joi 06 august
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5864 articole
Internațional

Operațiune spectaculoasă a SUA în Iran: salvarea pilotului rănit într-o misiune descrisă drept „istorică” de Donald Trump

Cel de-al doilea pilot american al cărui avion s-a prăbușit în Iran a fost salvat de armata SUA și se află acum în siguranță. Anunțul a fost făcut duminică de președintele Donald Trump, care a descris intervenția drept una dintre cele mai spectaculoase operațiuni de salvare din istoria militară americană. Operațiune de salvare fără precedent Într-un amplu mesaj pe rețeaua Truth Social, președintele Donald Trump a detaliat salvarea pilotului american: Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan „L-AM SALVAT! Dragi americani, în ultimele ore, armata Statelor Unite a realizat una dintre cele mai îndrăznețe operațiuni de CĂUTARE ȘI SALVARE din istoria SUA, pentru unul dintre incredibilii noștri ofițeri membri ai echipajului, care este, de asemenea, un colonel foarte respectat, și despre care sunt încântat să vă anunț că acum este ÎN SIGURANȚĂ ȘI NEVĂTĂMAT! Acest războinic curajos se afla în spatele liniilor inamice, în munții periculoși ai Iranului, fiind vânat de inamicii noștri, care se apropiau din ce în ce mai mult cu fiecare oră, dar nu a fost niciodată cu adevărat singur, deoarece Comandantul său Suprem, Secretarul Apărării, Președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de Stat Major și camarazii săi de luptă i-au monitorizat locația 24 de ore din 24 și au planificat cu atenție salvarea lui. La ordinul meu, armata SUA a trimis zeci de aeronave, echipate cu cele mai letale arme din lume, pentru a-l recupera. A suferit răni, dar va fi bine. Această operațiune miraculoasă de CĂUTARE ȘI SALVARE se adaugă unei salvări reușite a unui alt pilot curajos, ieri, pe care nu am confirmat-o, deoarece nu am vrut să punem în pericol cea de-a doua operațiune de salvare. Este pentru prima dată în memoria militară când doi piloți americani au fost salvați, separat, în adâncul teritoriului inamic. NU VOM LĂSA NICIODATĂ ÎN URMĂ NICIUN LUPTĂTOR AMERICAN! Faptul că am reușit să ducem la bun sfârșit ambele operațiuni fără ca NICIUN american să fie ucis sau nici măcar rănit demonstrează încă o dată că am obținut o dominație aeriană totală și superioritate asupra cerului Iranului. Acesta este un moment de care TOȚI americanii, republicani, democrați și toți ceilalți, ar trebui să fie mândri și în jurul căruia ar trebui să se unească. Avem cu adevărat cea mai bună, cea mai profesionistă și cea mai letală armată din istoria lumii. DUMNEZEU SĂ BINECUVÂNTEZE AMERICA, DUMNEZEU SĂ BINECUVÂNTEZE TRUPELE NOASTRE ȘI PAȘTE FERICIT TUTUROR!" Contextul prăbușirii și primele informații Forțele iraniene și americane căutau încă de vineri echipajul primului avion de vânătoare american prăbușit în Iran de la începutul conflictului. Armata iraniană a susținut că a doborât un avion de tip F-15E Strike Eagle, însă informațiile nu au fost confirmate oficial de partea americană. Presa din SUA a relatat că unul dintre cei doi membri ai echipajului a fost salvat, lucru confirmat ulterior de președintele american. Reacția Iranului și tensiunile persistente De partea cealaltă, agenția de știri iraniană Tasnim News Agency, citând Gardienii Revoluției, a susținut că o aeronavă americană implicată în operațiunile de căutare a fost „distrusă”, fără a oferi detalii suplimentare. Washingtonul nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind aceste afirmații. Bilanțul conflictului: pierderi în regiune De la începutul războiului, niciun soldat american nu a fost ucis sau capturat pe teritoriul iranian. Cu toate acestea, 13 militari americani și-au pierdut viața în Kuweit, Arabia Saudită și Irak, pe fondul escaladării conflictului regional.

Operațiune spectaculoasă a SUA în Iran: salvarea pilotului rănit într-o misiune descrisă drept „istorică” de Donald Trump
Criză de combustibil din ce în ce mai acută: restricții de zbor pe aeroporturile din nordul Italiei
Internațional

Criză de combustibil din ce în ce mai acută: restricții de zbor pe aeroporturile din nordul Italiei

Patru aeroporturi importante din nordul Italiei – Milano Linate, Veneția Marco Polo, Bologna și Treviso – vor introduce restricții privind aprovizionarea cu combustibil pentru zborurile comerciale. Măsura este valabilă până pe 9 aprilie și vine în contextul unei „disponibilități limitate” de combustibil furnizat de Air BP Italia. Jet A1, combustibilul afectat de limitări Problemele vizează în mod direct aprovizionarea cu Jet A1, un tip de kerosen utilizat pe scară largă în aviația civilă. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan Acesta este esențial atât pentru aeronavele comerciale, cât și pentru cele care operează pe baze aeriene sau aeroporturi internaționale. Restricțiile ridică îngrijorări în industrie, având în vedere rolul crucial al acestui combustibil în operarea zborurilor regulate. Companiile aeriene, puse în gardă Situația a fost comunicată printr-o serie de notificări oficiale către navigatori (NOTAM). Acestea avertizează operatorii aerieni că realimentarea aeronavelor aflate în contract cu Air BP Italia va fi limitată în perioada menționată. Aceste notificări sunt esențiale pentru planificarea zborurilor și pot influența rutele, timpii de escală și strategiile de alimentare ale companiilor aeriene. Priorități la alimentare: cine are întâietate Pentru a menține funcționarea serviciilor critice, autoritățile au stabilit o ordine de prioritate în alimentarea cu combustibil. Astfel, vor avea prioritate: zborurile de ambulanță aeriană cursele oficiale zborurile pe distanțe lungi (peste 3 ore) În schimb, pentru restul operatorilor comerciali, aeroporturile din Veneția, Treviso și Bologna au impus o limită de maximum 2.000 de litri de combustibil per aeronavă. Recomandări pentru piloți: alimentare anticipată În cazul Aeroportul Marco Polo, autoritățile au emis o recomandare clară: piloții sunt sfătuiți să își calculeze și să își asigure suficient combustibil încă de la aeroportul de plecare pentru segmentele următoare de zbor. Această măsură vine în contextul în care un avion comercial mediu, precum Airbus A320 sau Boeing 737, consumă între 2.000 și 3.000 de litri de combustibil pe oră, ceea ce face ca limita impusă să fie una semnificativă pentru operațiunile standard. Cauze neclare, dar suspiciuni logistice Deși Air BP Italia nu a oferit explicații oficiale privind motivele acestor restricții, surse din industrie citate de presa locală indică posibile probleme logistice în lanțul de aprovizionare din nordul Italiei. În lipsa unor clarificări, companiile aeriene sunt nevoite să se adapteze rapid, ceea ce ar putea duce la întârzieri, modificări de rute sau costuri suplimentare.

Trump le amintește iranienilor că le-a dat un ultimatum care expiră luni. Tăcere la Teheran
Internațional

Trump le amintește iranienilor că le-a dat un ultimatum care expiră luni. Tăcere la Teheran

Președintele american Donald Trump a transmis un avertisment dur Iranului, acordând un termen de 48 de ore pentru reluarea negocierilor cu Washingtonul sau pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic esențial pentru comerțul global. Ultimatumul lui Trump Liderul american a reamintit Iranului că mai sunt 48 de ore până la expirarea ultimatumulu. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan "Vă amintiţi când i-am dat Iranului 10 zile fie pentru a ÎNCHEIA O ÎNŢELEGERE, fie pentru a REDESCHIDE STÂMTOAREA ORMUZ? Timpul se scurge - 48 de ore înainte să dezlănţui iadul asupra lor. Slavă Domnului!", a scris Donald Trump pe platforma Truth Social. Strâmtoarea Ormuz, blocaj cu impact global Criza a început după ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de petrol la nivel mondial, în contextul conflictului din regiune. Această arteră strategică este vitală pentru economia globală, iar blocarea ei a generat îngrijorări majore pe piețele internaționale. 10 zile pentru conformare La data de 26 martie, Donald Trump a transmis un prim ultimatum către Teheran, oferind un termen de 10 zile pentru redeschiderea strâmtorii. Acesta a stabilit și un termen-limită clar: Ultimatumul a fost stabilit pentru "luni, 6 aprilie, la ora 20:00, ora Washingtonului". Amenințări directe: infrastructura Iranului, posibilă țintă În cazul în care Iranul nu respectă cerințele, liderul de la Casa Albă a avertizat asupra unor consecințe severe. Potrivit declarațiilor sale, Statele Unite ar putea viza infrastructura energetică a Iranului, inclusiv centralele electrice, în cazul în care Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată.

„Victoriile” SUA împotriva Iranului: nepoata și strănepoata generalului ucis Soleimani, deportate
Internațional

„Victoriile” SUA împotriva Iranului: nepoata și strănepoata generalului ucis Soleimani, deportate

Agenți federali americani le-au arestat pe nepoata și pe strănepoata generalului iranian Qassem Soleimani, ucis în 2020 la Bagdad, în urma unui atac cu dronă ordonat de președintele Donald Trump. Măsura vine după ce secretarul de stat Marco Rubio le-a revocat statutul de rezident permanent legal, a anunțat Departamentul de Stat al SUA. Departamentul de Stat: „au fost arestate de agenți federali” Autoritățile americane au confirmat intervenția printr-un comunicat oficial: Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan "Noaptea trecută, nepoata şi strănepoata generalului Gărzilor Revoluţionare, Qassem Soleimani, au fost arestate de agenţi federali în urma revocării statutului lor de rezident permanent de către secretarul de stat Marco Rubio", a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. Instituția a precizat identitatea celor două persoane: „Hamideh Soleimani Afshar şi fiica ei se află acum în custodia Serviciului de Imigrări şi Control Vamal al SUA”. Acuzații grave: propagandă pro-iraniană Potrivit autorităților de la Washington, nepoata lui Qassem Soleimani este acuzată de susținere publică a regimului iranian. „În timp ce locuia în Statele Unite, ea a răspândit propaganda regimului iranian, a sărbătorit atacurile împotriva soldaţilor americani şi a siturilor militare americane din Orientul Mijlociu, l-a lăudat pe noul Lider Suprem al Iranului, a denunţat America drept «Marele Satan» şi şi-a exprimat sprijinul neclintit pentru Garda Revoluţionară Iraniană, un grup desemnat drept terorist”, se arată în declaraţie. Interdicții pentru familia Larijani Departamentul de Stat a anunțat și o altă decizie similară. La începutul lunii aprilie, Marco Rubio a revocat statutul legal al lui Fatemeh Ardeshir-Larijani, fiica lui Ali Larijani. Aceasta și soțul ei nu se mai află pe teritoriul SUA: „Fatemeh Ardeshir-Larijani şi soţul ei «nu mai sunt prezenţi în Statele Unite şi li se interzice orice intrare viitoare» pe teritoriul american”, a transmis Departamentul de Stat. Mesaj ferm al administrației americane Secretarul de stat Marco Rubio a transmis un mesaj dur privind politica administrației americane: „Administraţia Trump nu va permite ţării noastre să adăpostească cetăţeni străini care susţin regimurile teroriste antiamericane”, a scris acesta pe platforma X.

Atac lângă centrala nucleară Bushehr din Iran: Rusia își evacuează personalul
Internațional

Atac lângă centrala nucleară Bushehr din Iran: Rusia își evacuează personalul

Un atac aerian comun americano-israelian a lovit sâmbătă o zonă din apropierea centralei nucleare Bushehr din Iran, provocând moartea unui agent de securitate. Deși nu au fost raportate creșteri ale nivelului de radiații, autoritățile iraniene avertizează că loviturile repetate asupra sitului ar putea declanșa un dezastru nuclear în regiunea Golfului. Rusia a început evacuarea personalului său de la centrala nucleară. Atac în apropierea centralei nucleare Bushehr Potrivit agenției iraniene IRNA, un proiectil a lovit o zonă situată în apropierea centralei nucleare Bushehr, în sudul țării. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan Este al patrulea atac asupra regiunii de coastă de la începutul conflictului dintre Iran, Statele Unite și Israel, declanșat pe 28 februarie. Un agent de securitate aflat la fața locului a fost ucis, însă autoritățile iraniene susțin că instalațiile nucleare nu au suferit avarii directe. Iranul avertizează asupra unui risc nuclear major Ministrul de externe iranian a atras atenția că noi atacuri asupra centralei nucleare Bushehr ar putea provoca scurgeri radioactive cu efecte devastatoare. Oficialul a avertizat că un astfel de scenariu ar putea afecta nu doar Iranul, ci întreaga regiune a Golfului, sugerând consecințe grave pentru populația civilă. AIEA: nu au fost detectate radiații Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat că a fost informată despre incident de către autoritățile iraniene. Potrivit instituției: - o clădire din perimetrul centralei a fost afectată de unda de șoc și de fragmente - un membru al personalului de securitate a fost ucis - nu s-a înregistrat nicio creștere a nivelului de radiații Directorul agenției a cerut „reținere militară maximă”, avertizând asupra riscurilor asociate atacurilor asupra infrastructurii nucleare. Centrala nucleară Bushehr, obiectiv strategic în Iran Centrala nucleară Bushehr este singura centrală nucleară din Iran și se află la aproximativ 760 de kilometri sud de Teheran. Instalația este operațională din 2011 și are o importanță strategică majoră pentru sectorul energetic iranian. În prezent, compania rusă Rosatom construiește un al doilea reactor în cadrul aceluiași complex. Rusia evacuează personalul de la Bushehr Pe fondul escaladării conflictului, Rusia a început evacuarea personalului său de la centrala nucleară Bushehr. Potrivit directorului general al Rosatom, Aleksei Lihacev aproape 200 de oameni au fost evacuați. "Conform planului, am început astăzi faza principală a evacuării. La aproximativ 20 de minute după nefericitul atac, autobuzele au plecat din gara din Bushehr spre graniţa dintre Iran şi Armenia. Mai exact este vorba despre 198 de persoane, aceasta este cea mai mare evacuare de până acum", a declarat Lihacev pentru presa rusă Potrivit oficialului rus, peste 400 de persoane au fost deja retrase de la începutul conflictului Centrala funcționează, în mod normal, cu aproximativ 600 de angajați. Fără victime ruse, dar tensiunile cresc Autoritățile ruse au precizat că persoana ucisă în urma atacului era cetățean iranian, nu rus. Ambasada Rusiei a confirmat că nu există victime în rândul propriilor cetățeni. Cu toate acestea, evacuările continuă, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea centralei nucleare Bushehr.

Negocierile pentru un armistițiu între SUA, Israel și Iran, în impas (The Wall Street Journal)
Internațional

Negocierile pentru un armistițiu între SUA, Israel și Iran, în impas (The Wall Street Journal)

Eforturile internaționale de mediere pentru obținerea unei încetări a focului între Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, se află în impas, potrivit unei analize publicate de The Wall Street Journal. Mai multe state, în special Pakistan, încearcă să faciliteze dialogul, însă fără rezultate concrete până în acest moment. Iranul refuză discuțiile directe cu SUA Potrivit publicației americane, Teheranul a transmis mediatorilor că nu este dispus să participe la întâlniri cu oficiali americani la Islamabad în perioada următoare. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan În plus, autoritățile iraniene consideră că solicitările formulate de Washington sunt inacceptabile, ceea ce complică și mai mult procesul de negociere. Schimb de acuzații între Washington și Teheran Ministerul de Externe iranian a respins declarațiile președintelui american Donald Trump, pe care le-a calificat drept „false și nefondate”. Liderul american susținuse anterior că „noul preşedinte al regimului iranian, mult mai puţin radicalizat şi mai inteligent decât predecesorii săi, tocmai a cerut SUA o încetare a focului” în urma unor negocieri. Condițiile impuse de SUA pentru un armistițiu Donald Trump a precizat că ar lua în considerare o încetare a focului doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții stricte. Acesta a declarat că o eventuală acceptare a armistițiului ar putea avea loc doar după ce „Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, liberă şi fără obstacole”. „Până atunci, aruncăm Iranul în nefiinţă, sau cum se spune, înapoi în Epoca de Piatră”, a ameninţat liderul american. Ultimatum amânat pentru reluarea negocierilor Președintele SUA a anunțat că a amânat până pe 6 aprilie termenul limită acordat Iranului pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz. Decizia a fost justificată prin dorința de a permite continuarea negocierilor, despre care Trump a afirmat că ar fi deja în desfășurare. Totuși, Iranul a negat existența unor negocieri directe, precizând că schimburile cu Washingtonul au loc doar prin intermediari. Declarații privind evoluția conflictului Anterior, liderul american a sugerat că SUA s-ar putea „retrage” din Iran în „două sau trei săptămâni”, susținând că obiectivele militare stabilite au fost atinse. Printre acestea se numără împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare. Planul de pace propus de Washington Pakistanul a confirmat implicarea în eforturile de mediere, alături de alte state precum Turcia și Egipt. Totodată, oficialii au confirmat existența unei propuneri de plan de pace venite din partea SUA. Potrivit informațiilor publicate de The New York Times, planul prevede mai multe condiții pentru Iran. Printre acestea, predarea întregului stoc de uraniu îmbogățit, demontarea principalelor infrastructuri nucleare, menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, renunțarea la sprijinirea grupărilor armate din regiune și limitarea programului de rachete. În schimb, Iranul ar putea beneficia de ridicarea sancțiunilor internaționale și de sprijin pentru dezvoltarea unui program nuclear civil. Teheranul respinge propunerile SUA Ministerul iranian de Externe a catalogat propunerile Washingtonului drept „excesive și iraționale”. Oficialii iranieni au amintit, de asemenea, că SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului în perioade în care erau în curs negocieri, atât în iunie anul trecut, cât și în acest an.  

Iran anunță doborârea încă unui avion al SUA, experții contestă autenticitatea imaginilor publicate
Internațional

Iran anunță doborârea încă unui avion al SUA, experții contestă autenticitatea imaginilor publicate

Iranul a anunțat vineri noaptea că a doborât un al doilea avion militar american în apropierea strâmtorii Ormuz, într-un nou episod al escaladării tensiunilor din regiune. Potrivit agenției de presă iraniene Fars, sistemele de apărare antiaeriană ale Iranului ar fi țintit și lovit un avion A-10, cunoscut sub denumirea de „Warthog”. Informația nu a putut fi confirmată din surse independente. CBS: pilotul s-a catapultat și a fost recuperat Postul de televiziune american CBS a relatat că pilotul aeronavei s-a catapultat deasupra Golfului Persic și a fost recuperat în siguranță. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Aceste informații nu au fost confirmate oficial de autoritățile americane în momentul transmiterii știrii. Un alt avion american, anunțat doborât în aceeași zi Anterior, în cursul aceleiași zile, Iranul a anunțat doborârea unui avion de vânătoare american F-35. Potrivit unei declarații a Gardienilor Revoluției, forța militară de elită a Teheranului, aeronava ar fi fost doborâtă în spațiul aerian iranian de un sistem avansat de apărare antiaeriană. Experți: imaginile ar indica un alt tip de avion Cu toate acestea, experți militari au semnalat pe rețelele sociale că imaginile publicate de partea iraniană ar sugera, de fapt, epava unui avion de tip F-15, nu F-35. Aceste neconcordanțe ridică semne de întrebare cu privire la exactitatea informațiilor furnizate. Operațiuni de salvare în desfășurare În urma incidentului, unul dintre cei doi membri ai echipajului a fost recuperat de forțele speciale americane. Căutările pentru cel de-al doilea membru al echipajului sunt în continuare în desfășurare.

Scumpirile la carburanți, sub lupa UE: Franța cere verificarea profiturilor rafinăriilor, pentru a preveni abuzurile
Internațional

Scumpirile la carburanți, sub lupa UE: Franța cere verificarea profiturilor rafinăriilor, pentru a preveni abuzurile

Ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, a anunțat că a solicitat Comisiei Europene să analizeze marjele de profit ale rafinăriilor din Europa, în contextul volatilității prețurilor la energie generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Demersul vine pe fondul temerilor privind eventuale abuzuri de preț în lanțul de aprovizionare cu carburanți. Scrisoare oficială către Comisia Europeană Într-un interviu acordat postului de televiziune France 5, oficialul francez a precizat că a transmis o solicitare formală către instituțiile europene. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Potrivit acestuia, scopul este de a verifica dacă există practici nejustificate în stabilirea prețurilor. Ministrul a amintit că autoritățile franceze au efectuat deja controale extinse asupra distribuitorilor de carburanți pentru a preveni creșterile nejustificate de prețuri. "Ceea ce mă interesează este ca astăzi să nu existe abuzuri, şi ne-am asigurat de acest lucru: numai 5% din staţii nu respectau normele, şi am desfăşurat sute de investigaţii". Aceste acțiuni au vizat menținerea unui echilibru între piață și protecția consumatorilor, într-un context de volatilitate accentuată. „Problema rafinăriilor este una europeană” Roland Lescure a subliniat că situația nu poate fi tratată exclusiv la nivel național, ci necesită o abordare coordonată la nivelul Uniunii Europene. "Subiectul rafinăriilor nu este o problemă naţională, ci una europeană". Rezervele strategice de petrol, utilizate „chirurgical” Ministrul a abordat și tema rezervelor strategice de petrol, eliberate în urma deciziei statelor membre ale International Energy Agency. Potrivit acestuia, utilizarea acestor rezerve este atent calibrată, "chirurgicală" și "metodică" având în vedere incertitudinile privind evoluția situației în lunile următoare. "Le vom elibera atunci când vor fi necesităţi punctuale", a afirmat oficialul, adăugând că Franța dispune de suficiente stocuri pentru a face față pe termen scurt. Potrivit acestuia, Franţa "este liniştită", având rezerve pentru trei luni.

Germania vrea schimbarea regulilor în UE: decizii fără unanimitate și fără drept de veto
Internațional

Germania vrea schimbarea regulilor în UE: decizii fără unanimitate și fără drept de veto

Uniunea Europeană ar trebui să renunțe la principiul unanimității care guvernează în prezent majoritatea deciziilor importante, a declarat sâmbătă ministrul german de externe, Johann Wadephul. Declarația vine în contextul unor blocaje repetate în procesul decizional, în special în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei. Disputa cu Ungaria, exemplu al limitelor actualului sistem Oficialul german a făcut referire directă la tensiunile cu Ungaria, care se opune unui credit major destinat Kievului, susținut de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Situația evidențiază dificultățile generate de regula unanimității, care permite unui singur stat să blocheze decizii importante la nivel european. Wadephul: „Ar trebui să abolim principiul unanimității” Ministrul german a pledat pentru o schimbare structurală a mecanismului decizional, astfel încât Uniunea Europeană să poată acționa mai eficient pe scena internațională. ''Ar trebui să abolim principiul unanimităţii în politica externă şi de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim mai capabili de a acţiona internaţional'', a afirmat demnitarul german. Actuala legislatură europeană se încheie odată cu alegerile pentru Parlamentul European din vara anului 2029. Susținerea votului cu majoritate calificată Johann Wadephul a subliniat că sprijină introducerea votului cu majoritate calificată în cadrul Consiliului UE. ''Întreaga experienţă pe care am obţinut-o în ultimele săptămâni cu ajutorul pentru Ucraina şi sancţiunile contra Rusiei indică acest lucru'', a adăugat el. Acest tip de vot presupune îndeplinirea simultană a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre (minimum 15 din cele 27) votează în favoarea unei decizii statele respective reprezintă cel puțin 65% din populația totală a Uniunii Europene Ce înseamnă, în prezent, votul în unanimitate În prezent, Consiliul Uniunii Europene trebuie să adopte în unanimitate deciziile în domenii considerate sensibile de către statele membre. În aceste cazuri, fiecare stat are drept de veto, ceea ce înseamnă că poate bloca adoptarea unei decizii. Totuși, abținerea nu împiedică aprobarea acesteia. Domeniile în care se aplică regula unanimității Principiul unanimității este utilizat în mai multe domenii-cheie, printre care: politica externă și de securitate comună extinderea Uniunii Europene acordarea de noi drepturi cetățenilor UE bugetul și resursele financiare ale Uniunii armonizarea impozitării indirecte anumite măsuri din justiție, afaceri interne și protecție socială Propunerea Germaniei deschide o dezbatere majoră privind viitorul mecanismelor decizionale din Uniunea Europeană și capacitatea acesteia de a reacționa rapid în context geopolitic tensionat.

Ucraina atacă acum nave rusești folosind baze din Libia - investigație RFI
Internațional

Ucraina atacă acum nave rusești folosind baze din Libia - investigație RFI

Ucraina atacă acum nave rusești folosind baze din Libia, arată o investigație Radio France International, RFI. Rusia s-a plâns încă din 4 martie că vasele sale din așa-numita flotă fantomă sunt atacate în Mediterana de către dronele ucrainene. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Ucraina atacă acum nave rusești folosind baze din Libia  „Două surse libiene foarte bine informate, au vorbit, sub protecția anonimatului, despre cei peste 200 de ofițeri și experți ai armatei ucrainene desfășurați în Libia, cu acordul guvernului de la Tripoli condus de Abdelhamid Dbeibah.  Acești militari ucraineni sunt prezenți în trei locații. În primul rând, potrivit surselor RFI, ei sunt bazați la academia forțelor aeriene din Misrata. Aici coabitează forțe turce, italiene și Comandamentul Statelor Unite pentru Africa (Africom). Un centru de informații britanic este, de asemenea, instalat acolo. Tot potrivit surselor, ucrainenii beneficiază de o a doua bază complet echipată pentru lansarea de drone aeriene și navale, în orașul Zawiya, la aproximativ 50 de kilometri nord de capitală, foarte aproape de complexul petrolier Mellitah, unul dintre cele mai mari aflate în funcțiune în Libia. Experții ucraineni ocupă un teren cu acces direct la mare, care le-a fost acordat de guvernul de la Tripoli. Au fost efectuate aici lucrări de fortificare dar și pentru echiparea cu piste și radare speciale. A treia locație, afirmă sursele noastre, este utilizată pentru reuniuni de coordonare între ucraineni și armata libiană și este la sediul Brigăzii 111 a armatei, pe drumul către aeroportul din Tripoli”, arată RFI.  În schimbul acestor baze, guvernul de la Tripoli este instruit de ucraineni în utilizarea dronelor.  Ucraina ar urma să vândă și arme în Libia. 

Washington Post, editorial în care îi laudă pe Javier Milei și capitalismul, soluție împotriva sărăciei
Internațional

Washington Post, editorial în care îi laudă pe Javier Milei și capitalismul, soluție împotriva sărăciei

Washington Post a publicat, vineri, un editorial nesemnat, asumat de publicație, în care îi laudă pe Javier Milei și capitalismul, ca o soluție împotriva sărăciei. „Noile date din Argentina arată adevărata soluție la problema sărăciei. Rata sărăciei a scăzut de la 53% la 28% în decurs de doi ani”, titrează publicația din capitala SUA. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Washington Post arată că ultimele date statistice arată că rata sărăciei a scăzut dramatic în regimul Javier Milei. Aceasta a coborât de la 53% în prima parte a anului 2024 la 28% la final de 2025.  Washington Post, editorial în care îi laudă pe Milei și capitalismul „Președintele autoproclamat libertarian a făcut din combaterea hiperinflației o prioritate pentru a relansa creșterea economică. Reformele sale au inclus reducerea drastică a subvențiilor de stat și a cheltuielilor salariale din sectorul public, ceea ce a dus la înregistrarea primului excedent bugetar anual al Argentinei în ultimii 123 de ani. Inflația anuală a scăzut de la un nivel uluitor de 200% la momentul preluării mandatului la 33% în perioada ianuarie-februarie. Fost economist — și discipol al lui Milton Friedman și Adam Smith — Milei a înțeles de mult timp că socialismul duce la sărăcie, iar capitalismul la prosperitate. După victoria sa surprinzătoare, el a acționat rapid pentru a rupe strânsoarea socialistă asupra Argentinei, luând în mână „drujba” pe care o folosise în campania electorală împotriva unui stat birocratic umflat. Pariul a dat roade, Argentina înregistrând o rată de creștere de 4,4% anul trecut, recuperându-se rapid după o scurtă recesiune în 2024. Milei va trebui să se confrunte cu consecințele războiului din Iran, care amenință să crească prețurile în întreaga lume. Însă organisme precum Fondul Monetar Internațional prevăd că țara va continua să înregistreze rate de creștere impresionante în 2026 și 2027, depășind cu mult rata medie din America Latină”, scrie Washington Post.  Javier Milei a concediat circa 60.000 de angajați din sectorul public, ceea ce a dus la creșterea șomajului, dar Washington Post apreciază că șomajul va fi redus de extinderea sectorului privat. În 18 luni, guvernul de la Bueno Aires a desființat sau modificat 14.000 de reguli, ceea ce a dus la creșterea investițiilor private.  „Transformarea rapidă a Argentinei, de la aproape un secol de socialism la capitalismul de piață liberă, continuă să demonstreze superioritatea acestuia din urmă. Este rar să avem ocazia să asistăm la un experiment atât de radical în timp real. Nu este însă o surpriză faptul că funcționează”, concluzionează Washington Post. 

Breșă de securitate la Londra: geantă cu arme, uitată de polițiști lângă locuința primarului Sadiq Khan
Internațional

Breșă de securitate la Londra: geantă cu arme, uitată de polițiști lângă locuința primarului Sadiq Khan

Un caz alarmant a avut loc în apropierea locuinței primarului Londrei, Sadiq Khan, unde o geantă cu arme a fost găsită pe trotuar, fiind aparent uitată de polițiștii responsabili de securitatea acestuia. Descoperirea accidentală: arme de foc și echipamente periculoase Geanta a fost descoperită de o trecătoare, într-o zonă din sudul Londrei, după cum a confirmat partenerul acesteia, Jordan Griffiths. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan În interior se aflau o carabină semiautomată MP5 produsă de Heckler & Koch, un pistol Glock, un pistol cu electroșocuri și muniție, potrivit relatărilor din presă. ''Nu am putut să cred ce vedeam şi am făcut câteva poze ca dovadă despre ceea ce am găsit. Am apelat poliţia şi i-am spus ce am găsit şi în câteva minute poliţiştii au venit şi au colectat armele. Când au ajuns erau cu adevărat şocaţi. Mi s-a spus că geanta fusese lăsată acolo de unul dintre ofiţerii ce asigură paza lui Sadiq Khan, ceea ce are sens întrucât acesta locuieşte acolo'', a declarat Jordan Griffiths. Anchetă internă la Poliția Metropolitană din Londra Cazul este investigat de Metropolitan Police Service, prin Directoratul pentru standarde profesionale, iar cinci ofițeri au fost deja retrași temporar din misiunile operative. Un purtător de cuvânt al primarului Sadiq Khan a catalogat situația drept extrem de serioasă și a cerut măsuri urgente pentru a preveni repetarea unui astfel de incident. ''Este un incident foarte grav, caz care a fost preluat de Directoratul pentru standarde profesionale al poliţiei metropolitane. Met trebuie să ia acum toate măsurile pentru a se asigura că un asemenea incident nu se mai întâmplă niciodată'', a subliniat acesta.

Europa își revendică rolul în NATO: Finlanda anunță o alianță „mai europeană”, Trump amenință cu retragerea SUA
Internațional

Europa își revendică rolul în NATO: Finlanda anunță o alianță „mai europeană”, Trump amenință cu retragerea SUA

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, i-a transmis omologului său american, Donald Trump, că se conturează o schimbare de paradigmă în cadrul NATO, în sensul unei implicări mai puternice a Europei. Declarațiile au fost făcute în urma unei convorbiri telefonice desfășurate miercuri, în care cei doi lideri au discutat teme majore de securitate internațională. „O Alianță Nord-Atlantică mai europeană” Președintele finlandez a subliniat că Europa începe să își asume un rol mai activ în cadrul alianței. Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual "Se conturează o Alianţă Nord-Atlantică mai europeană, iar Europa îşi asumă responsabilitatea'', a declatat acesta. Discuții despre NATO, Ucraina și Iran Potrivit lui Alexander Stubb, dialogul cu liderul american a fost unul pragmatic, axat pe principalele dosare internaționale. "A fost o discuţie constructivă şi schimb de idei despre NATO, Ucraina şi Iran.  Există probleme ce trebuie soluţionate, pragmatic", a afirmat Stubb. Tema, pe agenda summitului NATO de la Ankara Conceptul unei alianțe mai europene va fi discutat în cadrul summitului NATO programat la Ankara, în perioada 7-8 iulie, potrivit biroului președintelui finlandez. Contextul discuției este unul sensibil, după ce Donald Trump a declarat că ia în calcul o eventuală retragere a Statele Unite din NATO. Liderul american urmează să facă un anunț oficial într-un discurs adresat națiunii, ceea ce ar putea avea implicații majore asupra echilibrului de securitate global.

Belgia trimite soldați în metroul din Bruxelles pentru combaterea traficului de droguri
Internațional

Belgia trimite soldați în metroul din Bruxelles pentru combaterea traficului de droguri

Belgia va desfășura aproximativ 50 de soldați în stațiile de metrou și tren din Bruxelles, începând de vineri, într-o măsură menită să sprijine poliția în lupta împotriva traficului de droguri și să crească siguranța publică. Puncte sensibile vizate: gara Bruxelles-Sud Militarii vor fi prezenți în zone considerate critice, inclusiv în gara Bruxelles-Sud, unul dintre principalele noduri de transport ale orașului, unde autoritățile au identificat riscuri sporite. Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual Decizia autorităților vine pe fondul unei creșteri semnificative a cazurilor legate de consumul de droguri. În 2025, Tribunalul de primă instanță din Bruxelles a deschis 1.015 dosare, aproape dublu față de cele 598 înregistrate în 2020. Estimările indică faptul că această tendință este în continuare ascendentă, ceea ce a determinat autoritățile să ia măsuri suplimentare. Incidente armate legate de droguri, în creștere Situația este agravată de numărul tot mai mare de incidente violente. Anul trecut, până la jumătatea lunii august, au fost raportate aproximativ 20 de incidente cu împușcături în Bruxelles, asociate în principal cu traficul de droguri. În acest context, procurorul general belgian, Julien Moinil, a solicitat suplimentarea resurselor pentru poliție și sistemul judiciar, pentru a putea face față fenomenului în creștere al criminalității legate de droguri.

Premierul britanic vrea relații mai strânse cu UE, spune că Brexit a fost o eroare
Internațional

Premierul britanic vrea relații mai strânse cu UE, spune că Brexit a fost o eroare

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că instabilitatea globală generată de conflictul din Iran determină Regatul Unit să își reconfigureze poziția strategică, inclusiv printr-o apropiere mai clară de Uniunea Europeană în domeniul securității și economiei. Impact economic major: „ne va defini pentru o generație” În cadrul unei conferințe de presă, organizată pentru a calma temerile legate de creșterea prețurilor la carburanți, Keir Starmer a avertizat că efectele războiului ar putea fi de durată. Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad „Impactul războiului ne va defini pentru o generație”, a declarat premierul britanic, comparând situația actuală cu criza energetică din anii 1970. Londra vrea relații mai strânse cu UE Șeful guvernului britanic a subliniat nevoia unei cooperări aprofundate cu Uniunea Europeană, atât pe plan economic, cât și în materie de securitate. „Vrem să fim mai ambițioși, să avem o cooperare economică mai strânsă, o cooperare mai strânsă în materie de securitate, un parteneriat care să recunoască valorile noastre comune, interesele noastre comune și viitorul nostru comun”, a declarat Keir Starmer. Donald Trump critică aliații europeni Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, Donald Trump a criticat din nou statele europene care au refuzat să sprijine militar SUA în războiul împotriva Iranului. Liderul american a vizat în mod special Regatul Unit și Franța, într-un moment în care relațiile transatlantice se deteriorează. Mai mult, acesta a lansat un avertisment dur: „Să înceapă să învețe cum să lupte pentru ele însele”, sugerând că Statele Unite „nu vor mai fi acolo să le ajute”. Brexitul, reconsiderat: „daune grave economiei” Guvernul laburist încearcă să repare relațiile cu Uniunea Europeană, iar Keir Starmer a criticat acordul Brexit negociat de administrația conservatoare în 2020. Premierul a afirmat că acest acord a provocat „daune grave economiei” britanice, sugerând necesitatea unei noi abordări în relația Londrei cu UE.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră