, compania îndreptându-se spre peste 14 miliarde de euro în 2026, ceea ce implică o aproape dublare (sau mai mult) a vânzărilor într-o perioadă foarte scurtă. Profitul operațional de bază a crescut la aproximativ 1,8 miliarde de euro în 2025, cu o marjă operațională de aproximativ 18-19%, iar compania vizează o marjă de 20% din vânzările de 40-50 de miliarde de euro până în 2030. Papperger a împins Rheinmetall dincolo de baza sa tradițională de tancuri și artilerie, către drone, război electronic, apărare aeriană și componente spațiale, poziționând-o ca un „ghișeu unic” pentru nevoile de apărare europene.  

Australia scade acciza la combustibil cu 50% (sursa: Pexels/Fatih Üstünsoy)
Internațional

Acciza la combustibil scade cu 50% și unele taxe de drum se reduc temporar. În Australia

Australia va reduce temporar accizele la combustibili pentru a limita impactul economic al conflictului din Iran asupra prețurilor la energie. Măsura, valabilă inițial trei luni, ar putea duce la o ieftinire a benzinei și motorinei cu aproximativ 0,26 dolari australieni pe litru, fiind completată de eliminarea taxei rutiere pentru vehiculele grele. Sprijin pentru populație și economie Ministrul de Finanțe, Jim Chalmers, a precizat că pachetul de sprijin este estimat la circa 2,55 miliarde de dolari și are ca scop reducerea presiunii asupra gospodăriilor și companiilor. Citește și: ANALIZĂ Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier Autoritățile le-au transmis cetățenilor să nu-și anuleze călătoriile de Paște, în contextul temerilor legate de creșterea costurilor. Plan național pentru securitatea combustibililor Guvernul australian, împreună cu autoritățile locale, a convenit asupra unui plan național de securitate energetică, care include măsuri de protejare a infrastructurii critice și intervenții rapide în caz de criză. Strategia vizează menținerea stabilității economice într-un context global marcat de incertitudine. Vulnerabilitate la crizele globale Australia este considerată expusă la perturbările din lanțurile internaționale de aprovizionare, deoarece importă majoritatea combustibililor și dispune de rezerve limitate. Tensiunile din Orientul Mijlociu și riscurile din zone-cheie precum Strâmtoarea Ormuz pot influența rapid prețurile și disponibilitatea combustibililor pe piața internă.

Trump vrea control asupra petrolului iranian (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump spune deschis că ar vrea să aibă control asupra petrolului iranian (FT)

Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu acordat publicației Financial Times, că și-ar dori ca SUA să preia controlul asupra petrolului iranian, criticând dur vocile din interiorul țării care se opun unei astfel de idei. Liderul de la Casa Albă a susținut că o astfel de acțiune ar putea fi realizată relativ ușor, sugerând că apărarea iraniană este slabă în puncte strategice. Insula Kharg, punct-cheie pentru petrolul Iranului Un eventual control asupra resurselor iraniene ar presupune, cel mai probabil, ocuparea Insulei Kharg, prin care tranzitează aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului. Citește și: ANALIZĂ Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier Experții avertizează însă că o astfel de operațiune ar expune trupele americane unor riscuri majore, inclusiv atacuri directe din partea Iranului. Escaladare militară și mii de ținte vizate Donald Trump a afirmat că SUA au deja mii de ținte identificate în regiune și că un eventual acord ar putea fi încheiat rapid, fără a oferi însă detalii clare despre un posibil armistițiu. În paralel, Washingtonul și-a intensificat prezența militară în Orientul Mijlociu, cu zeci de mii de soldați și desfășurări suplimentare, inclusiv prin Comandamentul Central al Statelor Unite și nave precum USS Tripoli. Strâmtoarea Ormuz și negocierile tensionate Trump a sugerat că Iranul ar putea permite trecerea unor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic vital pentru fluxurile globale de energie. În același timp, lideri iranieni, precum Mohammad Baqer Ghalibaf, acuză SUA că discută public despre negocieri, dar pregătesc în secret o intervenție militară. Opinie publică divizată în SUA În contextul tensiunilor crescute, sondajele arată că peste jumătate dintre americani se opun unei intervenții terestre în Iran. Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să genereze pierderi umane și îngrijorări globale, în timp ce negocierile indirecte dintre Washington și Teheran rămân fragile și incerte.

Israel interzice liturghia la Sfântul Mormânt (sursa: ANSA)
Internațional

Interzicerea în Biserica Sfântului Mormânt a Patriarhului latin, motive de securitate (Netanyahu)

Autoritățile israeliene au interzis accesul în Biserica Sfântului Mormânt pentru Patriarhul latin al Ierusalimului, în ziua celebrării liturghiei de Duminica Floriilor catolice. Decizia a fost justificată de guvernul condus de Benjamin Netanyahu prin motive de securitate. Motive de securitate invocate „Astăzi, dintr-o grijă deosebită pentru securitatea lui, poliţia din Ierusalim l-a împiedicat pe Patriarhul latin, cardinalul Pizzaballa, să celebreze slujba la Biserica Sfântului Mormânt. Citește și: ANALIZĂ Ce speră Grindeanu că se va întâmpla după ce îl lasă pe Bolojan fără funcția de premier Nu a existat absolut nicio intenţie răuvoitoare, doar preocuparea de a-i garanta securitatea”, a transmis pe platforma X biroul lui Netanyahu. Promisiuni pentru Săptămâna Sfântă Autoritățile israeliene susțin că lucrează la un plan care să permită desfășurarea activităților religioase în perioada următoare. „Cu toate acestea, ţinând cont de Săptămâna Sfântă care se deschide pentru creştinii din lume, forţele de securitate elaborează un plan pentru a le permite responsabililor religioşi să se roage (la Sfântul Mormânt) în zilele următoare”, a adăugat aceeași sursă oficială. Reacții dure: „un precedent grav” Pierbattista Pizzaballa și custodele Țării Sfinte, Francesco Ielpo, au fost împiedicați să ajungă la biserică, ceea ce a generat reacții internaționale puternice. Patriarhia Latină a Ierusalimului a transmis: „Pentru prima dată de secole, liderii Bisericii au fost împiedicaţi să celebreze liturghia din Duminica Floriilor în Biserica Sfântului Mormânt”. Instituția a calificat decizia drept un moment fără precedent: „Acest gest constituie un precedent grav şi dovedeşte o lipsă de consideraţie faţă de sensibilitatea a miliarde de persoane din lume care, în această săptămână, îşi îndreaptă privirile spre Ierusalim”. Restricții impuse pe fondul conflictului regional Măsurile vin în contextul tensiunilor generate de ofensiva lansată de Israel și Statele Unite împotriva Iran, începută pe 28 februarie. Autoritățile israeliene au limitat adunările publice, inclusiv în lăcașuri de cult, la aproximativ 50 de persoane. În aceste condiții, tradiționala procesiune de Duminica Floriilor, care pornește de pe Muntele Măslinilor, a fost anulată. Patriarhia a subliniat că reprezentanții Bisericii au respectat restricțiile: „Şefii bisericilor au acţionat cu toată responsabilitatea şi, de la începutul războiului, s-au conformat tuturor restricţiilor impuse”. Poliția israeliană a explicat că decizia a fost determinată de specificul Orașului Sfânt, unde intervenția rapidă a echipelor de urgență este dificilă în cazul unui atac. Reacții internaționale: condamnări din Europa și Orientul Mijlociu Decizia a fost criticată de mai mulți lideri internaționali. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a calificat situația drept: „o ofensă nu doar pentru credincioşi, ci pentru toată comunitatea care recunoaşte libertatea religioasă”. Ministrul de externe italian, Antonio Tajani, a anunțat convocarea ambasadorului Israelului la Roma. Și președintele Franței, Emmanuel Macron, a reacționat ferm: „Decizia poliţiei israeliene, care se adaugă înmulţirii preocupante a încălcărilor statutului Locurilor Sfinte de la Ierusalim”. La rândul său, Ministerul de Externe al Iordania a denunțat o: „încălcare flagrantă a statu quo-ului juridic şi istoric în vigoare”, cerând încetarea restricțiilor privind accesul credincioșilor la lăcașurile de cult. Creștinii din Țara Sfântă, în scădere accentuată Potrivit datelor Patriarhiei Latine din Ierusalim, creștinii reprezentau peste 18% din populația regiunii în 1948, la momentul înființării statului Israel. Astăzi, aceștia mai reprezintă sub 2% din populația Țării Sfinte, majoritatea fiind de confesiune ortodoxă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră