vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5857 articole
Internațional

Scumpirile la carburanți, sub lupa UE: Franța cere verificarea profiturilor rafinăriilor, pentru a preveni abuzurile

Ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, a anunțat că a solicitat Comisiei Europene să analizeze marjele de profit ale rafinăriilor din Europa, în contextul volatilității prețurilor la energie generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Demersul vine pe fondul temerilor privind eventuale abuzuri de preț în lanțul de aprovizionare cu carburanți. Scrisoare oficială către Comisia Europeană Într-un interviu acordat postului de televiziune France 5, oficialul francez a precizat că a transmis o solicitare formală către instituțiile europene. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Potrivit acestuia, scopul este de a verifica dacă există practici nejustificate în stabilirea prețurilor. Ministrul a amintit că autoritățile franceze au efectuat deja controale extinse asupra distribuitorilor de carburanți pentru a preveni creșterile nejustificate de prețuri. "Ceea ce mă interesează este ca astăzi să nu existe abuzuri, şi ne-am asigurat de acest lucru: numai 5% din staţii nu respectau normele, şi am desfăşurat sute de investigaţii". Aceste acțiuni au vizat menținerea unui echilibru între piață și protecția consumatorilor, într-un context de volatilitate accentuată. „Problema rafinăriilor este una europeană” Roland Lescure a subliniat că situația nu poate fi tratată exclusiv la nivel național, ci necesită o abordare coordonată la nivelul Uniunii Europene. "Subiectul rafinăriilor nu este o problemă naţională, ci una europeană". Rezervele strategice de petrol, utilizate „chirurgical” Ministrul a abordat și tema rezervelor strategice de petrol, eliberate în urma deciziei statelor membre ale International Energy Agency. Potrivit acestuia, utilizarea acestor rezerve este atent calibrată, "chirurgicală" și "metodică" având în vedere incertitudinile privind evoluția situației în lunile următoare. "Le vom elibera atunci când vor fi necesităţi punctuale", a afirmat oficialul, adăugând că Franța dispune de suficiente stocuri pentru a face față pe termen scurt. Potrivit acestuia, Franţa "este liniştită", având rezerve pentru trei luni.

Franța cere verificarea profitului rafinăriilor (sursa: Facebook/Roland Lescure)
Germania vrea decizii în UE fără unanimitate (sursa: Facebook/Johann Wadephul)
Internațional

Germania vrea schimbarea regulilor în UE: decizii fără unanimitate și fără drept de veto

Uniunea Europeană ar trebui să renunțe la principiul unanimității care guvernează în prezent majoritatea deciziilor importante, a declarat sâmbătă ministrul german de externe, Johann Wadephul. Declarația vine în contextul unor blocaje repetate în procesul decizional, în special în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei. Disputa cu Ungaria, exemplu al limitelor actualului sistem Oficialul german a făcut referire directă la tensiunile cu Ungaria, care se opune unui credit major destinat Kievului, susținut de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Situația evidențiază dificultățile generate de regula unanimității, care permite unui singur stat să blocheze decizii importante la nivel european. Wadephul: „Ar trebui să abolim principiul unanimității” Ministrul german a pledat pentru o schimbare structurală a mecanismului decizional, astfel încât Uniunea Europeană să poată acționa mai eficient pe scena internațională. ''Ar trebui să abolim principiul unanimităţii în politica externă şi de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim mai capabili de a acţiona internaţional'', a afirmat demnitarul german. Actuala legislatură europeană se încheie odată cu alegerile pentru Parlamentul European din vara anului 2029. Susținerea votului cu majoritate calificată Johann Wadephul a subliniat că sprijină introducerea votului cu majoritate calificată în cadrul Consiliului UE. ''Întreaga experienţă pe care am obţinut-o în ultimele săptămâni cu ajutorul pentru Ucraina şi sancţiunile contra Rusiei indică acest lucru'', a adăugat el. Acest tip de vot presupune îndeplinirea simultană a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre (minimum 15 din cele 27) votează în favoarea unei decizii statele respective reprezintă cel puțin 65% din populația totală a Uniunii Europene Ce înseamnă, în prezent, votul în unanimitate În prezent, Consiliul Uniunii Europene trebuie să adopte în unanimitate deciziile în domenii considerate sensibile de către statele membre. În aceste cazuri, fiecare stat are drept de veto, ceea ce înseamnă că poate bloca adoptarea unei decizii. Totuși, abținerea nu împiedică aprobarea acesteia. Domeniile în care se aplică regula unanimității Principiul unanimității este utilizat în mai multe domenii-cheie, printre care: politica externă și de securitate comună extinderea Uniunii Europene acordarea de noi drepturi cetățenilor UE bugetul și resursele financiare ale Uniunii armonizarea impozitării indirecte anumite măsuri din justiție, afaceri interne și protecție socială Propunerea Germaniei deschide o dezbatere majoră privind viitorul mecanismelor decizionale din Uniunea Europeană și capacitatea acesteia de a reacționa rapid în context geopolitic tensionat.

Ucraina atacă acum nave rusești folosind baze din Libia Foto: X/Twitter
Internațional

Ucraina atacă acum nave rusești folosind baze din Libia - investigație RFI

Ucraina atacă acum nave rusești folosind baze din Libia, arată o investigație Radio France International, RFI. Rusia s-a plâns încă din 4 martie că vasele sale din așa-numita flotă fantomă sunt atacate în Mediterana de către dronele ucrainene. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Ucraina atacă acum nave rusești folosind baze din Libia  „Două surse libiene foarte bine informate, au vorbit, sub protecția anonimatului, despre cei peste 200 de ofițeri și experți ai armatei ucrainene desfășurați în Libia, cu acordul guvernului de la Tripoli condus de Abdelhamid Dbeibah.  Acești militari ucraineni sunt prezenți în trei locații. În primul rând, potrivit surselor RFI, ei sunt bazați la academia forțelor aeriene din Misrata. Aici coabitează forțe turce, italiene și Comandamentul Statelor Unite pentru Africa (Africom). Un centru de informații britanic este, de asemenea, instalat acolo. Tot potrivit surselor, ucrainenii beneficiază de o a doua bază complet echipată pentru lansarea de drone aeriene și navale, în orașul Zawiya, la aproximativ 50 de kilometri nord de capitală, foarte aproape de complexul petrolier Mellitah, unul dintre cele mai mari aflate în funcțiune în Libia. Experții ucraineni ocupă un teren cu acces direct la mare, care le-a fost acordat de guvernul de la Tripoli. Au fost efectuate aici lucrări de fortificare dar și pentru echiparea cu piste și radare speciale. A treia locație, afirmă sursele noastre, este utilizată pentru reuniuni de coordonare între ucraineni și armata libiană și este la sediul Brigăzii 111 a armatei, pe drumul către aeroportul din Tripoli”, arată RFI.  În schimbul acestor baze, guvernul de la Tripoli este instruit de ucraineni în utilizarea dronelor.  Ucraina ar urma să vândă și arme în Libia. 

Washington Post, editorial în care îi laudă pe Milei și capitalismul Foto: Facebook Javier Milei
Internațional

Washington Post, editorial în care îi laudă pe Javier Milei și capitalismul, soluție împotriva sărăciei

Washington Post a publicat, vineri, un editorial nesemnat, asumat de publicație, în care îi laudă pe Javier Milei și capitalismul, ca o soluție împotriva sărăciei. „Noile date din Argentina arată adevărata soluție la problema sărăciei. Rata sărăciei a scăzut de la 53% la 28% în decurs de doi ani”, titrează publicația din capitala SUA. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Washington Post arată că ultimele date statistice arată că rata sărăciei a scăzut dramatic în regimul Javier Milei. Aceasta a coborât de la 53% în prima parte a anului 2024 la 28% la final de 2025.  Washington Post, editorial în care îi laudă pe Milei și capitalismul „Președintele autoproclamat libertarian a făcut din combaterea hiperinflației o prioritate pentru a relansa creșterea economică. Reformele sale au inclus reducerea drastică a subvențiilor de stat și a cheltuielilor salariale din sectorul public, ceea ce a dus la înregistrarea primului excedent bugetar anual al Argentinei în ultimii 123 de ani. Inflația anuală a scăzut de la un nivel uluitor de 200% la momentul preluării mandatului la 33% în perioada ianuarie-februarie. Fost economist — și discipol al lui Milton Friedman și Adam Smith — Milei a înțeles de mult timp că socialismul duce la sărăcie, iar capitalismul la prosperitate. După victoria sa surprinzătoare, el a acționat rapid pentru a rupe strânsoarea socialistă asupra Argentinei, luând în mână „drujba” pe care o folosise în campania electorală împotriva unui stat birocratic umflat. Pariul a dat roade, Argentina înregistrând o rată de creștere de 4,4% anul trecut, recuperându-se rapid după o scurtă recesiune în 2024. Milei va trebui să se confrunte cu consecințele războiului din Iran, care amenință să crească prețurile în întreaga lume. Însă organisme precum Fondul Monetar Internațional prevăd că țara va continua să înregistreze rate de creștere impresionante în 2026 și 2027, depășind cu mult rata medie din America Latină”, scrie Washington Post.  Javier Milei a concediat circa 60.000 de angajați din sectorul public, ceea ce a dus la creșterea șomajului, dar Washington Post apreciază că șomajul va fi redus de extinderea sectorului privat. În 18 luni, guvernul de la Bueno Aires a desființat sau modificat 14.000 de reguli, ceea ce a dus la creșterea investițiilor private.  „Transformarea rapidă a Argentinei, de la aproape un secol de socialism la capitalismul de piață liberă, continuă să demonstreze superioritatea acestuia din urmă. Este rar să avem ocazia să asistăm la un experiment atât de radical în timp real. Nu este însă o surpriză faptul că funcționează”, concluzionează Washington Post. 

Poliția londoneză uită arme pe stradă (sursa: Pexels/Terrance Barksdale)
Internațional

Breșă de securitate la Londra: geantă cu arme, uitată de polițiști lângă locuința primarului Sadiq Khan

Un caz alarmant a avut loc în apropierea locuinței primarului Londrei, Sadiq Khan, unde o geantă cu arme a fost găsită pe trotuar, fiind aparent uitată de polițiștii responsabili de securitatea acestuia. Descoperirea accidentală: arme de foc și echipamente periculoase Geanta a fost descoperită de o trecătoare, într-o zonă din sudul Londrei, după cum a confirmat partenerul acesteia, Jordan Griffiths. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan În interior se aflau o carabină semiautomată MP5 produsă de Heckler & Koch, un pistol Glock, un pistol cu electroșocuri și muniție, potrivit relatărilor din presă. ''Nu am putut să cred ce vedeam şi am făcut câteva poze ca dovadă despre ceea ce am găsit. Am apelat poliţia şi i-am spus ce am găsit şi în câteva minute poliţiştii au venit şi au colectat armele. Când au ajuns erau cu adevărat şocaţi. Mi s-a spus că geanta fusese lăsată acolo de unul dintre ofiţerii ce asigură paza lui Sadiq Khan, ceea ce are sens întrucât acesta locuieşte acolo'', a declarat Jordan Griffiths. Anchetă internă la Poliția Metropolitană din Londra Cazul este investigat de Metropolitan Police Service, prin Directoratul pentru standarde profesionale, iar cinci ofițeri au fost deja retrași temporar din misiunile operative. Un purtător de cuvânt al primarului Sadiq Khan a catalogat situația drept extrem de serioasă și a cerut măsuri urgente pentru a preveni repetarea unui astfel de incident. ''Este un incident foarte grav, caz care a fost preluat de Directoratul pentru standarde profesionale al poliţiei metropolitane. Met trebuie să ia acum toate măsurile pentru a se asigura că un asemenea incident nu se mai întâmplă niciodată'', a subliniat acesta.

NATO devine „mai europeană”, anunță Finlanda (sursa: Facebook/Alexander Stubb)
Internațional

Europa își revendică rolul în NATO: Finlanda anunță o alianță „mai europeană”, Trump amenință cu retragerea SUA

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, i-a transmis omologului său american, Donald Trump, că se conturează o schimbare de paradigmă în cadrul NATO, în sensul unei implicări mai puternice a Europei. Declarațiile au fost făcute în urma unei convorbiri telefonice desfășurate miercuri, în care cei doi lideri au discutat teme majore de securitate internațională. „O Alianță Nord-Atlantică mai europeană” Președintele finlandez a subliniat că Europa începe să își asume un rol mai activ în cadrul alianței. Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual "Se conturează o Alianţă Nord-Atlantică mai europeană, iar Europa îşi asumă responsabilitatea'', a declatat acesta. Discuții despre NATO, Ucraina și Iran Potrivit lui Alexander Stubb, dialogul cu liderul american a fost unul pragmatic, axat pe principalele dosare internaționale. "A fost o discuţie constructivă şi schimb de idei despre NATO, Ucraina şi Iran.  Există probleme ce trebuie soluţionate, pragmatic", a afirmat Stubb. Tema, pe agenda summitului NATO de la Ankara Conceptul unei alianțe mai europene va fi discutat în cadrul summitului NATO programat la Ankara, în perioada 7-8 iulie, potrivit biroului președintelui finlandez. Contextul discuției este unul sensibil, după ce Donald Trump a declarat că ia în calcul o eventuală retragere a Statele Unite din NATO. Liderul american urmează să facă un anunț oficial într-un discurs adresat națiunii, ceea ce ar putea avea implicații majore asupra echilibrului de securitate global.

Bruxelles militarizat din cauza drogurilor (sursa: Facebook/Defensie - La Défense - Belgian Defence)
Internațional

Belgia trimite soldați în metroul din Bruxelles pentru combaterea traficului de droguri

Belgia va desfășura aproximativ 50 de soldați în stațiile de metrou și tren din Bruxelles, începând de vineri, într-o măsură menită să sprijine poliția în lupta împotriva traficului de droguri și să crească siguranța publică. Puncte sensibile vizate: gara Bruxelles-Sud Militarii vor fi prezenți în zone considerate critice, inclusiv în gara Bruxelles-Sud, unul dintre principalele noduri de transport ale orașului, unde autoritățile au identificat riscuri sporite. Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual Decizia autorităților vine pe fondul unei creșteri semnificative a cazurilor legate de consumul de droguri. În 2025, Tribunalul de primă instanță din Bruxelles a deschis 1.015 dosare, aproape dublu față de cele 598 înregistrate în 2020. Estimările indică faptul că această tendință este în continuare ascendentă, ceea ce a determinat autoritățile să ia măsuri suplimentare. Incidente armate legate de droguri, în creștere Situația este agravată de numărul tot mai mare de incidente violente. Anul trecut, până la jumătatea lunii august, au fost raportate aproximativ 20 de incidente cu împușcături în Bruxelles, asociate în principal cu traficul de droguri. În acest context, procurorul general belgian, Julien Moinil, a solicitat suplimentarea resurselor pentru poliție și sistemul judiciar, pentru a putea face față fenomenului în creștere al criminalității legate de droguri.

Keir Starmer vrea relații mai strânse cu UE (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Premierul britanic vrea relații mai strânse cu UE, spune că Brexit a fost o eroare

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că instabilitatea globală generată de conflictul din Iran determină Regatul Unit să își reconfigureze poziția strategică, inclusiv printr-o apropiere mai clară de Uniunea Europeană în domeniul securității și economiei. Impact economic major: „ne va defini pentru o generație” În cadrul unei conferințe de presă, organizată pentru a calma temerile legate de creșterea prețurilor la carburanți, Keir Starmer a avertizat că efectele războiului ar putea fi de durată. Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad „Impactul războiului ne va defini pentru o generație”, a declarat premierul britanic, comparând situația actuală cu criza energetică din anii 1970. Londra vrea relații mai strânse cu UE Șeful guvernului britanic a subliniat nevoia unei cooperări aprofundate cu Uniunea Europeană, atât pe plan economic, cât și în materie de securitate. „Vrem să fim mai ambițioși, să avem o cooperare economică mai strânsă, o cooperare mai strânsă în materie de securitate, un parteneriat care să recunoască valorile noastre comune, interesele noastre comune și viitorul nostru comun”, a declarat Keir Starmer. Donald Trump critică aliații europeni Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, Donald Trump a criticat din nou statele europene care au refuzat să sprijine militar SUA în războiul împotriva Iranului. Liderul american a vizat în mod special Regatul Unit și Franța, într-un moment în care relațiile transatlantice se deteriorează. Mai mult, acesta a lansat un avertisment dur: „Să înceapă să învețe cum să lupte pentru ele însele”, sugerând că Statele Unite „nu vor mai fi acolo să le ajute”. Brexitul, reconsiderat: „daune grave economiei” Guvernul laburist încearcă să repare relațiile cu Uniunea Europeană, iar Keir Starmer a criticat acordul Brexit negociat de administrația conservatoare în 2020. Premierul a afirmat că acest acord a provocat „daune grave economiei” britanice, sugerând necesitatea unei noi abordări în relația Londrei cu UE.

Khamenei nu a autorizat negocieri pentru pace (sursa: abcmedia.am)
Internațional

Khamenei nu a autorizat negocieri de încetare a focului (vicepreședinte Parlament)

Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, nu a aprobat inițierea unor negocieri pentru a pune capăt conflictului cu Statele Unite și Israel, potrivit declarațiilor făcute de oficiali iranieni. Mesajul transmite o poziție fermă a Teheranului, în ciuda presiunilor internaționale pentru detensionarea situației. Ali Nikzad: „Nu a fost autorizat niciun dialog” Vicepreședintele Parlamentului iranian, Ali Nikzad, a declarat public că orice decizie privind negocierile aparține exclusiv liderului suprem. Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad „Războiul, pacea sau orice decizie privind negocierile sunt prerogative ale liderului suprem, care până acum nu a autorizat niciun dialog”, a subliniat acesta, într-o intervenție susținută în orașul Tafresh. Oficialul iranian a respins și informațiile privind eventuale discuții între Teheran și Washington pentru un armistițiu. Negocieri negate: acuzații de „tentative de divizare” Ali Nikzad a afirmat că nu există niciun dialog în curs cu SUA și a calificat drept false informațiile potrivit cărora americanii ar negocia cu Mohammad Baqer Qalibaf. „Nu sunt adevărate și răspund doar unor încercări de a genera diviziune” în Iran, a declarat oficialul. Într-o poziție și mai dură, acesta a exclus categoric orice perspectivă de negociere: „Nu va fi niciodată o negociere. Nu îl vom slăbi pe Trump până când nu răzbunăm sângele liderului musulmanilor lumii”. Masud Pezeshkian: Iranul ar accepta pacea, cu o condiție Declarațiile lui Nikzad vin în contrast cu poziția exprimată anterior de președintele Iranului, Masud Pezeshkian, care a sugerat deschidere pentru încetarea conflictului. „Avem voința de a pune capăt acestui război atât timp cât sunt stabilite garanțiile necesare pentru a evita repetarea oricărei agresiuni”, a afirmat acesta într-o discuție telefonică cu Antonio Costa. Mesaje indirecte între Iran și SUA Ministerul de Externe iranian a confirmat recent că au existat schimburi de mesaje indirecte cu Washingtonul, prin intermediari, printre care Pakistan. Aceste contacte nu au fost însă confirmate ca negocieri oficiale pentru un armistițiu. Inițiativă China–Pakistan pentru reducerea tensiunilor În paralel, China și Pakistanul au propus un plan comun în cinci puncte pentru detensionarea situației din Orientul Mijlociu. Inițiativa include: instituirea unui armistițiu imediat; reluarea negocierilor de pace; protejarea obiectivelor civile; securizarea rutelor maritime; respectarea Cartei ONU.

Trump analizează retragerea SUA din NATO (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump: Iau puternic în considerare retragerea din NATO, care e un tigru de hârtie

Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu acordat publicației britanice The Daily Telegraph, că analizează „foarte serios” posibilitatea retragerii Statelor Unite din NATO.  Trump: NATO, „un tigru de hârtie” În același interviu, liderul de la Casa Albă a reiterat o poziție critică mai veche, afirmând că a considerat „întotdeauna” NATO drept „un tigru de hârtie”.  Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad Declarațiile lui Trump sunt susținute de poziții similare venite din partea unor oficiali-cheie ai administrației: Pete Hegseth a evitat să reafirme angajamentul SUA față de principiul apărării colective din NATO, subliniind că decizia finală aparține președintelui. Acesta a sugerat că lipsa de sprijin a aliaților europeni în conflictul cu Iranul influențează poziția Washingtonului. Marco Rubio: relația cu NATO ar putea fi „reexaminată” La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio a transmis un mesaj și mai tranșant, afirmând că Statele Unite ar putea „reexamina” relațiile cu NATO după încheierea războiului împotriva Iranului. Această poziție indică o posibilă schimbare majoră de strategie în politica externă americană, cu implicații directe asupra securității europene. Ce înseamnă o eventuală retragere a SUA din NATO O retragere a Statelor Unite din NATO ar reprezenta un moment istoric fără precedent, cu efecte majore. Ar slăbi arhitectura de securitate euro-atlantice, ar crește presiunea asupra statelor europene de a-și consolida capacitățile militare și ar redefini echilibrul geopolitic global.

Derogările SUA, petrolul rusesc revine în Asia (sursa: Pexels/Punit Singh)
Internațional

Asia, obligată să cumpere petrol rusesc din cauza blocării Strâmtorii Ormuz

Mai multe state asiatice valorifică derogările de la sancțiunile impuse de Statele Unite ale Americii pentru a cumpăra petrol din Rusia, pe fondul crizei energetice generate de conflictul din Iran, potrivit Bloomberg. Situația a fost amplificată de perturbările majore din regiune, inclusiv blocajele din Strâmtoarea Ormuz, care au afectat lanțurile de aprovizionare cu țiței. Importuri reluate în Filipine și Coreea de Sud Filipine a primit prima sa încărcătură de țiței rusesc ESPO din ultimii șase ani, în timp ce Coreea de Sud a recepționat un transport de naftă în portul Daesan. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie În paralel, Sri Lanka poartă negocieri cu Moscova pentru achiziții similare, pe fondul nevoii urgente de resurse energetice. Criza energetică împinge rafinăriile spre Rusia Închiderea aproape totală a Strâmtorii Ormuz a generat o criză severă, iar rafinăriile asiatice caută rapid alternative la petrolul din Orientul Mijlociu. "Nu există altă opţiune. Rafinăriile care nu au prea multă flexibilitate vor fi primele care vor căuta ţiţei rusesc, deoarece acesta reprezintă un înlocuitor relativ facil la aprovizionarea cu ţiţei din Orientul Mijlociu", spune June Goh. Rusia, beneficiară indirectă a conflictului Creșterea prețului petrolului și relaxarea restricțiilor de către Washington au transformat Rusia într-un beneficiar indirect al conflictului din Iran. În același timp, escaladarea tensiunilor a deturnat atenția internațională de la invazia rusă în Ucraina. Derogările SUA și impactul asupra pieței Derogările acordate de SUA permit tranzacționarea petrolului rusesc încărcat înainte de 12 martie, în încercarea de a stabiliza prețurile globale. Cu toate acestea, măsura a fost criticată pentru că ar putea crește veniturile Moscovei, în timp ce restricțiile asupra petrolului iranian au avut un impact limitat. Incertitudini și extinderea interesului regional În Coreea de Sud, companiile locale trebuie să finalizeze descărcarea și plata până la 11 aprilie, când expiră derogarea, ceea ce creează incertitudini privind livrările viitoare. Între timp, Japonia analizează posibilitatea de a importa petrol rusesc, în contextul prelungirii conflictului și al nevoii de resurse pentru industria petrochimică. India și China domină importurile În continuare, India și China rămân principalii cumpărători de petrol rusesc, India importând aproximativ 60 de milioane de barili lunar. Pentru China, petrolul rusesc reprezintă o pondere tot mai importantă în mixul energetic, consolidând relațiile economice dintre cele două state.

Iranul vrea pace, bursele reacționează (sursa: X/Masoud Pezeshkian)
Internațional

BREAKING Iranul vrea oprirea războiului, dar cere garanții de securitate. Bursele reacționează exploziv

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a transmis marți un mesaj care a avut un impact imediat asupra piețelor financiare internaționale. Liderul de la Teheran a declarat că Iranul nu dorește continuarea războiului și este pregătit să pună capăt conflictului, însă doar în schimbul unor garanții ferme de securitate care să prevină noi atacuri asupra țării. Iranul acuză SUA și Israelul de încălcarea dreptului internațional Masoud Pezeshkian a subliniat că Iranul a participat la negocieri diplomatice „cu bună-credință” înainte de izbucnirea conflictului. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie Potrivit acestuia, atacurile militare lansate ulterior de Statele Unite și Israel reprezintă „crime fără precedent” și încălcări grave ale dreptului internațional. De asemenea, liderul iranian a criticat statele din regiune care găzduiesc baze militare americane, acuzându-le de pasivitate în fața utilizării acestor facilități pentru atacuri împotriva Iranului. Apel către Europa Președintele iranian a făcut un apel direct către Uniunea Europeană, cerând o schimbare de abordare și o implicare „profesionistă, în conformitate cu dreptul internațional”. O condiție esențială pentru încheierea conflictului rămâne, potrivit Teheranului, obținerea unor garanții clare că atacurile asupra Iranului nu vor fi reluate. Reacția piețelor: creșteri puternice pe burse și scăderi ale randamentelor Investitorii au interpretat declarația ca pe primul semnal diplomatic concret venit din partea Teheranului și au reacționat imediat, reducând primele de risc geopolitic. Principalele evoluții de pe piețe: S&P 500 a crescut cu 162 de puncte (+2,55%) Nasdaq a urcat cu 675 de puncte (+3,27%) Dow Jones a câștigat peste 1.000 de puncte (+2,27%) În același timp: randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a scăzut la 4,292% randamentul titlurilor pe 2 ani a coborât la 3,768% Prețul petrolului WTI a renunțat la maximele intraday și a intrat pe scădere, stabilizându-se în jurul valorii de 101 dolari pe baril, rămânând totuși peste pragul psihologic de 100 de dolari. Riscul escaladării și rolul Strâmtorii Ormuz Reacția entuziastă a piețelor este explicată prin faptul că, în ultimele săptămâni, investitorii au anticipat un scenariu de escaladare majoră, inclusiv închiderea Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol. Orice semnal de detensionare reduce aceste riscuri și implicit presiunea asupra piețelor. Cu toate acestea, contextul rămâne fragil. În aceeași zi, agenția iraniană Fars a relatat că Iranul ar putea lovi portul Fujairah din Emiratele Arabe Unite și o conductă strategică care ocolește Strâmtoarea Ormuz, dacă Emiratele nu încetează sprijinul pentru SUA și Israel.

Hegseth nu reafirmă sprijinul SUA pentru NATO (sursa: Facebook/Pete Hegseth)
Internațional

Pete Hegseth refuză să reafirme sprijinul SUA pentru NATO. Rusia ar putea testa articolul 5, avertizează experții

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a refuzat marți să reafirme sprijinul ferm al Statelor Unite pentru apărarea colectivă a NATO. Oficialul a indicat că o decizie finală în acest sens îi revine președintelui Donald Trump. Experții avertizează că în aceste condiții, Rusia ar putea testa articolul 5. Războiul din Iran divergențe SUA-Europa Declarațiile vin după ce aliații europeni nu au susținut poziția Washingtonului în conflictul cu Iranul, fapt care a generat nemulțumiri la nivelul administrației americane. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie În acest climat, orice semnal privind o eventuală retragere a sprijinului american din mecanismul de apărare colectivă riscă să afecteze grav coeziunea Alianței. Articolul 5 al NATO, în centrul îngrijorărilor experților Experții în securitate avertizează că astfel de poziții ar putea avea consecințe majore asupra stabilității regionale. În special, există temeri că Rusia ar putea testa disponibilitatea statelor membre de a respecta articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede apărarea colectivă în cazul unui atac. Chiar și fără o retragere formală a SUA din NATO, proces care ar necesita aprobarea Congresului, astfel de declarații pot slăbi încrederea între aliați. Pete Hegseth: „Decizia va aparține președintelui” Întrebat direct de Reuters dacă SUA își mențin angajamentul față de apărarea colectivă a NATO, Pete Hegseth a oferit un răspuns prudent: „În ceea ce priveşte NATO, aceasta este o decizie care îi va reveni preşedintelui”. Donald Trump: „Nu trebuie să fim prezenți pentru NATO” Poziția exprimată de secretarul Apărării vine în continuarea declarațiilor făcute anterior de Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării rolul SUA în cadrul Alianței. „Nu trebuie să fim prezenți pentru NATO. Nu prea este vorba despre o alianţă dacă există ţări care nu sunt dispuse să te sprijine atunci când ai nevoie de ele”. Pete Hegseth a explicat această poziție: „El (preşedintele SUA) pur şi simplu evidenţiază asta şi, în definitiv, va fi decizia sa”.

Golful Mexic, foraje fără restricțiile de mediu (sursa: Pexels/Elianne Dipp)
Internațional

SUA acordă derogare de la restricțiile de mediu pentru forajele petroliere din Golful Mexic, invocând războiul și criza petrolului

O comisie federală americană, supranumită „echipa lui Dumnezeu”, a votat în unanimitate pentru exceptarea activităților de foraj petrolier și de gaze din Golful Mexic de la anumite restricții de mediu. Decizia aparține Comisia pentru Speciile Periclitate din SUA, singura instituție care poate acorda derogări de la Legea Speciilor Periclitate, adoptată în timpul administrației Richard Nixon. Cine sunt membrii comisiei și cum a fost luată decizia Din comisie fac parte oficiali de rang înalt ai administrației americane, inclusiv: Doug Burgum, Brook Rollins, Dan Driscoll, Lee Zeldin, Neil Jacobs, Pierre Yared. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie Membrii comisiei au susținut că votul a fost determinat de solicitarea venită din partea secretarului Apărării, Pete Hegseth. Argumentul securității naționale: impactul războiului asupra pieței energiei Președintele comisiei, Doug Burgum, a justificat decizia prin contextul geopolitic actual și efectele războiului cu Iranul asupra pieței globale a petrolului. „Evenimentele în curs au arătat ce impact poate avea scoaterea din circuit a surselor majore de energie”, a spus acesta. La rândul său, Pete Hegseth a susținut ferm necesitatea derogării: „Nu putem permite ca propriile noastre reguli să ne slăbească poziţia şi să îi întărească pe cei care vor să ne facă rău. Deci din aceste motive, exceptarea de la Legea Speciilor Periclitate în Golf nu este doar o idee bună, este o chestiune critică pentru securitatea naţională”. O premieră legislativă Legea permite acordarea unor astfel de derogări dacă secretarul Apărării le consideră necesare pentru securitatea națională. Cu toate acestea, această prevedere nu a mai fost utilizată până acum. Decizia marchează astfel un precedent important în modul în care sunt echilibrate interesele de securitate și protecția mediului. Specii în pericol: cazul balenei lui Rice Una dintre cele mai vulnerabile specii din Golful Mexic este balena lui Rice, considerată una dintre cele mai rare din lume. Potrivit unei analize federale recente, impactul cu navele implicate în activitățile petroliere ar putea amenința supraviețuirea acestor cetacee, al căror număr este estimat la mai puțin de 100 de exemplare. Reacția ecologiștilor: „o acțiune imorală și ilegală” Mai multe organizații de mediu au anunțat că vor contesta decizia în instanță. Brett Hartl, director pentru probleme guvernamentale al Centrului pentru Diversitate Biologică, a reacționat dur: „Această acţiune imorală a acoliţilor lui Pete Hegseth şi ai lui Trump este pe cât de oribilă, pe atât de ilegală şi o vom răsturna în instanţă”. Industria petrolieră: „proiecte de importanță națională nu trebuie blocate” Reprezentanții industriei petroliere și de gaze susțin că activitățile din Golful Mexic rămân reglementate de alte legi federale, inclusiv cele privind protecția mamiferelor marine și mediul. Erik Milito, președintele Asociației Naționale a Industriilor Oceanice, a declarat: „Decizia de astăzi reflectă faptul că aceste protecţii robuste sunt în vigoare, iar procesele în serie intentate de grupuri de activişti împotriva unei industrii legale, bine reglementate nu trebuie lăsate să obstrucţioneze la nesfârşit proiecte de importanţă naţională evidentă”.

Trump amenință Europa cu retragerea sprijinului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință că nu va mai sprijini Europa în criza din Ormuz: Luați-vă singuri petrolul!

Președintele american Donald Trump a lansat un avertisment dur la adresa aliaților europeni, sugerând că Statele Unite nu vor mai interveni pentru a-i sprijini în crizele energetice sau de securitate. Critici directe la adresa Regatului Unit și Franței Donald Trump a acuzat în mod explicit Regatul Unit și Franța că nu au sprijinit suficient SUA și Israelul în conflictul recent cu Iranul, care a destabilizat piețele globale și a afectat fluxurile de energie. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Potrivit liderului american, lipsa implicării acestor state a contribuit indirect la situația actuală din regiune. „Luați-vă singuri petrolul!” Într-o postare pe platforma Truth Social, Trump a transmis un mesaj extrem de direct și provocator: „Toate acele ţări care nu pot obţine kerosen din cauza Strâmtorii Ormuz, ca Regatul Unit, care a refuzat să se implice în decapitarea Iranului, am o sugestie pentru voi: nr. 1, cumpăraţi de la SUA, avem destul, şi n 2, faceţi-vă curaj cu întârziere, mergeţi în strâmtoare şi apoi pur şi simplu LUAŢI-O” Trump a continuat în același registru, criticând dependența aliaților de sprijinul american: „Va trebui să învăţaţi să luptaţi pentru voi înşivă, SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute, la fel cum nici voi nu aţi fost pentru noi. Iranul a fost în mare parte decimat. Partea grea a trecut. Luaţi-vă singuri petrolul!” Blocajul din Strâmtoarea Ormuz Tensiunile au escaladat după ce Iranul a restricționat practic traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol. Această situație a generat perturbări majore pe piețele energetice și a provocat o creștere a prețurilor la energie. În continuarea există o mare incertitudine în aprovizionarea globală. Noi reproșuri la adresa Franței Donald Trump a criticat și Franța pentru o decizie militară concretă, susținând că Parisul nu a permis avioanelor care transportau provizii militare către Israel să survoleze teritoriul său. Acest episod a fost invocat ca un exemplu suplimentar al lipsei de sprijin din partea aliaților europeni.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră