vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5055 articole
Internațional

Zelenski respinge acuzațiile privind tensiuni cu președintele SUA: Nu mi-e frică de Donald Trump

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu exclusiv pentru The Guardian, că nu îi este „frică” de Donald Trump, spre deosebire de alți lideri occidentali, și a respins informațiile potrivit cărora ultima sa întâlnire cu președintele american, la Washington, ar fi fost tensionată. Zelenski, „relații bune” cu Trump Zelenski a subliniat că are „relații bune” și „constructive” cu Trump și a apreciat sprijinul discret, dar constant, al regelui Charles al III-lea pentru cauza ucraineană. Citește și: Polițistul Ene, acum judecător la CSM, o atacă pe Oana Gheorghiu: „Incitare la ura de clasă” Zelenski a respins relatările conform cărora Donald Trump ar fi aruncat hărțile de pe masă în timpul unei discuții aprinse, în octombrie, la Casa Albă. „Nu a aruncat nimic. Sunt sigur de asta. Relația noastră a fost normală, de afaceri și constructivă”, a spus liderul ucrainean. În contrast cu relatările din Financial Times, care sugerau că Trump l-ar fi presat pe Zelenski să accepte condițiile impuse de Vladimir Putin pentru încetarea războiului, președintele ucrainean a precizat că întâlnirea s-a desfășurat „cu totul altfel”. Echipa ucraineană a prezentat în fața delegației americane trei planuri de acțiune, armament, sancțiuni economice și măsuri strategice, menite să „slăbească Moscova” și să forțeze Kremlinul să accepte negocieri. „De ce să ne fie frică? Suntem prieteni cu America” Zelenski a afirmat că, în opinia sa, „toată lumea” se teme de Donald Trump. „Este adevărul. Dar nu și noi. Nu suntem dușmani cu America, suntem prieteni. De ce să ne fie frică?”, a adăugat el. Președintele ucrainean a reiterat că respectă alegerile democratice din SUA și a subliniat caracterul durabil al parteneriatului dintre cele două state. „SUA este partenerul nostru strategic — de ani, poate chiar de decenii și secole. Împărtășim valori comune, spre deosebire de Rusia imperialistă și revizionistă”, a spus Zelenski. Rolul discret al regelui Charles în relația cu Trump Liderul ucrainean a dezvăluit că regele Charles al III-lea ar fi avut un rol important în consolidarea relației dintre Ucraina și fostul președinte american. În urma unei întâlniri private dintre Trump și monarh, în timpul vizitei de stat din septembrie, „Majestatea Sa a transmis semnale importante președintelui Trump”, a spus Zelenski. „Trump îl respectă pe rege și îl consideră o persoană foarte importantă – un compliment rar, pe care nu îl face multora. Regele este foarte atent și empatic față de poporul nostru”, a adăugat el. Efectele devastatoare ale atacurilor ruse asupra rețelei energetice Discuția cu The Guardian a fost întreruptă de două ori, după ce curentul s-a oprit în Palatul Mariinsky din Kiev, din cauza atacurilor ruse asupra infrastructurii energetice. „Acestea sunt condițiile noastre de viață. E normal. Avem fluctuații de electricitate, ca peste tot în Ucraina”, a spus Zelenski zâmbind ironic. El a acuzat Moscova de „atacuri teroriste” asupra sistemului energetic, menite să provoace panică și suferință civililor. „Putin nu are altă metodă de a crea tensiuni în societatea noastră”, a subliniat președintele. Ucraina cere mai mult sprijin Întrebat dacă sprijinul occidental este suficient, Zelenski a răspuns: „Niciodată nu e suficient. Va fi suficient doar când războiul se va termina și Putin va înțelege că trebuie să se oprească.” El a spus că are relații „calde” cu premierul britanic Keir Starmer și contacte constante cu Londra, dar a recunoscut că ajutorul militar rămâne sub nivelul necesar. Ucraina intenționează să achiziționeze 27 de sisteme de apărare antiaeriană Patriot din SUA, însă până atunci speră ca statele europene să împrumute din propriile stocuri. „Liderii se tem de propriile societăți” Zelenski a evitat să ceară deschis trupe europene în Ucraina, explicând că o astfel de decizie trebuie luată cu prudență. „Liderii se tem de societățile lor. Nu vor să se implice direct în război. Este alegerea lor. Dacă insistăm prea mult, riscăm să pierdem sprijinul financiar și militar”, a avertizat el. Pierderi masive pentru armata rusă În ultimele zile, forțele ruse au preluat controlul asupra majorității orașului Pokrovsk, după o ofensivă sângeroasă. Zelenski afirmă că Moscova a mobilizat „170.000 de soldați” și că luptele din regiunea Donețk sunt printre cele mai dure de până acum. „Nu există succes real pentru Rusia. Doar pierderi masive – 25.000 de morți și răniți în octombrie”, a declarat el. „Putin testează liniile roșii ale NATO” Președintele ucrainean a avertizat că Rusia duce o „război hibrid împotriva Europei” și că ar putea deschide un al doilea front înainte de încheierea conflictului din Ucraina. „Trebuie să renunțăm la scepticismul european. Putin poate ataca în altă parte în același timp. E posibil și periculos”, a spus el. Zelenski a legat recentele incidente cu drone deasupra Poloniei, Copenhagăi, Münchenului și Bruxellesului de incapacitatea Rusiei de a progresa pe front. „Putin e într-un impas. Caută alte ținte, alte teritorii. Noi suntem acasă și ne apărăm”, a afirmat el. „Nu vreau să fiu intimidat, ci respectat” Întrebat despre declinul ordinii internaționale bazate pe reguli, Zelenski a spus: „Nimeni nu ar trebui să-ți impună ceva din exterior. Vreau să trăiesc într-o lume în care sunt respectat, nu intimidat sau ucis.  Într-o astfel de lume vreau să exist.” „Iubesc Ucraina. Asta mă ține în picioare” După aproape patru ani de război total, Zelenski recunoaște că rezistența sa are o singură sursă: dragostea pentru poporul său. „Iubesc Ucraina. Nu pot explica de ce, e mai mult decât logică. E greu acum, dar vreau să fiu aici, alături de oamenii mei”, a spus el. Interviul s-a încheiat simbolic, odată cu stingerea luminilor din palat. „Vom opri acum o parte din consumul de electricitate. Trebuie să economisim”, a spus președintele, înainte ca generatoarele să reia alimentarea.

Zelenski, „relații bune” cu Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Serghei Lavrov reapare după controversele dispariției (sursa: Tass.ru)
Internațional

Serghei Lavrov reapare după controversele dispariției sale: două interviuri publicate în aceeași zi

După o perioadă în care absența sa din spațiul public a generat controverse și speculații, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a apărut în două interviuri: unul acordat agenției RIA Novosti și altul difuzat de emisiunea Voyennaya Priyomka, cu ocazia aniversării a 25 de ani a companiei Rosoboronexport. Lavrov: „Suntem pregătiți să discutăm cu Marco Rubio" În interviul pentru RIA Novosti, Serghei Lavrov a declarat că este dispus să se întâlnească personal cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, pentru a discuta despre războiul din Ucraina, pe care a numit-o „problema ucraineană”. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi „Noi, împreună cu secretarul de stat Marco Rubio, înțelegem necesitatea unei comunicări regulate, este important pentru discutarea problemei ucrainene și pentru avansarea agendei bilaterale”, a afirmat Lavrov. El a adăugat că dialogul telefonic dintre cei doi oficiali continuă și că este pregătit pentru „întâlniri față în față ori de câte ori este necesar”. Summitul Trump–Putin, anulat pe fondul poziției dure a Moscovei Potrivit presei internaționale, Washingtonul ar fi anulat un summit planificat între președintele SUA, Donald Trump, și liderul rus, Vladimir Putin, după ce Ministerul rus de Externe a transmis că nu va renunța la cererile sale privind Ucraina. Surse apropiate negocierilor au explicat că poziția inflexibilă a Kremlinului, care a refuzat un armistițiu și a cerut concesii suplimentare, a dus la anularea întâlnirii. În urma acestei decizii, influența lui Lavrov a fost pusă sub semnul întrebării, deși Kremlinul a respins speculațiile privind o posibilă marginalizare. Lavrov reafirmă condițiile Rusiei pentru încheierea conflictului În același interviu, ministrul rus a reiterat cerințele de lungă durată ale Moscovei, susținând că încheierea războiului este „imposibilă fără eliminarea cauzelor profunde ale conflictului” și fără luarea în considerare a „intereselor ruse”. „Permiteți-mi să repet: din punctul nostru de vedere, încheierea conflictului este imposibilă fără luarea în considerare a intereselor Rusiei și eradicarea cauzelor sale profunde”, a spus Lavrov. Referindu-se la Crimeea, el a subliniat că „problema suveranității peninsulei este închisă”, afirmând că locuitorii acesteia „și-au exercitat dreptul la autodeterminare” în referendumul din martie 2014, scrutin nerecunoscut de comunitatea internațională. Al doilea interviu: accent pe competitivitatea industriei militare ruse Într-un alt interviu, difuzat de emisiunea Voyennaya Priyomka și publicat pe site-ul Ministerului rus de Externe, Lavrov a afirmat că țările occidentale „analizează la microscop” experiența Rusiei în utilizarea propriei tehnici militare în cadrul „operațiunii militare speciale” din Ucraina. „Experiența noastră este studiată la microscop, inclusiv de statele occidentale. Este o componentă importantă a greutății unui stat pe scena internațională, precum și a autorității și reputației sale”, a declarat Lavrov. El a adăugat că produsele Rosoboronexport, furnizate aliaților și partenerilor strategici ai Rusiei, sunt „absolut competitive” și „își demonstrează superioritatea pe câmpul de luptă”.

Pene masive de curent în Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Pene masive de curent în Ucraina după ce atacurile rusești au redus capacitatea energetică la „zero”

Ucraina se confruntă cu masive pene de curent de durată în urma unor atacuri rusești masive asupra infrastructurii energetice. Operatorul național de transport al energiei, Ukrenergo, a anunțat că alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă pentru perioade cuprinse între opt și șaisprezece ore în aproape toate regiunile țării, după ce capacitatea de producție a scăzut temporar la „zero”. Atacuri masive cu drone și rachete balistice Începând de vineri seară și până sâmbătă, Rusia a lansat sute de drone asupra infrastructurii energetice din întreaga țară. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Cel puțin șapte persoane au fost ucise, potrivit autorităților ucrainene. Atacurile au perturbat alimentarea cu energie electrică, apă și căldură în mai multe orașe, iar compania de stat Centerenergo a confirmat că producția de energie este complet oprită. Reparații în desfășurare și redistribuire a energiei Ukrenergo a precizat că lucrările de reparații sunt în desfășurare, iar sursele de energie sunt redirecționate acolo unde este posibil. Deși situația s-a stabilizat parțial, regiunile Kiev, Dnipropetrovsk, Donețk, Harkov, Poltava, Cernihiv și Sumî vor continua să se confrunte cu întreruperi regulate de curent, a avertizat ministrul energiei, Svitlana Grynchuk. Atac masiv cu rachete balistice „Inamicul a lansat un atac masiv cu rachete balistice, extrem de dificil de interceptat. Nu îmi amintesc o asemenea serie de lovituri directe asupra infrastructurii energetice de la începutul invaziei”, a declarat Grynchuk pentru postul United News. Potrivit ministrului adjunct de externe, Andrii Sybiha, dronele rusești au vizat două stații electrice de lângă centralele nucleare Hmelnițki și Rivne, aflate la 120 km și respectiv 95 km de orașul Lutsk. Sybiha a acuzat Rusia că pune deliberat în pericol securitatea nucleară a Europei și a cerut o reuniune de urgență a Consiliului Guvernatorilor AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică). „Rusia pune în mod deliberat în pericol siguranța nucleară a Europei. Solicităm o reacție imediată din partea AIEA”, a scris oficialul ucrainean pe Telegram, îndemnând totodată China și India să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a opri atacurile. Risc de colaps energetic înainte de iarnă Experții avertizează că distrugerea infrastructurii energetice riscă să lase milioane de ucraineni fără căldură la apropierea iernii. De la începutul invaziei, Rusia a lovit în mod repetat rețelele de alimentare cu energie și gaze, distrugând o mare parte din infrastructura civilă esențială. Potrivit companiei Naftogaz, atacul din acest weekend este al nouălea val masiv asupra infrastructurii de gaze de la începutul lunii octombrie. Școala de Economie din Kiev estimează că jumătate din producția națională de gaze a fost deja oprită din cauza acestor lovituri. Avertisment privind un posibil „dezastru tehnologic” la Kiev Oleksandr Kharchenko, expert energetic ucrainean, a avertizat că dacă cele două mari centrale de energie și încălzire ale Kievului ar fi scoase din funcțiune pentru mai mult de trei zile, într-o perioadă cu temperaturi sub -10°C, capitala s-ar confrunta cu un „dezastru tehnologic”. Ca răspuns, Ucraina a intensificat atacurile asupra depozitelor și rafinăriilor de petrol din Rusia, încercând să afecteze exporturile de energie ale Moscovei și să provoace penurii de combustibil. Duminică dimineață, agenția de presă RIA a relatat, citând Ministerul rus al Apărării, că sistemele de apărare aeriană ale Rusiei au doborât 44 de drone ucrainene în timpul nopții, în cadrul unui nou val de atacuri reciproce între cele două state.

Moldova pregătește vize pentru statele CSI (sursa: Facebook/Alexandru Munteanu)
Internațional

Republica Moldova, tot mai departe de Rusia: guvernul Munteanu pregătește regim de vize pentru CSI

Autoritățile de la Chișinău intenționează să reintroducă regimul de vize pentru cetățenii din țările membre ale Comunității Statelor Independente (CSI), măsură ce ar urma să intre în vigoare după denunțarea acordului care permitea circulația fără vize între aceste state. Statele membre CSI sunt Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan Moldova pregătește vize pentru statele CSI Potrivit presei de la Chișinău, proiectul de denunțare se află deja pe agenda noului guvern condus de premierul Alexandru Munteanu, fiind parte a unei serii mai ample de documente care marchează o distanțare clară față de structurile CSI. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Pe lângă acordul privind călătoria fără vize, executivul de la Chișinău analizează denunțarea a încă șase tratate semnate în anii ’90 cu statele membre ale CSI. Printre acestea se numără: - Acordul privind călătoria fără vize a cetățenilor statelor Comunității Statelor Independente, semnat la Bișkek la 9 octombrie 1992; - Acordul privind transporturile militare, încheiat la Tașkent la 15 mai 1992; - Acordul privind principiile perceperii impozitelor indirecte la exportul și importul mărfurilor între statele CSI, semnat la Moscova la 25 noiembrie 1998; - Acordul privind cooperarea în domeniul chimiei și petrochimiei, semnat la Moscova la 9 septembrie 1994; - Acordul privind utilizarea gazelor naturale comprimate drept combustibil auto, semnat la Minsk la 26 mai 1995; - Acordul privind cooperarea în domeniul ecologiei și protecției mediului, încheiat la Moscova la 8 februarie 1992. Aceste documente vizau cooperarea economică, tehnologică și de mediu între statele membre ale fostului spațiu post-sovietic. Pas decisiv spre distanțarea de CSI Dacă proiectele de denunțare vor fi aprobate, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova va notifica Comitetul Executiv al CSI cu privire la încetarea acordurilor. Măsura marchează un nou pas în procesul de reorientare europeană a Republicii Moldova, care, în ultimii ani, a redus treptat participarea sa la structurile și mecanismele instituționale ale Comunității Statelor Independente. Moldova, tot mai aproape de integrarea europeană Decizia guvernului condus de Alexandru Munteanu vine în contextul în care Republica Moldova își consolidează relațiile cu Uniunea Europeană și se aliniază treptat la politicile externe și economice ale blocului comunitar. Introducerea vizelor pentru cetățenii statelor CSI ar reprezenta o ruptură simbolică și practică de influența post-sovietică, semnalând intenția clară a Chișinăului de a se alinia standardelor europene în materie de control al frontierelor și politică externă.

Brusca dispariție a lui Serghei Lavrov (sursa: Tass)
Internațional

Dispariția lui Lavrov de pe scena publică stârnește controverse. Kremlinul: „Lucrează normal”

În ultimele zile, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a dispărut din spațiul public, o absență neobișnuită pentru un politician obișnuit cu prezențe constante la evenimente internaționale și conferințe de presă. În ciuda dezmințirilor oficiale, lipsa aparițiilor sale alimentează speculațiile privind posibile tensiuni interne la Kremlin. Lavrov, brusc retras din lumina reflectoarelor Serghei Lavrov deține funcția de ministru de externe al Federației Ruse din 2004 și este considerat unul dintre cei mai longevivi și experimentați diplomați ai epocii Putin. Citește și: Senatorul ex-POT Pintea, prins a treia oară la volan fără permis. Va face pușcărie pentru antecendente De-a lungul anilor, el a fost perceput drept un aliat loial al președintelui și o voce-cheie în conturarea politicii externe ruse. De câteva zile însă, aparițiile publice ale lui Serghei Lavrov au încetat brusc. Speculații despre un posibil conflict la vârful puterii ruse Presa rusă și internațională a început să speculeze recent că ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, ar fi pierdut din influență în cercul apropiat al președintelui Vladimir Putin. Potrivit publicației Moscow Times, Lavrov ar fi intrat în dizgrația liderului de la Kremlin după eșecul organizării unui summit Trump–Putin, care ar fi fost anulat în urma unui apel telefonic între Lavrov și secretarul de stat american Marco Rubio. Kremlinul dezminte oficial: „Lavrov lucrează normal" Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins ferm aceste informații, declarând agențiilor de presă ruse că „relatările nu au nicio legătură cu realitatea”. Peskov a subliniat că Serghei Lavrov „lucrează fără îndoială ca ministru de externe, în mod normal”, încercând să oprească valul de zvonuri care circulă în mediile diplomatice și pe rețelele sociale. Absența de la Consiliul de Securitate și de la G20 Zvonurile privind un posibil declin al statutului lui Lavrov au fost alimentate de absența sa de la o reuniune importantă a Consiliului de Securitate al Rusiei, desfășurată pe 5 noiembrie. De asemenea, faptul că ministrul nu a condus delegația rusă la summitul G20 a ridicat noi semne de întrebare cu privire la rolul său actual în politica externă a Moscovei. Totuși, o sursă guvernamentală citată de cotidianul Kommersant a oferit o altă explicație: absența ar fi fost „planificată din timp”, iar Lavrov, în vârstă de 75 de ani, ar fi fost de acord să nu participe la întâlnire. Misterul întâlnirii Trump–Putin: gafă diplomatică a lui Lavrov? Chiar dacă reacția Kremlinului a venit prompt, numeroase întrebări rămân fără răspuns. Una dintre ele privește exact motivul pentru care summitul Trump–Putin de la Budapesta a fost anulat. Deși Moscova a vorbit despre un „dialog constructiv” între miniștrii de externe, Donald Trump a declarat că nu dorește o întâlnire „fără rezultate”, după discuțiile din luna august, de la Alaska. Surse apropiate diplomației americane susțin că o greșeală de comunicare în timpul apelului Lavrov–Rubio ar fi dus la anularea întâlnirii. Discuție tensionată după apelul cu Marco Rubio Canalul de Telegram Nezygar a publicat informații potrivit cărora președintele Vladimir Putin ar fi avut „o conversație serioasă” cu Serghei Lavrov, imediat după apelul acestuia cu secretarul de stat american Marco Rubio. Conform surselor citate, Lavrov ar fi fost „nepregătit pentru dialog” și ar fi abordat discuția într-o manieră „extrem de tensionată”, refuzând să intre într-o dezbatere reală cu omologul său american. Aceleași surse susțin că ministrul „a urmat prea literal instrucțiunile venite de la Kremlin”, fapt care ar fi provocat nemulțumirea lui Putin. Publicația „Financial Times”, o lovitură de imagine pentru Lavrov Un alt informator, familiarizat cu activitatea Ministerului de Externe rus, a declarat pentru Nezygar că articolul apărut în Financial Times ar fi fost „orchestrat” și ar fi reprezentat „o lovitură dureroasă” pentru Lavrov, care, ulterior, și-ar fi redus semnificativ aparițiile publice. Financial Times a relatat că SUA au decis să anuleze întâlnirea de la Budapesta, dedicată războiului din Ucraina, după un apel telefonic între Serghei Lavrov și secretarul de stat american Marco Rubio, din cauza atitudinii intransigente a diplomatului rus. Potrivit aceleiași surse, articolul conținea „numeroase neadevăruri și acuzații generalizate” la adresa ministrului, dar recunoaște că „Lavrov este, într-adevăr, obosit” și că „și-a făcut tot mai mulți adversari în interiorul Kremlinului”. Posibile tensiuni cu Putin, sugerează un fost diplomat rus Fostul diplomat rus Boris Bondarev a respins informațiile potrivit cărora Serghei Lavrov ar fi pierdut din influență în fața președintelui Vladimir Putin, catalogându-le drept „o versiune pe care presa adoră să o amplifice”. „Deși această ipoteză are dreptul să existe, Lavrov nu a spus nimic care să-i fi alarmat pe americani”, a declarat Bondarev, amintind că ministrul de externe ocupă această funcție de 21 de ani și că, în tot acest timp, a colaborat fără probleme cu liderul de la Kremlin. Totuși, fostul diplomat a sugerat că Vladimir Putin ar fi putut „transfera vina” pentru eșecul organizării summitului asupra lui Lavrov, pentru a evita să-și asume personal responsabilitatea pentru blocajul din relațiile cu Statele Unite.

Zelenski critică Ungaria pentru petrolul rusesc (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Zelenski insinuează că va lăsa Ungaria fără petrol rusesc, ar fi vizată conducta Drujba

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri seara că țara sa va face tot posibilul pentru a se asigura că „nu va exista petrol rusesc în Europa”, criticând decizia Statelor Unite de a acorda Ungariei o derogare de un an de la sancțiunile impuse Moscovei. Declarația a fost făcută la scurt timp după întâlnirea dintre Donald Trump și Viktor Orbán la Casa Albă. Ungaria primește o derogare de la sancțiunile americane Potrivit unui oficial al Casei Albe, Statele Unite au acordat Ungariei o excepție temporară de un an de la sancțiunile care vizează exporturile de petrol și gaze rusești. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Premierul ungar Viktor Orbán a solicitat această derogare în timpul întrevederii sale cu președintele american Donald Trump, care a avut loc vineri la Washington. Decizia vine la o lună după ce administrația Trump a impus sancțiuni directe împotriva marilor companii petroliere ruse Rosneft și Lukoil, amenințând cu sancțiuni secundare orice țară care continuă să importe energie rusească. Orbán, considerat un aliat vechi al fostului președinte american, a explicat că dependența energetică a Ungariei de petrolul rusesc este o problemă strategică și a pledat pentru o abordare pragmatică. Potrivit relatărilor, Trump ar fi ascultat argumentele premierului ungar „cu înțelegere”. Budapesta promite achiziții de gaz american În ciuda criticilor, oficialii americani au precizat că Ungaria s-a angajat să cumpere gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, prin contracte în valoare totală de 600 de milioane de dolari. Această mișcare este văzută ca un gest de echilibru între relațiile energetice estice și cele occidentale. Ungaria își asigură cea mai mare parte din petrol prin conductele Drujba, care traversează Rusia și Ucraina, fapt ce a generat tensiuni diplomatice între Kiev și Budapesta. În ultimele luni, mai multe atacuri ucrainene asupra segmentelor rusești ale conductei au afectat temporar fluxul de petrol către Europa Centrală. Zelenski acuză Budapesta de joc politic În mesajul său de vineri seara, publicat pe Telegram, Zelenski a salutat eforturile Statelor Unite de a limita exporturile energetice ale Rusiei, dar a criticat dur poziția premierului Viktor Orbán, acuzându-l că își instrumentalizează opoziția față de Ucraina în scop electoral, înaintea alegerilor din 2026. „Nu le vom permite rușilor să vândă petrol în Europa. Este o chestiune de timp. Rusia trebuie să piardă de pe urma războiului, iar pierderile sale cele mai mari vor veni atunci când nu va mai putea comercializa resurse energetice”, a declarat Zelenski. Petrolul și gazele, sursa vitală de finanțare pentru Rusia Exporturile de petrol și gaze naturale rămân principala sursă de venit a Kremlinului, permițându-i să finanțeze războiul din Ucraina, care durează de peste trei ani și jumătate. Zelenski a subliniat că obiectivul Ucrainei este izolarea economică totală a Rusiei pe piața energetică europeană: „Există multe dependențe în acest puzzle, dar îl vom reconstitui. Fiecare pas contează. Fiecare contract tăiat înseamnă o lovitură pentru mașinăria de război a Rusiei.” Tensiuni crescânde între Kiev și Budapesta Derogarea acordată de Washington riscă să accentueze divergențele dintre Ucraina și Ungaria, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să mențină un front comun împotriva Moscovei. Conducta Drujba, devenită un simbol al dependenței energetice istorice față de Rusia, continuă să fie un punct sensibil al relațiilor regionale. În august, un atac cu drone ucrainene asupra infrastructurii ruse a dus la suspendarea temporară a fluxului de petrol către Ungaria, ceea ce Budapesta a calificat drept „un atac la adresa securității energetice naționale”.

Macron promite găsirea bijuteriilor furate (sursa: Facebook/Claudia Sheinbaum Pardo)
Internațional

Macron promite recuperarea bijuteriilor furate de la Luvru, dar și schimbări în muzeu

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat vineri, în timpul unei vizite oficiale în Mexic, că bijuteriile Coroanei furate din Muzeul Luvru vor fi recuperate, iar sistemul de securitate al muzeului parizian va fi complet revizuit. Macron promite găsirea bijuteriilor furate „Am început să interogăm o parte din banda care a participat la jaf. Bijuteriile vor fi găsite, aceștia vor fi arestați, vor fi judecați”, a promis Emmanuel Macron într-un interviu acordat postului mexican Televisa, în cadrul turneului său în America Latină. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Președintele a descris furtul ca pe „un șoc pentru toată lumea”, subliniind că incidentul trebuie transformat într-o ocazie de consolidare a instituției: „Este o ocazie de a deveni încă și mai puternici.” Furt de 88 de milioane de euro din inima Parisului Jaful de la Luvru a avut loc pe 19 octombrie, când hoții au pătruns în celebrul muzeu și au furat bijuterii în valoare de 88 de milioane de euro. Patru suspecți au fost deja reținuți și puși sub acuzare de poliția franceză, însă podoabele rămân de negăsit. Printre cele opt piese furate, considerate de „valoare patrimonială inestimabilă”, se numără diadema împărătesei Eugénie, soția lui Napoleon al III-lea, o capodoperă istorică încrustată cu aproape 2.000 de diamante. Critici severe la adresa managementului Luvrului Furtul a relansat dezbaterea privind lipsa de securitate din Muzeul Luvru, cea mai vizitată instituție culturală din lume. Curtea de Conturi a Franței a criticat în mod repetat conducerea muzeului, acuzând-o că a neglijat protecția patrimoniului în favoarea „atractivității turistice”. Într-un raport publicat joi, instituția a subliniat că măsurile de siguranță sunt insuficiente, mai ales în zonele exterioare ale complexului, unde nu existau camere de supraveghere. „Securitatea Muzeului Luvru va fi complet regândită” Ca reacție la scandal, Emmanuel Macron a anunțat că securitatea Luvrului va fi reorganizată din temelii, în cadrul planului guvernamental „Noua Renaștere a Luvrului”, prezentat în ianuarie. Proiectul include o nouă intrare principală și o sală specială dedicată Giocondei lui Leonardo da Vinci, menită să fluidizeze fluxul de vizitatori și să îmbunătățească protecția operelor de artă. Totuși, Curtea de Conturi a revizuit în creștere costurile planului, estimându-le la 1,15 miliarde de euro, față de cele 700-800 de milioane de euro anunțate inițial. Instituția a avertizat că, în prezent, proiectul nu are finanțare completă. Măsuri de urgență pentru protejarea patrimoniului În paralel, conducerea Muzeului Luvru a convocat un consiliu extraordinar de administrație, unde au fost prezentate măsuri de urgență pentru întărirea siguranței. Printre acestea se numără crearea unui post de coordonator al siguranței, instalarea de camere suplimentare de supraveghere, inclusiv în zonele exterioare și revizuirea protocoalelor de acces și patrulare. Aceste măsuri vin pe fondul unei presiuni publice crescânde, după ce jaful a scos la iveală vulnerabilități majore în protecția unuia dintre cele mai prestigioase muzee din lume.

Greșeala Germaniei în relația cu Rusia (sursa: Facebook/Sigmar Gabriel)
Internațional

Ex-vicecancelar al lui Merkel admite că apropierea de Putin a fost o mare greșeală a Germaniei

Fostul ministru de externe al Germaniei, Sigmar Gabriel, a admis că subestimarea intențiilor președintelui rus Vladimir Putin a fost „una dintre cele mai mari greșeli ale politicii externe germane”. Greșeala Germaniei în relația cu Rusia Declarația a fost făcută în fața unei comisii de anchetă care investighează influența rusă asupra unei fundații implicate în construirea gazoductului Nord Stream 2. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Gabriel, care a fost și ministru al economiei în guvernul Angelei Merkel între 2013 și 2018, a depus mărturie vineri în cadrul anchetei parlamentare din landul Mecklenburg-Vorpommern. Aceasta urmărește să stabilească dacă Rusia a exercitat presiuni în procesul de înființare a fundației regionale ce a facilitat finalizarea conductei Nord Stream 2, în pofida amenințărilor de sancțiuni venite din partea SUA. Fostul ministru a negat existența unei cooperări directe sau regulate între guvernul federal și fundația respectivă, dar a recunoscut că Germania a comis erori majore în relația cu Rusia. „O apreciere greșită asupra lui Putin și asupra intențiilor sale a reprezentat una dintre cele mai mari greșeli la care am participat. Este o conștientizare amară”, a declarat Gabriel. Fundația din Mecklenburg-Vorpommern, sub lupa Parlamentului Comisia de anchetă vizează activitatea fundației pentru protecția climei din Mecklenburg-Vorpommern, creată oficial pentru scopuri ecologice, dar despre care s-a suspectat că ar fi servit drept paravan pentru finalizarea Nord Stream 2. Conducta a fost terminată în 2021, cu puțin timp înainte de invazia Rusiei în Ucraina, în ciuda opoziției Washingtonului. Fostul ministru al economiei Peter Altmaier, un apropiat al Angelei Merkel, a fost și el audiat. Acesta a susținut că nu a existat o colaborare strânsă între Berlin și autoritățile landului. „Nu exista niciun motiv pentru o astfel de cooperare”, a spus Altmaier, adăugând că privise cu scepticism fundația, considerând-o „o chestiune ce ținea exclusiv de land”. Nord Stream: un proiect privat, cu implicații geopolitice majore Conductele Nord Stream 1 și 2 au fost proiectate pentru a transporta gaz natural rusesc prin Marea Baltică spre Germania și Europa de Vest. Prima conductă a fost inaugurată în 2011, iar lucrările la Nord Stream 2 au continuat chiar și după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, în ciuda criticilor internaționale și a încălcării dreptului internațional. Gabriel a apărat decizia guvernului de atunci de a continua proiectul, susținând că o oprire a lucrărilor ar fi periclitat negocierile pentru pace în Donbas, unde armata ucraineană lupta împotriva rebelilor sprijiniți de Moscova. „Scopul principal a fost asigurarea aprovizionării energetice a Germaniei, într-un context în care piața energiei devenise una liberalizată, dominată de sectorul privat”, a explicat fostul ministru. Războiul din Ucraina a blocat definitiv Nord Stream 2 Peter Altmaier a confirmat, la rândul său, că Nord Stream era un proiect privat, conform normelor Uniunii Europene. Cu toate acestea, invazia rusă din 2022 a schimbat radical contextul geopolitic. Nord Stream 2 nu a fost niciodată pus în funcțiune, iar Rusia a întrerupt livrările prin Nord Stream 1 după impunerea sancțiunilor occidentale. În prezent, conductele reprezintă un simbol al dependenței energetice a Europei de Rusia și al consecințelor politice ale erorilor de evaluare din trecut.

NATO poate descuraja nuclear Rusia (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Rutte susține că NATO poate descuraja nuclear Rusia, în ciuda amenințărilor lui Putin

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că exercițiul nuclear anual desfășurat cu succes la începutul lunii i-a oferit „încredere absolută în credibilitatea descurajării nucleare a Alianței Nord-Atlantice”. Potrivit acestuia, forța nucleară a NATO reprezintă un element esențial pentru menținerea stabilității și siguranței în contextul amenințărilor tot mai agresive ale Rusiei. NATO poate descuraja nuclear Rusia Într-un interviu acordat publicației germane Welt am Sonntag, Mark Rutte a subliniat că, în fața „retoricii nucleare periculoase și iresponsabile” a Moscovei, cetățenii țărilor membre trebuie să rămână calmi. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale „NATO dispune de o puternică forță de descurajare nucleară”, a declarat secretarul general, adăugând că aceasta garantează securitatea colectivă a Alianței. Mesaj ferm pentru Vladimir Putin Mark Rutte a transmis un avertisment direct liderului de la Kremlin: „Războiul nuclear nu poate fi câștigat niciodată și nu trebuie purtat niciodată”. Declarația sa vine în contextul în care Rusia a intensificat, în ultimii ani, amenințările cu folosirea armelor nucleare, pe fondul războiului din Ucraina. NATO își consolidează flancul estic După lansarea invaziei ruse în Ucraina în 2022, NATO și-a sporit exercițiile militare și pregătirea strategică, în special pe flancul estic. Măsurile vizează descurajarea oricărei tentative de agresiune și transmiterea unui mesaj clar: Alianța este pregătită să răspundă ferm oricărei amenințări, indiferent de natura acesteia.

Trump boicotează summit-ul G20 (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump boicotează summit-ul G20 din Africa de Sud, țară pe care o acuză că persecută albi

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat pe platforma sa Truth Social că niciun oficial american nu va participa la viitorul summit G20 organizat în Africa de Sud, deși țara urma să fie reprezentată de vicepreședintele JD Vance. Trump boicotează summit-ul G20 Liderul american a calificat drept „scandalos” faptul că evenimentul se desfășoară în Africa de Sud, acuzând, fără dovezi, autoritățile de acolo de persecutarea fermierilor albi. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Trump a precizat că Statele Unite nu vor trimite niciun reprezentant oficial „atât timp cât aceste încălcări ale drepturilor omului continuă”. Relații tensionate între Washington și Pretoria În luna mai, la Casa Albă, Donald Trump i-a prezentat președintelui sud-african Cyril Ramaphosa o înregistrare video plină de erori, menită să-i susțină acuzațiile privind presupusele abuzuri asupra fermierilor. Africa de Sud a respins ferm acuzațiile, considerându-le nefondate. Ulterior, Trump a confirmat că nu va participa personal la summit și că nici secretarul de stat american nu va fi prezent la reuniunile ministeriale. G20, o scenă globală fără Statele Unite Summitul G20 reunește 19 state și două organizații regionale – Uniunea Europeană și Uniunea Africană – reprezentând peste 80% din PIB-ul mondial. Absența Statelor Unite marchează o premieră și ar putea afecta dinamica diplomatică a forumului, creat pentru cooperare economică și dialog global. Nigeria, noul punct de tensiune În declarații recente, Donald Trump a vizat și Nigeria, sugerând posibilitatea unei intervenții armate pe fondul acuzațiilor de persecutare a creștinilor. Autoritățile nigeriene au respins însă categoric aceste afirmații, considerându-le „nefondate” și dăunătoare imaginii țării pe plan internațional.

Ucraina neagă încercuirea trupelor sale la Pokrovsk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina neagă că trupele sale ar fi încercuite la Pokrovsk, armata susține că și-a întărit pozițiile

Armata ucraineană a respins miercuri declarațiile Moscovei potrivit cărora trupele ucrainene ar fi fost încercuite de armata rusă în orașul Pokrovsk, considerat în prezent epicentrul luptelor de pe frontul de est. Ucraina neagă încercuirea trupelor sale la Pokrovsk „Apărarea aglomerării urbane Pokrovsk–Mîrnograd continuă. Nu există nicio încercuire a unităților și diviziilor noastre”, a transmis Statul Major General ucrainean pe rețelele de socializare. Citește și: Firea desființează spectacolul organizat de Patriarhul Daniel la sfințirea Catedralei Neamului Pokrovsk, un important centru logistic din regiunea industrială Donețk, este una dintre principalele ținte ale Kremlinului în ofensiva actuală din estul Ucrainei. Kievul anunță rezistență activă Declarația ucraineană vine după ce Ministerul rus al Apărării a afirmat la începutul săptămânii că armata rusă „întărește încercuirea” trupelor ucrainene din zonă. Miercuri, același minister a susținut, pe canalul său de Telegram, că situația forțelor ucrainene „se deteriorează rapid” atât în Pokrovsk, cât și în Kupiansk, un alt punct strategic aflat în nord-estul țării. De partea sa, armata ucraineană a transmis că desfășoară „o rezistență activă” împotriva grupurilor de infanterie ruse care încearcă să își consolideze pozițiile în apropierea orașului. Zelenski: „Acesta este statul nostru, acesta este Estul nostru” Președintele Volodimir Zelenski a confirmat că câteva sute de soldați ruși au pătruns deja în zona metropolitană Pokrovsk–Mîrnograd, însă a subliniat că trupele ucrainene continuă să lupte cu determinare. Marți, liderul ucrainean și-a vizitat personal trupele din regiune, transmițând un mesaj de solidaritate și curaj: „Serviți într-un sector atât de important. Acesta este statul nostru, acesta este Estul nostru”, le-a spus el soldaților, conform unei înregistrări video difuzate de biroul prezidențial. Rusia deține aproape o cincime din Ucraina Conform unei analize realizate de AFP pe baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) și ale Proiectului Amenințări Critice (CTP), la 31 octombrie 2025, Rusia controla 19,2% din teritoriul ucrainean. Acest procent include 81% din regiunea Donețk și aproape întreaga regiune Lugansk, două zone-cheie din estul Ucrainei, aflate în centrul ofensivei ruse. Pokrovsk, noul punct fierbinte al frontului de est Bătălia pentru Pokrovsk capătă o importanță strategică majoră, întrucât orașul servește drept nod logistic vital pentru aprovizionarea trupelor ucrainene din est. Atât Rusia, cât și Ucraina, consideră controlul acestui oraș drept esențial pentru evoluția conflictului din regiunea Donbas. În timp ce Moscova revendică progrese rapide, Kievul insistă că nu există nicio încercuire și că liniile de apărare rezistă. Luptele din Pokrovsk confirmă astfel că frontul de est rămâne principalul teatru al confruntării, într-un război care se prelungește și se intensifică pe zi ce trece.

Președinta Mexicului, hărțuită sexual pe stradă (sursa: Facebook/Punto y Aparte Oaxaca)
Internațional

VIDEO Șocant: președinta Mexicului, hărțuită sexual pe stradă

Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a fost hărțuită sexual marți, în timp ce se afla pe stradă în Ciudad de Mexico. În urma incidentului, lidera mexicană a anunțat că va depune plângere penală împotriva agresorului și că intenționează să revizuiască legislația națională privind hărțuirea sexuală. Agresorul, arestat Agresorul, identificat drept Uriel Rivera, a fost arestat la câteva ore după incident și predat biroului procurorului specializat în infracțiuni sexuale. Citește și: Firea desființează spectacolul organizat de Patriarhul Daniel la sfințirea Catedralei Neamului Înregistrările video, devenite virale pe rețelele de socializare, arată momentul în care bărbatul o atinge pe președintă de sâni și încearcă să o sărute pe gât, în timp ce aceasta își saluta susținătorii în centrul capitalei. Într-o conferință de presă susținută miercuri, Sheinbaum a explicat că a ales să depună plângere nu doar pentru sine, ci și pentru siguranța altor femei: „Mă întreb: dacă nu depun o plângere, ce se va întâmpla cu alte femei mexicane? Dacă asta se întâmplă cu președinta, ce se va întâmpla cu toate femeile din țara noastră?” Deși a fost vizibil surprinsă de gest, președinta a rămas calmă și chiar a acceptat să facă o fotografie cu agresorul, după care și-a continuat drumul. Ea a precizat ulterior că bărbatul părea în stare de ebrietate și că a realizat amploarea incidentului abia după ce a văzut imaginile apărute în presă. O reacție instituțională promptă Procuratura Generală din Ciudad de Mexico a confirmat primirea plângerii, întrucât hărțuirea sexuală este considerată infracțiune la nivelul capitalei. Ministrul pentru Femei, Citlali Hernandez, a condamnat public incidentul, denunțând „viziunea sexistă” și normalizarea intruziunilor asupra corpurilor femeilor. „Condamnăm actul a cărui victimă a fost președinta noastră. Este inacceptabil ca asemenea comportamente să mai fie tolerate”, a scris Hernandez pe platforma X. Reforma legislativă propusă: o lege unitară împotriva hărțuirii Claudia Sheinbaum a anunțat că intenționează să lanseze o revizuire completă a legislației privind hărțuirea sexuală, subliniind că actualele diferențe între statele federale creează lacune legale. „Guvernul va examina dacă acest comportament constituie o infracțiune în toate statele, pentru că așa ar trebui, și vom lansa o campanie națională”, a precizat președinta. Mexicul, stat federal, are 32 de coduri penale diferite, iar nu toate sancționează explicit hărțuirea sexuală. O problemă sistemică: 70% dintre femeile mexicane, victime ale violenței Incidentul readuce în atenție nivelul alarmant al violenței de gen din Mexic. Conform datelor ONU, 70% dintre femeile cu vârsta peste 15 ani au fost victime ale unei forme de violență fizică sau sexuală cel puțin o dată în viață. În plus, statisticile indică o medie de 10 crime pe zi împotriva fetelor și femeilor — fie femicide, fie omucideri intenționate.

Democrații americani, victorie după revenirea lui Trump (sursa: Facebook/Zohran Kwame Mamdani)
Internațional

Democratul Zohran Mamdani, coșmarul lui Trump, a devenit primarul New York-ului

Partidul Democrat a obținut marți trei victorii importante în primele alegeri majore de după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Rezultatele din New York, Virginia și New Jersey oferă un barometru al stării de spirit politice din SUA, la doar nouă luni de la începutul noului mandat al republicanului. Primul primar musulman al New York-ului Într-o victorie istorică, socialistul democrat Zohran Mamdani, în vârstă de 34 de ani, a câștigat alegerile pentru funcția de primar al New York-ului. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR De la un legiuitor anonim, Mamdani a devenit una dintre cele mai vizibile figuri ale aripii progresiste din Partidul Democrat. El l-a învins pe fostul guvernator Andrew Cuomo, care a candidat ca independent, după ce pierduse nominalizarea democrată. Cuomo, în vârstă de 67 de ani, a descris programul lui Mamdani – ce include înghețarea chiriilor, asistență gratuită pentru copii și transport public gratuit – drept „periculos și nerealist”. „New York, în această seară ați transmis un mandat pentru schimbare și pentru o nouă eră a politicii. Vom lupta pentru voi pentru că noi suntem voi”, a spus Mamdani în discursul său de victorie. Victorie democratică în Virginia În Virginia, democrata moderată Abigail Spanberger (46 de ani) a câștigat detașat în fața republicanului Winsome Earle-Sears și va prelua funcția de guvernator de la Glenn Youngkin. „Am ales pragmatismul în locul partizanatului. Am ales Commonwealth-ul nostru în locul haosului”, a declarat Spanberger, subliniind mesajul de echilibru și unitate al campaniei sale. Rezultatul este considerat un semnal important pentru Partidul Democrat, într-un stat cheie din apropierea Washingtonului, unde numeroși angajați federali sunt afectați de închiderea guvernului (shutdown) provocată de administrația Trump. Mikie Sherrill câștigă în New Jersey În New Jersey, democrata Mikie Sherrill (53 de ani) l-a învins pe republicanul Jack Ciattarelli, succedându-l pe guvernatorul democrat Phil Murphy. „Vom urma exemplul Doamnei Libertate. Nu vom ceda impulsurilor noastre mai întunecate. În această țară depunem jurământ în fața unei Constituții, nu a unui rege”, a declarat Sherrill, într-un discurs cu accente simbolice, adresat direct susținătorilor democrației americane. Trump atacă, democrații se mobilizează Donald Trump a reacționat rapid, acuzând pierderile de faptul că „numele său nu era pe buletinul de vot” și de impactul shutdown-ului federal. Totodată, l-a numit pe Mamdani „comunist”, amenințând că va tăia finanțările federale pentru New York. În tabăra adversă, liderul democrat Hakeem Jeffries a scris pe X: „Partidul Democrat s-a întors.” Test pentru democrați înainte de alegerile din 2026 Scrutinurile de marți sunt considerate un test crucial pentru strategiile democraților înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din 2026. Deși popularitatea Partidului Democrat rămâne scăzută la nivel național, rezultatele arată o posibilă revigorare a electoratului liberal și moderat în bastioanele tradițional democrate. Prezența la vot în New York a fost cea mai mare din 1969, semn al unui interes reînnoit față de politică după ani de polarizare. California: nou pas strategic pentru Partidul Democrat Într-o altă victorie importantă, alegătorii din California au acordat parlamentarilor democrați dreptul de a redesena harta congresională a statului. Măsura ar putea influența echilibrul de putere în Congres și deschide o nouă etapă în lupta națională privind redistribuirea circumscripțiilor. Strategii diferite, același mesaj: economia și accesibilitatea Toți cei trei candidați democrați au mizat pe teme economice – accesibilitate, costul vieții și echitatea socială. Spanberger și Sherrill au reprezentat aripa moderată, apelând la stabilitate și pragmatism, în timp ce Mamdani a adoptat o abordare progresistă, inspirată de lideri ca Bernie Sanders și Alexandria Ocasio-Cortez.

Japonia trimite armata să prindă urșii (sursa: Pexels/Crisis Band)
Internațional

Armata, trimisă în munți pentru a prinde urșii ucigași. În ultimele șase luni, 12 morți (Japonia)

Armata Japoniei a fost mobilizată miercuri în regiunea muntoasă din nordul țării, după o solicitare urgentă a autorităților locale copleșite de un val de atacuri ale urșilor. Decizia vine pe fondul unei creșteri alarmante a numărului de incidente, cu peste 100 de atacuri raportate și 12 persoane ucise din luna aprilie. Operațiune militară în Kazuno, zona cea mai afectată Intervenția armatei a început în orașul Kazuno, prefectura Akita, unde locuitorii trăiesc de săptămâni întregi sub teroarea urșilor care coboară din păduri în căutare de hrană. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR Oamenii au fost avertizați să evite pădurile dese, să nu iasă din case după lăsarea întunericului și să poarte clopoței pentru a-i descuraja pe urși. Prefectura Akita, împreună cu cea vecină Iwate, concentrează două treimi din decesele provocate de animale sălbatice în ultimele luni. Guvernul de la Tokyo intervine „În condițiile în care urșii continuă să pătrundă în zone locuite și numărul atacurilor crește zilnic, nu ne putem permite absolut deloc să amânăm contramăsurile”, a declarat secretarul șef adjunct al cabinetului nipon, Kei Sato, într-o conferință de presă la Tokyo. Autoritățile din Akita au raportat o creștere de șase ori a observărilor de urși față de anul precedent, depășind pragul de 8.000 de incidente. Situația l-a determinat pe guvernatorul prefecturii să ceară sprijinul Forțelor de Autoapărare ale Japoniei. Soldați și vehicule militare mobilizate pentru instalarea capcanelor Miercuri dimineață, în Kazuno au sosit un camion militar, mai multe jeepuri și peste o duzină de soldați, unii echipați cu veste antiglonț. Rolul armatei este logistic – militarii vor transporta și amplasa capcanele, iar verificarea acestora se va face în colaborare cu echipele locale. Capturarea și sacrificarea urșilor vor fi realizate exclusiv de vânători autorizați, dotați cu arme potrivite acestui tip de intervenție. Cauzele crizei: schimbările climatice și depopularea satelor Experții japonezi susțin că tot mai frecventele întâlniri dintre oameni și urși au la bază o combinație de factori: modificarea surselor naturale de hrană din cauza schimbărilor climatice, defrișările masive și depopularea zonelor rurale. Totodată, corpul îmbătrânit al vânătorilor – pe care autoritățile se bazau în trecut – este copleșit de situație, iar capacitatea locală de intervenție a scăzut considerabil. Atacuri în locuri publice: de la supermarketuri la stațiuni termale În ultimele luni, presa niponă a relatat o serie de incidente șocante: clienți atacați într-un supermarket, un turist mușcat într-o stație de autobuz de lângă un sit UNESCO și un muncitor mutilat în timp ce curăța o baie termală. Urșii negri japonezi, întâlniți în majoritatea regiunilor țării, pot atinge 130 de kilograme, iar cei bruni de pe insula Hokkaido pot depăși 400 de kilograme – devenind extrem de periculoși atunci când se apropie de zonele populate. Precedente istorice Nu este prima dată când Japonia recurge la sprijin militar pentru gestionarea faunei sălbatice. În urmă cu un deceniu, Forțele de Autoapărare au oferit suport aerian pentru vânătoarea de cerbi, iar în 2001, armata britanică a intervenit într-un mod similar, acordând sprijin logistic pentru sacrificarea animalelor în timpul crizei de febră aftoasă. Mobilizarea din Kazuno arată însă dimensiunea unei crize fără precedent, care a transformat conviețuirea omului cu natura într-o problemă de siguranță națională.

Tragedie în Bosnia, incendiu devastator (sursa: bhrt.ba)
Internațional

Incendiu uriaș la un cămin de bătrâni din Tuzla, 11 decedați și 20 de răniți (Bosnia)

Un incendiu de proporții a izbucnit marți seara într-un cămin de bătrâni din orașul Tuzla, situat în nord-estul Bosniei, provocând moartea a 11 persoane și rănirea altor 20. Poliția locală a confirmat bilanțul tragic și a anunțat declanșarea unei anchete pentru stabilirea cauzelor. Rezidenții, victime ale flăcărilor „Potrivit primelor informații, 11 rezidenți ai căminului de bătrâni din Tuzla și-au pierdut viața în incendiu”, a declarat purtătoarea de cuvânt a poliției bosniace, Adnana Sprecic. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR Focul s-a declanșat în jurul orei locale 20:45 (19:45 GMT), la etajul al șaptelea al clădirii, potrivit unui comunicat transmis de instituția care administrează căminul. 20 de persoane rănite, printre care salvatori și angajați În total, aproximativ 20 de persoane – inclusiv pompieri, polițiști, membri ai echipelor de intervenție, angajați și rezidenți – au avut nevoie de îngrijiri medicale. Toți au fost transportați la clinica universitară din Tuzla, unde primesc tratament pentru arsuri sau intoxicații cu fum. Mărturii cutremurătoare ale supraviețuitorilor Ruza Kajic, una dintre rezidentele căminului, a povestit pentru televiziunea națională BHRT momentele de panică: „Mă duceam la culcare când am auzit un trosnet. Nu știu dacă erau ferestrele camerei mele care se spărgeau. M-am uitat pe fereastră și am văzut flăcări căzând de sus. La etajele superioare sunt persoane țintuite la pat.” Femeia, vizibil șocată, locuiește la etajul al treilea și a reușit să se salveze fugind pe coridor. Imagini dramatice și anchetă în desfășurare Posturile locale au difuzat imagini cu etajul superior al clădirii cuprins de flăcări. Echipele de intervenție au reușit să stingă incendiul în cursul serii, însă pagubele sunt considerabile. Poliția a anunțat că o echipă de anchetatori s-a deplasat la fața locului și va începe cercetările de îndată ce condițiile o vor permite. Condoleanțe din partea autorităților Președintele președinției tripartite a Bosniei, Zeljko Komsic, a transmis condoleanțe familiilor victimelor și urări de însănătoșire grabnică celor răniți. La rândul său, prim-ministrul entității musulmano-croate, Nermin Niksic, a descris tragedia drept „o catastrofă”, subliniind necesitatea unei anchete rapide și transparente.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră