joi 06 august
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5864 articole
Internațional

Khamenei nu a autorizat negocieri de încetare a focului (vicepreședinte Parlament)

Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, nu a aprobat inițierea unor negocieri pentru a pune capăt conflictului cu Statele Unite și Israel, potrivit declarațiilor făcute de oficiali iranieni. Mesajul transmite o poziție fermă a Teheranului, în ciuda presiunilor internaționale pentru detensionarea situației. Ali Nikzad: „Nu a fost autorizat niciun dialog” Vicepreședintele Parlamentului iranian, Ali Nikzad, a declarat public că orice decizie privind negocierile aparține exclusiv liderului suprem. Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad „Războiul, pacea sau orice decizie privind negocierile sunt prerogative ale liderului suprem, care până acum nu a autorizat niciun dialog”, a subliniat acesta, într-o intervenție susținută în orașul Tafresh. Oficialul iranian a respins și informațiile privind eventuale discuții între Teheran și Washington pentru un armistițiu. Negocieri negate: acuzații de „tentative de divizare” Ali Nikzad a afirmat că nu există niciun dialog în curs cu SUA și a calificat drept false informațiile potrivit cărora americanii ar negocia cu Mohammad Baqer Qalibaf. „Nu sunt adevărate și răspund doar unor încercări de a genera diviziune” în Iran, a declarat oficialul. Într-o poziție și mai dură, acesta a exclus categoric orice perspectivă de negociere: „Nu va fi niciodată o negociere. Nu îl vom slăbi pe Trump până când nu răzbunăm sângele liderului musulmanilor lumii”. Masud Pezeshkian: Iranul ar accepta pacea, cu o condiție Declarațiile lui Nikzad vin în contrast cu poziția exprimată anterior de președintele Iranului, Masud Pezeshkian, care a sugerat deschidere pentru încetarea conflictului. „Avem voința de a pune capăt acestui război atât timp cât sunt stabilite garanțiile necesare pentru a evita repetarea oricărei agresiuni”, a afirmat acesta într-o discuție telefonică cu Antonio Costa. Mesaje indirecte între Iran și SUA Ministerul de Externe iranian a confirmat recent că au existat schimburi de mesaje indirecte cu Washingtonul, prin intermediari, printre care Pakistan. Aceste contacte nu au fost însă confirmate ca negocieri oficiale pentru un armistițiu. Inițiativă China–Pakistan pentru reducerea tensiunilor În paralel, China și Pakistanul au propus un plan comun în cinci puncte pentru detensionarea situației din Orientul Mijlociu. Inițiativa include: instituirea unui armistițiu imediat; reluarea negocierilor de pace; protejarea obiectivelor civile; securizarea rutelor maritime; respectarea Cartei ONU.

Khamenei nu a autorizat negocieri de încetare a focului (vicepreședinte Parlament)
Trump: Iau puternic în considerare retragerea din NATO, care e un tigru de hârtie
Internațional

Trump: Iau puternic în considerare retragerea din NATO, care e un tigru de hârtie

Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu acordat publicației britanice The Daily Telegraph, că analizează „foarte serios” posibilitatea retragerii Statelor Unite din NATO.  Trump: NATO, „un tigru de hârtie” În același interviu, liderul de la Casa Albă a reiterat o poziție critică mai veche, afirmând că a considerat „întotdeauna” NATO drept „un tigru de hârtie”.  Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad Declarațiile lui Trump sunt susținute de poziții similare venite din partea unor oficiali-cheie ai administrației: Pete Hegseth a evitat să reafirme angajamentul SUA față de principiul apărării colective din NATO, subliniind că decizia finală aparține președintelui. Acesta a sugerat că lipsa de sprijin a aliaților europeni în conflictul cu Iranul influențează poziția Washingtonului. Marco Rubio: relația cu NATO ar putea fi „reexaminată” La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio a transmis un mesaj și mai tranșant, afirmând că Statele Unite ar putea „reexamina” relațiile cu NATO după încheierea războiului împotriva Iranului. Această poziție indică o posibilă schimbare majoră de strategie în politica externă americană, cu implicații directe asupra securității europene. Ce înseamnă o eventuală retragere a SUA din NATO O retragere a Statelor Unite din NATO ar reprezenta un moment istoric fără precedent, cu efecte majore. Ar slăbi arhitectura de securitate euro-atlantice, ar crește presiunea asupra statelor europene de a-și consolida capacitățile militare și ar redefini echilibrul geopolitic global.

Asia, obligată să cumpere petrol rusesc din cauza blocării Strâmtorii Ormuz
Internațional

Asia, obligată să cumpere petrol rusesc din cauza blocării Strâmtorii Ormuz

Mai multe state asiatice valorifică derogările de la sancțiunile impuse de Statele Unite ale Americii pentru a cumpăra petrol din Rusia, pe fondul crizei energetice generate de conflictul din Iran, potrivit Bloomberg. Situația a fost amplificată de perturbările majore din regiune, inclusiv blocajele din Strâmtoarea Ormuz, care au afectat lanțurile de aprovizionare cu țiței. Importuri reluate în Filipine și Coreea de Sud Filipine a primit prima sa încărcătură de țiței rusesc ESPO din ultimii șase ani, în timp ce Coreea de Sud a recepționat un transport de naftă în portul Daesan. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie În paralel, Sri Lanka poartă negocieri cu Moscova pentru achiziții similare, pe fondul nevoii urgente de resurse energetice. Criza energetică împinge rafinăriile spre Rusia Închiderea aproape totală a Strâmtorii Ormuz a generat o criză severă, iar rafinăriile asiatice caută rapid alternative la petrolul din Orientul Mijlociu. "Nu există altă opţiune. Rafinăriile care nu au prea multă flexibilitate vor fi primele care vor căuta ţiţei rusesc, deoarece acesta reprezintă un înlocuitor relativ facil la aprovizionarea cu ţiţei din Orientul Mijlociu", spune June Goh. Rusia, beneficiară indirectă a conflictului Creșterea prețului petrolului și relaxarea restricțiilor de către Washington au transformat Rusia într-un beneficiar indirect al conflictului din Iran. În același timp, escaladarea tensiunilor a deturnat atenția internațională de la invazia rusă în Ucraina. Derogările SUA și impactul asupra pieței Derogările acordate de SUA permit tranzacționarea petrolului rusesc încărcat înainte de 12 martie, în încercarea de a stabiliza prețurile globale. Cu toate acestea, măsura a fost criticată pentru că ar putea crește veniturile Moscovei, în timp ce restricțiile asupra petrolului iranian au avut un impact limitat. Incertitudini și extinderea interesului regional În Coreea de Sud, companiile locale trebuie să finalizeze descărcarea și plata până la 11 aprilie, când expiră derogarea, ceea ce creează incertitudini privind livrările viitoare. Între timp, Japonia analizează posibilitatea de a importa petrol rusesc, în contextul prelungirii conflictului și al nevoii de resurse pentru industria petrochimică. India și China domină importurile În continuare, India și China rămân principalii cumpărători de petrol rusesc, India importând aproximativ 60 de milioane de barili lunar. Pentru China, petrolul rusesc reprezintă o pondere tot mai importantă în mixul energetic, consolidând relațiile economice dintre cele două state.

BREAKING Iranul vrea oprirea războiului, dar cere garanții de securitate. Bursele reacționează exploziv
Internațional

BREAKING Iranul vrea oprirea războiului, dar cere garanții de securitate. Bursele reacționează exploziv

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a transmis marți un mesaj care a avut un impact imediat asupra piețelor financiare internaționale. Liderul de la Teheran a declarat că Iranul nu dorește continuarea războiului și este pregătit să pună capăt conflictului, însă doar în schimbul unor garanții ferme de securitate care să prevină noi atacuri asupra țării. Iranul acuză SUA și Israelul de încălcarea dreptului internațional Masoud Pezeshkian a subliniat că Iranul a participat la negocieri diplomatice „cu bună-credință” înainte de izbucnirea conflictului. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie Potrivit acestuia, atacurile militare lansate ulterior de Statele Unite și Israel reprezintă „crime fără precedent” și încălcări grave ale dreptului internațional. De asemenea, liderul iranian a criticat statele din regiune care găzduiesc baze militare americane, acuzându-le de pasivitate în fața utilizării acestor facilități pentru atacuri împotriva Iranului. Apel către Europa Președintele iranian a făcut un apel direct către Uniunea Europeană, cerând o schimbare de abordare și o implicare „profesionistă, în conformitate cu dreptul internațional”. O condiție esențială pentru încheierea conflictului rămâne, potrivit Teheranului, obținerea unor garanții clare că atacurile asupra Iranului nu vor fi reluate. Reacția piețelor: creșteri puternice pe burse și scăderi ale randamentelor Investitorii au interpretat declarația ca pe primul semnal diplomatic concret venit din partea Teheranului și au reacționat imediat, reducând primele de risc geopolitic. Principalele evoluții de pe piețe: S&P 500 a crescut cu 162 de puncte (+2,55%) Nasdaq a urcat cu 675 de puncte (+3,27%) Dow Jones a câștigat peste 1.000 de puncte (+2,27%) În același timp: randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a scăzut la 4,292% randamentul titlurilor pe 2 ani a coborât la 3,768% Prețul petrolului WTI a renunțat la maximele intraday și a intrat pe scădere, stabilizându-se în jurul valorii de 101 dolari pe baril, rămânând totuși peste pragul psihologic de 100 de dolari. Riscul escaladării și rolul Strâmtorii Ormuz Reacția entuziastă a piețelor este explicată prin faptul că, în ultimele săptămâni, investitorii au anticipat un scenariu de escaladare majoră, inclusiv închiderea Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol. Orice semnal de detensionare reduce aceste riscuri și implicit presiunea asupra piețelor. Cu toate acestea, contextul rămâne fragil. În aceeași zi, agenția iraniană Fars a relatat că Iranul ar putea lovi portul Fujairah din Emiratele Arabe Unite și o conductă strategică care ocolește Strâmtoarea Ormuz, dacă Emiratele nu încetează sprijinul pentru SUA și Israel.

Pete Hegseth refuză să reafirme sprijinul SUA pentru NATO. Rusia ar putea testa articolul 5, avertizează experții
Internațional

Pete Hegseth refuză să reafirme sprijinul SUA pentru NATO. Rusia ar putea testa articolul 5, avertizează experții

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a refuzat marți să reafirme sprijinul ferm al Statelor Unite pentru apărarea colectivă a NATO. Oficialul a indicat că o decizie finală în acest sens îi revine președintelui Donald Trump. Experții avertizează că în aceste condiții, Rusia ar putea testa articolul 5. Războiul din Iran divergențe SUA-Europa Declarațiile vin după ce aliații europeni nu au susținut poziția Washingtonului în conflictul cu Iranul, fapt care a generat nemulțumiri la nivelul administrației americane. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie În acest climat, orice semnal privind o eventuală retragere a sprijinului american din mecanismul de apărare colectivă riscă să afecteze grav coeziunea Alianței. Articolul 5 al NATO, în centrul îngrijorărilor experților Experții în securitate avertizează că astfel de poziții ar putea avea consecințe majore asupra stabilității regionale. În special, există temeri că Rusia ar putea testa disponibilitatea statelor membre de a respecta articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede apărarea colectivă în cazul unui atac. Chiar și fără o retragere formală a SUA din NATO, proces care ar necesita aprobarea Congresului, astfel de declarații pot slăbi încrederea între aliați. Pete Hegseth: „Decizia va aparține președintelui” Întrebat direct de Reuters dacă SUA își mențin angajamentul față de apărarea colectivă a NATO, Pete Hegseth a oferit un răspuns prudent: „În ceea ce priveşte NATO, aceasta este o decizie care îi va reveni preşedintelui”. Donald Trump: „Nu trebuie să fim prezenți pentru NATO” Poziția exprimată de secretarul Apărării vine în continuarea declarațiilor făcute anterior de Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării rolul SUA în cadrul Alianței. „Nu trebuie să fim prezenți pentru NATO. Nu prea este vorba despre o alianţă dacă există ţări care nu sunt dispuse să te sprijine atunci când ai nevoie de ele”. Pete Hegseth a explicat această poziție: „El (preşedintele SUA) pur şi simplu evidenţiază asta şi, în definitiv, va fi decizia sa”.

SUA acordă derogare de la restricțiile de mediu pentru forajele petroliere din Golful Mexic, invocând războiul și criza petrolului
Internațional

SUA acordă derogare de la restricțiile de mediu pentru forajele petroliere din Golful Mexic, invocând războiul și criza petrolului

O comisie federală americană, supranumită „echipa lui Dumnezeu”, a votat în unanimitate pentru exceptarea activităților de foraj petrolier și de gaze din Golful Mexic de la anumite restricții de mediu. Decizia aparține Comisia pentru Speciile Periclitate din SUA, singura instituție care poate acorda derogări de la Legea Speciilor Periclitate, adoptată în timpul administrației Richard Nixon. Cine sunt membrii comisiei și cum a fost luată decizia Din comisie fac parte oficiali de rang înalt ai administrației americane, inclusiv: Doug Burgum, Brook Rollins, Dan Driscoll, Lee Zeldin, Neil Jacobs, Pierre Yared. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie Membrii comisiei au susținut că votul a fost determinat de solicitarea venită din partea secretarului Apărării, Pete Hegseth. Argumentul securității naționale: impactul războiului asupra pieței energiei Președintele comisiei, Doug Burgum, a justificat decizia prin contextul geopolitic actual și efectele războiului cu Iranul asupra pieței globale a petrolului. „Evenimentele în curs au arătat ce impact poate avea scoaterea din circuit a surselor majore de energie”, a spus acesta. La rândul său, Pete Hegseth a susținut ferm necesitatea derogării: „Nu putem permite ca propriile noastre reguli să ne slăbească poziţia şi să îi întărească pe cei care vor să ne facă rău. Deci din aceste motive, exceptarea de la Legea Speciilor Periclitate în Golf nu este doar o idee bună, este o chestiune critică pentru securitatea naţională”. O premieră legislativă Legea permite acordarea unor astfel de derogări dacă secretarul Apărării le consideră necesare pentru securitatea națională. Cu toate acestea, această prevedere nu a mai fost utilizată până acum. Decizia marchează astfel un precedent important în modul în care sunt echilibrate interesele de securitate și protecția mediului. Specii în pericol: cazul balenei lui Rice Una dintre cele mai vulnerabile specii din Golful Mexic este balena lui Rice, considerată una dintre cele mai rare din lume. Potrivit unei analize federale recente, impactul cu navele implicate în activitățile petroliere ar putea amenința supraviețuirea acestor cetacee, al căror număr este estimat la mai puțin de 100 de exemplare. Reacția ecologiștilor: „o acțiune imorală și ilegală” Mai multe organizații de mediu au anunțat că vor contesta decizia în instanță. Brett Hartl, director pentru probleme guvernamentale al Centrului pentru Diversitate Biologică, a reacționat dur: „Această acţiune imorală a acoliţilor lui Pete Hegseth şi ai lui Trump este pe cât de oribilă, pe atât de ilegală şi o vom răsturna în instanţă”. Industria petrolieră: „proiecte de importanță națională nu trebuie blocate” Reprezentanții industriei petroliere și de gaze susțin că activitățile din Golful Mexic rămân reglementate de alte legi federale, inclusiv cele privind protecția mamiferelor marine și mediul. Erik Milito, președintele Asociației Naționale a Industriilor Oceanice, a declarat: „Decizia de astăzi reflectă faptul că aceste protecţii robuste sunt în vigoare, iar procesele în serie intentate de grupuri de activişti împotriva unei industrii legale, bine reglementate nu trebuie lăsate să obstrucţioneze la nesfârşit proiecte de importanţă naţională evidentă”.

Trump amenință că nu va mai sprijini Europa în criza din Ormuz: Luați-vă singuri petrolul!
Internațional

Trump amenință că nu va mai sprijini Europa în criza din Ormuz: Luați-vă singuri petrolul!

Președintele american Donald Trump a lansat un avertisment dur la adresa aliaților europeni, sugerând că Statele Unite nu vor mai interveni pentru a-i sprijini în crizele energetice sau de securitate. Critici directe la adresa Regatului Unit și Franței Donald Trump a acuzat în mod explicit Regatul Unit și Franța că nu au sprijinit suficient SUA și Israelul în conflictul recent cu Iranul, care a destabilizat piețele globale și a afectat fluxurile de energie. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Potrivit liderului american, lipsa implicării acestor state a contribuit indirect la situația actuală din regiune. „Luați-vă singuri petrolul!” Într-o postare pe platforma Truth Social, Trump a transmis un mesaj extrem de direct și provocator: „Toate acele ţări care nu pot obţine kerosen din cauza Strâmtorii Ormuz, ca Regatul Unit, care a refuzat să se implice în decapitarea Iranului, am o sugestie pentru voi: nr. 1, cumpăraţi de la SUA, avem destul, şi n 2, faceţi-vă curaj cu întârziere, mergeţi în strâmtoare şi apoi pur şi simplu LUAŢI-O” Trump a continuat în același registru, criticând dependența aliaților de sprijinul american: „Va trebui să învăţaţi să luptaţi pentru voi înşivă, SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute, la fel cum nici voi nu aţi fost pentru noi. Iranul a fost în mare parte decimat. Partea grea a trecut. Luaţi-vă singuri petrolul!” Blocajul din Strâmtoarea Ormuz Tensiunile au escaladat după ce Iranul a restricționat practic traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol. Această situație a generat perturbări majore pe piețele energetice și a provocat o creștere a prețurilor la energie. În continuarea există o mare incertitudine în aprovizionarea globală. Noi reproșuri la adresa Franței Donald Trump a criticat și Franța pentru o decizie militară concretă, susținând că Parisul nu a permis avioanelor care transportau provizii militare către Israel să survoleze teritoriul său. Acest episod a fost invocat ca un exemplu suplimentar al lipsei de sprijin din partea aliaților europeni.

Cum sprijină Ungaria interesele Rusiei în UE: convorbire interceptată între Szijjártó Péter și Serghei Lavrov
Internațional

Cum sprijină Ungaria interesele Rusiei în UE: convorbire interceptată între Szijjártó Péter și Serghei Lavrov

O nouă înregistrare audio apărută în spațiul public aduce în prim-plan o conversație între ministrul ungar de externe, Szijjártó Péter, și omologul său rus, Serghei Lavrov. Oficialul ungar ar fi promis sprijin pentru eliminarea unei persoane de pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Este vorba despre Gulbahor Ismailova, sora oligarhului rus Aliser Uszmanov, care a fost ulterior eliminată de pe lista sancțiunilor în martie 2025. Stenograma conversației Conversația dintre Szijjártó Péter și Serghei Lavrov, a avut loc pe 30 august 2024. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Szijjártó: Bună, Serghei, sunt Peter! Lavorv: Peter, unde te afli? Szijjártó: Am aterizat deja la Budapesta, acum o oră. Lavorv: Ai fost astăzi pe toate prima paginile presei ruse. Szijjártó: Am făcut ceva greșit? Lavorv: Nu. Spuneau că lupți pentru interesele țării tale. Szijjártó: Oh, dar asta e frumos Lavrov: Chiar frumos. Szijjártó: Și corect! Lavrov: Da, exact, corect. Te sun din cauza lui Aliser. M-a rugat să-ți reamintesc că vei face ceva în privința surorii lui. Szijjártó: Doamnă Ismailova? Lavrov: Da. Szijjártó: Da, desigur. Uite ce o să facem: împreună cu slovacii vom depune o propunere către Uniunea Europeană pentru eliminarea doamnei de pe lista de sancțiuni. Propunerea va fi depusă săptămâna viitoare și, având în vedere că în curând începe noul ciclu de revizuire, subiectul va fi pus pe ordinea de zi și vom face tot posibilul pentru ca doamna să fie eliminată de pe listă.” Lavrov: Mulțumesc foarte mult. Am fi încântați. Este foarte îngrijorat pentru sora sa. Aliser Uszmanov, prietenul lui Putin Aliser Uszmanov este unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia și se află sub sancțiuni europene încă din februarie 2022. Uniunea Europeană îl consideră apropiat de Kremlin și îl descrie drept „unul dintre oligarhii preferați ai lui Vladimir Putin”, care „îi face jocurile și îi rezolvă problemele de afaceri”. Sora acestuia, Gulbahor Ismailova a fost inclusă pe lista sancțiunilor în aprilie 2022, deoarece o parte din averea fratelui său era trecută pe numele ei. În martie 2025, Gulbahor Ismailova a fost eliminată de pe lista de sancțiuni a UE. Szijjártó Péter, „la dispoziția” lui Lavrov În continuarea discuției cu Szijjártó, Lavrov își exprimă aprecierea pentru sprijin, iar conversația alunecă spre critici la adresa Uniunii Europene și a lui Josep Borrell. Lavrov îl numește „o dezamăgire”, în timp ce Szijjártó îl ironizează: „Este Biden-ul Europei.” La finalul apelului, ministrul ungar adaugă: „Sunt întotdeauna la dispoziția dumneavoastră.” Reacția lui Szijjártó Péter După apariția înregistrării, Szijjártó Péter a reacționat pe Facebook, minimalizând impactul dezvăluirii: „Cei care ne ascultă au făcut din nou niște «descoperiri» uriașe: au demonstrat că spun același lucru în public ca și la telefon... Frumoasă treabă” Oficialul ungar a reiterat poziția sa critică față de sancțiuni: „De patru ani spunem: politica de sancțiuni este un eșec, provoacă mai multe daune Uniunii Europene decât Rusiei! De asemenea, am clarificat de nenumărate ori că nu vom permite niciodată sancționarea unor persoane sau companii care sunt importante pentru securitatea energetică a Ungariei sau pentru atingerea păcii, și nici a celor pentru care nu există, pur și simplu, niciun motiv real să fie pe lista de sancțiuni. Și vom continua să susținem această poziție și în viitor.” Contacte frecvente între Budapesta și Moscova Potrivit unei investigații publicate de VSquare, această convorbire ar fi doar una dintre numeroasele discuții purtate între cei doi oficiali în perioada 2023–2025. Publicația susține că în cadrul acestor apeluri ar fi fost discutate inclusiv informații interne din Ungaria și din instituțiile europene, de interes pentru Kremlin. Presa internațională: acuzații privind relațiile cu Moscova Pe 21 martie, The Washington Post a relatat că guvernul condus de Viktor Orbán ar fi menținut relații apropiate cu Moscova pe durata războiului din Ucraina. Potrivit articolului, Szijjártó ar fi folosit pauzele întâlnirilor cu oficialii europeni pentru a-l informa pe Serghei Lavrov. Ministrul ungar a respins acuzațiile, calificând materialul drept „o prostie”. Scandalul Panyi Szabolcs și suspiciuni de spionaj Un alt episod tensionat a avut loc pe 23 martie, când a fost publicată o înregistrare potrivit căreia jurnalistul de investigație Panyi Szabolcs ar fi furnizat numărul de telefon al lui Szijjártó unei agenții de informații europene. În urma acestor dezvăluiri, guvernul ungar a depus plângere pentru suspiciuni de spionaj, susținând că jurnalistul ar fi putut divulga informații sensibile. Panyi Szabolcs a respins acuzațiile, afirmând că nu a desfășurat activități de spionaj și și-a exercitat profesia respectând regulile jurnalismului de investigație și protecția surselor. Reacția Uniunii Europene În contextul suspiciunilor privind posibile scurgeri de informații către Rusia, Uniunea Europeană a decis să excludă Ungaria de la anumite reuniuni. De asemenea, Comisia Europeană a solicitat explicații oficiale din partea guvernului de la Budapesta.

Trump a trimis elitele forțelor speciale în Orientul Mijlociu, lipsește doar ordinul de atac
Internațional

Trump a trimis elitele forțelor speciale în Orientul Mijlociu, lipsește doar ordinul de atac

Sute de membri ai forțelor de operațiuni speciale ale Statele Unite au fost trimiși în Orientul Mijlociu. Potrivit presei americane, această desfășurare extinde opțiunile strategice ale președintelui Donald Trump în contextul conflictului regional. Unități de elită implicate: Rangers și Navy SEALs Operațiunea include trupe de elită precum Army Rangers și Navy SEALs, considerate printre cele mai bine pregătite unități ale armatei americane, potrivit CBS News. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Acestea se alătură contingentelor deja existente, formate din mii de pușcași marini și parașutiști dislocați în zonă. Posibile misiuni strategice în regiune Sursele militare indică faptul că noile forțe ar putea fi utilizate pentru misiuni sensibile, inclusiv redeschiderea Strâmtoarea Ormuz, controlul infrastructurii petroliere de pe insula Kharg sau securizarea materialelor nucleare.  Speculațiile privind o posibilă ofensivă terestră americană împotriva Iranului s-au intensificat în ultimele zile. În paralel, Donald Trump a cerut public Teheranului să revină la negocieri, avertizând că, în lipsa unui acord, conflictul ar putea escalada rapid.  

Patru ani de la masacrul de la Bucea: Kallas și miniștri de Externe din UE, în Ucraina
Internațional

Patru ani de la masacrul de la Bucea: Kallas și miniștri de Externe din UE, în Ucraina

Mai mulți miniștri de externe din state membre ale Uniunii Europene, alături de Kaja Kallas, au ajuns la Kiev pentru a aduce un omagiu victimelor civile ale masacrului de la Bucea, comis de armata rusă în primele zile ale invaziei. Vizita marchează solidaritatea europeană cu Ucraina și reafirmarea sprijinului politic și diplomatic. Vizita oficialilor europeni, confirmată de autoritățile ucrainene Prezența delegației europene a fost anunțată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, care i-a întâmpinat pe oficiali la Kiev. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Acesta a publicat imagini cu sosirea demnitarilor, printre care Johann Wadephul și Antonio Tajani, fără a preciza numărul total al participanților sau lista completă a țărilor reprezentate. Polonia și România, prezente la reuniune Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, și-a confirmat participarea, publicând o fotografie în care apare alături de omologi europeni, inclusiv Oana Țoiu. Oficialul polonez a anunțat și organizarea unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe la Kiev, subliniind importanța momentului. Mesaj ferm: Rusia trebuie să răspundă pentru crimele comise Într-un mesaj public, Andrii Sibiga a evocat imaginile șocante care au făcut înconjurul lumii după descoperirea atrocităților din Bucea, cerând ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru crimele de război. Oficialul ucrainean a subliniat că eliberarea localității a marcat un punct de cotitură în contraofensiva ucraineană și începutul recuceririi regiunii din jurul capitalei, reafirmând încrederea că Ucraina poate câștiga acest conflict.

Spațiul inedit în care se reunește ce a mai rămas din conducerea Iranului, de teama Israelului
Internațional

Spațiul inedit în care se reunește ce a mai rămas din conducerea Iranului, de teama Israelului

Spațiul inedit în care se reunește ce a mai rămas din conducerea Iranului, de teama Israelului: piscina olimpică a complexului sportiv Shiroodi din Teheran. Recent, de aici a transmis un mesaj video președintele Iranului, Masoud Pezeshkian. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Complexul Sportiv Shahid Shiroudi (fostul Stadion Amjadieh) este o instalație sportivă istorică din centrul Teheranului, situată pe Bulevardul Shahid Mofatteh. Este renumit pentru facilitățile sale de înot, inclusiv piscine interioare și exterioare, alături de un stadion de fotbal și alte facilități sportive. Planurile sale au fost începute în 1934 de către arhitectul francez Maxime Siroux, iar în 1942 a fost inaugurat.  Spațiul inedit în care se reunește ce a mai rămas din conducerea Iranului, de teama Israelului Imaginile cu reuniunea conducerii Iranului au fost prezentate de presa oficială din această țară, dar după ce rețelele de iranieni din Diasporau au identificat locul reuniunii, ele au devenit virale. Comentatorii au notat că fețele de masă sunt aranjate în grabă și participanții au primit câte o sticlă mică de apă. Lista liderilor iranieni uciși în atacurile aviației israeliene, de la începutul acestui conflict militar, este uriașă. Ea îi include pe: Ayatollahul Ali Khamenei, Mohammad Pakpour - șef al Gărzilor Revoluționare, Alireza Tangsiri - șeful forțelor navale ale Gărzii Revoluționare, Aziz Nasirzadeh - ministrul Apărării, Mohammad Mousavi - șeful statului major al Armatei, Esmaeil Khatib - șeful ministerului Securității sau Ali Larijani - șeful consiliului securității naționale.  Printre supraviețuitorii notabili se numără președintele Masoud Pezeshkian, ministrul de externe Abbas Araghchi și președintele parlamentului Mohammad Bagher Ghalibaf — ultimii doi ar fi fost cruțați în urma petițiilor pakistaneze adresate Washingtonului, deoarece „nu ar mai fi nimeni cu care să vorbească” despre un posibil acord.

Pedeapsa cu moartea pentru teroriști devine lege în Israel: actul normativ vizează palestinienii
Internațional

Pedeapsa cu moartea pentru teroriști devine lege în Israel: actul normativ vizează palestinienii

Parlamentul israelian, Knesset, a adoptat luni seară o lege controversată care introduce „pedeapsa cu moartea pentru teroriști”, un act normativ criticat pentru caracterul său discriminatoriu, în special față de palestinieni. Legea a fost adoptată în a treia lectură cu 62 de voturi „pentru” și 48 „împotrivă”, fiind susținută inclusiv de premierul Benjamin Netanyahu. Ce prevede noua lege adoptată de Knesset Textul legislativ stabilește că orice persoană care „cauzează intenționat moartea alteia în scopul de a aduce atingere unui cetățean sau rezident israelian, cu intenția de a pune capăt existenței Statului Israel” poate fi condamnată la moarte sau la închisoare pe viață. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii În cazul palestinienilor din Cisiordania, legea introduce o prevedere suplimentară: pedeapsa cu moartea devine sancțiunea implicită dacă fapta este calificată drept act de terorism de către justiția militară israeliană. Reacții dure: ONG-urile contestă legea la Curtea Supremă La doar câteva minute după adoptarea legii, Asociația pentru Drepturile Civile în Israel (ACRI) a anunțat că a depus un recurs la Curtea Supremă. Organizația susține că legea este „neconstituțională, discriminatorie prin natură și, pentru palestinienii din Cisiordania, adoptată fără bază juridică”. Critici similare au fost formulate anterior și de Amnesty International, care a avertizat că legea ar putea extinde aplicarea pedepsei capitale într-un mod discriminatoriu împotriva palestinienilor. Sisteme diferite de justiție în Cisiordania Israel ocupă Cisiordania din 1967, iar în acest teritoriu există un sistem juridic dual. Palestinienii sunt judecați de tribunale militare israeliene. Coloniștii israelieni sunt judecați de tribunale civile. Noua lege ar accentua aceste diferențe, prin introducerea pedepsei cu moartea ca sancțiune standard în anumite cazuri pentru palestinieni. Potrivit actului normativ, pedeapsa capitală ar urma să fie aplicată în termen de 90 de zile de la condamnarea definitivă, cu posibilitatea unei amânări de până la 180 de zile. Pedeapsa cu moartea în Israel: rar aplicată Deși pedeapsa cu moartea există în legislația israeliană, aceasta a fost aplicată doar de două ori. În 1948, pentru un militar acuzat de înaltă trădare și în 1962, când criminalul nazist Adolf Eichmann a fost executat.

Iranul lansează încă o rachetă spre Turcia: sistemele NATO au intervenit în estul Mediteranei
Internațional

Iranul lansează încă o rachetă spre Turcia: sistemele NATO au intervenit în estul Mediteranei

Ministerul turc al Apărării a anunțat luni că o rachetă balistică lansată din Iran a fost doborâtă de sistemele de apărare aeriană ale NATO, după ce a pătruns în spațiul aerian al Turcia. Este al patrulea incident de acest tip înregistrat în ultima lună, pe fondul conflictului declanșat de Statele Unite ale Americii și Israel împotriva Iran. Sistemele NATO au intervenit în estul Mediteranei Potrivit comunicatului oficial, racheta a fost interceptată de sistemele de apărare antirachetă ale NATO desfășurate în estul Mediteranei, înainte de a produce pagube. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Autoritățile turce nu au precizat regiunea exactă în care a avut loc interceptarea și nici ținta vizată de rachetă. Confirmarea a venit și din partea purtătoarei de cuvânt a NATO, Allison Hart, care a subliniat că Alianța este pregătită să răspundă unor astfel de amenințări și să își apere toți aliații. Al patrulea incident în ultima lună Incidentul de luni se înscrie într-o serie de episoade similare. Pe 4 martie, o rachetă iraniană a fost interceptată deasupra provinciei Hatay, iar resturi au căzut în apropierea bazei aeriene Incirlik Air Base. Pe 9 martie, o altă rachetă a fost doborâtă, fragmentele ajungând lângă orașul Gaziantep. Pe 13 martie, sirenele de raid aerian au fost activate în Adana, iar pe cer au fost observate obiecte luminoase. Tensiuni între Ankara și Teheran După aceste incidente, Turcia a protestat ferm, însă Iran a negat că ar fi lansat rachete către teritoriul turc, promițând o anchetă. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că omologul său iranian, Abbas Araqchi, a dat asigurări că Teheranul nu se află în spatele acestor atacuri. Oficialul turc a subliniat însă existența unei „discrepanțe între declarațiile Iranului și realitatea din teren”, ceea ce menține tensiunile diplomatice ridicate în regiune.

Carburanți mai ieftini în Polonia: guvernul impune plafonări și scade taxele
Internațional

Carburanți mai ieftini în Polonia: guvernul impune plafonări și scade taxele

Polonia introduce, începând de marți, un sistem de plafonare a prețurilor la carburanți, stabilind tarife maxime pentru benzină și motorină, în contextul creșterii costurilor energetice. Măsura face parte dintr-un pachet mai amplu anunțat de premierul Donald Tusk, menit să reducă presiunea asupra populației și economiei. Prețuri maxime stabilite pentru benzină și motorină Potrivit Ministerului Energiei, autoritățile vor introduce prețuri maxime zilnice pentru principalele tipuri de combustibili: Citește și: Zelensky îl desființează pe atotputernicul șef al Rheinmetall, după ce acesta a ironizat Ucraina benzină fără plumb 95: 6,16 zloți/litru (aprox. 1,65 dolari) motorină: 7,60 zloți/litru (aprox. 1,91 dolari) benzină premium: 6,76 zloți/litru (aprox. 1,70 dolari) Prețurile vor fi actualizate zilnic, în funcție de evoluțiile pieței. TVA redus și accize la minimul permis Pe lângă plafonarea prețurilor, guvernul de la Varșovia va reduce taxele aplicate carburanților: TVA scade de la 23% la 8% accizele vor fi reduse la nivelul minim permis de reglementările UE Potrivit lui Donald Tusk, aceste măsuri ar putea duce la o scădere de aproximativ 1,2 zloți/litru pentru toate tipurile de combustibili. Măsuri pe fondul crizei energetice generate de conflict Deciziile vin în contextul creșterii accelerate a prețurilor la energie, influențată de tensiunile internaționale și de conflictul din Iran. Autoritățile poloneze încearcă astfel să limiteze efectele în lanț asupra economiei și asupra costului vieții. Taxă excepțională pentru companiile petroliere Guvernul analizează și introducerea unei taxe suplimentare pe profiturile companiilor din sectorul petrolier. Măsura ar viza redistribuirea câștigurilor obținute în contextul creșterii prețurilor și ar putea contribui la susținerea bugetului. Costuri bugetare semnificative pentru reducerea taxelor Ministrul de Finanțe, Andrzej Domański, a estimat impactul bugetar al măsurilor: reducerea TVA: aproximativ 900 milioane zloți/lună reducerea accizelor: aproximativ 700 milioane zloți/lună În total, efortul bugetar depășește 1,6 miliarde de zloți lunar.

Ucraina își regândește apărarea: drone rusești doborâte cu ajutorul companiilor private
Internațional

Ucraina își regândește apărarea: drone rusești doborâte cu ajutorul companiilor private

Ucraina accelerează dezvoltarea capacităților de apărare antiaeriană prin implicarea directă a companiilor private. Prima unitate formată în cadrul acestui program a intrat deja în misiuni de luptă, potrivit anunțului făcut de ministrul apărării, Mihailo Fedorov. Alte 13 companii sunt în proces de formare a unor unități similare, într-un efort de extindere rapidă a sistemului de apărare împotriva atacurilor aeriene ruse. Drone rusești Shahed și Zala, doborâte în regiunea Harkov Potrivit oficialului ucrainean, noile unități au început deja să producă rezultate pe teren. În regiunea Harkov, mai multe drone rusești au fost interceptate, inclusiv modele Shahed și Zala. Anunțul a fost făcut prin intermediul platformei Telegram, unde ministrul a subliniat eficiența noilor structuri. Companiile private, integrate în sistemul de apărare Programul a fost lansat anul trecut, când autoritățile ucrainene au permis companiilor din sectoare strategice — energie, transport și comunicații — să achiziționeze și să utilizeze echipamente de apărare antiaeriană. Scopul este creșterea capacității de reacție în fața atacurilor aeriene frecvente ale Rusiei, fără a suprasolicita unitățile militare aflate pe linia frontului. Unități în diferite stadii: de la instruire la luptă Potrivit lui Mihailo Fedorov, unitățile implicate în program se află în diverse etape. Unele participă deja la misiuni de luptă, altele sunt încă în faza de instruire. Autoritățile nu au făcut publice numele companiilor implicate. O soluție „sistemică” pentru extinderea apărării antiaeriene Ministrul ucrainean a descris inițiativa drept o soluție strategică: „Aceasta este o soluție la nivel sistemic ce permite expansiunea rapidă a capacităților de apărare antiaeriană fără a plasa o povară suplimentară asupra unităților de pe linia frontului.” Modelul propus ar putea deveni un precedent pentru integrarea sectorului privat în arhitectura de securitate națională. Atacuri masive cu drone: sute lansate zilnic Rusia continuă să folosească intens drone de luptă pentru a viza infrastructura energetică și industrială a Ucrainei. Potrivit datelor furnizate de armata ucraineană: 164 de drone au fost lansate într-o singură noapte (duminică) 150 dintre acestea au fost interceptate de apărarea antiaeriană Majoritatea atacurilor sunt realizate cu drone de tip Shahed, utilizate frecvent în raiduri asupra orașelor și infrastructurii critice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră